AMAGIREA CU ATEISM i tig&dulesc pe Domnul si zic: .Nu este Ef” wi Veli sti ca Eu sunt Domnul ler.5:12; Ez67 Hristos Domnul a spus ca Tn vremurile din urm& vor fi mari amagiri din partea Satanei, care Tnsaldé lumea si caut& sa ?nsele, daca e cu putinta si pe cei alesi “(Ev.Matei 24:24). Amagirile, care se petrec sub ochii nostri, ne spun c& traim vremurile din urma si ne strigf sa veghem, ca s& nu fim fnselati. Amagirile Satanei sunt de mai multe feluri. Una din am&girile subtile a vremurilor din urma e ateismul, tag&duirea lui Dumnezeu. Biblia spune clar ca fnainte de venirea Domnului Isus Hristos va fi lepaidarea de credinté, apostazia (2 Tes.2:3). lar lui Timotei, apostolul Pavel i-a scris: ,,Duhul spune lAmurit c& 7n vremurile din urma, unii se vor lepdda de credinta, ca sé se alipeasca de duhuri fnselitoare si de invataturile dracilor’ (1 Tim.4,1). De fapt, atei au fost fntotdeauna. Pe vremea proorocului leremia chiar si fn poporul Israel existau atei. In ler.5:12. este scris: fi tagdduiesc pe Domnul si zic: wNu este El! Si nu va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia, nici foametea“. Dar fn vremea noastra ateismul sa rasp. adit mult. Nicusor Ghitescu fn cartea sa »!zvorul puterii’, vol.l, Chicago 1986, la pag 13. spune: ,In anul 1900, 34 procente din populatia globului era crestina si mai putin de 1 procent era atee. Ast&zi 32,8 procente din populatia globului este crestina si mai mult de 20 procente este atee.“ Progresul acesta mare al ateismului se datoreaza in mare parte dominatiei comuniste, care s'a extins mult dupa cel de al doilea razboi mondial, cand cei mai multi fripturisti, dornici dupa pozitii, dupa slujbe mai bune, s'au declarat atei. In cartea proorocului Ezechiel, se spune de peste 50 de ori: ,Si vor sti cd Eu sunt Domnuf", Toti ateii vor invata intro zi ca exist& Dumnezeu si ca El e Domnul.1. Ateismul nu are nici o baz%, nici o dovadad ca nu exist{ Oumnezeu, ci e amagire satanica. Crezul lor nu e bazat pe studii serioase, pe cercetari, pe convingeri, ci doar pe fnselaciunea satanica. Oamenii sau vandut pe un blid de linte. La Bruyere tn cartea sa ,Caracterele", aparuta si in limba romana tn Editura pentru Literatura, Buc.1966, vol. Il, pag. 298, scrie: ,Ateismul nu exista. Celi mari, cel mai mult banuiti de ateism, sunt prea lenesi ca s& conchida fn mintea lor ca nu existé Dumnezeu". E curios si totodat& foarte important de notat c& jn tarile subjugate de comunism, Satana a ama&git lumea cult, pe savanti si profesori. Aceasta fiindca de ei s'a putut sluji mai bine spre ?ndoctrinarea tineretului Tn ateism. Toti acestia au fost trimisi prin sate ca misionari ai ateismului, ca lectori, si ei nau avut curajul s& zicd: Nu". Cunosc un profesor din Timisoara, care Tn cateva randuri a fost trimis la sate s{ spuna ca nu exist Dumnezeu, dar el sia facut bolnav si n'a mers, c&ci el nu era ateu. Toti lectorii acestia trebuiau s& spuna (ranilor, muncitorilor adunati la Casa de Cultura cd majoritatea savantilor din jume sunt atei. Dar aceasta era o minciund, ca atatea altele. O revista din Statele Unite a facut o anchet& trimitaénd chestionare cu privire la credinta in Dumnezeu. Din 1500 oameni de stiinté de la Universitatile americane chestionati, numai 35 au declarat ca sunt atei. Toti ceilalti au declarat ca ei cred jn Dumnezeu. Ai tu dovezi c& nu existé Dumnezeu ? Sti precis ca nu exista ? Ai reusit tu sa cercetezi tot universul acesta mare, ca s& poti face o asa afirmatie ? Nici daca ai trai trei miliarde de ani si ai avea o rachet& s zbori cu viteza Jurninii, nu ai putea spune ca nu exist4 Durmnezeu. Numai tn galaxia noastra exist peste o suta miliarde de corpuri ceresti, unele cu mult mai uriase decat glcbu! pam€ntesc. Apoi tn afaré de galaxia noastrA numita Calea Lactee, nici cei mai mari savanti ai lumii nu stiu precis cate aite galaxii mai exista. Unii spun ca mai sunt o sut& miliarde de alte galaxii. Astronomul Huble, care e o auitoritate jn astronomie, e de parere ca mai sunt vreo cinci sutemiliarde pana la un trilion de alte galaxii. Ca s& poti afirma c& nu este Dumnezeu, intai trebuie sa le fii cercetat pe toate si atunci s& te pronunti. Omul care nu a cercetat nici cea mai apropiata stea, cu viata lui efemera de vierme, cum ar putea s& cerceteze toate galaxiiile, ca fn cunostinta de cauz4 s& spuna ca nu existé Dumnezeu ? Ateii sunt niste amé&giti la rebeliune fata de Dumnezeu spre a face lucrarea diavolului. Nici un demnitar nu ar fi dat dispozitii draconice si nici un securist nu gi-ar fi torturat fratele cu cele mai oribile mijloace, dac& ar fi crezut in Dumnezeu. Si milioane de credinciosi in Dumnezeu au fost chinuiti si multi chiar martirizati. lata cum oameni cu multé preg&tire au ajuns scule in mana diavolului. Vremea era critica. Ei trebuiau s& aleagd: sa tie prigoniti sau s& prigoneasca. Si au ales s& prigoneasca, s& se ridice Tmpotriva lui Dumnezeu, c&ci n’au avut curajul s& se ridice tmpotriva sefilor lor. Nu e izbitoare aceasté amagire ? Daca ar fi fost la cei de jos, la matur&torii de sirada, ei nu ar fi putut aduce asa servicii Satanei, cum au adus cei cu mult& pregatire. O, cat de mare ar trebui s& fie poc&inta tuturor acestor amagiti ! 2. Se vede cd e amgire si din faptul ca ei judecd irational. Améagirea a prins si !e-a Tntunecat mintea. Biblia spune: ,S’au “Slit ca sunt fntelepti, si au innebunit" (Rom.1: 22). lar in Ps.14.1 si Ps.53.1, este scris: ,,Nebunul Zice fn inima sa: _,Nu este Dumnezeu". Biblia e Cuvantul lui Dumnezeu. De ce oare Dumnezeu ji numeste nebuni pe atei ? Se pare ca e un cuvant prea tare, gi totusi asa este scris. E{ nu e pus ca s& ofenseze, ci s& arate realitatea cum o vede Dumnezeu. Existé o nebunie mentala si existé o nebunie spirituala. La nebunia mental omul nu mai poate judeca bine, vorbeste prostii si unii devin periculosi, violenti. Acestia sunt internati in ospicii de nebuni. Nebunii spirituali sunt s&natosi mental, dar nu pot face deosebire intre lucrurile vremelnice si cele vesnice, vorbesc in mod hechibzuit de lucrurile spirituale, tag&duiesc ce nu stiu, tagdduiesc pe Dumnezeu, tag&aduiesc c& au suflet,tagaduiesc ca va fi o zi a judecatii, tagaduiesc ca exista viata. vegnica. in 2 Sam.24:10 citim despre Tmparatul David c& a zis: Am savarsit un mare pacat... am lucrat ?n totul ca un nebun I“ De fapt, orice pacat e un act de nebunie spirituala. Desfraul oare nu e un act de nebunie ? Omul pentru o placere de o clipa isi d&ram& caminul, isi nenoroceste trupul th cele mai multe cazuri si t5i pierde sufletul. isi zice c& se fericeste prin desfrau si fn realitate el se nefericeste. Nu e nebunie 7n gandirea aceasta? Nu e nebunie furtul, crima, betia ? Nu arata nebunie fnjurSturile la adresa lui Dumnezeu ? fi faci Lui vreun ru prin Tnjuraturi sau tie 2? E om s&andtos la minte cei ce isi face rau lui insugsi ? Cum numesti tu pe un asa om ? §i tot asa e cu cel ce tag&duieste pe Dumnezeu. Poate te revolt aceasta spusa a Bibliei, dar stai si judecd la rece. Nu e nebunie sa te lasi am&git de diavolul si sa zicl c4 nu exista Dumnezeu cand El exista ? Cartea »Principiile Matematice aie Filozofiei Naturale", aparuta in traducere la Bucuresti in Editura Academiei 1956, in Prefata Editorului la editia ll-a, semnat& de oger Cotes, pag.23, spune: ,Trebuie s& fie orb acela care din structurile cele mai bune si mai intelepte ale lucrurilor, nu vede imediat Tntelepciunea si bundtatea infinité a Atotputernicului Creator; nebun acela care nu vrea sa o recunoasca.“ Daca ar judeca rational, logica i-ar constrange s& ma&rturiseasc& existenta lui Dumnezeu. Dr. Russel Lowell Mixter este profesor de Zoologie si Seful Diviziei Stiintifice la Colegiul Wheaton, Illinois. | marturiseste cA e constrans de logic’ s& creadd in Dumnezeu. iat& cuvintele fui: »Logica ne constrange si spunem c& o Minte Divina a conceput, a pl&nuit $i executat varietatile si similaritatile din viata animala, mai degrab& dec&t s& zicem ca acest material viu a venit Tn existenta prin combinatii accidentale de elemente sau o coeziune a elementelor canalizate mai mult sau mai putin de imprejurari. Aceeasi iagic&a ce noteaza ci o minte umana face lucruri complicate, Ti spune ca c& flintele vii au fost facute de o Minte superioara. N'are importanté cat de mult se deosebesctntre ele vietuitoarele din cadrul unei specii si n-are importanté ce schimb&ri par s& fi fost intro specie, care e trasata la strabunii ei vii si ja fosile, nu se poate s& nu ,se observe ca ea a Tnceput ca o creatura foarte bine adaptat4. Si o creatura este opera unui Creator.“ Renumitul om de stiinté Isaac Newton 1 cartea sa ,Principiile matematice ale Filozofiei Naturale’ |, Ed.1964, pag.444, spune: ,Cel mai frumos sistem al soarelui, al planetelor si al cometelor a putut s& apara doar din sfatul si stapanirea unei Fiinte inteligente si puternice". De altfel, Creatorul nu trebuie cautat fn creatiune. Nici cel mai nepriceput elev de clasa |-a nu 7 cauta fn Abecedar pe autorul Abecedarului. Si daca !-ar cduta fara s&-+ gdseasc4, oare nu ar fi o nebunie s& spund ca Abecedarul lui nu are autor. Sau poti tu s& te gandesti c& 7 poti gasi pe ceasornicar printre rotitele ceasului tau? Nu ar fi nebunie s& te gandesti la asa ceva ? Pe de alt parte, trebuie s& stii cd ,Dumnezeu e Spirit“ (loan 4:24), si ochiul material nu-L poate vedea, nu-L poate gasi. Deci, afirmarea ateului ci nu existé Dumnezeu e o nebunie, e irationala. El nu a cercetat, ci a acceptat am&girea Satanei. 3. Ateismul e amagire caci ei vad plan, scop, ordine, simetrie, dar lor nu le spune nimic. Ca ateu, imi spui ca tu nu poti crede tn Dun rezeu fiindc& nu-L v2zi. Biblia spune despre unii ca diava: | a orbit ochii mir ii lor ca sA nu vad (2 Cor.4.4). Azi sur’ multi din acestia. Oamenii cred multe lucruri pe care e nu le-au vazut niciodaté. Existé unde, raze, radiatii, ultrasunete, atomi, iar Tn atomi se spune c& sunt vreo 150 de particule diferite. Oare tu nu ai considera nebunie dacd eu as tég&dui existenta acestora pe motiv ca nu le vad? Noi credem tn ganduri, in sentimente: dragoste, repulsie, frica, pretuire, desi acestea sunt nevazute, sunt l{untrice. Credem, caci am fost tnzestrati cu ratiune, care trage concluzii. Despre Robinson Crusoe se spune ca ‘intro dimineaté a vazut urme de pasi pe nisip si astfel el a stiut cd mai sunt oameni pe acea insula. El nu avazut oamenii, ci a vazut urmele lor. Urmele lui Dumnezeu se pot vedea pretutindeni jn Univers. Apostoiul Pavel a scris: ,Fiindcd ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit 7n ei, caci le- a fost argtat de Dumnezeu. In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnicd si Durnnezeirea Lui se vad famurit de fa facerea lumii, cand te uiti cu bagare de sear la ele fn lucrurile fScute de El Asa cd nu sé pot cdesvinovati« (Rom. 1.19,20). Deci, Th tot ce e Tn jurul tau, poti vedea urmele tui Dumnezeu. Universul mare cu miliardele de galaxii poti tu sa crezi ca s'a facut singut ? Daca mergi pe drum gi in bataia scoarelui jos sclipeste ceva, te apleci si 71 iei si vezi c& e un ac. Nimic complicat, dar te poti tu gandi ca acul acela mic s'a facut singur ? Daca cineva ti-ar spune asa ceva, oare nu ai considera nebunie o asa afirmare ? Chiar dac& ai fi din jungl& si nai fi vazut niciodat& un ac, n-ai putea crede ca sia facut singur. Privind la urechea acului, ratiunea ti-ar spune ca acea ureche are un scop precis. Astronomul Flamarion aratand spre un instrument, azis: Cine e omul de bun simt care sa admita cd acest instrument sa construit singur si la Tntamplare, sub imboldul nu stiu carei puteri neroade gi fara nici un scop hot&it pentru construirea sa 7° Planul si scopul 7ntot- deauna vorbesc ratiunii noastre de o inteligent&é. Orice floare, prin simetria ei, Ti striga ci ea are un Creator minunat, orice fir de iarba Ni m&rturiseste aceasta. Chiar Voltaire, necredincios cum era, n’a putut t&cea cand altii au tagaduit cauzalitatea. In ,Dictioonarul de Filozofie", el zice: In filozofie, Lucretiu Tmi pare mai prost dec&t un portar de la Colegiu si decat un paracliserde la o bisericd. A afirma c& nici ochiul nu e facut spre a vedea, nici urechea spre a auzi, nici stomacul spre a digera, nu este oare cea mai mare dintre absurditati si cea mai revolt&toare nebunie in care a cazut vreodata spiritul omenesc ? ... Aceast& prostie imi pare evidentd si trebuie s'o m&rturisesc." A tag&dui pe Dumnezeu, care a conceput plan si scop Ja toate nu vezi si tu ca e nebu- nie ? Daca nu vezi, inseamnd c& Satana a orbit ochii mintii tale, te-a amagit. Mergdnd pe strada, vezi jos o foaie de caiet scrisa. Te apleci, o iei, si dupa felul scrisului, fi dai seama c& cel ce a scris-o e un elev de clasa tntaia, caci are o seam& de litere A. Nicidecum nu poti s& te g4ndesti cd s'a scris singur&. In librarie vezi o Enciclopedie noua. In timp ce te uiti la ea, sunt vreo 30 de volume, vine un vanzator si Ni spune c& seara trecuta el a inchis usa, jar acum dimineata a gasit asezata aici toaté Enciclopedia, ca ea sia facut singura fn atdtea volume peste noapte. Poti tu s& crezi o asa aberatie ? Ratiunea ta nu te las& s& crezi c& s-au facut singure. Acolo sunt atétea date care au trebuit adunate, sortate, date la tipografie, tiparite, apoi legate. Chiar un nebun mental nu ar putea crede asa ceva, c&ci e o nebunie prea mare jn acea afirmare. Totusi orice ateu crede gi sustine asa ceva. De aceea nu trebule sa te mire cuvintele din Ps.14.1: ,Nebunul zice th inima sa: Nu este Dumnezeu". Prof. Dr.J. P. Moreland tn cartea “Does God Exist 7° Nashviiie, 1990 la pag.35 a spus: ,Argumentul pentru Dumnezeu vazut din plan tn Univers...a primit un puternic suport in anii recenti din astronomie, fizicad si biologie.“ lar la pag.37 spune: ,Dumnezeu a creat Universul din nimic ntrun timp finit in trecut. Aceastd credint{ este rationala 7n lumina suportului filozofic si Stiintific pentru ea.“ Or. F.H. Crich, laureat al Premiului Nobel, spune c& in celula uman& de reproducere se afl& peste 100.000 gene. Celula e at&t de mica inc&t tn punctul ce 71 pun la sfarsitul acestei fraze ar incape 250.000 celule. Genele poartd inscris in ele toate informatiile genetice. $i acum fii atent: dac& toate informatiile ce sunt inscrise in genear fi decodificate si scrise pe hartie, ele ar umple 1000 de volume cu 500 pagini fiecare. Ele poartd toate informatiile ereditare de la p&rinti, mosi si stramosi. Ele au planul sau tiparul cum s& fie cladit corpul omenesc spre a avea 198 oase, 639 muschi, 4.000.000 celule senzorii in piele, 16.000.000.000 neuroni, dimensiuni, format, culoare, etc. In celula aceea mititici se afl tnscrise toate. Nu e uimitor numai faptul ci o asa mare enciclopedie de 1060 volume e inscris& pe ceva mult mai mic decat un punct, ci enciclopedia aceasta intra in actiune si pregateste diferite tipuri de celule: de muschi diferiti, de oase, de nervi, de giande, de cartilage, de smalt si muite altele. Toate laboratoarele din organismul omenesc cu proiectul lor sunt inscrise acolo si pe toate le aseaza la locul lor si le umple cu viata. Foaia de caiet, cu scrisul stalcit, te-a convins ca un elev de clasa |-a a scris-o. Enciclopedia din librarie nu poti s& crezi cd sa facut singura, ci stii precis cA are un autor, asa Tti spune ratiunea, dar aceasta care e cu mult, cu mult mai uimitoare, Tnscris& pe un spatiu infinit de mic, ateu fiind spui ca nu are Autor ? Nu-ti dai seama ca aceasta e © nebunie mult mai mare ? Inscrisul din gene ti striga ca exista Unul care a conceput tot planul, a dat madularelor scop, a fnscris totul si a predeterminat in gene realizarea. Daca ajungi fn California si vizitezi Castelul Hearst, jti dai seama c& e o arta in arhitectur&. Stilul, asezarea, ornamentele, toate dovedesc ca a fost construit de un arhitect foarte iscusit. Tu nu vezi arhitectul, dar fi vezi jucrarea si ea spune ratiunii tale aceasta. Tot asa creatia ar trebui sa-ti vorbeasca despre Creatorul, Marele Arhitect al Universului. Prof.dr.doc. Petru Raicu tn cartea sa »Ingineria genetica", aparuta la Bucuresti 1983, la pag.22, scrie: ,Diferitele tipuri de molecule chimice, care intra tn aicdtuirea cromozomilor eucariotici, nu sunt dispuse la fntamplare, ci Tntro ordine spatiala. Ca urmare, fn prezent se considera c& este vorba de o adevdrata arhitecturad molecularé a cromozomilor eucariotici". Tu stii cd 7n nici o fara nu a aparut arhitectura fara arhitect. Cine e Arhitectul care 7n microscopica celula a putut sa facd o,adevarata arhitectura mcleculara" ? In arhitecturd trebuie plan si sealizare. Dac& eu ti-as spune ca acel castel al lui Hearst s'a facut singur, mai considera c& nu sunt tntreg la minte. Si totusi, in ciuda tuturor acestor afirmari ale ratiunii, ateul tag&duieste pe Dumnezeu. Nu dovedeste aceasta c& el e un am&agit al Satanei ? 