Deteriorarea ecosistemelor prin poluare cu pesticide si ingrasaminte

chimice








CUPRNS
Argument
Poluarea solului cu pesticide............pag 4
Principalii poluanti ai solului.............pag 10
Combaterea poluarii................pag 12
Poluarea cu pesticide si efectele sale.......pag 14
Concluzii ....................pag 19










POLUAREA SOLULU CU PESTCDE
n [ara noastr protec[ia mediului nconjurtor constituie o
problem de interes na[ional n scopul pstrrii echilibrului ecologic,
men[inerii si imbunatatirii calita[ii factorilor naturali, asigurrii unor
condi[ii de via[a i de munc tot mai bune genera[iilor actuale i
viitoare.
Dezvoltarea industrial este caracteristic epocii actuale n
problema mediului nconjurator, o ,,problem care ne poate ajuta s
[inem ct mai departe factorii dunatori mediului nconjurtor, astfel
putem avea grij de santatea noastr respirnd un aer curat att in
zona urban ct i in cea rural.
Degradarea mediului are drept cauze att unele fenomene
naturale ct i cele datorate activit[ii umane.Dac factorii naturali
cum ar fi uraganele, cutremurele de pmnt, eruptiile vulcanice, ele
ac[ionnd intermitent, la intervale de timp variabile i pe durate
scurte, factorii antropicii ( datora[i ac[iunii omului ), se manifest
continuu i drept urmare efectele negative ale acestor sunt mult mai
grave, amenintnd chiar cu producerea unor dezastre la nivel
planetar.
Problema protec[iei mediului prin adoptarea msurilor de
prevenire i respectiv de combatere a polurii mediului a constituit
una din preocuprile comunit[ii tiintifice de pe malurile Atlanticului,
concretizat prin conferintele interna[ionale in cadrul crora s-au
stabilit proceduri coerente de identificare i limitare a impactului
surselor de poluare.
Legtura dintre dezvoltarea economica durabil i protec[ia
mediului evidentiat nc de la nceputul anilor 90, este unanim
acceptat la ora actual prin implementarea sistemului de
management al calittii produselor in corela[ie cu sistemul
managementului de mediu de ctre marile companii comerciale.
Cele mai renumite firme interna[ionale au promovat proceduri
noi, moderne n domeniul atestarii i verificrii gradului de protec[ie a
mediului prin apelarea la cele mai avansate cunotinte tehnico-
tiintifice.
Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei
este solul, corp natural tridimensional situat la suprafa[a uscatului cu
proprietati si func[ii specifice, capabil sa intretina viata plantelor
teresre, produs in timpuri geologice prin ac[iunea factorilor climatici si
biotici asupra rocilor de la suprafa[a uscatului, conditionati de relief si
uneori de apa freatica, la care se adaug, tot mai mult si mai intensiv,
ac[iunea omului.
Prin natura lui, solul prezint particularitati pe cat de deosebite
de ale celorlal[i factori ai mediului inconjurartor, pe att de importante
pentru biosfera, pentru om.
Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul,
mai ales orizontul sau cu humus este unul dintre principalii depozitari
ai substan[ei vii ai uscatului si ai energiei poten[ial biotice captate prin
fotosinteza, ca si al celor mai importante elemente vitale ( carbon,
azot, calciu, fosfor etc. ). Multitudinea ierburilor si a florilor din pajiti,
pdurile, cmpurile de plante cultivate, toata aceasta vegetatie
diversa depinde de energia solara si de fertilitatea solului. n orice
ecosistem care cuprinde si solul, are doua func[ii esen[iale: de
depozitare si furnizoare de elemente nutritive si apa, pe de o parte, si
de recipient si transformator de reziduuri si deeuri, pe de alta parte,
avnd deci rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al
mediului nconjurtor.
Datorita fertilitatii, respectiv capacitatii de a intretine viata
plantelor, solul constitue principalul mijloc de produc[ie in agricultura.
Existenta si dezvoltarea societatii umane vor fi condi[ionate vital, inca
multa vreme in viitor, de abundenta si calitatea plantelor superioare
terestre, care trebuie sa asigure oamenilor hrana si materii prime
pentru imbracaminte, adpost, medicamente si alte cerin[e. Prin
asigurarea omului cu produsele alimentare necesare vie[ii, solul
constitue si condi[ia hotrtoare pentru reproduc[ia lrgita a for[ei de
munca. Solul odata distrus nu se mai reface aa cum a fost, dar prin
utilizarea lui ra[ionala, el nu se epuizeaz ci din potriva el este
protejat si isi sporete fertilitatea.
