Geo_3_GET_1 GEOGRAFIE GEOGRAFIA SI ECONOMIA TURISMULUI

MULTIPLE CHOICE 1. Turismul este o activitate si un fenomen: a. economic b. economico-social pag 15 c. cultural 2. Timpul liber, veniturile, oferta si urbanizarea sunt considerati factori cu influenta: a. permanenta pag 18 b. conjuncturala c. endogena 3. Soldul natural al populatiei, veniturile, gradul si varsta de urbanizare, infrastructura generala sunt factori de dezvoltare a turismului: a. endogeni b. exogeni pag 18 c. conjuncturali 4. Facilitatile de viza, legislatia, cooperarea internationala, masurile administrative sunt factori: a. primari b. secundari pag 18 c. ai cererii turistice 5. Lansarea de noi produse turistice, dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii, calitatea serviciilor, pregatirea fortei de munca, promovarea si publicitatea turistica sunt factori: a. primari b. exogeni c. endogeni pag 18 6. Performantele mijloacelor de transport, calitatea infrastructurii, tehnologiile in constructii, parametrii tehnici ai instalatiilor sunt factori: a. tehnici pag 17 b. economici c. ambele variante 7. Evolutia numerica a populatiei, structura pe varsta si categorii socioprofesionale sunt factori: a. sociali b. demografi pag 17 c. economici 8. Gradul de instruire, interesul pentru cultura, gustul estetic, caracterul si temperamentul individual sunt factori: a. demografici b. sociali c. psihologici, educativi, de civilizatie pag 17 9. Veniturile populatiei, oferta turistica, baza materiala turistica, preturi si tarife, industria serviciilor fac parte din factorii: a. tehnici b. economici pag 17 c. ambele variante 10. Urbanizarea, timpul liber, complexitatea muncii si stresul fizic si psihic sunt factori: a. sociali pag 17 b. demografici

c. psihologici 11. O calatorie temporara in afara resedintei, asociata sau nu cu o cazare si fara activitati lucrative este considerata: a. turism pag 21 b. recreere c. loisir 12. Specificati daca turistul este definit ca persoana care se deplaseaza temporar in afara domiciliului sau, si anume: a. sub 24 ore b. fara cazare c. peste 24 ore si mai putin de un an pag 24 13. Turistul este un vizitator care se deplaseaza in afara domiciliului pentru: a. loisir, sanatate, afaceri, odihna pag 23 b. stabilirea domiciliului c. practicarea unei activitati remunerate la destinatie 14. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului pentru o perioada de: a. peste 24 ore b. sub 24 ore pag 24 c. peste un an 15. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau pentru: a. odihna, cultura, loisir pag 24 b. practicarea unei activitati remunerate la destinatie c. fara un scop anume 16. Vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau, temporar si pentru orice alte motive in afara practicarii unei activitati remunerate, este considerat: a. turist b. excursionist c. in ambele ipostaze pag 27 17. Cum este considerata persoana care practica o activitate de recreere intr-un parc din aria periurbana a localitatii de domiciliu: a. consumator de loisir pag 20 b. turist c. excursionist 18. Cum este considerata o persoana care se deplaseaza intr-o alta tara pentru orice motivatie si pe o perioada mai mare de un an: a. turist b. vizitator c. imigrant pag 24 19. Definiti termenul de calator: a. participant la o actiune de turism si calatorii turistice b. orice persoana care se deplaseaza in afara domiciliului sau, indiferent de scopul calatoriei 25 c. turist sau excursionist 20. Specificati daca pasagerii aflati in croaziera pe o nava si viziteaza porturile si orasele limitrofe fara cazare, aici, sunt considerati: a. turisti b. vizitatori c. excursionisti pag 27