4. Amagirea se vede si tn faptul ca ateii recunosc legile din Univers, dar tag&duiesc pe Legiuitor. Oricine vede un cod de legi, nici pentru o clipa macar nu.se poate gandi ca s'a facut singur. In Universul mare, in cosmos, si tn universul mic al atomilor exista legi precise dupa care se misca giganticile galaxii si la fel minusculele particule atomice. Cine a jntocmit aceste legi ? Unde au fost afisate ca s4 fie cunoscute ? Si cine a avut forta necesara sa le impunad materiei din Marele Univers ? Ca_ tegea circulatiei sa fie impusd e necesara o armata de politisti, care sanctioneaza pe oricine o calca, trec&nd pe rosu la stop sau avand exces de viteza. Un copil de scoala a ajuns cu lectiile la legea gravitatiei lui Newton si el nu putea pricepe legea aceasta. Sir Isaac Newton a descoperit legea atractiei universale tn anul 1637. Copilul a cerut tat&lui sau s&-i explice legea aceasta. Tatal a cautat sd-i spund ca datorité acestei legi toate lucrurile se tin Impreung. Copilul a stat a cugetat putin, apoi a fntrebat iarasi: Dar jnainte de a fi fost votata legea aceasta, cum s'au tinut toate impreuna 7 Era doar copil, dar stia ca legile se voteaza, si ratiunea lui nu putea pricepe cum tnainte de 1637, Tnainte de legea lui Newton lucrurile sau tinut totusi 7mpreuna. Toate legile nu pot fi jntelese fr un legiuitor. In cazul acesta, tatal a trebuit s& explice copilului c& nu Newton a facut legea, ca ea a fost de la inceput, iar Newton datorité marului cazut a ajuns sa o recunoasca. In cazul acesta, tatal a trebuit s& explice copilului cad nu Newton a facut legea, cd ea a fost daté de Creatorul, iar Newton datorita caderii marului, a ajuns so recunoasca. In lume exista legi ale naturii, legi civile si legi morale sau spirituale. Daca sari de la etajul patru, legeagravitatiei nu te iarta, ci te izbeste de pamAnt de te alegi cu piciarele rupte sau cu capul spart, Tncat nu mai zici nici: ,au". Calci o lege penala, esti dus la Tribunal, condamnat si aruncat 7n inchisoare. lar ateul crede ci nu existA nici un Legiuitor si c& Tncdicarea legilor spirituale sau morale nu au consecinte, fiindcd nu exista Dumnezeu. Acum cuget&, dac& un hot in timp ce fur& isi spune c& nu exist{ judec&tori, oare spusa lui anuleaza realitate ? Nu, ci se insalé pe sine Tnsusi. Cum numesti tu pe cel ce se insal& pe sine ? Tncalcarea oric&rei legi atrage dupa sine pedeapsa. Biblia spune: ,Plata pacatulul este moartea“ (Rom.6:23) Gandeste-te ce a fost potopul ? Nu o sanctiune pentru p&c&tosenia lor ? Ce a fost nimicirea Sodomei si Gomorei prin foc ? Ce a fost daramarea lerusalimului si ducerea poporului evreu fn robia Babilonului pe timp de 70 de ani ? Nu li sa spus oare mai dinainte lucrul acesta ? (ler. 25:8-18). Ce a fost daramarea lerusalimului, incen- dierea Templului de c&tre Romani fn anul 70 d.Hr. si Tmprastierea poporului Israel printre neamuri timp de aproape 2000 de ani ? Nu o pedeapsd anuntata de Domnul Isus ? (vezi Ev.Luca 19:43,44) In Rom.2:3 este scris: Si crezi tu omule ... ca vel sc&pa de judecata lui Dumnezeu 7 Dec&t sd-L tag&duiesti pe Dumnezeu, e mult mai bine sa te Tntrebi ce vei face cand vei vedea ca totusi El existé ? C&ci tine minte: t&agdduirea ta nu anuleaza realitatea. El exist& fie c& vrei sau nu vrei s& crezi. Si e ,grozav lucru sa cazi in mainile Dumnezeului Celui viu“ (Evr.10:31). E necesar sa-ti recunosti vina ta, sa dai la 0 parte amagirea ce ti-a pus-o diavolul pe ochi si s& te pocaiesti. Cere iertare Dumnezeului pe care L-ai tagaduit. El nu vrea condamnarea si trimiterea ta 7n iad, in ospiciul de nebuni al vesniciei. Eu am scris aceste randuri cu dorinta ca cei am&giti cu ateismul s& se trezeasca si s& scape de aceasté amagire pana nu e prea tarziu. 5. Amigirea ateilor se vede si din faptul ca impotriva stiintei de care fac caz, ei sustin c& viata a provenit din neviat. Biblia afirma c&i Dumnezeu a creat viata, El elzvorul vietii. Stiinta a demonstrat in mod clar ca viata nu poate veni din neviaté. Experientele lui Pasteur au ramas epocale. De atunci, stiinta, legea biogenezei, afirma ca viata provine numai din viaté anterioara. Dar ateil fiindca \ t&gaduiesc pe Dumnezeu, ei sustin c& toatd viata a ap&rut la intamplare. S’'au cheltuit sume mari, sau straduit capete luminate, sau folosit laboratoare ultramoderne tn care sau creat fel de fel de conditii, ca doar, doar, va tasni viata, chiar un virus sau microb, dar rezultatul a fost zero. Acum gandeste-te, daca ar fi aparut viata, ar fi fost ea ia intémplare ? Nv ar fi fost ea rezultatul unor inteligente ce s-au straduit timp de aproape 150 de ani? Dar ei n’au ajuns fa cheia vietii. $* in ciuda tuturor esecurilor lor, ei inca afirma c& viata nu e de la Dumnezeu. Prof. Chandra Wickramasinghe, un astronom din Anglia ce nu e credincios, ci impreunad cu alt savant, Dr. Hoyle, au facut cercet&ri am&nuntite cu privire la aparitia vietii pe pa&mant, in revista ,New Scientist", vol.93,21 lan.1982, pag.140, a scris: ,Sansele ca viata s& fi aparut pe paméant la intamplare sunt tot asa ca si cand un uragan sufland peste un cimitir de masini ar construi un avion Boeing 747°. Calculele lor pentru posibilitatea aparitiei la tntamplare a unei singure celule vii cu cele 2000 de enzime ale ei, sunt de 1 din 10 urmat de 40.000 de zerouri. Deci, ceva cu totul absurd. Prin analize amanuntite noi am ajuns s& cunoastem precis din ce e compus bobul de grau. Deci Tl putem face Tntocmai din aceeas compozitie si cu aceeasi forma, tncat s& nu poti deosebi care e bobul real si care e cel realizat de om. Stiti care e deosebirea ? Cand 71 pui fn pamant, bobul real incolteste, cel imitat putrezeste, nu are puterea de viata, de germinare. In acest caz, nu e vorba de a pl&nui bobul, de a stabili compozitia tui, caci totul e stabilit, ci e votba doar de a-| duplica, dar si acest jucru e imposibil. Principiul de viat&i si apol intreg sistemul de duplicare nu pot fi imprimate tn bobul de grau imitat. Ateii stiu aceasta si totusi || tag&duiesc pe Dumnezeu. Fiindcd sunt amagiti, intré in conflict chiar cu stiinta de care ei fac ataéta caz. Au ochi, dar nu vreau sa vada.6. Ateii sunt oameni am&giti de Satana, de aceea nu vad consecintele nefaste ale ateismului. Prietenul meu ateu, te rog uita-te doar putin la roadele ateismului tn viata oamenilor. la 0 carte de istorie a revolutiei franceze. In 1793, Dumnezeu a fost scos din Franta, religia crestina a fost desfiintaté si orice inchinaciune tui Dumnezeu a fost strict interzisa. Mademoiselle Millard, 0 actrité detrabalata, a fost declarat& ,zeita ratiunii*, si tn alai triumfal a fost dus& si asezat& pe altar in catedrala Notre Dame din Paris, iar oamenii tn frunte cu episcopul catolic si cu un sobor de preoti, i-au adus inchinare. Dar ce a urmat ? Ceea ce istoria numeste ,Domnia Teroarei*. Istoricul Lacratelle in cartea sa ,|storia’, vol.ll, d& groaznice amanunte. Toti se spionau unul pe altul, se acuzau si ghilotina intra jn functie. Toate atrocitatile din acea vreme sunt prea infricosatoare, ca sad mai fie redate. Tot asa de bine 7ti poti da seama de urmiarile nefaste ale necredintei nu 7n Franta, ci in Romania. Oare nu am gustat noi am&raciunea lor ? Nu au suferit mii de persoane torturile securitatii ? Minciuna domnea peste tot, chiar si in unele biserici. S'a proclamat c& nu exista Dumnezeu si oamenii sau dedat la minciund, care era pe toate drumurile si in toate statisticile, la desfrau nepotolit, apoi boli venerice, SIDA, avorturi, divorturi, homosexsu- alism, lesbinianism, violuri, Tnselaciuni, hotii, crime, sinucideri. Ateismut a ridicat zagazut tuturor relelor, care sau revarsat Tn omenire. Nu e acesta un lucru invede- rat? Nu l-am observat cu ochii nostri ? Grigore Alexandrescu, marele fabulist roman, 1810- 1885, prevedea aceste urmari nefaste ale ateismului. In poezia sa intitulaté ,Scrisoare lui Voltaire", 7ndurerat de valul n&praznic de pac&tosenie ce-l aducea ateismul asupra generatiei tinere, spune fntro strofa: Toate acestea le stii, dar furia te-a orbit, Tu, ca odaté Satana, pe om din rai |-ai izgonit; Nadejdea, rodul ceresc in inimi o ai caicat Si care desp&gubiri fn locul ei ne-ai lasat ? Ucideri si desfranari, iata ce-ti suntem datori ! Viata ai facut-o grea, sarmanilor muritori...7. Ateismul e am&gire care face pe oameni sa nu tind seama nici chiar de sfarsitul altor atei. Atétia atei la sfarsitul vietii au marturisit deschis c& au fost fnselati de ateism. Cautati si cititi sfarsitul grozav al lui Voltaire si al altora. Sir Thomas Scott a fost sfetnicul privat al regelui lacob al V-lea al Scotiei, mare ateu si prigonitor al puritanilor. Cand a fost pe patul de moarte, cativa preot! anglicani au venit s4-l incurajeze gi sa-i dea jmpartasania, dar el furios, le-a zis: ,Plecati de aici cu toate ale voastre. Pana acum am crezut ca nu exist& nici Dumnezeu, nici iad. Acum stiu si simt ca exist& si Dumnezeu si iad, iar eu sunt condamnat la pierzare de dreapta judecata.” Cautati si cititi marturia Svetlanei, fiica lui Stalin, ca s& vedeti cum a murit Stalin. Tnvatati de la alti atei c& niciunul nu a fost fericit, nici Tn viat’, nici in moarte. In clipa mortii si-au dat seama de marea lor amagire, dar a fost prea tarziu. Curand vine moartea, care intra cu coasa ei gi in bordei si in palat si Ti secera firul vietii. Atunct vei vedea ce nebun ai fost c& te-ai lsat amagit. O, atei treziti-vé din insel&ciunea diavoleasca. Altfel, urmeaz& cea mai groaznic&a consecinté: iadul, ospiciul de nebuni spirituali. Si nu uitati c& iadul nu are us& de iesire. Condamnarea e pentru veci de veci. De aceea, prietenul meu, e bine s&-ti cauti mntuirea sufletului prin Hristos Domnul fnainte de a ajunge acolo. Da-ti seama de vina ta. Tu ai trait respirand aerul lui Dumnezeu, ai badut apa si ai mancat painea crescuté de Dumnezeu, te-ai bucurat de lumina si caldura lui Dumnezeu, te-ail reconfortat prin somnul dat de Dumnezeu, te-ai plimbat pe pamantul creat de Dumnezeu si totugi ca un nemernic, fara pic de recunostinta, te-ai r4sculat Tmpotriva Lui, ai luptat impotriva Lui, I-ai tagaduit existenta. Nu esti tu vinovat ? Ce adanc& ar trebui sa fie acum pocdinta ta! Daca nu vrei acum, s& stii ca te vei pocai o vesnicie tntreaga 7n iad, caci ,acolo e plansul si scr€snirea dintilor’, dar fra posibilitate de scdpare. Ca sa scapi de m@nia lui Dumnezeu, fugi acum 7n brateleDumnezeului pe care L-ai tag&duit si nai vrut s4 existe. lar voi, fratii mel de credinté, veghiati si va rugati ca s& nu fim inselati. Traim vremuri de mare inselaciune. Sie bine s& stiti c& suntem tinta atacurilor diavolului. Frate, nu te socoti prea fntelept, caci diavolul e foarte viclean, si a Tnselat chiar pe unii din marii intelepti ai veacului. Se cere o intensificare a vietii de rugaciune ca s& ramanem tn picioare (Ev.Luca 21:34-36). O, Doamne, deschide-ne achii sa vedem ca traim in zilele din urm&, s& nu ne lasam améagiti de vrajmasut sufletelor noastre, ci credinciosi si pregatiti s& asteptam venirea Ta fn glorie !AMAGIREA CU EVOLUTIA »Pentru cd n’au primit dragostea adevarului ca sa fie mantuiti, din aceasta pricina, Dumnezeu le trimite o lucrare de raticire, ca si creadad o minciunad (2 Tes.2:10b, 11) Ast&zi o mare parte a lumii crede fn evolutie. Evolutionismul fhvaté c&é nu Dumnezeu a creat lumea, ci toate plantele, vietuitoarele si omul provin dintro celula vie, care a ap&rut la intamplare pe pa&m@nt. Nu se stie cand, nu se stie unde, nu se stie datoritaé carei cauze, dar se afirm& c& a ap&rut. Natural, nici un evolutionist n’a fost acolo s& fie nas, dar ei stiu precis ca din acea celula vie au crescut plante, apoi plantele au c&patat picioare, © fi fost o amiba ta inceput, apoi poate rame, si avand conditii prielnice s'au dezvoltat 7n pesti, taratoare, pasdri, animale, iar 0 maimut& mai desteapté a n&scut un puigor, ba trebuie s& fi fost doi, care au devenit oameni. Deci, pe cale de evolutie s'a ajuns de la amiba la om. Nimeni na vazut trecerile acestea, cdci ei spun c& sau petrecut cu milioane, ba miliarde de ani tn urma, dar le presupun. Evolutionismul este contra lui Dumnezeu, contra Bibliei si contra Stiintei. Ganduri despre evolutie a avut Hipocrat (460-380 7n.Hr.), Teofrast (370-283), Aristotel (384-322), Lucretiu (99-55 fn.hr.), Lamark (1744-1829 d.Hr.) si alti, Dar cel ce a lansat evolutia ca teorie cu care a ama&git lumea a fost Charles Darwin (1809-1882 d.Hr.). |. Amagirea cu evolutia e vazuta din instiintirile Bibliei. Apostolul Pavel a scris fratilor din Colose: _,,Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa ?nvataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hristos“ (Col.2:8). El fi instiinta sa fie cu grijd s& nu fie inselati. In 2 Tes. 2:11,12 este scris despre vremurile ?n prag de venirea antihristului. ,,Fiindc& oameniin-au primit dragostea adevarului s& fie m€ntuiti, din pricina aceas{a, Dumnezeu le trimite o lucrare de raticire, ca s4 creada ‘o minciuna, pentru ca toti cei ce n’au crezut adevarul, ci au gasit pldcere in nelegiuire, si fie osAndit*. Evolutia e o abatere de la adevar, o lucrare de rat&cire si creada o minciuna. E o lucrare de am&gire satanicd pentru toti cei carora le-a placut pacatul. Prin Evanghelie le-a fost Oferit adevarul despre ei c& sunt pd&c&tosi si despre Dumnezeu ca vrea sa-i mantuiasca, prin credinta in Hristos Domnul. Ca Antihristul 7ns& s&-si poata ocupa tronul spre a guverna lumea, e nevoie ca oamenii s& devina atei, sa nu mai cread& in Dumnezeu. Chiar si cei mai Tnapoiati pagani credeau cd Dumnezeu a creat lumea. Deci, trebuia s& vind cineva cu o alt& explicatie privitoare la Tnceputurile lumii si a vietii pe pa&mant. Prin Darwin a venit o asa explicatie, care parea stiintifica, si a am&git lumea. Dumnezeu nu forteaz& pe nimeni sa creada adevarul spus de El, dar sanctioneaza pe cei ce cred minciuna spus& de Satan, marele insel&tor. Mama Eva n/a ascultat de adevarul spus de Dumnezeu, ci a crezut minciuna diavolului si au urmat consecintele nefaste ale pacatului pentru ei si urmasii tor. Ahab a fost un tmp&rat care a dus pe Israel fn ratacire. In 1 Imparati 22:9-23, ni se spune ca i-a incoltit gandul sA mearga s& cucereasca Ramotul din Galaad, iar cei aproape 400 de prooroci mincinosi 71 Indemnau sa mearga ca 7 va cuceri. Dar cand avenit Mica, proorocul Domnului, el a dat Tn vileag faptul c& un duh de minciuna a fost pus in gura acelor prooroci, ca sd-l amageasca pe Ahab s& meargad la lupt& spre a fi rapus. Ahab a iubit nelegiuirea si Dumnezeu a trimis duhul de inselaciune spre a-l pedepsi. Si oamenii vremii noastre iubesc pacatosenia, care a ajuns la culme, iar Dumnezeu a ldsat lucrarea aceasta de ratacire cu mai mult de 400 de proorcci mincinosi ai evolutionismului, spre a insela pe cei ce nu primesc adevarul spre a fi mantuiti, ci prefera minciuna. Amagirea cu ateismul nu prinde la cei cu adevarat credinciosi, ci doar la cei ce au o religie formala, care se numesc crestini, dar traiesc tn toate pa&catele; se numesce crestini, dar Tl blastém& si pe Dumnezeu si pe Hristos. Dar amagirea cu evolutia e mult mai subtila giprinde chiar si pe unii credinciosi, dac&’ nu bag& de seam&. E un ateism deghizat ce intra pe usa din dos. C&ci nu e mare deosebire Tntre a spune ca nu exist Dumnezeu si a afirma ca nu Dumnezeu a creat lumea. Chiar Darwin nu a tagaduit direct pe Dumnezeu, ci in ,Originea speciilor’, aparut& la Bucuresti Tn Editura Academiei RPR, in 1957, la pp.385,386, a spus cd Dumnezeu a pus viata tn celula primard, apoi ea a facut totul. Tndumnezeind celula, oamenii au ajuns s&-L scoat& pe Dumnezeu din iumea Jui Dumnezeu. Sir Julian Huxley se bucura de valul de ateism ridicat de teoria evolutiei predicaté de Darwin si spunea c& Supranaturalul a fost m&turat din Univers si Dumnezeu a fost fortat sa abdice de a mai fi Conduc&tor al Universului. Nu se poate s& fii credincios in Dumnezeu si credincios tn evolutie. Sunt lucruri ce se exclud. De aceea, caut sd sesizez aceast& amagire. Ea e a vremurilor din urm& si pregateste calea pentru Antihrist, care va face semne si minuni si se va da drept Dumnezeu, caut&nd s4 primeasca nchindciunea tuturor locuitorilor pamantului. Cei ce nui se vor tnchina, vor completa num&rul martirilor. Apostolul Pavel spunea ca noi ,,nu suntem fn nestiinja despre planurile lui Satan“ (2 Cor.2:11). El da atacuri vehemente, c&ci mai are putinad vreme si ,,cauté s& fnsele, dacd este cu putinta ,chiar si pe cei alesi“ (Ev.Matei 24:24). Un dusman nu poate insela cand 7i sunt demascate planurile. Cei din Troia nar fi deschis portile, daca ar fi stiut ci e amagire calul acela de lemn, mai degraba i-ar fi dat foc. Dar nau stiut si au fost tnselati. Ma rog ca demascarea acestor améagiri diavolesti din vremea din urma sda-i faca pe toti cei credinciosi sd fie mai veghetori, mai vigilenti, ca sd nu fie amagiti. ll. Evolutia e am&gire cdci e fundamentaté doar pe dovezi aparente. Intre anii 1831-36, cand Darwin a vizitat insulele Galapagos, a vazut acolo vreo 14 varietati de broaste testoase, precum si alte animale putin diferite de cele ce le stia el. Acestea i-au dat ideea ca toate vietuitoarele au un stramos comun si au evoluat 7n diferite forme. Similaritatile, faptul ca toate au ochi, urechi, nas, gura, picioare, toate au sistem digestiv, de respiratie, de circulatie a sangelui, de reproducere, sistem nervos,anatomia comparat& |-au f&cut pe el si pe multi altii sd cread& tn evolutie. Au tntocmit si arborele genealogic, arbore fara rad&cini, iar despre om au spus c& se trage din maimutS. Apoi au pornit tn cdutarea de dovezi. Unii au colindat pesterile, altii au rascolit pamantul s& giseasca verigile de trecere dintrun soi tn altul. Altii, mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial, s'au apucat de educatia maimutelor, a gorilelor, s& le fac’ s& devina oameni. O seam de b&rbati de stiint& Ja Moscova s'au dedicat acestei munci de emancipare a primatelor. Sau striduit s& le fnvete s& vorbeascd, s& deosebeascd culorile, sd socoteascd, sd deseneze, dar toata munca a fost un rusinos faliment. Azi maimutele savante ce au studiat in scoli speciale $i au fost Tnvatate si vorbeasca, vorbesc fara gral fmpotriva evolutiei. Caci gandeste-te cum in perioada preistoric&, la voia intamplarii, o maimut&, ba doua, nesilite de nimeni, au s&rit pragul si au devenit oameni, iar acum s'au incdp&tanat, si-au opus prostia jor impotriva stiintei savantilor, si nau vrut s& devin’ oameni. Acele maimute, care si dupa terminarea scolil speciale urla ca cele din jungla, prin urletele lor strig& savantilor si lumii cd nu este evolutie. Astfel, ei, evolutionistii, ne-au furnizat dovada ce nu se poate tagddui. Cea mai mare dovada c& nu ne tragem din maimuté e ins&si maimuta. Daca ar exista evolutie, ea nu ar mai fi maimuta. In Decembrie 1954, revista _,In ap&rarea pacii", Nr. 43, ce aparea si in Romania, avea un documentar semnat de M.Rouze intitulat ,Stramosii nostri n’au fost maimute’. El spunea ca azi savantii dispun de procedee avansate pentru a cerceta gradul de 7nrudire intre doua specii.Rezultatul cercet&rilor \or arita ca omul nu a descins din nici una din actualele specii de maimute superioare. Deci, pe cale stiintific’, s'a dovedit aceasta, totusi evolutia omului din maimuté se trambita mereu in toate scolile. Si vai, sa nu fii Tndraznit un elev, un student sau profesor s& zic& altfel ca avea ce ispasi ! Da, similaritatile exista, dar ele nu sunt dovada in favoarea evolutiei, ci a creatiei, Carul cu boi al Jui Grigorescu avea patru roti; si ma uit la o masina Dacia, are tot patru roti. Aceast& similaritate irsa nu spune ca Dacia s'a ndscut din carul cu boi, ci c& o minte tnteleapta a luat ca prototip cele patru roti pentru a ne da un mijloc de transport mai rapid si mai comod. Ceasul mic si ceasul mare au asem&nari, dar nici pentru o clip& nu-ti trece prin cap gandul ca cel mic a iesit din cel mare. Ar fi ab- surd un asa gand. Ra- tiunea Ti spune c& cea- sornicarul 71 poate face si pe cel mare, si pe cel mic. Asa Dumnezeu a folosit aceleasi = principii. =n creerea vietii, principii ce sunt asemanatoare, dar in acelasi timp a stabilit si deosebiri prin pecetluirea celulelor fiecarui soi cu - un numéar specific de cromozomi. Chiar incrucisarea Tntre soiuri apropiate da urmasi sterili, deci nu se poate merge mai departe. Incrucisarea intre cal si magar da catarul, iar acesta e steril. Sau facut nenum&rate incerc&ri de ‘ncrucisare fortaté in eprubeta, dar fara rezultat. in vremea din urm& sa constatat c& compozitia chimica a protoplasmei, a membranei ovulutui nu permite penetrarea unui spermatozoid de la alta specie. E un fel de bariera Tmpotriva incrucisarilor intre specii. Aceasta incompabill- tate chimic& intre celulele seminale cauzeaza falimentul in fertilizarea ovulului de catre o alta specie si ingaduie fertilizarea numai Tntre membrii aceleeasi specii. Constienti de aceasta piedica, care de altfel e o dovada impotriva teoriei lor, evoluticnistii au facut nenumarate tncercari sarupa acea membran&, ca spermatozoidul altei specii s& facd fertilizarea, dar si acestea au fost zadarnice, c&ci prima celul& se multiplica, dar la a doua sau a treia multiplicare murea, nu putea s& meargd mai departe. Th .Dobzansky, mare evolutionist, la 31 Mai 1945, pe atunci genetician la Universitatea Columbia USA, fntr'o scrisoare personala& adresatd lui Frank L. Marsh, profesor de biologie la Universitatea Andrews din Michigan, recunostea ca biologii sovietici au ‘incercat sa fac’ fn eprubeta Incrucisarea Tnire om si maimutd, dar toate au falimentat. Asemanari de suprafaté sunt. Ele au servit ca dovezi aparente, dar ele au inselat ochiul, caci deosebirile, multe nevazute, sunt bariere de netrecut. Ele dovedesc ca evolutia e doar o amagire. Variet&tile, rasele la fel sunt dovezi aparente. Tn fata casei noastre, au r&sdrit niste trandafiri salbatici cu floarea mica, dar avem si o seama de trandafiri cu floare mare, Tn mai multe culori si foarte parfumati. Cineva ar putea obiecta: Cum nu se vede aici evolutie ? Tn grddina avem rosii marunte ca ciresele si mie mile plac, dar avem si rosii mari. La fel: Nu e aici evolutie ? La Firiteaz aveam 0 seam& de porumbei obisnuiti, aveam porumbei mari si porumbei paun. Nu arata ei evolutie ? Vita de vie de la cea sdibatica pana la cea tamaioasa are atateavarietati, nu e evolutie ? La fel cainii au vreo 300 de rase, nu e evolutie ? Toate acestea sunt dovezi aparente. Si Darwin a fost amagit de cele 14 varietati de broascd testoasa din Galapagos. Variet&tile nu dovedesc evolutia, ele nu sunt treceri dintr'un soi in altyl, ci Imbundtatiri Tn cadrul soiului. Evolutie inseamna trecere dintrun soi in altul, de ia amib& !a om. Evolutie ar fi ca tantarul s& devina arm&sar, dar asta nu se intampla dec&t fn mintea celor amagiti. Biologul german Richard Goldschmidt, fost direc- tor al faimosului Institut Kaiser Wilhelm din Berlin, mai tarziu seful Departamentului de Zoologie la Universitatea Californiei, a facut cercetari serioase Tn laboratoor pentru trecerea dintrun soi jn altul, spre a dovedi evolutia, dar fra rezultat. in cartea sa: ,The Material Basis of Evolution" (Yale University Press) la pag. 29 el marturiseste: ,,.. noi nu avem nicci o cunoastere ca specii noi au fost formate jn acest fei.“ Hugh Ross in cartea sa: ,The Fingerprint of God" (Amprenta degetului lui Dumnezeu) Orange, Ca.1991, la pag.78 arata c& Sir Fred Hoyle, mare savant evolutionist, dupa ce a facut calcule minutioase tn ce priveste durata de timp necesara pentru aparitia vietil la jntampiare pe pamant, conform legii probabilitatii, spune c&{ varsta de zece sau doudzeci miliarde de ani a ‘pamantului si a universulu! e mult prea mica pentru dezvoltarea fa intamplare a amino acizilor spre a forma enzime si apoi viata. Deci, evolutia nu st& 7n picioare. Dovada c&.nu e evolutie arata chiar varietatile, rasele, prin reversibilitate. Reversibilitatea e revenirea de la treapta superioara a soiului la care sa ajuns prin cultivare, la treapta de jos prin lasare tn voia sortii, prin neingrijire. Porumbei de toate rasele dusi si [Asati pe o insula s& tralasca de-a valma, devin salbatici, dupa doua, trel generatii, cu penisul cenusiu si tnfatisarea porumbelului salbatic. Dac ar exista evolutie, nu ar trebui sa se opreasca la iimita de jos a soiului, ci porumbeii sa devina © vrabii sau pitigoi. Dar aceasta nu se intampla niciodata. ill. Evolutia e am&gire caci se Tntemeiaz4d doar pe presupuneri, nu pe dovezi. In cartea ,Originea speciilor", (in original) de vreo 800 ori Darwin folosesteexpresia ,sa asuma&m“, ,s& presupunem*. El nu a fost prezent cand a luat fiinté prima celula. Unil presupun c& a luat fiinté fn mal, altii in apa, altii 7m spuma marii sau tn craterul unui vulcan. E curat& bajbdire. Si toate presupunerile au avut ca scop sa-L scoaté pe Dumnezeu din creatie. Din ur& fata de Dumnezeu, au preferat s& spuna ca maimutoiul e stramosu! lor, au fost gata s& cread& absurdul, s4 se ridice chiar impotriva stiintei. Dac& ar fi fost niste analfabeti, am spune ca nau stiut mai mult, dar ei au fost oameni de stiint&, si totusi ei au sustinut Tmpotriva stiintei generatia spontand, adic& pe neasteptate materia moarta a dat viata. Stiinta, prin barbati de seam& ca Francesco Redi, Lazaro Spallanzani,-ljebig, Louis Pasteur, si experiente bine verificate ale altor cercetatori, a demonstrat ca viata provine numai din viat& anterioara de acelasi soi si ca niciodaté materia moart&, neviata, nu poate da viata. Dar ei presupuneau ca Stiinta nu stie. De aceea, Oparin, Urey, Fox, Olga Borisovna Lepisinskaia si alte multe batalioane de savanti din multe tari s'au apucat de lucru. Au luat eprubete, au pus materie moarta, le-au Tnvartit, le-au scuturat, au pregatit retorte, le-au 7fncalzit, le-au bom- bardat cu diferite raze, au creat conditii, unii au facut si ore suplimentare, ca doar, doar va apare o celula vie. Voiau s& sileascd natura sa nasca viata, ca sf dovedeasc& lumii c& viata a ap&rut la Tntamplare, ca generatie spontand. Acum, ganditi-va, dac& ar fi aparut, ar fi fost ea la intamplare ? Nu au fost oare la ucru sute, mii de inteligente ? Vai, cum vreau oamenii s& se am&geasca pe ei si si amageasca si pe aitii, exact cum scria apostolul Pavel despre vremurile din urma (2 Tes.2: 11,12). Dar toata munca lor a fost un mare faliment, c&ci viata n’a ap&rut. Savantii nau vrut s& cread& nici Biblia, nici legea biogenezei. Astronomul francez Flamarion a scris: ,Viata nu st& in mana noastra... Nicdieri planta, chiar cea mai simpla, animalul cel mai jos aszat pe scara zoologicd, nu se nasc din conlucrarea afinitatilor chimice... Nu, Dom- nilor, cu toat& pozitiunea dvs. afirmativa si Tndrazneata, nu puteti crea viata. Nu puteti nici macar sd stiti ce este viata si sunteti siliti s& m€rturisiti nestiinta voastra...Nu se intainesc fiinte care sd nu se fi nascut dintrun tat& si o 99mama sau a c&ror nastere sd nu se fi facut dupa legile stabilite." Toate stradaniile evolutionistilor au dovedit nu evolutia, ci Biblia. Ei nu ar fi vrut aceasta, dar Dumnezeu prinde pe cei rai mn viclenia lor. Incercarile lor au esuat, aratand prin aceasta ca ei sunt niste amagiti, iar adevarul afirmat tn Biblie c& Dumnezeu a creat viata a ramas fn picioare. Lord Kelvin, un mare savant, a afirmat: Nici un proces artificial, oricare ar fi el, nu ar putea produce materie vie din cea moart&. Dr.David Star Jordan, Presedintele Universitatii Stanford, California, Institut de Tnvélamant cu o vechime de peste o sut& de ani, a zis: »Nici o protoplasm n/a putut fi vazut& sau probatd cai a venit in existent& aitfel decat prin intermediul existentii vietii anterioare”. Profesorul Trass, renumit paleontolog, tratand despre evolutie, a scris: ,£a este, cu siguranta, cea mai nebunaticd idee ndscut& vreodaté de om". lar Arthur N. Field 7n brosura sa: ,Karl Marx ca evolutionist“ a scris ca evolutia ,este bazatd pe credinta fn realitatea nevazuta, pe credinta 7n fosile ce nu pot fi produse, pe credinta in evidenta embriologicd ce nu exist&, pe credinta in experienta tncrucis&rilor ce refuza s& se realizeze’. Cuvantul ,credinta’ din aceasta fraza da in vileag cum diavolul a fnselat pe atatia sa creada o minciun&, si nu pe oamenii de jos, ci tocmai pe cei de sus, ca prin ei s& Tnsele pe cei de jos si tineretul. Ce mare amagire ! Ea araté ca traim vremurile din urma. IV. Evolutia e ama&gire diavoleasca, lucru ce se poate constata din falsificdrile si minciunile fa care au recurs evolutionistii. in general, oamenii de caracter nu mint, chiar daca nu sunt credinciosi. Ramdai ins& stupefiat cum Satan, care e tatal minciunii, a determinat pe oameni intelectuali sa falsifice dovezi si s4 mintaé cu buna stiinté, spre a face pe altii sa creada evolutia. 1. Unul din ei a fost E. Haeckel, 1834-1919. El a studiat medicina si stiintele naturale ia Universitatea din Berlin, Wurzburg si Viena. El a fost evolutionist infocat si a cautat s& arate cd ontogeneza recapituleaza filogeneza.In anul 1868, el a publicat prima editie a lucr&rii sale: »Naturalische Schopfungsgeschichte". Ca s& arate c& embrionii diferitelor mamifere si ai omului nu prezinta nici cea mai mic& deosebire, el a recurs la fals. La pag.242 a pus cliseu cu embrioni de om, de maimuta si cdine, spunea el; iar la pag 248, figuri a embrionilor de caine, gaina si broasc& testoas&, care erau fntocmai. Un alt profesor de zoologie si anatomie din Basel, Elvetia, Rutimeyer, Tn Archiv fur Anthropologie’, vol.8,. pag.300, a dovedit ci Haeckel! a inventat figurile si cd altele au fost modelate si generalizate in mod arbitrar. O cercetare am&nuntita a celor doud randuri de figuri a dovedit ca toate cele trei figuri au fost tiparite pe rand cu acelas cliseu. V. His, un alt profesor de anatomie din Leipzig, a reluat chestiunea si a dovedit alte falsificdri ale lui Hae- ckel. Constrans de adversari cu probe zdrobitoare, Hae- ckel a raspuns: ,Recunosc bucuros ca jn utilizarea figurilor schematice am mers uneori prea departe si regret c& multe din ele, (parte din cauza propriei mele greseli, parte din greselile lucratorului de planse), au iesit foarte gresite. lar in alta tucrare: ,Apologetisches Schlusswort der Antropogenie”, Haeckel méarturiseste: —,Specialistii experti stiu ca e vorba de o prostie foarte nesocotita, pe care am comis-o bona fide, la restaurarea pripit&é a celor c&teva ilustratiuni pentru prima editie...“ Falsitatea a fost dat& pe fata si recunoscuta. Omul de stiinté se pusese tn slujba diavolului sa falsifice si s& minté pentru a amagi si pe altli. Se pare c& mai tarziu, dupa peste 50 ani de evolutionism, el a regretat mult aceasta, caci Tnainte de moarte, in ,Christlicher Hausfreund" Nr.45, anul 1919, la pag. 362, Haeckel a m&rturisit c& ,cei mai multi cercetatori din timpul din urm& au ajuns la rezultatul cd teoria evolutiei, si mai ales darwinismul sunt 0 eroare care nu mai poate fi tinuta ?n picioare’. Dar proorocii mincinosi ai evoiutiei nu au invatat minte, nu s'au oprit cu falsificdrile, ci au continuat cu unele mai grosolane, c&ci dictatorul ce urmeaz4 s& puna mana pe puterea lumii, Antihristul, se poate arata numai intro lume de minciuni, el, ,Fiara", sa apara ca salvator. Marii doctrinari ai evolutionismului aveau nevoie de c&ateva fosile, ca s& arate trecerea de la maimutd taom. Aceasta considerau ei ca va da lovitura de moarte atirmatiei biblice c& ,Dumnezeu a facut pe om". Si sau pus pe lucru. Unii au cercetat pesteri, altii au rascolit pamantul. Era o adev&raté goand nebuna& in privinta gasirii stra- mosului lor: = maimutoi-om. 2. Homo Neanderthalensis sau Omul de Neanderthal a fost gasit in Germania la Ne anderthal, Tn anul 1856. Varsta lui a fost stabilité la 100.000 de ani. El a fost considerat veriga lips& a trecerii de la mai- mut& !a om si |l-au asezat pe pedestal tn muzeu. Dar ined tn 1939, Prof.Sergio Sergi Tntrun studiu amanuntit publicat Tn revista »Science’, 1939, supliment, pag.13, a “Govedit ci Omul de Neanderthal a fost om deplin dezvoltat, nu jumatate maimut&, jumatate om, cum I-au falsificat evolutionistii. In 1957, Dr.W.Straus dela Univer- sitatea John Hopkins si Dr.A.J. Cave de la Colegiul Medical al Spitalului St. Bartholomew, ambii anatomisti, au reexaminat fosilele Omului de Neanderthal si au scris: »Daca ar putea fi refnsufletit si asezat Tn metroul din New York, imbaiat, barbierit si tmbr&cat fn haine moderne, e indoielnic cdi ar atrage mai mult& atentie decat altii”. Evolutionistii au fost gata s&-| degradeze, din om deplin, s&-l faci maimutaé-om, ca s& corespunda scopurilor lor. 3. Pitecanthropus erectus sau Omul de Java a fost gasit in anul 1891, de Dr. Eugene Dubois, medic 7n armata olandeza, deplasat tn Indonezia. In albia raului Solo, el a gdsit partea de sus a unui craniu. Dupa un an, la o distanté de vreo 16-18 metri de primul loc a g&sit un femur, dupa catva timp a gdsit doua masele, iar 1n 1898 a mai gasit o masea. El a susfinut c& toate aceste fosile au apartinut aceluias individ gi |-a numit Pite- canthropus erectus (om drept). Varsta acestor fosile a fost socotita la 750.000 de ani. Dubois a expus fosilele tui Pitecanthropus erectus la Congresul Zoologilor tinut la Leyden jn 1895. Autorit&tiie evolutionistilor !-au felicitatpentru contributia sa la dovedirea evolutiei. Imediat i-au ticluit tnfatisarea st lau agezat 7n muzeu ca flind veriga de trecere a maimutei de la umblarea 7n patru labe, la umblarea pe doua picioare Alti evolutionisti i-au redus varsta la 500.000 de ani. Nimeni nu a intrebat cum de n-au putrezit oasele in albia raului timp de 750.000 de ani. In 1906, 0 expeditie s'a dus si a facut s&paturi la fata locului, dar nau g&sit nici urm& de fosile. Inainte de moarte, Dubois a recunoscut ca fosilele gasite erau ale unui gibon. 4. Ramapithecus sau Omul de Heidelberg a fost fabricat de c&tre Pilbeam, Simons si altii din niste dinti $i patru franturi de falc. Aceste fosile au fost gasite in anul 1907, intro groapa de nisip din albia raului Mauer din Germania. Dintii erau m&runti, iar franturile de faicd le-au c&rpit si le-a dat forma parabolicd’, cum e la om, nu in forma de U cum e Ja maimute. |-au facut o frunte mica, cu toate ca nu aveau nici un indiciu. Dr. Osborn a reconstituit de la aceasta falc& un stramos primitiv ce poart& pe umeri un mistret. Varsta lui au stabilit-o la 700.000 de ani. Mai tarziu !-au fntinerit spunand ca are 375.000 de ani. Falca a produs discutii aprinse. Evolutionistii sustineau ca e tocmai veriga lipsa. Recent, Dr. Robert Eckhard, renumit paleoantropolog a facut cercetari minutioase, 24 feluri de masuratori a acelor dinti sia constatat cd acele fosile erau ale unui soi de cimpazeu ce traieste sdlbatic si azi in Liberia, Africa. Deci, nici el nu a consimtit s& fie stramogul evolutionistilor. 5. Eanthropos sau Omul de Pildown a fost gdsit Sambata 2 lunie 1912, de Charles Dawson, un medic si paleontolog amator, intro carier& de pietris de lang Pittdown, Anglia. De fapt, tot ce a g&sit a fost o mandibula cu doua masele si o parte de craniu. Falca parea de maimut&, iar maselele si partea de craniu pareau a fi de om. Ele au fost declarate c& apartin unui maimutoi-om. Antropologii i-au si stabilit vechimea c& ar fi de 500.000 de ani. Deci, unul din cei mai vechistramosi ai evolutionistilor. Imediat i-au fabricat Tnftisarea fetei si l-au asezat fn muzeu. In 1953, varsta lui a fost coboritd la 50.000 ani, iar in 1959 a fost cobornta la 50 de ani. In 1950 s'a descoperit o noud metoda de testare a fosilelor dupa cantitatea de fluor absorbita de oase din pamant. O grupa de savanti britanici compusa din Ken P.Oakley, J.S. Weiner si J.E.Le Gros Clark au testat fosilele Omului de Piltdown si ele nu aveau pic de fluor. Privite Tdeaproape s’a constatat ca dintii au fost umpluti jos, spre a se deghiza forma lor originala, iar pentru a avea culoarea fnchisd au fost tratate cu bicromat de potasiu, dar acesta nu a reusit sH dea culoarea bruna si atunci au folosit compusi de fier. Revista ,Reader's Digest“ tn Oct.1956, purta pe paginile ei un articol intitulat: ,Marea mistificare de la Piltdown", in care demasca toata falsificarea care a amagit tineretul timp de 40 de ani s& creada ca Eanthropus e maimuta-om de 500.000 de ani, care a dovedit evolutia. 6. Sinanthropus sau Omul de Peking a fost gasit de Dr. Davidson Black, profesor de anatomie la Paking, China. De fapt, nu au fost gasite fosilele unui om-maimutf, ci doar un dinte. Pe baza lui a fost fabricat Omul de Pek ing. | sa dat tnf&tisarea fetei, pozitia fruntii, forma nasului, a gurii, etc. Totul era doar imaginatie. Dr.Black a facut acelui dinte o caset&é de aur pe care a atarnat’o la ceas, c&ci considera cad e descoperire epocala. Marcellin Boule si H.M. Vallois tn cartea lor: Les Hommes Fossiles’, la pag 141, i critica pe Black si | suspicioneaz& de frauda tn fabricarea Sinantropului. Ei considera c& a fost cu idei preconcepute, lipsit de obiectivitate. Mai tarziu, fn 1928- 29 sau fAcut excavatii si s'au mai gasit fosile, dar azi sunt disparute, nu pot fi verificate. M. Bowden fn cartea sa: »Ape-Man Fact or Fallacy", 1981, la pag 16, spune ca acel dinte considerat de maimutd-om era un dinte de rinocer. 7. Hesperopithecus sau Omul de Nebrasca a fost fabricat tot pe baza unui dinte. In anul 1922, un geolog a gasit in partea de vest a statului Nebrasca un dinte. Atat. Ca s& stie c&rei specii ti apartine, el |-a Tnvelit si\-a dus la Dr. Henry Fairfield Osborn, unul din cei mai mari paleontologi ai lumii. Fac preci- zarea aceasta ca sA nu credeti ca a fost un analfabet, ci unul din cei mai de seama oameni de stiinta, dar fara Dumnezeu. Cum a privit dintele a spus ca e veriga de tranzitie de la maimuta !a om. L-a si vazut Tn imaginatia sa cum araia. I-a tacut o tata frumoasd si a publicat marea descoperire in , Illustrated London News‘. L-au popularizat si spuneau ca Hesperopithecus a populat America cu un milion de ani fn urma. Profesorul Wilder a publicat o carte despre Omul de Nebrasca. Cu fata fabricata a fost asezat pe pedestal tn muzeu si trecut in manualele de scoala. Sir Smith a scris despre Domnul si Doamna Hesperopithecus cum aratau, cum lucrau, le-a facut si doua clisee, cu toate c& nu i-a vazut niciodata. Totul de la un dinte. Ce imaginatie Tnfierbantaté de evolutionism! La 27 Apr.1927, Dr. Osborn jn senzationala sa cuvantare tinuta in fata Societatii Filozofilor Americani, !