Din estimrile fcute pe glob suprafa[a totala a terenurilor este
de 13.395 miliarde hectare. Dei nu exista un consens in ceea ce
privete popula[ia care poate fi suportata pe pamant, este cert ca
acesta poate fi de cteva ori mai mare dect cea
prezenta.Concomitent cu celelalte masuri de mrire a suprafe[ei
arabile, de intensificare a produc[iei, este necesar daca nu cel mai
important ca terenurile arabile sa nu li se diminueze suprafe[ele. n
prezent o parte din solurile bune pentru cultura, chiar cele mai fertile
sunt pierdute definitiv prin prin extinderea oraelor, cailor de
comunica[ie, a platformelor industriale, precum si prin eroziunea
solului, unul dintre cele mai vechi procese de degradare, prin
salinizarea si mlastinirea secundara datorita aplicrii nera[ionale a
iriga[iei, contaminarea si intoxicarea solului cu agen[i patogeni,
metale grele, reziduuri de pesticide si alte substan[e chimice utilizate
in agricultura si silvicultura ca si prin diverse emisii provenite de la
industrie.
Cu toate aceste sunt pu[ine tari din lume care se preocupa de
protec[ia terenurilor agricole si nu cu fermitatea si rigurozitatea
impuse de urgenta cu care ar trebui sa se ac[ioneze. Sunt inca mul[i
cei care gndesc ca solul suporta multe, dar si solul ca orice corp
natural are o limita de ncrcare, de suportare, peste care nu se
poate trece fara pericolul degradrii. Spre deosebire de apa si aer,
unde in general substamtele toxice se diluaeza pe msura ce se
amesteca, in sol poate avea loc concentrarea lor datorita faptului ca
aici circula[ia substan[elor este foarte lenta.
Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce
dereglarea functionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul
diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare
manifestata prin degradarea fizica, chimica, biologica a solului care
afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-
productiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ
PRINCIPALII POLUANTI AI SOLULUI
Cu toate func[iile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente,
cu toate ca este o sursa limitata, nerecuperabila, solul a fost si este
supus tot mai multor solicitri ale sectoarelor din afara agriculturii si
silviculturii, ceea ce face ca anuala sa fie dezafectate suprafe[e
nsemnate. Cea mai mare pierdere este datorata eroziunii, din
estimrile existente se apreciaz ca se pir anual peste 3,5 miliarde de
tone de sol, in afara iederii unor nsemnate suprafe[e de sol,
eroziunea constitue si cauza directa a polurii apelor cu sedimente, a
degradrii unor soluri de lunca prin colmatare, a scoaterii din
func[iune prematura a bazinelor de acumulare si rezervoarelor de
apa.
Din cauza folosirii ineficiente a apei de iriga[ie, a lipsei de
drenaj adecvat ori calitatii necorespunztoare a apei, in prezent sunt
afectate de salinizare sau de inmlastinire. n urma aplicrii iriga[iei cu
ape alcaline continand siliciu, a drenrii sau suprapasunarii in
savane, stepe apare adesea compactarea solului ( tasarea puternica
a acestuia ).
Pe msura extinderii dezoltarii urbane, construc[iile, strzile,
pavajele, acoperind terenurile care devin tot mai impermeabile la
precipita[ii, ca urmare scurgerile de apa devin mai rapide si mai mari,
favoriznd eroziunea solului si producerea inunda[ilor.
Creterea popula[iei globului are drept urmare pierderi
suplimentare de teren folosit ini[ial pentru produc[ia vegetala.
Efecte nedorite asupra calitatii solului il au deeurile si
reziduurile menajere din industrie, comer[ si agricultura care
nsumeaz anual circa 5 miliarde de tone de substan[e minerale, 32
miliarde mc de ape industriale uzate, 250 milioane de tone de praf,
70 miliarde de tone de substan[e toxice gazoase, dejec[iile de la
animale etc. Probleme deosebite ridica deeurile si reziduurile solide,
faptul ca degajarea acestora pe lng substan[ele chimica folosite in
agricultura, prezint cea mai importanta sursa de poluare a solului.