21. Specificati daca turistii care se afla in tranzit intr-un aeroport international, dar nu-l parasesc, spre a vizita tara respectiva, sunt considerati: a. vizitatori b. pasageri in tranzit pag 27 c. calatori 22. Turismul national poate fi emitator pentru: a. turistii nerezidenti b. turistii rezidenti pag 22 c. calatori sau vizitatori 23. Turismul international poate fi emitator pentru: a. turistii rezidenti b. turistii nerezidenti ?????????/ c. calatori sau vizitatori 24. Calatorul in tranzit poate fi: a. calator b. excursionist c. vizitator in tranzit pag 27 25. Turismul este o activitate economica complexa si eterogena pentru ca: a. incorporeaza servicii turistice specifice si servicii corespunzatoare altor domenii (nespecifice) pag 29 b. reprezinta o ramura distincta in economia unei tari c. este un factor stimulator al sistemului economic 26. Turismul ca activitate sociala inseamna: a. cuprinderea tuturor categoriilor socio-profesionale ale populatiei b. finantarea partiala sau integrala de catre unele organizatii a actiunilor turistice ale turistilor pag 31 c. dezvoltarea ca un fenomen de masa 27. Tridimensionalitatea unei calatorii turistice este: a. economica si sociala b. culturala si politica c. spatiala, temporala si structuralapag 30 28. In cercetarile interdisciplinare prioritare la activitatea de turism, geografia, alaturi de alte doua discipline, au rol de coordonare si sinteza. Care sunt acestea? a. disciplinele sociale b. arhitectura si urbanism c. economice si ecologice pag32 29. Factorii geografici de mediu, naturali si economici, cultural-istorici sunt priviti ca unele componente: a. generatoare ale activitatii de turism (fundamentale) pag 33 b. determinante ale turismului c. care permit accesul la obiectivele turistice 30. Geografia Turismului este o disciplina: a. a geografiei umane si economice pag 33 b. de corelatie c. la granita dintre geografia fizica si geografia economica 31. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului observarea geografica, descrierea geografico-turistica si reprezentarea grafica sunt: a. metode de cercetare si studiu b. procedee de cercetare de studiupag 42 c. principii de cercetare si studiu

32. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, analiza si sinteza, cartografierea fenomenului turistic si comparatia sunt: a. procedee de cercetare si studiu b. metode de cercetare si studiu pag 40 c. principii de cercetare si studiu 33. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, repartitia spatiala (extensiunea spatiala), cauzalitatea, integrarea geografica si regionarea teritoriala turistica reprezinta: a. metode de studiu si cercetare b. procedee de cercetare si studiu c. principii generale de studiu si cercetare pag 37 34. Stocarea si prelucrarea automata a datelor si teledetectia sunt utilizate in studiul si cercetarea geografica si turistica a teritoriului ca: a. metode de studiu si cercetare b. mijloace de studiu si cercetarepag 43 c. procedee de studiu si cercetare 35. Observarea geografico-turistica poate sa fie: a. expeditionara, stationara, directa sau indirecta pag 42 b. cauzala c. pozitionala 36. Descrierea geografico-turistica are mai multe trasaturi: a. este cauzala si spatiala b. este exacta, cantitativa, explicativa, sintetica, estetica etc. pag 43 c. este vizuala, social-economica 37. Metoda cartografica are, printre altele, urmatoarele obiective: a. evidentiaza posibilitatile de valorificare in turism b. integreaza informatiile turistice partiale c. inventariaza, compara componentele turistice si le transpune grafic (cartografic) pag 41 38. Analiza geografica in turism este: a. inductiva, deductiva, statistica, ecologica etc. pag 40 b. integratoare c. sintetica si comparativa 39. Metoda geografica este o abordare complexa a fenomenului turistic, si anume: a. vizuala si indirecta b. spatiala, pozitionala, integratorie, cauzala etc. pag 41 c. generala si comparativa 40. Principiul repartitiei spatiale presupune: a. localizarea in teritoriu, delimitarea si stabilirea extensiunii fenomenelor turistice (obiectivelor turistice) pag 38 b. stabilirea originii si caracteristicilor fenomenelor turistice c. delimitarea si caracterizarea unor unitati teritoriale 41. Principiul integrarii geografice vizeaza: a. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator b. integrarea spatiala si functionala a obiectivelor si fenomenelor turistice pag 38 c. explicarea relatiilor de cauzalitate dintre componentele activitatii de turism 42. Principiul cauzalitatii pune accent pe relatiile dintre turism si: a. integrarea spatiala a obiectivelor turistice