-a asezat pe Hesperopithecus la baza arborelui genealogic al stramo- silor omuliui. Dar culmea ironiei, tot Tn 1927, putin mai tarziu, o expeditie a mers in Nebrasca s& caute si alte fosile in acel loc. Sapand cu harletul au gasit scheletul jntreg c&ruia fi apartinea dintele. Scheletul, fara grai, a spus c& nu a existat omul de Nebrasca, omul maimut&, si fra s& dea m&car din picior, a prabusit de pe pedestal pe mult ldudatul Om de Nebrasca. Scheletul era al unui pecariu, un fel de porc mistret. Nici aceasta nu va spune cat de puternica e am&girea evolutiei ? Sa fii unul din cei mai mari savanti si totusi sa nu fii cinstit, ci s& induci pe altii fn eroare e ceva prea grav. Unde e onestitatea stiintifica ? Dr. Duane T. Gish, tn cartea sa: ,Evolutie Fosilele zic ,Nu‘, scrie: ,Eu cred c& acesta e un caz tn care un pore a facut dintr'un evolutionist o maimuta". Ma opresc aici cu falsificarile sAvarsite de oamenii de stiinté cu scopul de a dovedi evolutia, trecerea de la maimuta la om. Milioane de copii si tineri au fost Tndoctrinati in mod fraudulos ci ne tragem din animale.Si care sunt roadele acestei Tnvataturi ? Trdirea ca animalele doar pentru satisfacerea poftelor, sexualismul, lesbianismul, homosexualismul, incestul, vioiurile, crimele, avorturile, divorturile, pornografia, asasin&ri, terorism, pogromuri, anarhie. Hristos Domnul spunea: ,Dupa roadele lor 7} veli cunoaste”. Nu araté clar aceste demascari c& toate falsificarile sunt amagire satanica menité s& insele lumea ? Trdim vremuri de mare insel&ciune. Vv. Evolutia e amagire diavoleasca jucru ce se constat& din recunoasterea falimentelor in experientele de a o dovedi, dar cu toate acestea o cred. S'au facut zeci de mii de experiente cu scopul de a da lumii dovezi Tntru sustinerea evolutiei, dar rezultatele au fost zero; ba nu, ci au confirmat creationismul. Dr. Francisc J. Ryan a facut culturi sia supraveghiat 7000 generatii de bacterie. A ales bacteria c&ci ea se inmulteste extrem de rapid. Omului Ti trebuiesc 20 de ani ca sa ajunga la maturitate, bacteria @ maturd in 20 de minute. Astfel in doi ani, bacteria trece prin mai multe generatii dec@t trece omul intrun milion de ani. In fine, ef a scris: ,Aproape nicdieri evolutia nu poate fi vazuta Tn actiune.” Revista franceza ,Figaro Literaire’ nr.574, avea un articol de jelanie cu privire la evolutie sub semnatura tui Jean Rostand, mare evolutionist francez. El a scris: »reoria evolutiei nu d& nici un raspuns fa importanta problema a originii vietii si prezinté numai solutii false la transformarile evolutive... Noi suntem condamnati s& credem in evolutie, dar totdeauna asteptém sugestii cu privire la motivele transformarilor... Poate c&’ noi acum suntem intro pozitie mai proasta decat in 1859, fiindcad am facut cercetari timp de un veac... Nu am gasit nici un mijloc prin care mamiferele au provenit din soparle, iar soparlele din pesti’. El recunoaste ci ¢ condamnat sa creada in evolutie, aceasta Tmpotriva ratiunii sale care vede clar falirnentul tuturor experientelor cu maimute, cu drosofila, cu Tnerucis&ri, cu iradieri, cu ingineria genelor, cu mutatii, cu combinatii chimice in formarea de proteine, jn producerea unei celule vii. Pentru a face o celula vie sa incercat sinteza de amino-acizi cu raze ultraviolete, cutotosinteza, cu climat special, cu desc&rcdari electrice de felul traznetului, dar totul a fost zadarnic. Legea biogenezei afirm& categoric ca viata vine numai dintro viata anterioara de acelasi fel. Ceea ce ei sustin c& viata sa produs la simpla intamplare, iatd ca zeci de mii de inteligente, cu laboratoare uriase gi cu aparatura ultramoderna, fn timp de peste 130 de ani, nu au putut produce nici m&car o singura celula vie si nu au putut forta pe nici o vietuitoare s& treacd fn ait soi. Dr. Arlton C. Murray este supranumit ,Domnul Fosil&". Aceasta din pricina c& toat& viata lui, mai bine de 45 ani, a fost un studiu asupra fosilelor. Timp de 27 ani a lucrat pentru Institutul Smithsonian din Washington, apoi pentru muzeul William Penn din Harrisburg, Pa., iar acum de c&ativa ani lucreazi pentru Muzeul Universitatii Liberty din Virginia. El a fost ateu si mare evolutionist. Doctrina evolutiei 7) era pana in m&duva oaselor, desi 7 vedea falsitatea. Totul a fost tns& pana Tntr'o zi, cand Evanghelia i-a luminat mintea. De atunci, viata lui a fost schimbata si el a devenit un mare creationist. El a scris: »Nu sa gasit nici o singura fosild intermediara. Toate fosilele gasite araté clar c& fiecare sa dezvoltat dupa soiul ef, cum spune Biblia”. Dr. Kuzentov a fost ani de zile amagit de evolutie E! a lucrat ca cercetator stiintific Tn biologia moleculara si tn biochimie la Moscova. Cu vreo 10 ani in urma, i- a ajuns tn m&na o carte a lui Dr.Henry Morris despre creationism. Pana atunci, nici nu s'a gandit c& ar mai putea s& fie si o alt&é explicare a originii vietii pe pamant decat cea a evolutieil. De atunci, a Tnceput s& cugete asupra problemei. A scris scrisori atat evolutionistilor, cat si creationistilor, iar 7n cercetarile sale a cdutat sé vada care din cele doud modele face sens din punct de vedere stiintific. Dupa multe cercetari st&ruitoare si verificari, s'a convins c& explicatia creationista este cea mai stiintifica. Caci stiinta adevaraté araté clar ca viata provine numai din viata, nu din neviataé. Creationismul araté ca viata a dat-o Dumnezeu, care e Izvorul vietii. Abia dupa doi ani de la aceasta convingere, el a devenit credincios. El a ‘infiintat la Moscova ,P&rtasia Stiintifico-Crestina cu 12 oameni de stiinta, iar la sf€rsitul lui August 1991, numarapeste 120 membri. El a zis: ,Evolutionistii cred ca imaginarul lor strabunic unicelutar s'a transformat in peste si palmier, in broaste, care apoi s-au transformat in printi... Dar desigur noi nu vedem aceasta.“ Vi. Evolutia este am&gire cu perioade extrem de lungi, ca s& nu le poti verifica. Spre a se auto-multumi pe ei Tnsisi cu evolutia si spre a amagi pe altii, evolutionistii pretind mereu c& evolutia s'a petrecut in perioade foarte lungi de milioane si sute de milioane de ani. Fiindca eu nu am trait atunci, mi se cere sa-i cred pe cuvant. Eu stau si cuget. Daca ei vorbesce de perioade asa de tungi, ratiunea mea imi spune c@& nici ei nu au trait pe acea vreme cand a aparut viata pe pamAnt si cand vietuitoarele au inceput s& evoluieze unele din altele. Pot sd-i cred ? Mai ales cand stiu ce minciuni au tras unii savanti si la ce falsificari grosolane s'au dedat numai ca sa insele pe alti, cum pot s&-i cred ? Eu nu vreau s& fiu amagit, ci doresc s& stiu daca Dumnezeu a creat lumea si toate sunt dupa solu! lor", cum spune Biblia, sau ca toate au ap&rut la intamplare si au evoluat din rame in soparle, 7n crocodili, in maimute si apoi7n om ? Ce pot s& fac ? Stau si m& gandesc. Deodata fmi vine ?n minte Tndemnul lui lov s& tntreb dobitoacele, nu pe Tnvatatii lumii. lata ce este scris Tn - cartea lui lov cap.12:7,8: __,/ntreab& dobitoacele, si te vor invata, pasarile cerului, si Tti vor spune; vorbeste pémantului si te va invafa si pestii marii Ti vor povesti“. Dar eu nu pricep graiul dobitoacelor, cum as putea sa stiu ceva fn privinta aceasta ? Da, pamantul e un mare tarc de dobitoace si in sanul lui are atatea mii, ba milioane de fosile, dar cum s&-l fac s&-mi vorbeasca ? Dup& mai mult& cugetare iata ce am facut: am cautat carti de botanica si de zoologie care arata varsta anumitor plante si vietuitoare din cele ce exista astazi pe pamant, cd poate, poate so implini vremea la unele sa evolueze, ca sa vad si sa m& conving si eu c& exista evolutia. Apoi am vizitat muzee de Stlinte naturale din Statele Unite, din Australia, cu scopul s& vad si s& verific ce schimbari au survenit Ja vietuitoarele de altadat&, care sunt expuse ca fosile, si la forma lor actualé. Am facutnot&ri mai ales cu privire la vremea cand spun savantii cA au apdrut pe pamant. Unele sunt de sute de mii de ani, altele de zeci sau sute de milioane de ani. Nu as vrea si credeti cd eu le-am dat varsta aceasta, c&ci nu sunt expert in asa evaluari. Altii, care sunt savanti evolutionisti, le-a pus eticheta cu varsta. De fapt, pentru unele vietuitoare am g&sit la diferiti autori, douad, trei diferite varste. Cifrele nu se prea potrivesc, dar pe atunci desigur nu a fost calendar, iar pe un savant nu |-a costat nimic s& dea unei specii un milion sau cincizeci de milioane in plus fata de evaluarea altui savant. Deci, eu nu am umflat cifrele, ci le-am luat de bune jn cercetarea mea, caci cu cat varsta stabilité de el e mai mare, cu atat adevarul ajunge sa straluceasca mai puternic. Este scris Tn Biblie ca Dumnezeu ,,prinde pe cei fntelepti ?n viclenia lor si planurile oamenilor inselatori sunt rasturnate“ (lov 5 : 13). lata acum cateva din rezultatele investigatiilor mele: 4. GRAUL este una din piantele cele mai cultivate pe fata pam@ntului. Nu am gasit eticheta cand a ap&rut, dar cand am studiat arheologia mi-aduc aminte ca in mormintele faraonilor si in piramide au fost gasite boabe de grau, care erau de vreo cinci mii de ani. Boabele erau fntocmai ca cele de azi. Puse in pamant, au germinat si au dat grau. Singura deosebire stiti care a fosi ? Paiul era ceva mai jnalt decat a graului de azi, dar boabele erau Tntocmai. Deci graul nu a evoluat, si e bine, slava Domnului, ca asa avem p€ine. 2. ALUNUL e un arbust ce produce ca roada alunele. fn locuintele palustre, care sunt datate cu o vechime mai mare ca a piramidélor, s'au g&sit alune fntocmai ca alunele noastre. In toata perioada aceasta de 5-6000 de ani alunul nu a evoluat. 3. FERIGA se gaseste aici fn p&duri si la fel in ghiveci in casele oamenilor, ca planta or- namentala. in straturile de carbuni sau gasit ferigi. Periodul carbonifer se sustine ca a jnceput acum 340 milioane de ani. Deci,nici feriga nu a evoluat, ba din contra a devoluat, a descrescut, cdci pe acea vreme crestea ca copacii, iar azi e pitica. Cand o s& evolueze feriga ? Tot in straturi de c&rbuni s'au gasit frunze de stejar, de ulm, de tei, care sunt exact ca cele de ast&zi. Deci nici acesti copaci n’au evoluat. 4. RACUL este un animal marin care merge de-a-ndaratelea. Cand o fi evoluat animalul acesta pe dos ? Will Burnett, profesor la Universitatea Illinois, si Harvey Fisher, seful Departamen- tului de Zoologie la Southern Illinois University, in cartea lor Zoology", aparuté 7n 1958, arat& ca varsta racului si a crustaceelor este de 25.000 de ani. Dar cand am vizitat Muzeul de Stiinte Naturale din Chicago, pe un panou mare era expus un rac fosila din Perioada Jurasica ce se sustine c& a avut loc cu 100 milloane de ani fn urma. El e expus alaturi de un rac din vremea noastrd, si erau exact la fel. Deci, acum 100.000.000 de ani racii populau mé&rile si mergeau tot de-a-nd&ratelea, ca cei de ast&zi. Aceasta imi spune c& nu au evoluat, ci au ramas tot raci. De ce ? Probabil fiindca merg de-a-ndaratelea, racii n'au putut sd evolueze. Si nu prea sunt sperante s& evolueze 7n viltor, c&ci nu merg nainte, ci tot Thapoi ca racul. 5. lau BROASCA TESTOASA. Oare cand © fi aparut ea pe pamant ? Cercetez si gasesc tn cartea The Book of Popular Science’, la pagina 2075 cA broasca tes oasA a ajuns fa noi aproape neschim- bat in forma si obiceiuri din marea epoca a reptilelor, care a fost cu vreo 160 milioane de ani 7n urma. Auzi, in o sut& saizeci milioane de ani ea nu a evoluat nici in forma, nici Tn obiceiuri | Curios ! 6. M& opresc la GANDAC, caci ji gasim peste tot. Dupa ce am cercetat enciclope dii si carti de zoologie, am gasit cd gan- dacul a existat cu 200.000.000 anifn urma. Au fost identificati vreo 12.000 feluri de gandaci si sunt ca cei de azi. Deci nici gandacul n’a evo- luat. Oare cate milioane de ani Ti mai trebuie gandacului pan evolueaza, caci i-ar fi vremea s& devinad bondar.7. la s& Vad ce se spune despre RECHINI. In apele oceanului Pacific sunt multi rechini si uneori vin pana aproape de plaja si fnhat&é piciorul cate unui Tnnot&tor de ramane schilod pe toat& viata. T.H.Eaton Jr. spune ca rechinii au aparut cu vreo 300-350 milioane de ani fn urma. Nici ei nu au evoluat si sunt cam demult. 8. Dar ce zic despre SCORPI- ON ? Trebuie s& fie de demult, c&ci si Biblia vorbeste despre ei. Imi raspunde savantul fn evaluari de varste W.J. Gertsch spunand ca scorpionii se pot Auda cd au cea mai veche familie dintre toate animalele de pe pam€nt. In decursul unei perioade de 400.000.000 de ani scorpionul nu s'a schimbat. E tare de cerbice, n'a vrut s& evolueze ! 9. Caut s4 vad ce se spune despre gasteropozi. Ti gisesc in cartea »The living sea”. La pag. 202 autorul imi spune c& gastropozii sunt locuitorii foarte vechi ai m&rilor si au trait acolo fara si se schimbe mai mult de 300-400 milioane de ani. 10. Ma& uit s& vad ce se spune despre moluste. (Si unil oameni sunt fara gira spinaril, ca molustele). G&sesc c& ele bat recordul, sunt dintre cele mai vechi grupe de vietuitoare: au peste jumd&tate miliard de ani. Oricine a ajuns la putere, ele s'au miladiat si au tamas tot moluste. Acum, stati si judecati voi, daca nau evoluat th jumatate miliard de ani, cand vreti s& evolueze ? ? ? Dupa falimentul evolutionistilor de a gasi o proba valida intru sutinerea teoriei lor, ascultati-! pe Dr. George Wald cum 7si duce cu z&harelul cititorii: ,Timpul cu care avem de-a face e de ordinul a doua miliarde de ani. Dand atat timp, ,imposibilul devine posibil, posibiiu! probabil siprobabilul virtual sigur. Unul are doar sa astepte; timpul va s&varsi ,minunea”. Citat dat in revista Scientific American", August 1954, in articolul ,Originea vietii*. Aceste date oferite de stiinta mie imi spun c& nu exista evolutie si ci nu am ce astepta sd o vad, caci ea e@ numai 7n capul unora, nu 7n realitate. Marea vechime a acestora dovedeste c& nici una n/a putut sari parleazul ca s& treacd 7n alt specie, ci cA asa cum spune Biblia toate sunt create de Dumnezeu si sunt dupa soiul lor“. Realitatea vietii nu poate fi tagdduita, ea are un grai mai puternic dec&t toate ldudarosiile evolutionistilor. Botanica si Zoologia Timi demonstreaza prin exemplare de milioane si de sute de milioane de ani, dupa socotelile lor, care desigur sunt false, ci toate au ramas aceleasi. Atunci unde e evolutia ? Faceti si voi cercetarea aceasta, e simpla, nu va costa prea mult, spre a va convinge. E de ales intre spusele evolutionistilor si afirmatiile Bibliei, s{ crezi c& tntamplarea oarba je-a facut s& apara toate sau ca Dumnezeul cel Atotputernic si Atotintelept le-a creat pe toate. Eu am ales s& cred in Dumnezeu, c&ci cealalt4 credinté e am&gire satanica, e evanghelia dracului si eu nu vreau si o cred. Pana si dobitoacele, fn graiul lor, imi spun sa cred tn Dumnezeu. In ce prive ste vechimea mare a pamantului si a sistemului nostru solar, Biblia nu stabileste anul creatiei, ci spune: wa Inceput Dumnezeu a ficut cerurile si pimArntut (Gen.1:1). Cand a fost acest fnceput nu stiu. Intre versetul ntai si doi din capitolul 7ntai din Geneza pot fi milioane sau miliarde de ani. De la versetul 2 e redata pregatirea globului pamantesc pentru viaté. Totusi varsta reala a pamantului poate fi mult diferita. Noi nu avem 7nca aparatura precisa in privinta aceasta. De exemplu: multe stabiliri de varst& se fac cu metoda radioactivitatii pe baza carbonului 14. Mostre de roci aduse de pe luna Ja unii au dat 4,3 miliarde de ani, la altii au dat 8,2 miliarde de ani. Care e varsta reali ? S'a constatat ca metoda @ gresita. Dintr’o stanc& din Rusia, despre care se stie precis c& s'a format in ultimii 260 de ani, sau adus mostresi au fost supuse examindrii cu carbonul 14. Rezultatul dat a fost cd s'a format cu milioane de ani Tn urma. Aceeasi eroare sia constatat la bucati de stancd care sia format acum 185 de ani jn Insulele Haway, iar aparatul 7 i dadea milioane de ani. Savantii evolutionisti sustineau ca luna trebuie sa aiba o vechime de patru miliarde si jumatate de ani. Dovezi ale vechimii e racirea si solidificarea ei din starea de materie topita, lipsa de un camp magnetic si o mare cantitate de praf cosmic colectata jn decursul celor patru miliarde de ani. Geofizicienii presupuneau ca luna sia racit chiar fnaintea pamantului. Dar testul facut de astronauti araté ca luna e inca in stadiul de racire, cu o radiatie de temperatura la suprafaté. Deasemeni spre surpriza nepl&cut’ a evolutionistilor, sa constatat un camp magnetic, ceea ce indica un interior fluid, nu solid. Starea fluida dovedeste ca luna e tanaré, nu are vechimea presupus& de evolutionisti. Dar cea mai zdrobitoare dovada pentru acestia este lipsa stratului de praf cosmic pe lund. S'a calculat ci pe pamant cad anual vreo 14 milioane tone de particule, micro-meteoriti sau praf cosmic. Dac& p&mantul gi luna sunt de patru miliarde si jum&tate de ani vechime, asta ar fi Tnsemnat ca primii astronauti coboriti pe luna, s& se infunde ‘ntrun strat de17 metri de praf cosmic, sé se scufunde jn el. NASA a dat mare important& acestei teorii. A cheltuit sume de miliarde dolari, spune William Hartman fn cartea sa_ Lune si Planete", spre a stabili grosimea stratului de praf cosmic, ca s& nu pericliteze viata primilor astronauti, care aveau sa umble pe luna. Dar Neil Armstrong, primul care a pus piciorul pe luna, a constatat ca a pus piciorul pe stanca. Doar 7n locurile joase era o acumulare de praf, dar nicdieri nia gdsit un strat mai gros de 3 metri. Astronautii au ldsat pe lund aparatura seismografica, care sA detecteze cutremurele de pe luna si ele transmit c& pe luna se petrec cutremure. Acestea deasemeni indica o varsta tanarda. La fel, cresterea populatiei pe pamant araté un pamnt tanar. In Biblie avem cifra precisa c& dupa potop au ramas 7n viaté doar opt persoane. In anul ?ntai dupa Hristos toti statisticienii considera cd populatia pamantului a fost 200 milioare. In anul 1650, populatia a fost estimata la 600 milioane. In anul 1800 d.Hr. a ajuns la un miliard. Deci in 150 de ani a crescut cu 400 milioane. Media de crestere a populatiei a fost de 1k3 procente. Socotind aceasta rata de crestere pentru a ajunge la populatia de astazi, calculul da 6100 ani de vechime a omului pe pamant. Aceasta cifrda e mult prea mica fata de cifrele evolutionistilor cu miliardele lor de ani. Dar in stabilirea vechimii tre duie luati 7n considerare toti factorii. Dace omul ar fi de un snillon de ani pe pamant, popuiatia ar ue qui s& fie dens&, c. sardelele in cutia de conserva. Populaiia