Metalele grele ( plumb, mercur, crom, cupru, zinc etc. )
provenite din diferite surse, ajunse pe si in sol pe diferite cai se pot
acumula in sol de unde trec in plante cu efecte duntoare.
Pesticidele sunt si vor continua sa fie sursa de poluare a solului
care afecteza direct sntatea omului si a animalelor, impunndu-se
folosirea limitata a DDT-ului, reducndu-se astfel riscul de poluare
pentru mediul nconjurtor. ngrasamintele cu azot duc la
suprafertilizarea solului, constatndu-se o acumulare mrita de nitra[i
in unele plante.






COMBATEREA POLUARII
Particulele solide evacuate cu aer si/sau gazele de ardere in
atmosfera sunt purtate de curen[ii de aer pe zone ntinse, viteza
vntului fiind un parametru important privind dispersia poluantului in
atmosfera. Sedimentarea acestor particule solide sub ac[iunea
greutatii proprii sau prin umezirea lor de ctre picturile de ploaie
reprezint principala sursa de contaminare a solului cu poluan[i din
atmosfera. O parte din emisiile de NOX in atmosfera provin de la
gazele de eapament ale vehiculelor. Evitarea polurii solului in acest
caz consta in epurarea aerului si gazelor de ardere in instala[iile
industriale si respectiv reducerea polurii cu emisiile autovehiculelor.
Apele reziduale neepurate nainte de evacuarea in emisar
constitue principala sursa de contaminare a solurilor. Lund in
considerare textura solului si insusirile ecologice ale solurilor se
constata ca acestea prezint capacitati diferite de re[inere a apei,
mpreuna cu impuritatile con[inute in apa sau se comporta ca material
filtrant si in acest caz creterea concentra[iei contamina[ilor in sol
depinde de caracteristicile solului. Aplicarea tehnologiilor de epurare
a apelor reziduale reprezint o cale sigura de protec[ie si in cazul
solului.
Agricultura utilizeaza o gama larga de substante chimice, unele
cu rol fertilizant altele cu scopul combaterii daunatorilor. Problema
care se pune atat in privinta ingrasamintelor cat si a pesticidelor este
reducerea dozajelor actuale deoarece excesul de substante chimice
are o influenta nociva intai pentru plante si urmand lantul trofic,
pentru animale si sanatatea omului. Masurile luate la nivel comunitar
privind excesul de nitrati, au rolul de a reduce dereglarile ce apar in
activitatea microorganismelor fixatoare de azot din atmosfera, azotatii
fiind transformati de catre flora bacteriana in azoti care afecteaza
organismul uman. Apa din precipitati poate transforma substantele
poluante din sol in care au fost incorporate in alte zone care sunt
astfel contaminate. De aceea se impune ca depozitele de reziduuri sa
aibe prevazute santuri colectuare care sa permita controlul
transferului in natura.










POLUAREA CU PESTICIDE SI EFECTELE SALE
Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important. Spre
deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit
in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului,
animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate
sunt considerabile. n S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupa
5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioane ha.
Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante
organice de sinteza. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor
daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a
buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a
nematodelor (nematocide).
nsecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe
principale: organoclorurate, esteri si carbonati
Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea
pesticidelor in agricultura (cresterea productiei, reducerea miini de
lucru etc.) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate
provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor
provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au fost
introduse printre care se amintesc:ele prezinta un spectru de
toxicitate foarte intens atit pentru organismele animale cit si pentru
cele vegetale; au un grad de selectivitate destul de redus si se
folosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor; efectul lor
nu depinde de densitate desi aplicare lor are in vedere densitatea;
multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi
de ordinul lunilor sau chiar al anilor; o parte din pesticide se
disperseaza la distante foarte mari si sunt incorporate in biomasa, in
apele oceanelor sau in sol.
Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are
importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor.
Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care
afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura
biocenotica cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice.
Efectele demografice sunt imediate si rezulta din toxicitatea
specifica a pesticidelor. Ele se traduc din moartea unei anumite
proportii din efectivul populatiei contaminate cu atit mai mare cu cit
doza aplicata a fost mai ridicata. n acest fel, efectul lor nu depinde
de densitate. Efectele tratamentelor cu insecticide pot fi directe sau
indirecte. Cele directe sunt cele care afecteaza direct populatiile unor
specii de plante sau animale pentru care se face administrarea
pesticidelor sau a celor contaminate accidental. n aceasta categorie
intra si efectele tratamentelor cu insecticide asupra padurilor pentru
combaterea defoliatorilor dar care afecteaza si o parte din avifauna.