b. factorii determinanti si de influenta ai turismului pag 39 c. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator 43. Principiul ecologic pune accent pe: a. factorii de mediu si turism b. integrarea turismului in mediul inconjurator c. relatiile reciproce dintre activitatea de turism, mediul inconjurator si comunitatile omenesti pag 39 44. Principiul regionalismului presupune: a. identificarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor teritoriale turistice ca parti ale unui ansamblu turistic teritorial (intreg) pag 39 b. delimitarea si stabilirea extensiunii in teritoriu a fenomenului turistic c. localizarea in teritoriu a obiectivelor turistice 45. Principiul sociologic evidentiaza: a. rolul motivatiilor turistice in declansarea fenomenului turistic b. raportul de interdependenta dintre populatia rezidenta si populatia turistica precum si contributia sociala si economica a turismului pag 40 c. latura integratorie a turismului in societate 46. Piata turistica reprezinta sfera de interferenta: a. a consumatorului (turistului) cu produsul turistic pag 45 b. a turistului care consuma bunuri si servicii c. a vanzatorilor de produse turistice 47. Piata turistica este o piata fragmentata fiindca: a. are mai multi consumatori (turisti) b. este alcatuita din mai multe oferte turistice (produse turistice) pag 45 c. sunt mai multi agenti de turism 48. In consumul de produse turistice se urmareste: a. achizitionarea produselor turistice ca o marfa b. promovarea satisfactiilor si a necesitatilor pe care le ofera serviciile si produsele turistice in raport cu motivatiile turisticepag 45 c. ambele ipostaze 49. Perceptia reala a produsului turistic se realizeaza prin: a. informatiile date de agentia de turism b. prin imaginile (informatiile) din pliante, ghiduri c. prin actiunea turistica la locul de formare a produsului turistic pag 45 50. Specificati daca oferta turistica efectiva este similara cu: a. oferta potentiala b. oferta reala (patrimoniu turistic)pag 46 c. fondul turistic 51. Oferta turistica efectiva se prezinta ca: a. un ansamblu de oferte paralele (hoteliere, restaurante, transport, tratament balnear etc.) pag 47 b. un anume potential turistic (montan, de litoral, cultural etc.) c. un anumit serviciu comercial, cultural 52. Productia turistica reprezinta: a. ansamblul de bunuri si servicii turistice, materializate intr-un consum turistic pag 47 b. produsul turistic c. serviciul turistic

53. Specificati raportul existent intre productia turistica si oferta turistica: a. productia turistica este dependenta de oferta turistica pag 48 b. coincide cu oferta turistica c. se consuma odata cu oferta turistica 54. Determinarea cantitativa a spatiului geografic (teritoriul) pe care se dezvolta turismul se face prin: a. calcularea capacitatii optime de primire turistica pag 51 b. calcularea indicelui de atractivitate turistica c. pozitia geografica a teritoriului fata de cererea turistica 55. Complexitatea si eterogenitatea precum si rigiditatea vizeaza trasaturile: a. ofertei turistice pag 49 b. cererii turistice c. serviciilor turistice 56. Rigiditatea ofertei turistice presupune, printre altele: a. posibilitatea stocarii b. imobilitatea ofertei si productiei turistice pag 50 c. amplasarea echipamentelor turistice in orice locatie 57. Complexitatea si eterogenitatea ofertei turistice inseamna: a. diversitatea de oferte si ofertanti, ca si structura acestora pag 49 b. ansamblu de servicii adiacente c. ansamblu de produse turistice 58. Specificati daca potentialul turistic al unui teritoriu se inscrie in activitatea de turism ca o: a. componenta determinanta b. componenta fundamentala (generatoare) pag 47 c. componenta permisiva 59. Specificati cum este considerata baza tehnico-materiala a turismului in cadrul activitatii de turism: a. fundamentala b. determinanta pag 47 c. permisiva 60. Cum este considerata reteaua de comunicatii in cadrul unei activitati de turism: a. factor permisiv, de accesibilitatepag 47 b. factor determinant c. factor fundamental 61. Oferta turistica se materializeaza prin: a. echipamente si bunuri materiale b. produse si servicii turistice rezultate din productia turistica pag 47 c. structuri de primire turistica 62. Infrastructura turistica se include in: a. oferta turistica efectiva pag 46 b. structurile de primire turistica c. potentialul turistic 63. Agentiile de turism se cuprind in: a. potentialul turistic b. conditiile de comercializare a ofertei turistice (structuri turistice de comercializare) pag 119 c. echipamente turistice 64. Forta de munca specializata in turism se include in: a. potentialul turistic b. oferta turistica pag 46 c. conditiile de comercializare a ofertei turistice 65. Structurile de primire turistica se cuprind in:

a. potentialul turistic b. infrastructura turistica c. oferta turistica pag 46 66. Evidentiati daca telefericile utilizate intr-un domeniu schiabil fac parte din: a. infrastructura turistica pag 46 b. infrastructura generala c. echipamente turistice 67. Specificati daca prestatiile hoteliere se incadreaza in: a. serviciile de baza ale unei statiuni turistice pag 48 b. servicii de pregatire a consumului turistic c. servicii complementare 68. Serviciile de transport turistic se considera: a. servicii specifice b. servicii de baza pag 48 c. servicii cu caracter general 69. Serviciile prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanta (de agrement, excursii etc.) sunt incluse in: a. servicii complementare pag 48 b. servicii nespecifice c. servicii cu caracter general 70. Volumul, intensitatea si ritmul de desfasurare ca si distanta si directia sunt caracteristice: a. fluxurilor turistice pag 136 b. cererii turistice c. consumului turistic 71. Cererea turistica este ansamblul persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru: a. o calatorie de afaceri b. prestarea unor activitati remunerate c. motive de vacanta, loisir, sanatate, familie pag 128 72. Consumul turistic reprezinta: a. cheltuieli efectuate de un turistpag 128 b. bunuri si servicii personale c. produsele agroalimentare consumate intr-o calatorie turistica 73. Cererea turistica este concentrata in: a. tarile si regiunile cu o populatie densa b. tarile si regiunile dezvoltate economic pag 129 c. tarile cu o populatie imbatranita 74. Cererea turistica internationala este: a. prioritar intraregionala pag 129 b. locala c. regionala 75. Factorii economici, timpul liber, populatia si urbanizarea sunt factori determinanti ai: a. ofertei turistice b. cererii turistice pag129 c. consumului turistic 76. Oferta si cererea turistica sunt componente ale: a. pietei turistice pag 45 b. productiei turistice c. consumului turistic 77. Transportul de persoane in afara frontierei unei tari sau in interiorul acesteia este considerat un serviciu de: a. transport turistic

b. transport general c. transport de persoane ??????? 78. Serviciile ocazionate de turismul de congrese si reuniuni sau de afaceri sunt considerate, ca servicii: a. generale b. de baza c. cu caracter special pag 48 79. Serviciile prestate pentru agrement, excursii ori manifestari cultural-artistice incluse in aranjamente turistice sunt cuprinse in: a. servicii complementare pag 48 b. servicii cu caracter special c. servicii cu caracter general 80. Serviciile de transport cu autocarul intr-o alta tara sau in tara de resedinta sunt considerate ca servicii turistice cand sunt organizate prin: a. firme de transport specializate b. organizatorii de turism pag 113 c. alte firme de transport si cu alte atributii in portofoliu 81. Serviciile prestate in actiunile de vanatoare si pescuit sportiv sunt cuprinse in: a. servicii cu caracter special prestate in forma de turism respectiva, direct sau prin mijlocirea organizatorului de turism pag 48 b. servicii complementare c. servicii prestate de firme specializate 82. Relieful poate fi considerat ca materie prima pentru crearea de produse turistice prin: a. construirea pe suprafata topografica a unor baze de cazare si altor echipamente turistice b. amenajarea de pesteri, partii de schi, pitonare pe abrupturi pentru alpinism pag 55 , 56 c. simpla admirare ca peisaj natural 83. Varietatea si particularitatile formelor de relief, de regula, completate cu celelalte aspecte naturale, impresioneaza turistul: a. peisajistic pag 56 b. stiintifi c. ca suport al activitatii de turism 84. Vulcanii noroiosi de la Berca-Arbanasi impresioneaza turistul ca: a. fenomen geomorfologic b. fenomen hidrogeologic c. fenomen geologic pag 226 85. Platoul Bucegilor este considerat sub aspect turistic ca o arie: a. panoramica, de mare altitudine, de belvedere, asupra regiunilor invecinate NU b. de schi alpin pag 211 c. si una si alta NU 86. Carstul de suprafata etaleaza peisaje deosebite pentru turisti, prin: a. pesteri si avene b. vai carstice sub forma de chei si defileuri pag 56 c. cursuri subterane si sifoane 87. Vulcanii noroiosi, ca monumente ale naturii, de mare spectaculozitate pentru turisti au legatura cu: a. manifestarile postvulcanice b. gazele expulzate din interiorul scoartei ca gaze de sonda pag 57