de azi dovedeste c& viata omului pe pamant e de data recenta, nicidecur.1 de miliarde sau milioane de ani. Dar evolutia are nevoie de perioade lungi, foarte lungi, ca sa amageasca pe multi. Vil. C& evolutia e am&gire diavoleascd se poate vedea din mérturisirea deschisd a unor lideri de seam& ai evolutionismului a aversiunii, a dusmaniei lor fata de Dumnezeu. Faptul ca jinsusi Darwin a recunoscut ca evolutia é ,evanghelia dracului’ ar fi dovada suficienta. Totusi redau citate ale altor varfuri, ca sa va dati bine seama c& e amagire.Revista ,Nature”, vol. 124, pag 231, spune ca Dr.D.M.S. Watson, biolog britanic si persoand marcanta fntre evolutionisti, a aratat c& evolutia este o teorie universal acceptat& nu pentru ca ea poate fi probatad prin dovezi logice, coerente, ci findcd singura alternativa, creatia speciala, este de neconceput pentru ei. Fiindc& Dr. Watson nu crede in Dumnezeu, de aceea creatia este de necrezut pentru el. Acelasi lucru I-a m&rturisit si Sir Arthur Keith, mare evolutionist. laté cuvintele lui: ,Evolutia nu este dovedita si nu poate fi dovedita Noi o credem fiindcd singura alternativa este creatia speciala si aceea e de neconceput’. Deci, se poate constata din aceste méarturisiri cd doar aversiunea, dusmania satanic fati de Dumnezeu, ji face sa cread& minciuna evolutiei. George Salet, distins barbat de stiinté, th cartea sa ,Hazard gi certitudine“, analizeazi problema trans- formismului si dovedeste ca formarea de noi organe sau noi functii la fiintele vii, prin simplul joc al Tntamplarii, este cu totul imposibilé. Din punct de vedere stiintific, afirma el, teoria evolutiei nu poate fi sustinuta. Ea e bazataé doar pe prejudecata ateista. Scott M. Huse wn cartea sa_ ,The Collapse of Evolution“, Grand Rapids 1989, la pag.3, da mérturisirea despre evolutie a lui Dr. George Wald, cAstig&tor al Premiului Nobel in 1967, din care se constat& in mod clar c& ateismul, am&girea e la baza.El scrie: Cand se vine la originea vietii pe acest p&m&nt, sunt numai doua posibilitati: creatia sau generatia spontana (evolutia). Nu exist& o a treia cale. Generatia spontana sia dovedit acum 100 de ani ca e fals&, dar aceasta ne duce la cealalté singur& concluzie a creatiei supranaturale. Pe aceasta nu © putem accepta pe baze filozofice (motive personale) ; deci noi alegem si credem imposibilul: ca viata a aparut la Tntamplare”. Aceasta Tnseamnad c& se mint pe ei insisi, c&ci impotriva tuturor dovezilor stiintifice, fiindc& nu vreau s& cread& in Dumnezeu, prefera s4 cread& o minciuna. Nu e aceasta amagire satanica ? Biblia spune clar cd fn vremea din urma vor fi mari amé&giri si c& unii se vor lepada de credint& si se vor alipide duhuri insel&toare si de fnv&t&turile dracilor (Ev.Matei 24:24; 1 Tim.4:1). Noi traim vremurile acestea. As vrea ca unii care au fost amagiti, sd se trezeascd fnainte de a fi prea tarziu. Caci cine alege s&-1 créad& pe Satan, va avea parte cu Satan si cu toti demoni in iad pentru veci de veci. Tineri studenti, profesori si toti ceilalti, nu va lasati amagiti, ci ramaneti langa adevar, chiar dac& trebuie sd platiti un pret. Satan prin evolutie preg&teste lumea sa cread& c& provine din animale, ca apoi s& poata instala Fiara ca dictator al lumii (Apoc.13). Vremea e aproape. St&rile de criz& in toate domeniile duc la starea de haos, moment prielnic de ridicare a lui Anticrist, care promite s& salveze el lumea si va cere inchinarea tuturor. Urmeaz& ca multi sa fie martirizati pentru credinta lor in Dumnezeu. Dar e mai bine s& mori ca erou al iui Dumnezeu, decdt s& trdiesti ca apostat, ca lepadat de credinta in Dumnezeu. Biruitorii fiarei vor fi ?n glorie eterna, apostatii vor fi im chin vesnic. O, Doamne, lumineaz& prin Duhul Sfant pe multi in privinta aceasta !AMAGIREA CU FORMALISMUL avand doar o forma de eviavie” 2 Tim.3:5 Biblia jl prezinta pe Hristos Isus, Fiut tui Dumnezeu c& e M&ntuitorul lumii. Apostotul loan a scris: Noi am vazut si marturisim c& Tati a trimis pe Fiul ca s& fie Mantuitorul tumii“ (1 foan 4:14). Ela venit in Jumea noastrd, a juat asupra Sa p&catele noastre a tuturor si prin moartea Sa a sdvarsit méntuirea noastrd si ne-a deschis o intrare liberd th cer, tn locul preasfant. El e MA&ntuitorul, dar nu toti oamenii sunt méantuiti. Existé o cale Tngusta care duce la viata, la fericire vesnica. Cum se face c& desi exist& M€ntuitor, oO mare parte nu sunt mantuiti ? Desi exist& cale spre fericire, multi ajung tn iad, in chinul vesnic ? Care e cau- za? Biblia ne da explicatia fn Apoc.12:9: Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit Diavolul si Satana, acela care insala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant, si 7mpreun& cu el au fost aruncati si fngerii lui“. Acelasi lucru este scris si in Apoc.13:14; 19:20; 20:8,10. Textele acestea arata ca omenirea e amagita, e inselaté. Conform Bibliei, toti oamenii se impart tn dou: in mntuiti si amagiti. Gandeste-te tu din care faci parte ? Esti tu mantuit sau esti amagit 7 E curios ca cei amagiti nici nu isi dau seama c& sunt amagiti. Sunt ca pestele prins in mreje, dar Tncd nu e scos afara din apd. Cand e tras afar, tsi dd seama, dar atunci e prea tarziu. Apostolului Pavel Domnul i-a spus: _,,7e trimit ca sa le deschizi ochii s& se ?ntoarcé de fa fntuneric la lumina, si de sub puterea Satanei fa Dumnezeu“ (Fapt. Ap.26:18). Aceasta e slujba tuturor vestitorilor Evangheliei sé deschida ochii oamenilor, ca ei sé vada amagirea in care se afla, sd se trezeasca si sa se Tntoarcad la Dumnezeu, Tnainte de a fi prea tarziu. Eu vreau sa fiu sincer ?n vestirea adevarului, oare vei fi si tu sincer in primirea lui ? Hristos Domnul a spus: __,Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi* (loan 8:32). Eu ma tog ca Domnul sa-ti dea lumina de sus.Am&girea cu atzismul nu prinde la toti, si nici cea cu evolutia. Oamenii tsi dau seama c& existé Dumnezeu si ca e imposibil ca lumea s& fii apadrut la intamplare. Tot ce vedem gi ce nu vedem e mé&rturie monumentald ca exista Dumnezeu, marturie mult mai puternica dec&t marturia marei piramide din Egipt ca a existat Keops. Dar vrajmasul nu se d& batut, ci tsi face lucrarea de ‘insetare. O plasé mare si foarte periculoasa de a prinde suflete e formalismul religios, care de fapt e apostazie, lep&dare de credinté, de care oamenii nu isi dau seama. Ce mari ravagii a facut amagirea cu formalismul tn biserica crestind | Cu durere trebuie si exclam&m si noi ca David: _,S’au stricat oamenii, au savarsit farddelegi urate... toi s’au ratacit, s’au stricat; nu este nici unul care Sa faca binele, nici unul ma&car“ (Ps.53: 1,3). : israel era poporul lui Dumnezeu, care a fost izbavit din sclavia Egiptului cu brat tare, au vazut semne mari si minuni, au avut prooroci, mesageri ai lui Dumnezeu. Israel era un popor tn care trebuia s& predomine sfintenia, dar prin vietuirea lor, sau dep&rtat de Dumnezeu. Preotii au ramas 7n slujba, la Templu a continuat Tnchindciunea si jertfele, numele le-a ramas de ,popor al lui Dumnezeu’, dar jn realitate, ei nu mai erau ai tui Dumnezeu. Prin proorocul Isaia, Dumnezeu a zis: ,,Cand’ se apropie de Mine poporul acesta, Ma cinsteste cu gura si cu buzele, dar inima lui este departe de Mine“ (\s.29:13). Infectia a Tnceput dinduntru, de sus 7n jos. Preotii, care aveau menirea s& apropie poporul de Dumnezeu, s& fie pild&’ poporului, tocmai ei nu-L mai cunosteau pe Dumnezeu, nu-L slujeau, ci se slujeau pe ei Tnsisi. Prin proorocul Mica, Dumnezeu spunea: __,,Preotii lui fnvaté pe popor pentru plat“ (Mica 3:11). Orice siujb& sau rugaciune trebuia platita preotului. Aveau prooroci mincinosi, iar preotii stapaneau poporul cu ajutorul lor (ler.5:31). Toti erau interesati numai tn c&stig. ,,Toti, de la cel mai mic pana la cel mai mare, toti sunt lacomi de c&stig; de la prooroc pana la preot, toti fnsala“ (ler.6:13). Poporul lui Dumnezeu a ajuns fara Dumnezeu. »Boul 7si cunoaste stapanul si magarul cunoaste ieslea stépanului sau; dar Israel nu Ma cunoaste, poporul Meu nu ja aminte la Mine“ - spunea Dumnezeu (ls.1:3). Formalismullui Israel devenise o sc@rb& lui Dumnezeu. El a zis: Nu mai aduceti daruri de mancare nefolositoare, caci Mi-e scarba de témaie i Nu vreau tuni noi, Sabate si adundri de sarbitoare, nu pot sd vad nelegiuirea unit cu sdrbatoarea... Cand vi 7 intindeti mainile spre Mine, imi intorce ochii de la voi; si oric&t de mult vafi ruga, n’ascult, c&ci méainile va sunt pline de sange“ ('s.1: 13,15). Israel c&zuse Tn apostazie. Atunci Domnul i-a lAsat in mainile imparatului Babilonului, care a asediat Jerusalimul, i-a Tnfometat, apoi a p&truns Tn cetate, a d&ramat-o si poporul |-a dus tn robie. Proorocul leremia umbla plangand printre d&ramaturi si zicea: ,,Domnul a f€cut s& se uite in Sion sarbatorile si Sabatul, si fn mania Lui n&praznicé a lepadat pe imparat si pe preot. Domnul Si-a disprefuit attarul, Si-a lepadat locasul Siu cel sfant.. Mi s’au Stors ochii de lacrimi, 7mi fierb maruntaiele, mi se varsa ficatul pe pamnt din pricina pr&padului fiicei poporului Meu... lat& roada pacatelor proorocilor si a nelegiuirii preotilor sai" (Plang. ler.2:6,7,11; 4:13). Poporul Israel a p&strat forma religiei, dar a pierdut fondul: ascultarea de Dumnezeu. Am dat aceast& apostazie a lui Israel, ca s& recunoastem apostazia zilelor din urma, proorocita de apostolul Pavel si a carei implinire 0 vedem sub ochii nostri. Domnul Isus a spus ca pomul se cunoaste dupa road&, nu dupa nume. Multi din crestinii de azi au ramas doar cu numele, cu firma c& sunt crestini. Mi-aduc aminte c& imediat dupa al doilea razboi mondial eram la Arad si pe bulevardul din centru, la o pravatie era o firma mare pe care scria ,Delicatese’, la alta ,Mezeluri’, dar cand te- ai apropiat de usa, era inchis& si rafturile erau goale. A ramas doar firma, si ea jnsela si deceptiona pe multi. Asa @ cu cCrestinismul multora, a ramas doar firma, c&ci 7niguntru e doar moloz, daramaturi, murdarie. E un crestinism ce nu se deosebeste de lumea pagana. Ba da, jn unele privinte necrestinii Tntrec pe crestinii de nume. S'au g&sit triburi in padurile virgine ale Amazonultii, care desi umbla goi, nu traiesc tn desfrau si nu divorteaza de sotiile lor; ailtii nu folosesc deloc bauturi imbatatoare ; dac& mor parintii, copiii sunt crescuti de rude sau vecini, b&tranii sunt respectati de cei tineri. Luati dupa aspectul moral, multi sunt mai crestini decat crestinii de nume.Cum as vrea ca slujitorii altarelor si ai amvoanelor, preotii si pastorii, sd-si dea seama bine de starea real a membrilor bisericii lor ! Si aceasta pana nu e prea t€rziu. O salcie, copac gros pe marginea unui rau, avea o fnfatisare frumoasa, dar a venit o furtund si a doborit-o la p&am4nt, Ea avea o coroand frumoas&, dar sia tinut numai jn scoart&, c&ci 7n interior a fost mancaté de putregai. Ce multe biserici frumoase ca aspect, sunt doar un fel de morga spirituala. Nu vreau sa insult pe nimeni, c&ci n'am nici un castig, dar trebuie s& privim lucrurile asa cum sunt. Falsitatea crestinismului ma doare. Oamenii sunt am&giti cu formalismul si ajung in pierzare. De aceea caut s& strig, si demasc aceast% am&gire. Oare care vor fi preotii si p&storii acela gata s& facd ce a zis proorocul loel ? ,Dar chiar acuma, zice Domnul, fntoarceti-va la Mine cu toata inima, cu post, cu planset si cu bocet. Sfasiati-va inimile, nu hainele, si intoarceti-vé la Domnul Dumnezeul vostru... Vestiti un post, chemati o adunare de sarbatoare. Strangeti poporul, tineti o adunare sfnté... Preotii, slujitorii Domnuiui, s& planga intre tindg si altar si sd zicd: ,,Doamne, fndura-te de poporul Tau M (loel 2:12,13,15-17). 1. Am&girea cu formalismul 71 face pe oameni sd se creada crestini, cand ‘n realitate nu sunt. Aici e siretenia ascunsa a diavolului. Preoti si popor se cred bine, in timp ce sunt pe marginea prapastiei iadului. Ma rog Domnului ca prin aceste randuri, Duhul Sfant s& deschid& ochii multora s& vad& starea grava jn care se afla, cum sub numele de crestin este ascuns cel mai decazut trai pagan. Pana ce nu 7si dau seama de aceasta, nu poate fi nici o indreptare. O scurt& paralela tntre crestinismul biblic primar si intre crestinismul de azi poate convinge pe oricine de am&girea formalismului religios. PARALELA 1. Crestinii au fost | 1. Crestinii formali de azi oamenii ce si-au recunoscut | nici nu se considera pacatele lor faté de Dum- | p&catosi, nu se pocdiesc nezeu, sau cutremurat de vina | de pacatele lor si nu se lor, sau pocait gsi s-au| despant de ele.dessp&rtit de traiul pac&tos (Fapt.Ap.2 :37-38) 2. Crestini au fost cei ce au primit mantuirea prin credinté mm jertfa Domnului Isus_ Hristos (Efes.2:8-9; 1 Cor.6:11; Col.1:13,14; 1 loan 2:12) 3. Crestinii au avut experienta nasterii din nou, adica schimbarea vietii prin Duhul Aceasta I-a facut crestini, i-a fAcut copii ai lui Dum- nezeu (Ev.ioan 1:12,13; 3:3-7; 1 Pet.1:23; 1 loan 2:29; 3:1,2,9; 4:7; 5:1,4). In viata lor se vad roadele Duhului: ,dragos- | tea, bucuria, pacea, inde- lunga rabdare, bun&tatea, facerea de bine, credin- ciosia, blandetea, fnfranarea poftelor" (Gal.5 : 22-23). 4. Crestinii indata dup& pocd&inta, dupa ce credeau fn Domnul Isus, cereau sai fie botezati oameni mari, nu copii mici (Fapt.Ap.2:41; 8:12,36;:18; 10:47; 16:33) 5. Crestinii iubeau pe Dumnezeu si pe Domnui tsus si dovedeau Sfant. | | | 2. Crestinii amagiti de forma- lism nu au méntuirea, sunt indiferenti de sufletul lor si nu cauta méantuirea. | | 3. Crestinii améagiti de formalism nu stiu nimic despre nasterea din nou, iar tn viata lor se vad doar faptele —firil = p&mantesti: »preacurvia, curvia, necu- ratia, desfranarea, inchinarea la idoli, vrajitoria, vrajbile ' certurile, zavistiile, méniile, | neintelegerile, dezbinarile, | certurile de partide, pizmele, | uciderile, betiile, 7mbuibarile | gi alte lucruri asem&n&toare | cu acestea... cei ce fac astfel | de lucruri, nu vor mosteni Tmp&ratia tui Oumnezeu" (Gal.5 : 19-21). | 4. Crestinii formali au fost | botezati ca si capii mici, care ‘nu sau pocait, nu au cerut sd fie botezati, ci li s'a impus | in mod fortat crestinismul. Ei ‘nau indeplinit — conditiile | pentru botez: poc&inta si | credinta. '5: Cei de azi nu-L cunosc | pe Gumnezeu, nu-L iubesc | pe Hristos Domnul, nu-i 'fmplinesc voia, ci 1 fnjura ‘cum stiu mai spurcat.aceasta prin trairea lor (loan 14:15,21; 1 Pet.1:8,14,15) 6. Cei de atunci, dup& botez, traiau viata de rugaciune si cald& partasie frateasca = (Fapt.Ap.2:42; 4:23,24; 12:5,12). 7. Crestinil staruiau tn invatétura apostolilor pe care o aplicau in viata si erau sfinti fn trairea lor (Fapt.Ap.2:42; 1 Pet.1:15- 17; Ed.t:1; 9 Filip.1:1; Col.1:2; Evr.3:1) 8. Crestinii de la . Inceput aveau disciplina tn biserica, cand cineva a pacatuit, a fost dat afara (Fapt.5:1-12; 1 Cor.5:4-5; Apoc.2:2). 9. Cei de atunci toti erau martori al Domnu- lui, toti spuneau altora despre mAntuirea prin Hris- tos Domnul, spre a zmulge si pe altii din Tmparatia Satanei si a-i stramuta in TmparStia. tui. «= Dumne- zeu(Ev.Luca24:47,48; Fapt.1:8;4:20; 5:32; 8:1- 5511:19-21 ;20:19-21). 10. Crestinii credeau in a doua venire a Domnului Isus Hristos, se pregateau si o asteptau (Fil.3: 20-21; 1 Tes.4:15-17; 2 Pet.3:10) 6. Cei de azi sunt straini de viata de rugaciune, unii nu stiu nici tugdciunea Tata! nostru’, iar part&sia o stiu doar la paharul de bautura, unde ajung la cearta si chiar la bataie cu sticlele sau cu scaunele. Sunt acestia crestini ? 7. Crestinii de azi nu cunosc fnvat&tura apos- tolilor, unii nu au avut niciodata tn mana Noui Testament, de aceea nu au un trai sfant, ci pagan (Efes.4: 17-19). 8. Azi bisericile asa numite crestine au ca membrii si pe atei, si pe curvari, si pe criminali, si pe toti mincinosii. Dac& ar fi s& aplice disciplina, preotul ar trebui s&-i dea pe toti afara, probabil si pe sine ‘insusi. 9. Crestinii de azi nu vestesc nim&nui man- tuirea, c&ci nici ei Msisi nu © au, sunt sub st&panirea Satanei si ar vrea ca si cei ce-L urmeaz& pe Hristos Domnul sa fie tarfti din nou jn p&cat. . 10. Crestinii amagiti cu formalismul nu se pregatesc pentru. venirea }Domnului Isus Hristos si nu-L asteapté (Fil.3 19).Deosebirea intre crestinii de azi si cei de la Inceput este enorma. E deosebire 7n fire, tn gandire, tn crez, tn vorbire, In comportare, tn vietuire, iar deosebirea cea mai mare va fi in ziua judecatii si in viata dup& moarte, care @ pentru veci de veci. Proorocul Maleahi a scris: _ ,,S/ vefi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihanit si cel rau, dintre cel ce siujeste iui Dumnezeu si cel ce nu-! slujeste“ (Mal.3 : 18). Apostazia Ti face pe oameni s& nu aiba nici o teama de Dumnezeu, nu cred ce a spus Dumnezeu despre pacat, despre pedeapsa pacatului, nu cred ce a spus despre mantuire, nu cred ce a spus Dumnezeu despre trairea vietii sfinte, nu cred Evanghelia, nu cred 1n iad si nu cred in fericirea din rai, dar se numesc crestini. De aceea sunt nep&satori de Dumnezeu, nepasatori de jertfa Domnului Isus, nep&satori de sufletul lor, nepasatori de clipa mortii, nep&s&tori de ziua judecatii si nepdsdtori de soarta lor vesnica. Nu araté tocmai aceast&é nepdsare ca sunt amagiti cu crestinismul formal ? Probabil ca unii citind aceste randuri se Tnfurie foc fmpotriva mea. Ei sunt ca unii negrii din Africa, care atunci cand europenii le-au dus oglinda si sau vazut cum arata, au dat cu ea de p&mant si au spart-o, dar aceasta na schimbat realitatea. Pe mine m& doare ca trebuie s& scriu lucrurile acestea | Le scriu din dragoste si as vrea sa va ajut s& scdpati din cursa diavolului, de care ati fost prinsi s&-i faceti voia (2 Tim.2:20). Prietenul meu, nu ai avea nici un c&stig s&-ti spun c& esti bun crestin in timp ce tu nu ai si nici nu-ti cauti mantuirea sufletului tau. Oare nu ag fi vinovat 7n fata lui Dumnezeu, stiind ca esti in cel mai mare pericol, poate maine ajungi tn groaznicele chinuri ale iadului si eu s& tac ? Te rog nu te fnfuria pe mine, c&ci Ti vreau binele tau etern. Stai ins si cugeta la crestinismul tau, la starea sufletului t&u. Fii sincer cu tine Tnsuti. Timpul zboar& si te poarta spre punctul final, unde vei ajunge ? Pe apele ce formeaza cascada Niagara, exista un punct unde se afla instiintarea: ,Dicolo nu-i sc&pare*. Toti barcagii stiu sa nu dep&seasc& acel punct, caci apele isiiau viteza Tncat nu mai exista posibilitate de scipare. Odata un barcagiu, tn timp ce ‘isi astepta clienti pe care s&-i treacd de partea cealalta a fluviului, avea barca legat& de un (drug fa mal, iar valurile leganandu-| |-au adormit tn barc&. Leg&narea b&rcii a facut ca legdtura la fSrus 83 se desfac& si barca a pornit tn jos. Luata de curenti, barca a fost dusd spre firul apei. Unii ce erau pe mal, au vazut pericolul si au Inceput sa strige, dar barcagiul dormea dus, na auzit strig&tele for. Barca a depdsit punctul cu instiinjarea si curand barcagiul si-a g&sit sfarsitul th furtunoasa prabusire a apelor fn abis. Cauza ? El sa crezut in siguranté tn barca lui, s'a lsat prada somnului, dar |-a costat viata. Aceasta fncerc s& fac gi eu s&-ti strig s& te trezesti Thainte de a fi prea tarziu. Martor mi este Dumnezeu ca ti vreau binele. Samson a adormit cu caput fn poala Dalilei si a pl&tit scump aceasta prin pierderea ochilor, prin viata de sclavie si la urma cu moartea. Vai, pe cati i-a adormit diavolul in barca bisericii si dusi de val, curand se vor trezi in pierzarea vesnica. Tuturor celor ce sunt amagiti de formalism, indiferent de ce religie apartin, le strig s& se trezeascd, cdci dincolo nu mai e scdpare. Si din nou te tntreb, prietenul meu, nu cumvain timp ce te crezi bine, esti purtat spre abis ? i. Amégirea cu formalismul Ti face pe crestinii formali s{ nu-si caute m4ntuirea. in cartea proorocului (saia 44:22, este scris: ,,...inima lui amagita Tf duce fn ratacire, ca s& nu-si mantuiasca sufletul si sé nu zic&: ,,N’am oare o minciunad ?n mana 7“ Observati, va rog, ci Tnsusi Dumnezeu spune despre unii cd au inima am&gita. Nu cumva si inima tae amagité ? De altfel, toti pacatosii, care nu au iertarea p&catelor prin Hristos Domnul, sunt niste ama&giti. Satan nu vrea mantuirea oamenilor, ci pierzarea lor, de aceea fi am&geste. In textul acesta Domnul demasca si scopul cel are diavolul prin am&gire: sd nu-si mantuiascad Sufletuf. El le-a pus o minciundé fn man&: formalismul religios. Ei cred ce spun oamenii, nu ce spune Dumnezeu. 