Efectele indirecte rezulta din trecerea pesticidelor in biomasa
cu acumulari la fiecare nivel trofic, astfel incit concentratiile atinse in
organis- mele consumatorilor carnivori sunt totdeauna ridicate. Astfel
plantele absorb si concentreaza o parte din pesticidele ajunse in sol.
n continuare insecticidele acumulate in biomasa vegetala
contamineaza intreg lantul trofic de consumatori primari, secundari si
tertiari. Spre exemplu, campania de eradicare a scolitidelor ulmului in
nord estul S.U.A. s-a dovedit catastrofala pentru avifauna in special
pentru mierla migratoare ( Turdus migratorius).
Efectele biocenotice indirecte se refera la reducerea hranei
disponibile pentru anumite specii si lanturi trofice, la diminuare
locurilor de adapost iernat si cuibarire pentru unele pasari.
Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita o influenta
catastrofala asupra faunei ihtiologice, ca rezultat al reducerii hranei
prin saracirea zooplanctinului si a larvelor de insecte cu care se
hranesc pestii.
Un alt efect este legat de disparitia speciilor concurente. Spre
exemplu prin tratare cu ierbicide a culturilor agricole se reduce
numarul speciilor de dicotiledonate si creste proportia de graminee.
Combaterile repetate determina o dregradare evidenta si uneori
deosebita a echilibrelor naturale din biocenoze. Folosirea pesticidelor
poate favoriza inmultirea in masa a unor specii de insecte pina atunci
inofensive fie prin modificarea competentei intraspecifice, fie prin
reducerea presiunii pradatorilor si parazitilor.
Combatera daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide)
determina o reducere a densitatilor biocenozelor din ecosistemele in
care s-au folosit.
Folosirea combaterii cu ierbicide afecteaza sensibil si
sucesiunea speciilor si a biocenozelor. Folosirea unor ierbicide putin
selective are aceleasi efecte succesionale ca un incendiu. Ele deci
favorizeaza declansarea unor succesiuni sau blocheaza ritmul si
modifica sensul de desfsurare al acesteia.
Ploile acide sunt o alta cauza a poluarii solurilor cu substante
din atmosfera. Dupa cum se stie, ploile normale din zonele nepoluate
au un pH in jur de 5,65 datorat CO
2
din atmosfera. Ploile acide au un
pH sub 4 uneori chiar sub 3 datorita prezentei oxizilor de sulf si de
azot din atmosfera. Prin combinarea lor cu oxigenul acesti produsi
dau nastere unor acizi dezhidra- tati, sulfuric si azotic. Acizii iau
nastere si prin reactii fotochimice care transforma oxizii in acizi.
Ploile acide determina mai intii o spalare a solului de
elementele nutritive si o cresterea a aciditatii sale active. Aceasta
crestere a aciditatii influenteaza stabilirea si accesibilitatea unor
elemente nutritive precum si activitatea biologica din sol.







CONCLUZIE
Trebuie sa acumulam mai multe cunostinte asupra naturii
mediului nconjurtor, asupra strii actuale si tendin[elor care au avut
loc in mediul nconjurtor, desfasurarii proceselor naturale, efectele
poluantiilor asupra omului, vegeta[iei si materialelor.
ntreaga experien[a dobndita de omenire pana acum arata ca
erorile costisitoare fcute pana in prezent, mai ales in statele
industrializate, pot fi evitate si ca o analiza serioasa a lor poate duce
la concluzii valabile pentru ntreaga omenire.
Ca factor de importanta vitala pentru societatea noastr, se
impune cu necesitatea ca fiecare om sa devin un participant
contient, practic si energic in munca de prevenire a degradrii
mediului nconjurtor, de ameliorare a calitatii vie[ii lui.
Cu toate ca rezolvarea acestor probleme pe plan na[ional este
o chestiune stricta, proprie fiecrui stat in parte, totui la elucidarea
lor trebuie sa se tina seama de faptul ca mediul uman este global, in
natura, si ca pentru mai eficienta solu[ionare a problemelor,
cooperarea interna[ionala poate juca un rol important in protec[ia si
gospodrirea ra[ionala a mediului nconjurtor.