c. apa infiltrata pe fracturi tectonice 88. Focurile vii de la Andriasu de Jos, Mera sau Lopatari au la origine: a. gazele de sonda uscate si care se aprind instantaneu la suprafata pag 57 b. manifestarile postvulcanice c. ambele situatii 89. Bioclimatul cu calitati terapeutice sedativ-indiferent este specific: a. dealurilor si depresiunilor colinare pag 64 b. litoralului marin c. campiei 90. Bioclimatul excitant-excesiv cu proprietati balneoclimatice este benefic pentru afectiunile reumatismale in ariile de: a. depresiuni intracolinare b. litoral marin, in extrasezon c. Campia Baraganului cu lacuri terapeutice pag 70 91. Bioclimatul tonico-stimulent are valori terapeutice in ariile altitudinale: a. 500-600 m b. 800-1.000 m pag 64 c. peste 2.000 m 92. Microclimatul mofetic, cu efect balneoterapeutic apreciabil, reprezinta emanatii de: a. gaze de sonda b. dioxid de carbon pag 64 c. hidrogenul sulfurat 93. Izbucurile, ca atractii turistice, sunt: a. fenomene hidrogeologice pag 219 b. forme de relief pitoresti c. izvoare obisnuite 94. Gheizerele sunt fenomene hidrogeologice cu multe valente economice si turistice, care sunt legate de: a. activitatea postvulcanica interna pag 67 b. activitatea gazeifera din structurile petrolifere c. ambele situatii 95. Apele carbogazoase si bicarbonate din Romania se intalnesc in arii teritoriale diverse, ca: a. la contactul dealurilor cu campia b. in aureola mofetica din imprejurimile catenei vulcanice pag 68 c. in depresiunea Transilvaniei 96. Apele termominerale de zacamant sunt, de regula, ca mineralizare: a. oligominerale pag 68 b. carbogazoase c. clorurosodice 97. Apele de masa carbogazoase sunt cunoscute ca: a. ape medicinale (corect pag 68..nu e validat) b. borvizuri ( borviz= apa minerala DEX) c. ambele situatii (nu e validat) 98. Intr-o arie periurbana, cea mai importanta valoare turistica a unei paduri este cea: a. stiintifica b. sanitara si terapeutica c. socio-recreativa pag 72 99. Rezervatiile stiintifice au un rol: a. strict de protectie a speciilor si ecosistemelor pag 73