1. Cei amégiti cu formalismul religios se bizuie pe ereditate. Ei isi zic: Tata si mama au fost crestini, deci si eu sunt crestin. Ei pierd din vedere c& crestinismul nu se mosteneste. Tertulian incd in secolul al treilea a scris rSspicat: Ne facem crestini, nu ne nastem crestini”. Si la evrei era bizuirea pe ereditate. loan Botezatorul a strigat fariseilor si saducheilor, care au venit s& fie botezati, fara s& se fii poc&it: Pui de naparci, cine v-a invafat s@ fugiti de m&nia viitoare ? Facefi dar roade vrednice de pocdinta voastra. S& nu credeti c& puteti zice in voi Tnsiva : »Avem ca tati pe Avraam I (Ev.Matei 3:7-9). lar Domnul Isus a fost chiar mai taios mn privinta ereditatii. El a zis evreilor: Daca ati fi copii aj iui Avraam, ati face faptele lui Avraam...! Voi aveti de tat& pe diavolul si vreti sd ?mpliniti poftele tatélui vostru“ (Ev.loan 8:39,44). Lui Nicodim, care era un fruntas al evreilor, deci a fiilor lui Avraam, Hristos Domnul ia spus: ,Adevarat, adevdrat iti spun ca dacd un om nu se naste din nou, nu poate vedea Impératia iui Dumnezeu“ (Ev.loan 3:3). Nasterea fireascd e pentru p&cat. Intreaga omenire e decdzuta in pacat. De la p&rinti noi mostenim firea pac&toasd cu toate Tnelinadrile spre rau. De aceea, copilul ce abia incepe s& vorbeascd, fara sd-1 invete cineva, el Incepe sa mint. Pentru Tmparatia lui Dumnezeu @ necesaré nasterea din nou prin Duhul Sfant. Aceasta e o schimbare radicala a vietii. ,Ce este nascut din carne,este carne, si ce este nascut din Duh este Duh. Nu te mira c& t-am zis: Trebule s& va nastefi de sus“ - a spus Hristos Domnul c&tre Nicodim. Ea e o experientaé personala prin care se schimba completamente viata. Omul capata o noua fire, o fire dumnezeiascd. Nasterea din nou 7 face pe omul pa&timas 7n ale betiei si nu mai bea, pe omul mincinos s& nu mai mint&, ci sa spund adev&rul; pe cel desfranat 1 face sA p&rdseasc& pdcatul si sa trdiascd tn sfintenie; pe cel ce Tnjura la fiecare vorba, s& nu mai fnjure, ci s&-L sl%iveasc’ pe Dumnezeu; pe cel ce fuma tigaré dupa tigara, s& nu o mai pun& 7n gura lui. Nu ai vazut tu asa oameni schimbati ? Exista o forta eliberatoare din robia p&catului. Oamenii s‘au pocait de pacatele tor, si-au predat viata lor murdara gi robita de patimi Domnului, iar El, prin Duhul Sfant, o fnnoieste. Uneori colegii de munca& sau de scoala au cautat sa-i provoace la injuraturi, la ceartd, dar cel fntors la Dumnezeu a devenit alt om. Pe de alt& parte, nu ai vazut tu copii na&scuti din p&rinti buni, foarte buni credinciosi devenind foarte rai ? De ce? Simpiu, fiindc& ei n’au: avut nasterea din nou. Ereditatea nu te face crestin. De aceea, sunt pline c€rciumele si puscdriile de ,crestini”. In Ev.Luca 16: 19-25, Domnul Isus 71 da ca exemplu pe bogatui nemilostiv, care era _,fiu al lui Avraam’, pe cale ereditarS, dar aceasta nu -a ajutat cu nimic s& nu ajung& tn vapaia iadului. Tot asa crestinismul tau ereditar, formal, nu te face s& intri Tn cer. Din contra, Domnul Isus spune ca fara nasterea de sus, e imposibil sa intri fn Tmparatia lui Dumnezeu. Te rog, tine seama de ceea ce spune Hristos Domnul. Pred&-i Lui viata s& ti-o Tnnoiasc&. Adevaratul crestinism incepe la nasterea din nou. 2. Pe altii vrajmasul 7) am&geste si se creada crestini datoritd faptului ca au fost botezati cand au fost copilasi. Dar apa botezului nu are puterea miraculoasa s& schimbe viata. Apa botezului, chiar dac& e numita ,apa sfintita", In compozitia ei a ramas tot apa. Pus ja analiza tn orice laborator, nu e diferita de cealalté apa. Oare apa ce o bem e spurcaté ? O, nu, nicidecum. Dovadad c& botezul nu schimba viata sunt sutele de mii de criminali, de pungasi, de mincinosi, de desfranati. Toti au fostbotezati cand au fost copii mici, dar prin aceasta nu au primit nagterea din nou. $i tin si precizez c& nici cei ce au fost botezati oameni mari, apa nu le-a spalat pacatele si nu le-a Mnnoit inima. Pot sé dau sute de cazuri ca dovezi de net&ga&duit tn privinta aceasta. Au fost copii de ai pociitilor, care nu s'au pocait si nu au fost botezati. Cand a fost vremea s& se casdtoreascd au gasit tinere catolice sau ortodoxe si hainte de a fi cununati, au fost botezati. Au fost ei nascuti din nou prin apa botezului ? Nicidecum, c&ci dupa c&teva luni unul si-a b&tut sotia, altul a fost prins tn desfrau, apoi a ajuns la divort. Acestea sunt cazuri triste, dar adevadrate. Avem chiar pe paginile Bibliei un caz jn Fapt.Ap.8:13, unul numit Simon a fost botezat fiind om mare, si a fost botezat de Filip, evanghelistul, dar n'a fost m&ntuit, n’a fost tnnoit de Duhul Sfant, iar cand a venit apostolul Petru a trebuit s&-i spund: __,,..vad c& esti plin de fiere amara si ?n lanturile faradelegi (Fapt.8:23). De aceea, intelege, nu te lisa am&git ca ai fost botezat cand ai fost copilas si esti crestin. in Biblie nu avem nici m&car un singur caz de botez a copiilor. Ca cineva s& fie botezat, se cer cele doua conditii: pocdinta si credinta (Ev.Marcu 1:15; Fapt. Ap.20:21), ori copiii nu pot Tideptini nici una din ele. Unii, in zelul lor pentru botezul copiilor, spun c& temnicerul din Fitipi a fost botezat el gi toata casa lui. Da, Ins& nu se precizeaz& ca au fost copii mici. Dimpotriva, cine citeste, s& inteleagd, c&ci acolo se face clar cd temnicerul _,s’a bucurat cu toati casa lui c& a crezut fn Dumnezeu“ (Fapt.Ap.16:34). Ori copiii mici nu se stiu bucura de credinta in Dumnezeu. Urmarea botezului care a fost bucuria, denota c& toti cei botezati au fost persoane constiente, care au avut motive sd se bucure. Mai mult, botezul e un act voluntar. Persoana respectiva vrea si cere s& fie botezat. Famenul etiopean cand a fost convins de adevar si 7n drumul lor a vazut apa, a zis lui Filip: ,,Uite apd, ce ma impiedica sa fiu bote- zat? Filip nu fi spune: ,Stai, Domnule, ci nu am apa sfintita la mine“, ci au coborit amandoi in apa si a fost botezat. Botezul copiilor nu e un act voluntar, ci un act ce se aplicd copitului fn mod fortat. Vrea, nu vrea, e facut crestin. Dar este el crestin ? Traiul lui de mai tarziu, nuargumentele, il araté ca nu e cu nimic diferit de un pagan. Din contra, sunt pagani care isi cinstesc cu mai mult reverenta zeul lor si petrec un timp in rugaciune tn fiecare zi, pe cand crestinii formali nu se roaga, ci 1! Tnjura pe Dumnezeu. Ca s& te tina in am&gire, poate veni cineva sa- ti arate ca Domnul Hristos a zis c& trebuie s& fii nascut din nou__,din apa si din Duh“ (Ev.loan 3:5), deci aici ar fi vorba de apa botezului. Nu, nicidecum, atat in capitolul 3 cat si tn capitolul 4 din Ev. loan, cand Domnul sus vorbeste despre ap&, nu se refera la apa naturala, ci la apa vie sau apa vietil, care e Cuvantul tui Dumnezeu. Spre trezirea pac&tosului si spre schimbarea vietii lui, Dumnezeu foloseste Cuvantul sfant si Duhul Sfant. Priviti la ceea ce spune apostolul Petru 7n intaia sa epistold 1: 22,23, _,,..prin ascuttarea de adevér - Cuvantul - v’ati curatit sufletele prin Duhul... fiindca ati fost nascuti din nou nu dintr’o sam&nta care poate putrezi, ci dintr’una care nu poate putrezi, prin Cuvntul lui Dumnezeu, care este viu si ramAne fn veac“. Aici avem precizate ambele elemente care lucreaz& nasterea din nou: Cuvantul si Duhul Sfant. 3. Unii am&giti se bizuie pe faptul cd sunt membri intro bisericad crestina. Desi multi nu merg la bisericd decatla Craciun si la Pasti, ei se considera membri. In 1972, am fost invitat la aniversarea Unirii Principatelor Romane ce avea s& se tind tn sala Bisericii Ortodoxe din Los Angeles. Impreun& cu fratele Petre Denisiu am mers ia slujba religioas, ca apoi s& fim si a aniversare. Pe acea vreme, preot era Richard Grabowschi. Cand am intrat Tn locasul de fnchinaciune era doar preotul ce canta Evanghelia tn altar, cantorul care dadea raspunsurile Tn strand si batrana Conie Capaténd din Long Beach. Conform unor statistici, 7n cria Los Angeles trdiau vreo 12-15.000 de romani. Cei care si-au platit membria la bisericd nu erau decat vreo 400. Am vazut tabelul lor. Spre terminarea slujbei au sosit mai multi la bisericd. Stiu c& si preotul sar fi bucurat daca biserica ar fi fost plin&, si eu mas fi bucurat s& vad pe romani ca ji cauta pe Dumnezeu. Cand am trecut fn sala alaturata, era plina de romani, care fumau, beau, se cinsteau. Ei au venit doar pentru sarmale si o ora sociala, nu sd se Tnchine si s& multumeasca lui Dumnezeu. Unii spun ca biserica e corabia mantuirli, deci cei ce sunt membrii in bisericé sunt mantuiti. Oare asa sa fie ? Eu nu am g&sit nicdieri In Evanghelie scris lucrul acesta. Asta inseamnd c& poti sa Tyjuri, sa bei sa mintesti, A traiesti Tn toate pacatele, dar daca iti platesti membria, esti mantuit. Dar mantuirea noastrd de pacate a fost platita mult mai scump. Apostolul Petru a scris: ,,Caci stiti ca nu cu argint si cu aur ati fost rascumparati din felul desert de vietuire pe care 7! mosteniserati de la parintil vostri, ci cu sangele scump al Mielului fara cusur si faré prihana“ (1Petru 1: 18,19). Nu, nu biserica mantuieste, oricare ar fi denumirea ei, ci numai Hristos Domnul, c&ci asa au spus apostolii: Jn nimeni altul nu este mantuire: caci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor in care trebuie sa fim mAntuiti“ (Fapt.4:12). Oricine iti spune altfel, inseamna ca te am&geste s& nu-ti mantuiesti sufletul. In prima biserica crestina oamenii Mtai primeau mantuirea, apoi deveneau membri. In Fapt.Ap.2:47 este scris: Si Domnul adauga in fiecare zi la numé&rul lor pe cei ce erau mantuiti’. Mergerea la biserici nu d& iertarea pacatelor cite ajut4 sa auzi Evanghelia spre a primi m&ntuirea, iar dac& ai primit-o, te ajut& sa cresti in har. Biserica nu te naste din nou. Tu poti intra in garaj de sute de ori, dar intrarea nu te face masina. Aici de Craciun o catedrala, ca sa atrag& lumea, c&ci li se parea c& Hristos Domnul nu mai are puterea de a-i atrage pe oameni, si ca Sarb&toarea sa fie mai cu mot, au bagat camile si m&gar tn biseric&; dar acestea dobitoace au intrat si dobitoace au iesit, cladirea nu le-a facut crestine. 4. Unii crestini formali se considera bine fiindcd iau parte la ceremonialul din biseric3, se Tnchind si sdruté obiectele de cult, crucea si icoanele. Dar in biserica crestina din primele trei secole nu a fost nici un ceremonial si nici un obiect de cult. Toat&% tnchin&ciunea lor era simpl&: c&ntau laude lui Dumnezeu, se vestea Evanghelia si se rugau. Pliniu cel tan&r, guvernatorul Bitiniei, intro scrisoare adresté fmparatului Traian spunea din_ infor- matiile pe care le-a primit despre crestini, care erau multi tn partile Bitiniei, c&aci templele pag@ne aproape cd au raémas pustii, ci ei se aduna fn Zorii diminetii Intro anumit& zi si cant& imnuri lui Hristos ca Dumnezeul lor si cd se Tndeamna sd nu comit& nici un fel de crima. La fel_,|storia Bisericii* de A.M.Renwick si A.M. Harman, Intervarsity Press 1986, la pag.22, spune despre crestini: ,Adevarata esentaé a organizatiei bisericii, a vietii si a tnchindciunii crestine in primele doua veacuri a fost simplitatea. Nu era nici un fel de formalism si pompa. Acestea au pus stdpanire doar mai tarziu, cand viata spirituala a ajuns in declin... Biserica activa cu putere. Nu numai pastorul, ci multi din cei prezenti tuau parte fa serviciu, c&ci pentru ei preotia tuturor credinciusilor era o puternica realitate”. lustin Martirul 7n prima sa Apologie, la cap. 129, spune: ain ziua dedicat& soarelui, - Ouminica - toti cei ce locuiesc jn orase sau la tara se aduna ‘fntrun anumit loc gi cat le permite timpul, citesc din Memoriile Apostolilor sau din scrierile proorocilor. Cand sa sfarsit cu citirea, cel ce conduce d& indruméri si apeleaz& la toti s& imite acele bune exemple. Apoi ne ridictim cu totii la rugaciune...“ Totul era simplu, dar plin de viaté, de dinamism. Nici Petru, nici Pavel nu au t&maiat si nu au purtat odajdii.Asa ceva au purtat preotii care L-au rastignit pe Domnul Isus. Ucenicii Domnului au fost tn fmbr&c&mintea lor simpl&, obisnuit’. Mandria si pompa au intrat tn biserica crestina odata cu crestinarea fortat&é a preotilor p&g&ni tn timpul lui Constantin cel Mare, cand crestinismul a fost decretat religie a imperiului si a cerut paganilor sa devina crestini. Atunci localit&ti Tntregi cu preotul pagan fn frunte au trecut prin apa unui rau si au zis c& au fost botezati. Ei au facut aceasta nu pentru c& sau vazut pacatosi si au dorit m&ntuirea, ci pentru c& au dorit favorurile Fmparatului. Se parea cd paganismul a fost Tnfrant, dar nu paganismul a fost infrant, ci adevaratul crestinism a suferit fnfrangerea. : Imparatul Constantin a fost trecut in randul sfintilor si multi 71 sdrut& icoana, fiindcd nu stiu. El dupa ce a dat libertate crestinismului din motive politice, el numai crestin nu a fost. Harry R. Boer Tn ,A Short History of the Early Church“, Grand Rapids 1976, la pag.106 spune cd jmparatul Constantin Tntai a facut prizonier pe socrul sau, pe imp&ratul Maximian, pe care l-a facut apoi sd se sinucid&. In 324 si-a ucis cumnatul pe Lucinius. In 325 si-a ucis fiul, pe Crispus, apoi gsi-a ucis sotia, pe Fausta, iar dupa aceea I-a ucis si pe un alt cumnat pe Maxentiu. Mereu se temea s& nu-si piarda tronul. Constantin Tnsugi nu a fost botezat decat atunci cand a fost pe patul de moarte, dar el e considerat mare sfant si e sdrbatorit tn fiecare an. In ,Istoria Bisericii", pomenita mai sus, la pag.51, autorii spun c& imp&ratul Constantin cel Mare a facut cadou episcopului lerusalimului odajdii stralucitoare pe care le purtau numai marii preoti pagani. Ei fac precizarea: ,Aceasta e prima ocazie de folosire a odajdiilor in biserica crestina". Preotii pagani au adus cu ei odajdiile, ceremonialul, altarul, tamaierea si Tn locul imaginilor paganesti, au facut icoane de stinti pe pereti. \storicul Henry C. Sheldon fn ,History of the Christian Church", 1988, vol |, pag.501, spune: La sfrsitul secolului IV, a devenit ceva obisnuit s& infrumuseteze cl&direa bisericii cu icoane, in special cu scene din istoria martirilor.” Adevaratii crestini nu le-au acceptat, considerau aceasta o profanare a locasului de ‘inchin&ciune, oidolatrie. Au urmat adevarate fupte pentru si tmpotriva icoarelor. Epifaniu a rostit o afurisire 7mpotriva inchin&rii ja icoane. La fel Grigore cel mare s'a Tmpotrivit cu darzenie introducerii icoanelor si Tnchin&rii la ele sau cinstirii lor. Pan& tn secolul al lV-lea nici una din bisericile crestine nu a avut nici un fel de icoane. In anul 303, imp&ratul Diocletian a dat edictul de strpire a crestinilor, de d&ramare a locagurilor de inchin&ciune si de ardere a c&rtilor sacre. Cand Prefectul a intrat cu oamenii sai jn marea clddire a bisericii din Nicomedia, capitala imperiului roman de rasdrit, au fost uimiti ci n’au gasit fnauntru nici un semn, nici o imagine, nici o icoana. Dumnezeu a spus ca acestea sunt urciuni, In Exod. 20:4, este scris: SH muff faci chip cioplit, nici vreo infatisare a lucrurilor..