b. de turism si educatie c. ambele situatii 100. In Parcurile Nationale se pot desfasura, pe langa activitatile de protectie si conservare a mediului si activitati: a. economice b. turism, recreere, educatie pag 73 c. ambele posibilitati 101. Parcul National Carnivorele Mari din Carpati se afla in muntii: a. Piatra Craiului pag 212 b. Bucegi c. Cozia 102. Pentru un management adecvat in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii s-au delimitat mai multe zone functionale, specificati, cate: a. 5 b. 4 pag 74 c. 3 103. Specificati zona in care se desfasoara activitatea de turism si recreere in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii? a. tampon b. de reconstructie ecologica c. economica pag 240 104. Parcurile Naturale si Parcurile Nationale, pe langa rolul de protectie si conservare a mediului, au si o activitate care le deosebeste, prin practicarea ei: a. economica pag 74 b. turism si recreere c. cercetare stiintifica 105. Intre formele de turism care se practica in peisajul desertic este si odihna si recreerea, turismul cultural,specificati unde: a. pe hamade pag 77??????? b. pe campuri de nisipuri (dune) c. in oazele dintre cele doua forme 106. Civilizatia straveche persana, cu vestigii arheologice renumite s-a dezvoltat in: a. Irak b. Iran pag 80 c. Anatolia 107. Vestigiile civilizatiilor din Mesopotamia (sumeriene, akadeene, babiloniene) se afla in: a. Irak pag 80 b. Iran c. India 108. In America Latina, pe platourile andine, s-au dezvoltat stralucite culturi si civilizatii ale unor imperii stravechi, multe dainuind pana la cucerirea europeana, acestea apartin popoarelor: a. mayase b. aztece c. incase pag 80 109. Cetatile antice de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis, sunt la origine cetati: a. grecesti pag 81 b. feniciene c. bizantine 110. Fortificatiile de aparare de la Drobeta-Turnu Severin (de langa Muzeul Portile de Fier) sunt:

a. grecesti b. feudale c. romane pag 81 111. Capitala Daciei Romane: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica se afla in: a. Muntii Sureanu b. La Alba Iulia c. Sarmisegetuza, langa Hategpag 211 , 81 112. Orasul roman, ridicat la rang de municipium: Apullum sta la temelia orasului contemporan: a. Sebes b. Alba Iulia pag 81, 220 c. Sibiu 113. Monumentele istorice si de arta religioasa ca stupa, mausoleul, piramida, templul sunt monumente: a. in care se practica cultul religios b. legate de anumite ritualuri religioase pag83 c. ambele situatii 114. Monumente de arta religioasa ca, moscheia, manastirea, biserica, catedrala, sinagoga sunt obiective: a. legate de anumite ritualuri religioase b. in care se practica cultul religiospag 83 c. ambele situatii 115. Biserica Neagra (sec. XIV-XV) monument de arhitectura gotica tarzie se gaseste in orasul: a. Sibiu b. Cluj-Napoca c. Brasov 116. Ansamblul sculptural Brancusi se afla in orasul: a. Craiova b. Targu Jiu pag 88 c. Pitesti 117. Satul de vacanta este un ansamblu de cazare alcatuit din mai multe unitati de cazare si anume: a. casute b. vile (bungalouri) pag 97 c. moteluri 118. Motelul este o unitate de cazare situata de regula: a. in afara localitatii, in apropierea cailor de comunicatiepag 95 b. in orase c. in statiuni turistice 119. Statiunile turistice montane: Albertville, Val d'Isre, Chamonix, Val Thorens, Courchevel, Mribel etc. se afla in Alpii: a. elvetieni b. francezi pag 247 c. italieni 120. Statiunile turistice montane: Crans Montana, St. Moritz, Zermatt, Interlaken, Davos, Silvoplana etc. se gasesc in Alpii: a. austrieci b. italieni c. elvetieni pag 263 121. Statiunile turistice montane: Kramsach, St. Anton, Seefeld, Kitzbhel, Innsbrck, Brixen etc. se afla in Alpii: a. elvetieni b. italieni