“ Aici_e interdictia pentru toate sculpturile de sfinti, pentru icoane si pentru cruce, care e infatisarea crucii de pe Golgota. Ele erau lucruri de care biserica crestina sia ferit ca de foc. Ei stiau ci Dumnezeu nu permite asa ceva.. Azi aproape pe toate locasurile de Tnchinaciune se vad cruci. Oare sa schimbat Dumnezeul mantuirii noastre ? Cineva poate ‘Tntreba: Dar statuile sfintilor, icoanele, Madona si altele, sunt capodopere; vitraliile cu scene biblice infrumuseteaz’i focasul, crucile de lemn, lustruite frumos sau de aur, toate sunt excelente, e pacat sale ai ? Nu eu, ci Dumnezeu le eticheteaz4 ca pacat. $i El a zis: ,£u sunt Domnul, Eu nu Ma schimb“ (Mal.3.6). Da, sunt foarte frumoase, si nu e de loc de mirare ca p&na si unil protestanti au incetat de a mai protesta. Noi ne schimbém, dar Dumnezeu nu se schimba. Vai, amarnic ama&geste vrajmagul ! Israel a cazut tn idolatria Baalilor, dar niciodaté nau fndraznit s& si-L zugriveascd pe Dumnezeul lor sau s& facd o icoana a lui Moise, David, lie sau a altui mare prooroc. Am vizitat multe sinagogi, dar nicdieri nu am gasit asa ceva. $i tineti seama cd de fa darea poruncili pe Sinai sunt vreo 3500 de ani. Tn privinta aceasta merité toat& aprecierea. Si pe nici o sinagog& nu vezi toiagul lui Moise cu care j-a scos din robie, cu care a despicat marea si cu care a lovit st€nca. Tinem noi seama de ce spune Domnul sau de ce spun oamenil ?Din perioada aceasta a tnceput jerarhia bisericea- sca. Episcopii bisericitor din orasele de seama, care erau pastori de biserici ca si ceilalti, au inceput s4 porunceasca celorlalti. lerarhia pagana si superstitiile au infectat biserica dinduntru. In biserica cresting nu exista ierarhie, toti mantuitii erau frati, iar preotia apartinea tuturor membrilor, era preotia universala (vezi 1 Petru 2:9; Apoc.1:6). Dupa convertirea In mas a p&g@nilor, preotia a devenit o cast& aparte, apoi sa format ierarhia. Ea a declansat lupta pentru intdietate. , Lupta impotriva icoaneior a cuprins bisericile. In anul 726, impdratul bizantin Leo al Ill-lea a dat un edict de interzicerea Tnchin&rii la icoane gsi a poruncit ridicarea lor, ca poporu! s& nu ajung& s& le sdrute. Fiindc&’ poporul na fost gata s& asculte, imparatul a dat al doilea edict pentru distrugerea tuturor icoanelor. Soldatii au trecut la executarea acestui decret imperial. Atunci unii preoti si calugari au atatat poporul la rascoala. Papa si episcopul din Constantinopol au cerut venerarea icoanelor si |-au excomunicat pe imp&rat. In anul 754, imp&ratul Constantin Capronimul a convocat un Sinod la Constantinopol la care au participat 338 episcopi. Acest Sinod a declarat ca Satana insusi a introdus fn biserica crestind cukul icoa- nelor si Mehinarea la fApturi. ,...Cultul si inchinarea la ele - spuneau ei - sunt contrare Sfintelor Scripturi si citau textele: loan 4:24: 1:15; 20:29; Deut.5:8,9; Rom.1:23; 2 Cor.5:7; Rom.10:17. Cei 338 episcopi au declarat c& inchinarea la icoane a fost condamnat& de sfintii printi ai bisericii. De aceea, Sinodul a rostit anatema Ympotriva celor ce se vor mai Tnchina la icoane. Toti preotii au trebuit sf semneze aceast& hot&rire a Sinodului si icoanele au fost scoase din biserici. In anul 769, papa Stefan a Tnduplecat Sinodul din Lateran sé condamne pe adversarii inchinarii la icoane si icoanele iarasi au fost puse in biserici. La fel, Sinodul din 787 de la Nicea cerea s& se dea venerare si inchinare icoanelor. Dar Sinodul din Frankfurt, tinut in anul 794, deci la 7 ani dupa cel din Nicea, a respins cu unanimitate hot&ririle cu privire la ‘nchinarea la icoane ca fiind idolatrie, cu totul contrara Bibliei si a rostit o grava afurisenie asupra celor carele-ar aduce vreo cinstire prin slujbe, timalere sau sdrutare a icoanelor. Timp de 116 ani au fost lupte aprige cauzate de icoane. Imparateasa Irina a acceptat condamnarea celor ce luptau impotriva icoanelor. Sub Niceforus, succesorul lrinei, icoanele iar au fost scoase din biserici. In anul 842 imparateasa Teodora le-a introdus din nou jn biserici. Biserica Catolica s'a complacut fh aceasta idolatrie si preotii au Tnceput s& Je atribuie puteri magice, c& sunt facdtoare de minuni. Si azi se spune c& sunt icoane care vindec&, icoane care plang, icoane care au inima si poti auzi cum bate inima. De altfel, nu e asa vinovat poporul, cat sunt vinovati preotii si calugarii ce amagesc poporul si-] tin in idolatrie si in Tntuneric s& nu cunoascd Evanghelia, caci Evanghelia aduce eliberare de toate aceste superstitii si ar instaura crestinismul primar de care are lumea nevoie. Dar unii ar pierde sursa de castig.Nici acum la sfrgitul secolului ai XX-lea, oamenii nu stau s& gandeasca gsi s& se ridice impotriva idolatriei. Toate icoanele sunt lucrare de minciund. Nici Hristos Domnul, nici apostolii nu au fost fotografiati, c&ci nu era inventat aparatul de fotografiat. La fel nu li s’a facut nici un fel de pictura, c&ci asa ceva 7n biserica crestina era considerat un sacrilegiu. Atunci de unde stiu pictorii cum aréta Domnul Isus, cum arata llie, cum arata Petru si toti ceilalti sfinti ? Din imaginatia pictorului. Dacd ar veni 100 de pictori si ar face chipul lui tata Popovici, sunt sigur c& nici unul nu ar reusi s&-i redea figura. El ar putea sa scrie dedesubt Simeon Popovici, dar eu as spune cd e minciund, nu e chipul lui. Toata iconoclastica e o am&gire. In bisericile catolice sfintii sunt frumosi, grasuti, cu fata rotunda. In bisericile ortodoxe sfintii sunt slabi, cu fata lung&. Dumnezeu care a spus ca idolatria e o uraciune, credeti c& azi primeste o asa inchindciune ? Care vor fi episcopii si preotii, care treziti de Duhul Sfant, se vor tidica Tmpotriva acestui sistem de idolatrie ce am&geste pe ata-tia 2? Cum sa se ridice tmpotriva c& imediat pierd sluj-ba ! Dar e mai bine, daca nu se poate altfel, sa devina cersitori, ins s& aib& constiinta curaté, decat s& fie in cinste si s& fie condamnati pentru veci de veci. Biblia spune c3 _,Dumnezeu e Duh si cine se inchind Lui s se 7nchine in Duh si in adevar,“ deci fri mijlocirea icoanelor (Ev. loan 4:24). Tot idolatrie e si inchinarea la cruce. Nici Domnul tsus Hristos, nici ucenicii nu si-au facut semnul crucii si nu au cerut sa avem 7n locasurile de Mnchinadciune sau pe turnul bisericii semnul crucii. Imi veti spune cd e semnul crestinismului. Hristos Domnul nu a spus c& crucea e semnul crestinismului, ci dragostea. El a zis: »Prin aceasta vor cunoaste toli ci sunteti ucenicii Mei, daci veti avea dragoste unii pentru alti” (Ev.loan 13:35) . Da, crucea a fost semn de fnchin&ciune, dar la pagani. Preotii egipteni in slujba lui Horus, zeul luminii, purtau pe odajdiile lor semnul crucii. In mormintele Faraonilor din Teba se afla zugravite vaci fnjugate la plug si Tnaintea lor e un vitel ce zburda. Pe fiecare animal seafla in mai multe locuri facut semnul crucii. Atat zeul Osiris cat si Jupiter Amon aveau ca monogram semnul crucii. Deasemenea, pe monumentele vechi feniciene se afld semnul crucii - spune Unger 7n Dictionarut sau biblic. Crucea apartinea idolatriei pagane. Crucea pentru crestini a fost lemnul pe care Hristos a fost facut ,,blestem pentru noi" (Gal.3: 13). »Dar crucea Domnului a fost gasité de Sfanta Elena, mama jimpdratului Constantin’ - poate spune cineva. Pe acestia 7i intreb: titi precis lucrul aces- ta ? Legenda spune c& in anul 326, Elena th varsta de 79 ani a mers la lerusalim, c& acolo a g&sit trei cruci si impreuna cu episcopul Macarie al ferusalimului a apropiat pe un bolnav de fiecare din cele trei cruci si crucea care l-a vindecat pe cel bolnav, ei au stiut ca e crucea Domnului. Ce usor se imbata oamenii cu apd rece! Sa creada cine vrea o asa legenda, cadci ea e absurda. Crucea pentru evrei era o uraciune. Cine credeti ca a dorit sa pastreze obiectul torturrii, a rdstignirii Domnului Isus ? Oare daca tatal tau sau cineva drag ar fi condamnat la spanzuratoare, te-ai gandi tu sa pastrezi streangul ca o scumpa amintire ? $i de ce au pastrat si crucile talharilor, nu v-ati pus intrebarea aceasta ? Nu vedeti nici in aceasta absurditatea legendei ? Crucea era ceva de groaz& pentru evrei. Aproape zilnic pe strazile lerusalimului evrei condamnati de romani 7si purtau crucea spre locul de osanda. Unii istorici relateaza cd ‘intro vreme au fost rstigniti 30.000 de evrei incat nu se mai gdseau lemne pentru cruci. Daca Elena ar fi mers chiar dupa zece ani, nu dupa trei sute de ani, nu ar fi gasit-o. Chivotul legamantului a fost ceva sfant pentru israel. El tntruchipa prezenta Domnului fn Sfanta Sfintelor la Templul din lerusalim. Cand ostirile Babilonuiui au asediat lerusalimul, chivotul probabil a fost scos din Templu si a fost ascuns (2 Ezra 10:21), ca sa nu cada tn mainile dusmanilor. Evreii, parte au fost omoriti, parte au fost dusi 7n robie. Poate c& cei ce l-au ascuns au fost omoriti, caci dupa 70 de ani cand s'au intors din robie, nu dupa 300 de ani, chivotul nu a mai fost g&sit nici pana in ziua de azi. Desi s'au facut cercetari minutioase, chivotulnu a putut fi gdsit nici pana azi. S'a putut oare g&si crucea Domnului dupa 300 de ani? V& rog sa tineti seama de situatia istoricad. In anii 69 si 70, Jerusalimul a trecut prin asediul de sub Vespasian si al’ doilea asediu sub Titus. A urmat cucerirea lerusalimului, daramarea cet&tii, arderea Templului si poporul dus in robie. Prin toate aceste situatii grele cine sa gandit s& pastreze crucea ? Cum de nu pomeneste nici Petru, nici joan nimic de ea ? Cand Jerusalimul a fost pustiit si toti au fost dusi fn robie, cine a ocrotit cele trei cruci ?. Cu vremea unii evrei s'au retntors la lerusalim si Tn anul 135 d.Hr. sub conducerea lui Bar Coceba sa produs o rascoala care a fost suprimaté de armatele jmparatului Adrian. Acesta a daramat tot ce au Tnceput evreli sé reconstruiasc&, a tras brazde cu plugul ca semn de daramare totala, a schimbat numele lerusalimului, numind localitatea Aelia Capitolina si a pus interzicerea strict c& orice evreu care indrazneste s4 se mute acolo, va fi pedepsit cu moartea. Elena a mers la lerusalim dupa trei sute de ani, cum se putea sa se pdstreze toate cele trei cruci ? Prin absurd vorbind, daca cineva ar fi vrut s& pastreze, ar fi pdstrat imediat numai crucea Domnului, nicidecum si pe ale talharilor. Ce a urmat dup& aceea a fost mai fantastic. Multe din bisericile catolice mari au dorit sa aibe bucati de lemn din crucea Domnului. Atunci au hotarit sa o tale, sa facad bucati, aschii, pe care le-au vandut ca relicve nespus de pretioase. Am citit o relatare c& unii interesati au facut o investigare de inventariere a bucatilor si aschiilor din crucea Domnului ce se afl& sub sticla fn multe biserici si au ajuns la rezultatul c& azi in lume se afla cateva vagoane de lemn din acea cruce. Cu adevdrat crucea a fost grea, dar nu chiar asa! Ce marsava slujba s& inseli pe oameni in numele lui Durnnezeu ! Eu cred in Cel ce a murit pe cruce pentru mine, dar nu pot sa cred in lemnele acelea. E adevarat ca Domnuul Isus a spus: Daca voieste cineva sa vind dupa Mine, s& se lapede de sine, sa-si ia crucea si sé Ma urmeze“ (Ev.Matei 16:24). Prin luarea crucii,Domnul Isus cerea ca urmasii Lui sa fie. gata de suferinta, dé*manrtiraj. Acesta e sensul. Pe vremea inchizitiei, multi credinciosi au preferat sé arda pe rug decat s& s&rute ctucea. Ei il adorau pe Mantuitorul crucificat, nu obiectul de tortura. Apostolul Pavel scrie de propovaduirea crucii (1 Cor.1:21), dar nu e vorba de propovaduirea Jemnulul crucii, ci de propovaduirea Jertfei Sale. Ei propovaduiau un Mantuitor rastignit pe cruce si asta pentru neamuri era o nebunie. La fel in Galateni 6:14, cand scrie de lauda lui cu crucea Domnului nostru Isus“, e vorba tot de Jertfa Domnului, caci prin ea suntem méantuiti, nu prin cruce. 5. Unii trdiesc toatd viata in am&girea formalis- mului datorita sucirii adevadrului cu privire la iertarea p&catelor. Omul siie c& e p&c&tos, dar ca s& fie iertat, isa spus cd trebuie s& mearga ta preot si-si mdirturiseasca Ppacatele si apoi sa ia sacramentul, cuminecdtura, caci aceasta prin transubstantiere, painea !a ruga preotului sepreface fn trupul real al Domnului si vinul se preface in s€ngeie Domnului, iar pacdtosul luandu-ie are iertarea pacatelor. Si aceasta e tot am&gire, cdci painea ramane paine si vinul raémane vin si dupa zece rugdciuni ale preotului. Puteti verifica aceasta la orice laborator, ca s& nu ziceti ca vorbesc th vant. Judecati voi, dac& painea si vinul ar da jertarea pacatelor, Hristos Domnul nu mai trebuia s& moar&, c&ci El a instituit Cina cea de Taina fnainte de moartea Sa. In Ev.Luca 22:19 se precizeaza scopul pentru care a cerut ucenicilor sa facd aceasta. El a zis: ,,Sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea“. Cele doua& elemente: painea si vinul sunt simboluri, sa spun asa fotografia suferintelor Lui, nu realitatea. Oricine vede fotografia mea si ma cunoaste, spune: Acesta e fratele Pitt, dar nu sunt eu jn realitate. Apostolul Pavel a scris fratilor din Corint: ,Caci am primit de la Domnuf ce v’am invétat c& Domnul isus 7n noaptea 7n care a fost vandut, a luat o paine, si dupa ce a multumit lui Dumnezeu, a frant-o si a zis: ,Luati mAncati acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi, sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea" (1 Cor.11:23,24). El nu a spus sd facem aceasta spre jertarea p&catelor, ci spre pomenirea Lui. Scopul e reamintirea suferintelor Lui. Jertfa Lui reala a fost pentru iertarea pacatelor, Cina Domnului e doar amintirea acelei Jertfe. Pe de alta parte, apostolul Pavel spune ca cel ce se apropie de masa Domnului trebuie sa aiba deja iertarea pacatelor, c&ci dac& cineva mananca painea si bea vinul tn chip nevrednic, se face vinovat. ,Fiecare trebuie sé se cerceteze pe sine si asa s& man&nce“ (1Cor.11:27-29). A fi cu pacatele pe constiintd si a te apropia asa la Cina cea de taind, inseamna a te apropia in chip nevrednic, a te face vinovat. Deasemenea e sucit adevarul cu privire !a iertarea pacatelor prin am&girea c3 iertarea o d& preotul prin dezlegarea ce o face la tnmormantare. Omul si-a zis crestin, dar toata viata a trdit-o in tot felul de pacate si stie ci asa nu poate ajunge fn cer, dar se bizuie ca vine preotul la groapa, ji face dezlegarea de pdacate siDumnezeu imediat 11 stramut& tn corturile dreptilor. Omul e un amagit fiindcd nu sta sd se gandeasca cine 1i face dezlegarea. Au fost cazuri cand preotul care facea deziegarea era mai betivan si mai desfranat decat cel ce era in sicriu. El, s&rmanul, nu s'a putut dezlega pe sine de p&cate, cum s& poat& dezlega pe altul ? Nu e un secret c& sub regimul trecut au fost unii preoti facuti peste noapte. Pe din lduntru eta ateu, era satana, dar pe dinafara a imbr&cat sutana. Nu era aceasta o amagire ? Numai ziua judecatii va descoperi toate acestea. Cum putea un asa preot s& dea dezlegarea de pdcate ? Ce spune ratiunea ta? Nu vreau sa insult, ci vreau si ne dim seama de adevar. Veti spune ca face aceasta tn baza investiturii data prin hirotonisire de a lega si dezlega. Dar e bine s& analizam ce spune Hristos Domnul 7n privinta aceasta, caci oamenii au sucit adevarul acesta, ca sd poata stoarce bani tocmai jn clipele de mare durere. Sunt douad texte care vorbesc despre aceasta. Primul e in Ev.Matei 16:19, unde Hristos Domnu! a spus Jui Petru: __,tf voi da cheile imparetiei cerurilor si orice vei lega pe pamént, va fi legat si in cer; si orice vei deziega pe paméant, va fi dezlegat si in cer“. A avea cheile Imp&ratiei Insemna ca putea vart pe altii in aceasta Imparatie. Si Petru a facut aceasta din plin. A varit o mare multime 7n ziua de Rusalii, apoi a descuiat sia varit tn Tmparatia lui Dumnezeu casa ofiterului roman Corneliu. Toti cei ce predica Evanghelia, deschid usa Tmparatiei pentru ca alte suflete sa poata intra. Misionarii au deschis usa pentru popoarele pagane. Al doilea text este Ev.Matei 18:18. Aici Domnul isus a vorbit tuturor ucenicilor Sa despre mustrarea unui frate care a pacatuit. Dac& acela asculta, primeste mustrarea si se Tndreapta, e castigat, e dezlegat. Dacd nu ascultd, sé mai ia doi martori si dac& nici atunci nu asculta s& fie spus bisericii. Daca nu ascult& nici de bisericd, atunci sa fie considerat ca un pagan. Apoi Hristos Domnul a addugat: ,,Adevdrat va spun ca orice veti lega pe pamant, va fi legat si in cer, si orice veti dezlega pe pamant va fi deziegat si in cer“. Intai, aici e vorba de o fmputernicire acordata tuturor urmasilor Sai. El nu a spus preotilor lucrul acesta, ci ucenicilor. Noi toti avem indatorirea sa dezlegim pealtii de patimi si p&cate. In al doilea rand, aici e vorba de dezlegarea de péicate a unor oameni vii nicidecum a unor oameni dupa moarte. $i copiii de scoala dac& fac analiza acestui text, isi dau seama de adevdrul acesta. In al trellea rand, aici e aritat cum se face dezlegarea de pa&cate. Dezlegarea nu e o formula magica, nu, ci o cale practica. SA presupunem ca fratele a fost vazut cu paharul de tuica si cel ce |-a vazut merge si-| mustrd pentru aceasta. Daca respectivul se pocdieste, fl pare rau de ceea ce a facut, omul e dezlegat de pacatul betiei; daca nu, el ramane legat si pe pamnt si in cer. Dezlegarea nu se face cu forta. Cand un om nu accepta dezlegarea, atunci pacatele 7i sunt legate. Apostolul Pavel a vrut si dezlege pe Imineu si Alexandru, dar ej n'au vrut si atunci i-a dat pe mana Satanei s& fnvete s& nu huleasca (1 Tim.1:20). In ce priveste dezlegarea, un caz din Noul Testament ne poate da lumina. Cand Domnul !-a fnviat pe Lazar, acesta a iesit din mormant cu miinile si picioarele legate cu fasii de panza. Atunci Domnul le-a zis: ,Dezlegati-| si sati-l sd mearg& (loan 11:41). Un pacatos cand devine crestin prin Tntoarcerea la Dumnezeu, Duhul Sfant ii naste din nou. Apostolul Pavel numeste aceasta inviere din padcat (Efes.2: 1-6). Acum, acesta e viu, dar mai are unele leg&turi ale pacatului, poate obiceiuri tele de care trebuie sa fie dezlegat. Toti cei credinciosi au fndatorirea s& ajute la aceasta dezlegare de legaturile pacatului: de minciund, de vorbire de rau, de fumat, de betie, de mandrie, de bijuterii, de nervozitate, etc. ‘Apostolul Petru caut& sa facd aceasta lucrare de dezlegare nu rostind o formula magica, ci prin indemnul: »Lepadati dar orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacdtorie, de pizma si de clevetire“ (1 Petru 2.1). Unii din biserica se vede ca mai aveau asa legaturi de care trebuiau s& fie deziegati. Apostolul Pavel la Efes predicand Evanghelia a dezlegat pe vrajitorii pagani de vrajitoriile lor. Dezlegarea aceasta a fost real%, caci ei imediat au fost gata sA arda crtile lor oculte, desi acestea costau 50.000 de arginti (Fapt.Ap.19: 18-20). Aceasta a fost o dezlegare practica, reala, de p&catele lor. Daca apostolul Pavel ar fi facut ceea ce fac preotii astadzi, rostind formula de dezlegare, credeti ca ar fi fost dezlegati ? 9, nu, ei arfi continuat Tm vrdajitoriile lor. Prin ascultarea de ceea ce a predicat Pavel, prin pocdintd, ei au fost cu adevarat dezlegati c= pacatele lor nu numai ca vind, ci dezlegati de robia pacatului. Apostolul loan a cautat sa dezlege pe frati de dragosiea de lume. El a scris: ,Nu iubiti lumea, nici lucrurile dis lume. Daca iubeste cineva lumea, dragostea Tatalui nu este fn el" (1 loan 2:15). Dezlegarea de pacate e lucrare spirituala real pe care o poate verifica oricine. Ea se face aici, nu dup& moarte. Nicdieri nu veti gasi ca Petru sau Pavel sa fii rostit deziegari dupa moartea cuiva, Asa ceva nu se gaseste in Biblie. Dezlegarea doar aduce bani ?n buzunarul preotului, nimic celui plecat. Am citit despre un scotian, care dupa Tamormantarea tatalui, a mers la preot s&-l intrebe Tn ce stare se afl& sufletul tatalui sdu. Preotul a vazut durerea fiului si imediat s’a gandit c& aici e rost de ciupit. El a spus fiului ca tatal sau se afld in purgator Tn stare grava, e in flacari pana fa gat. Fiul a izbucnit fn plans, caci stiac& tat&l sau a trait fn multe pacate. Preotul tnsd i-a spus c&el, prin rug&ciuni, poate interveni s&-l scape. Fiul a platit cat a cerut pentru o sapt&mna de rugaciuni si a plecat. Dup& o sapt&émana a venit sd intrebe de starea tatalui. ,Acum e tn flacari pana la subsuori, deci e mai usurat* - a zis preotul. Fiul a mai platit pentru Tncd o saptamana de rugdciuni. Cand a venit a treia oar, preotul bucuros i-a spus c& acum e fn fldcari numai pana fa brau, c& sa fcut progres si se apropie de marginea lacului de foc. Fiul a scos banii si i-a mai platit inca pentru o sAptamanad de rugaciuni. Data urm&toare cand a venit, preotul i-a spus c& acum e numai pana la genunchi fn fldcari; c& trebuie fnca putinad rabdare si va fi scdpat. Fiul se gandea nu la rabdare, ci la banuti. | se prea curios ci dupa atatea rugdciuni, tatal sau inc& nu e izb&vit. Fiul era sarac si avea familie grea, dar |-a iubit pe tat&l sdu si a fost gata sa se Tmprumute de bani ca s&-1 scape. A mai platit pentru jncd o sdptimana de rugdciuni. Dupa o sdptam4na cand sa dus la preot credea cd o s&-i spund ca tatal sdu a scapat din purgator. Dar n/a fost asa. Acum preotul 7 aprecie pentru inima lui buna fata de tatal sau si Ti spuse c& tat&l sdu e aproape la mal, cd Tn foc e numai pana la glezne. Fiu! de data asta nia mai adus bani, caci se gandea ca e izbavit. El statu putin pe ganduri, apoi zise: Daca e numai pana la glezne tn foc, acum s& mai facd si el un efort c& eu am f&cut destule, s& sar singur afara". Vai, cat& TMnselatorie, cata amagire, se face cu Evanghelia in.mana ! Ce raspundere grea isi atrag acestia pentru vesnicie | Ei fac aceasta fiindca ei insisi nu cred tm vesnicie. La Timisoara se pocdise fr. Daul Traian cu sotia si cu fiica. Ei se desp&rtisera de toata stric&ciunea cea lumeascd si au devenit buni credinciosi. El era din Seceani, langi Vinga. La o sdrbatoare, s'a dus la sat s&- si Tntalneasca prietenii. Toti au auzit ca el sa pocait si se mirau c& nu mai cinsteste cu ei un p&aharel de tuica. Acolo a fntalnit si pe preotul satului, un om mai in varsta, care l-a intrebat c& de ce s'a pocait. El a spus cd a auzit chiar tn biserica ortodoxa de calea pocdinte!, ca a citit Evanghelia si cd acolo a gdsit ci Dumnezeu porunceste tuturor oamenilor de pretutindeni s& se pocdiascd{(Fapt.Ap. 17:30), c& el a cugetat cd decat sa fie betiv, sd mint&, s& injure, s& tralascd tn stricdiciune, e mai,bine s& fie pocait si c&i se pregdteste pentru viata viitoare. La aceasta preotul a zis: ,Mai Traiane, cine stie dac& mai este ceva dincolo”. $i fr. Traian a venit foarte amarit cum se poate ca un preot sa nu cread& in viata dupa moarte. Acum cugetdé, cum poate un asa preot sé dea altora dezlegarea de p&cate ? Ei am&gesc pe altii si se am&gesc pe ei insisi (2 Tim.3:13). Hristos Domnui prin jertfa Sa pe Golgota a s&varsit © m&ntuire deplind, suficienté, pentru toate pacatele si pentru toti pac&tasii. Nu astepta sd fii dezlegat de p&catele tale dupa moarte. Nu te lasa am&git cu aceasta, c& te vel pomeni in adancul iadului. la si citeste Evanghelia. Domnul Isus a zis: _,,Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi" (Ev.loan 8:32). Mii si mii de suflete au primit deziegarea de pacate primindu-L pe Hristos Domnul ca M&ntuitor al lor. Fa situ aceasta acum, nu dup& moarte. Eu vreau s& te dezleg de aceste amagiri ale Satanei. E spre binele tau si vremelnic si vesnic. Domnul s&-ti dea lumina prin Duhul Sfant !AMAGIREA CU PLACERI SPRE INMULTIREA FARADELEGII .o4 stii ca fn zilele din urm& vor fi vremuri grele c3ci oamenii vor fi... iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu" 2 Tim.3:1,4 Profetia aceasta a apostolului Pavel se implineste sub ochii nostri. Implinirea e o dovad& c& Biblia e adevarat& si ea spune celor credinciosi ca traim in zilele din urm&. Astazi, in general, oamenii sunt iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu. Nimeni nu poate tagadui aceasta. Aceasté dovadd c& traim vremea sfarsitului ne-o furnizeaz& nu cei credinciogi, ci tocmai ei, cei necredinciosi. Dar poporul Domnului e bine sa ia seama c&ci aceast{ amagire prin placeri Ti poate Tnsela si pe ei. Unii poate vor spune c& totdeauna oamenii au fost iubitori de placeri. Da, dar azi e o cultura a placerilor, o dezvoltare sistematicd a gustului si o stimulare continua pentru placeri, precum si industrii care exploateaza la maximum pentru satisfacerea placerilor. Placerile au dus societatea uman& la o depravare cum na_ cunoscut pamniul. Datorita placerilor, lumea de azi a 7ntrecut pac&tosenia Sodomei. $i Sodoma n’a avut Biblie, n’a avut biserici, na avut preoti si pastori care s& vesteascd Evanghelia 7n bisericd, la radio, la televizor sau pe stadioane. Deci, cu atat vina celor de azi e mai mare. Inmultirea faradelegii a ajuns la culme Tncat te fntrebi cum de mai rabda Dumnezeu asa ceva. Apostolul Pavel acum doua mii de ani ne-a ‘tnstiintat despre aceasta. Exist forte specializate ale fntunericului mobilizate tn aceasté lucrare de amagire prin placeri si exista organizatii dracesti care activeazd din umbr& si manipu- leaz abuziv o Tntreaga industrie a placerilor, chiar contrar legilor statelor, organizatii subversive ce detin fonduri enorme, a c&ror membrii nici nu isi cunosc presedintele,dar lucreaz4 dup& un plan diabolic bine stabilit sa realizeze ,taina farSdelegii’, care va culmina cu un singur guvern al lumii, condus de Antihrist, care va putea controla totul, si o singura religie formala, fara Dumnezeu, condusd de proorocul mincinos. Dan E. Stanton, jn cartea sa: ,Mistery 666" 1986, la pag. 5 spune: ,O clic&d de elita, formata din intelectuali, bancheri, politicieni, lideri de influent& si radicali, au formulat un plan de lunga duraté - chiar veacuri. Aceasta clica a antrenat pe multi 7n s&varsirea lucrarii conspirative in intreaga lume.“ El spune c& este imposibil s& cunosti detaliile planului for, c&ci e conspirativ, extrem de secret. Unele directive au ajuns cunoscute prin otganizatia allluminati", datorita prof. John Robinson fn cartea sa »Proofs of a Conspiracy“ (Dovezi ale unei conspiratii). lata cateva : - Sse lucreze in mod camuflat. Niciodata s& nu apara numele lor, ci sub alte nume. - S83 cAstige de partea lor poporul de rand. - Sa-si puna in actiune opiniile prin orice mijloc si sa fie raspAndite cu ajutorul scriitorilor tineri. - Trebuie si se acapareze directia educatici. - Judecdtoriile s4 fie completate cu oamenii nostri de incredere. - S& se obtind influenta fn Academiile militare, in tipografii, in tot ce poate avea efect in dirijarea mintii oamenilor. - C.a mai puternicd arma in manuirea oamemi: ~ sunt femeile. Sa li se i wsinueze gandul de emancipare gi asta le va. ce sa lucreze pentru 20i cu zel, fara sd-si dea seama. Cele doud obiective majore ale Organizatiei Illuminati sunt: 1. Exilati-L pe Dumnezeu din ceruri si pe crestini de pe p&mant. Faceti ca poporul sa urasca chiar numele si gandul despre Dumnezeu si Hristos. 2. Corupeti tineretul. Indopati-| cu sex. Rasp&nditi literatura vulgara, imorala, pornografica. Aceste teluri au fost formulate cu mai bine de doua veacuri. Timp de 200 de ani, organizatii ca Illuminati,Puterea 13, Francmasoneria, Insiders, Comunismul, Miscarea Era noua, Noua Ordine a lumii, Societatile ateiste si altele au lucrat sistematic, in mod camuflat, la atingerea acestor teluri, asa cd coruptia ce o vedem azi e rezultatul lucr&rii fortelor fntunericului. S’au f&cut si se fac eforturi, uneori cu risc, pentru infectarea societ&tii. Poate cineva sustine c& acestea nu sunt planuri diavolesti ? Prin anul 1860, traficantii cu tutun, bauturi alcoolice si praf de pusca din Insulele Marii Sudului, tnfuriati pe misionari din pricina c& unde ajungea Evanghelia, b&stinasii se lepidau de asa lucruri, deci ei pierdeau piata de desfacere, au infectat patru persoane cu pojar, pe care apoi ji-au debarcat 7n patru puncte pe insula Tana din Noile Hebride. Bastinasii erau foarte sensibili la pojar, nu aveau nici o imunitate si mureau cu gramada. Pe de o parte ei voiau starpirea canibalilor, ca s& aduca colonisti englezi, iar pe de alta parte, ei doreau s& rascoale populatia impotriva misionarilor si sé-i omoare, r4spndind zvonul pe insulé c& misionarii au dus pojarul care facea ravagii. Exact asa au facut slugoii diavolului. Ei au infectat societatea vremii noastre cu o seam& de placeri spre a © distruge. Placerile sunt doar mijlocul de a prinde oamenii in cursa diavolului. Ceea ce e rama pe care o pune pescarul tn unditd si semintele ce le pune p&sararul jn lat, aceea sunt placerile in lucrarea ascunsd a Satanei. Niciodaté n’au fost pe fata p&mantului atétea placeri inventate cum sunt astazi. Si ele sunt popularizate cu ajutorul a sume mari de bani, pe ascuns si pe fata, ca fericesc viata. De aceea oamenii au ajuns iubitori mai mult de pl&ceri decat iubitori de Dumnezeu. Privind din alt unghi, ti dai seama ca vinovatia © poarta intro mare ma&ccura bisericile si slujitorii lor. Majoritatea au adormit spiritualiceste, au devenit formale. Cele mai multe spre a avea liniste, au scos copili din bisericd, Tntr'o alt& sald, unde altcineva se ocupa de ei, le spunea istorioare, desenau, le aratau filme religioase, si bisericile sau pomenit fara tineret. Gandul parea bun, dar rezultatul a fost dezastruos. Bisericile trebuiau s& fie lumina si sare. Sarea opreste stricdciunea. Cata vreme sAngele cu sarea 7n el circula in organism, corpul e pastratviu, dar de ?ndat& ce sangele nu mai circula, corpul intra jn puttefactie. Asa sa petrecut su societatea vremii noastre, a ajuns s& doreascd numai dulcele. fara sare, si sa corupt. Prin pl&ceri am&gitoare, Tnmultirea faradelegii a cuprins lumea de azi. Si focul placerilor nu cunoaste bariere, granite, ci distruge totul. Ce mare amploare a luat aceast4 amagire pe tot rotocolul pam&ntului |! Guvernul american cheltuieste miliarde de dolari spre a stopa unele placeri, dar e cheltuiala zadarnicd’. Lumea iubeste focul placerilor, si numai focul din ziua cea mare a judecatii va pune capat acestei amdagiri. © placere e FUMATUL. Se fumeaza cu tutun, cu marijuana si cu alte ierburi sau produse chimice. Nicotina din tutun ajunge s& puna stapanire pe om si devine patima. Paguba mare e c& omul 7si arde banii cstigati cu multa truda. Cineva aici a facut o socoteala ci daca un om cheltuieste numai 62 centi pe zi pentru fumat - fn realitate se cheltuieste mult mai mult - dac& ar depune banii aceia la banc’, cu dobanda ce ar avea, in 54 de ani s'ar ridica la suma de 58.754 dolari. Care om sdn&tos la minte, cac% ar avea aceasta suma jn fata sa, ar fi gata s& le punz. chibritul, s8-i ard? Si totusi fumatorii fac prostia aceasta in fiecare zi. Dar nebunia aceasta se constatd cd e mult, mult mai grava. Doi barbati de stiinté de la Institutul Sudvestic Ve Cercet&ri Stiintifice din San Antonio, rexas, Dr. Donald E. .ohnson si Dr. John W. Rhoedes au rapc ‘tat c& au gasit p.ezenta nitrosamine! in fumul de tigarad Nitrosamina se ¢.ie ci e produc&toare de cancer. Sa b&nuit mai de muit aceasta, dar acum’s'a dovedit pe baz& stiintificd aceasta - scria revista ,The Plain Truth” mn numarul 4; Mai 1972. Azi se stie precis c& numéarul bolnavilor de cancer e cu mult mai ridicat la fumatori. S'a calculat ca in 1980 in Anglia si tinutul Wales numarul mortilor de cancer pulmonar, cauzat de fumat, sa ridicat la 50.000 persoane. Acum stai si cugeté: nu e aceasta © amagire diavoleasca sa-ti cumperi cancer pe banii tai, iar dupa aceea nici daca ai avea miliarde s& nu mai poti scipa de acea boald cumplita ? Dar oamenii nu cugeta, ci se falesc cu fumatul caci sunt niste améagiti. Din motive de sanatate, tn Statele Unite s'a interzisprin lege fumatul in birouri, tm localuri publice, 7n tren, jn autobus sau avion. Placerea fumatului a fost introdusa ?n Europa prin anul 1559, iar fumatul cu pipa a ajuns 7n Anglia dupa 1585. Sir Walter Raleigh fuma cu pipa sa fn ascuns, dar fntro zi, In timp ce fuma, a strigat servitorului sa-i aducd ceva lichior. Cand a intrat servitorul ih camera, a vazut ca din gura si n&rile barbatului de seam& iese fum, i-a aruncat lichiorul tn fat& si Thspadimantat a fugit in jos pe scari strigand: ,Foc ! Ajutor! Sir Walter a studiat pana ce i-a luat foc capul, ca acum 7i iese furn si pe gura si pe nas". Industria tutunului din Statele Unite tncaseaza sume fabuloase din vanzarea tigdrilor in tara si in straindtate. Ca s& va faceti o mic& idee e deajuns doar s4 stiti cA ei cheltuiesc suma de doua milioane si jumatate anual numai pe reclame la televizor pentru tigarile ,Salem*; iar pentru reclame la toate tipurite de tig&ri suma se ridic& la patru miliarde dolari - scria revista Reader's Digest pe Apr.1993, pag.50 si 53. Toate reclamele lor sunt pentru amagirea tineretului, amagire ce se face pe scara mare nu numai 7n Statele Unite, ci in peste 20 de tari din patru continente. La Buenos Aires tn Argentina, o tanara blonda cu masina vopsita ca reciama la tigrile Camel, a oprit jn fata unui liceu si oferea gratuit tigari tinerilor de 15- 16 ani, ce au primit pauza pentru mas&. Aceasta numai s&-i seduca in patima fumatului. Reclama la televizorul lor spunea ca fiecare american fumeaza, desi realitatea e cu totul alta. Aici foarte multi fum&tori au cautat s& se scape de aceast& patima. Fabricile de tig&ri sunt obligate s& scrie c& fumatul produce cancer. Organizatia Mondial a SAnatatii_ a Tnstiintat ci fumatul omoara prematur 200 milioane din cei ce azi sunt adolescenti si bag& 7n groapa zece procente din populatia lumii. Vai, ce placere diabolica, infernala ! In patima aceasta sunt prinsi chiar si profesorii si multi preoti, care ar trebui sa lumineze poporul s& se scape din aceasta am@gire. In 1945-46, la Arad fncd nu erau taxiuri, ci se calatorea cu birja. Fr. Negrau a mers cu birja la gara s& astepte calatori. Cum pana la sosirea trenului mai era vreun sfert de ord, fiind iarna si-a acoperitcalul, iar el a intrat jn sala de asteptare s& se Mncdlzeasca. in sala bancile erau ocupate, dar si el ca altii se plimba prin sala. Intro parte a z&rit un preot fnalt ce trigea cu patima din tigara. Fr. Negrau, om mic de statura, dar care cunostea bine Biblia, sa postat tn fata lui si se uita in sus fix la el. Cumva incomodat de privirea lui, preotul 7 zise: ,Ce te uiti asa la mine 7 Acesta fi raspunse: ,M& uit c& tn biseric&é am vazut multi sfinti pe pereti, dar nu am v&zut pe nici unul cu tigara in gura. Nu credeti ca dac& Dumnezeu ar fi vrut s& fumati, var fi f&cut un horn 7n variul capului 7° Preotul iritat a spus unele cuvinte urate si a plecat afara. Fumatul nu e interzis in Biblie, c&ci pe vremea aceea nu exista ?n Europa si nici Tn Orientul Mijlociu tutunul. Dar Biblia spune categoric: ,S& nu mai dati fn stapAnirea pacatului madularele voastre, ca pe niste unelte ale nelegiuiri; ci dati-va pe voi fnsiva lui Dumnezeu“ (Rom.6 : 13). lar in 1 Cor.6:12 este scris: ,,..nimic nu trebuie s& puna st&p&nire pe mine“. Prietenul meu, daca esti robit de aceasta placere, medicii Ti spun c& e daunatoare sanatatii tale, deci renunta la ea. E spre binele tau. Nu poti ? Existé Unul care te poate izbavi de aceast& patima. E Hristos Domnul. El a izbavit pe atatia alti, El vrea si poate sa te izbaveasc& si pe tine din aceast& robie a p&catului. Odat& eram pentru evangheliz&ri la Chicago. intro seara, dupa predica, a venit un tanar si a spus ca el se pred Domnului, dar el are pachetul de tig&ri 7n buzunar, sa-i dam voie s& meargd la amvon si acolo sa lase pachetul, cdci nu mai vrea s& le puna ?n gura sa. Apoi sa predat Domnului. Dup& un timp, cand am ajuns din nou fa biserica din Chicago, un tanar a venit la mine si m-a intrebat: ,M& cunoasteti ? Eu sunt tanarul care am pus tig&rile pe amvon si am fagdduit Domnuiui ca nu mai fumez. Domnul ma m€ntuit si m’a izbavit si de patima fumatului, astazi sunt frate botezat’. l-am strans mana si mam bucurat ca Domnui a lucrat 7n viata tui. De aceea spun ca El poate sa te izbaveasca si pe tine din amagirea si robia acestei placeri. Pune tigarile sub picicare, sfarama- le si Tngenunchiat spune Domnului ca de acum vrei sa fii un adevarat urmas al Lui.Fumatul cu marijuana si cu alte droguri este mult mai periculos s&natatii si de aceea este interzis cu des&vrsire. Totusi spre a vi da seama cat de amagitoare e placerea aceasta e deajuns sA spun ca jn anul 1980, marijuana a fost o afacere de 57 miliarde pe an. A treia afacere b&noasa din Statele Unite. Fiindca atatia nu tin cont de legi, ci vreau betia acestei placeri, cand sunt prinsi, ajung condamnati la ani de tnehisoare. Oare nu vA spune chiar faptul acesta cd e o mare amagire si ca oamenii au devenit iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu ? Nu dovedeste aceasta ca tréim in zilele din urma& si c& ce a spus Biblia se Tmplineste? BETIA este o alta pl&cere ce pune stapanire pe om, 7l face s& o doreasca jn fiecare zi, devine patimas, rob al b&uturilor. Betia a fost si Tnainte la unii, dar acum a devenit plag& sociala, si aceasta nu 7ntro tara, ci pe toata fata pamantului. Prin betie, diavolul a pus stépanire pe cei de jos si pe cei de sus. John Wesley White, tn cartea sa: ,The Coming World Dictator’, 1981, la pag.110, da relatarea jui Dr. Hugh Lelang, redactor din Londra, care a aflat de la un martor ocular ca Tn 1945, cand Churchill, Roosevelt si Stalin erau la Conferinta de la Yalta si trebuiau s& traseze noua harta a Europei, toti trei erau morti de beti. Rusii i-au am&git cu bauturi tari si i-au pus s& semneze pactul prin care atatea t&ri au ajuns s& sufere robia comunisté atatia ani jungi si grei. Vai, cata suferinté produce placerea de a bea ! Din placere, ea devine patima, omul nu mai poate fara ea. Betivul jsi risipeste banii. El nu d& zeciuiald lui Dumnezeu, ci da tot ce a cAstigat diavolului pentru aceast& pldcere. Prin alcool tsi tntuneca mintea Tncat nu mai judecd ce vorbeste sau ce face, nu-si mai are controlul si se prabuseste. Multi la betie devin agresivi, se bat intre ei, isi bat sotiile, copiii, unii sAvargesc crime oribile si sfarsesc in puscarie. Altii, dupa ce au baut urca la volan si cauzeazd accidente cu morti si nenorociti pe viata. In dosul placerii de a bea exista o Tntreag’ industrie producdtoare de bdauturi alcoolice, care sti- muleazi aceasta placere. Aici cand intri la un magazin Tn sectorul bauturilor, ramai uimit cate sortimente au, toate