c. austrieci pag 264 122. Statiunile turistice montane: Obersdorf, Berchtesgaden, Garmisch Partenchirchen etc. se gasesc in Alpii: a. germani pag 265 b. austrieci c. elvetieni 123. Statiunile turistice montane: Merano, La Trinit, Courmayer, Cervinia, Cortina d'Ampezzo, Maransa Alba etc. se afla in Alpii: a. elvetieni b. italieni pag 255 c. francezi 124. Rivierele Costa de Sol, Costa de la Luz, Costa de Azahar etc. se afla pe litoralul: a. atlantic spaniol b. francez mediteranean c. spaniol mediteranean pag 253 125. Statiunile de litoral: Biaritz, Bayonne, Boucan, Les Sable etc. se afla pe litoralul: a. francez mediteranean b. spaniol atlantic c. francez atlanti pag 248 126. Statiunile de litoral: Torremolinos, Nerja, Salou, Marbella, Jeres la Frontera se afla in: a. Spania pag 253 b. Franta c. Italia 127. Statiunile de litoral: Frjus, Hyres, Grace, Antibes se afla in: a. Italia b. Franta pag 248 c. Spania 128. Statiunile de litoral: Livorno, Viareggio, Molfetta, Manfredonia, Taviano, Trapani, Raguza etc. se afla pe litoralul: a. italian pag 256 b. croat c. francez-italian 129. Orase-statiuni ca Pore, Rovinj, Pola se afla in: a. Peninsula Istria pag 258 b. Sudul Croatiei c. Slovenia 130. Statiunile balneare Karlovy Vary, Marianske Lazne, Frantiskovy Lazne, Jachymov etc. se afla in: a. Slovenia b. Boemia ceha pag 268 c. Ungaria 131. Marile centre turistice americane: Washington, Philadelphia, New York, Boston etc. se afla: a. in jurul Marilor Lacuri b. in sudul SUA c. pe coasta nord atlantica pag 298 132. Centrele turistice Chicago, Detroit, Quebec, Montreal se gasesc in: a. SUA b. Canada c. Bazinul Marilor Lacuri pag 297-300

133. Turismul de circumstanta este o forma de turism: a. permanent b. sezonier c. ocazional, legat de anumite evenimente pag 140 134. Turismul pe litoralul romanesc al Marii Negre este considerat un turism: a. permanent b. monosezonier pag 139 c. bisezonier 135. Turismul montan romanesc este considerat un turism: a. permanent b. bisezonier pag 139 c. monosezonier 136. Turismul de tratament balnear este considerat un turism: a. sezonier b. permanent pag 139 c. bisezonier 137. Turismul itinerant este considerat o forma de turism dupa: a. gradul de mobilitate pag 140 b. mijlocul de transport c. alte criterii 138. Turismul cultural si agroturismul sunt forme de turism: a. sezoniere b. permanente pag 139 pag 143 agroturismul= t. de circumstanta c. de circumstanta 139. Turismul la sfarsit de saptamana (week-end) este considerat un turism de: a. sejur scurt pag 140 b. circumstanta c. sejur 140. Turismul de circulatie este similar cu turismul: a. rutier b. itinerant pag 140 c. excursie 141. Turismul organizat presupune: a. apelarea directa la unitatile prestatoare de servicii turistice b. exclude orice aranjamente prealabile de servicii turistice c. angajarea contractuala anterioara, a prestatiilor si serviciilor turistice pag 139 142. Turismul pe cont propriu are in vedere: a. angajarea anticipata a serviciilor turistice b. excluderea oricaror aranjamente prealabile de servicii turistice 139 c. folosirea ambelor situatii 143. Turismul semiorganizat are urmatoarele particularitati: a. nu se apeleaza la agentiile de turism b. se adreseaza direct prestatorilor de servicii turistice c. angajeaza prin agentia de turism o parte din servicii turistice pag 139 144. Turismul de congrese, de reuniuni si de afaceri sunt forme de turism: a. permanente b. de circumstanta pag 140 c. sezoniere 145. Ecoturismul este o forma de turism specifica: a. ariile protejate pag 144 b. spatii rurale c. unitatile montane

146. Agroturismul este o forma de turism care utilizeaza: a. hotelurile, cabanele si motelurile rurale b. pensiunile turistice rurale pag 143 c. toate spatiile de cazare din spatiul rural 147. Formele de turism reprezinta: a. modalitati de practicare a turismului pag 145 b. o determinare motivationala c. expresie a cererii turistice 148. Tipurile de turism reprezinta activitati de turism ca o: a. modalitate de practicare a turismului b. determinare motivationala pag 145 c. expresie a cererii turistice 149. O statiune turistica montana poate sa aiba o dispunere: a. radiocentrica b. in imediata apropiere a unei asezari c. periferica, terminala sau liniara fata de un masiv montan

pag

182
150. O statiune balneoclimatica sau balneara poate sa aiba o dispunere: a. liniara, periferica sau terminala b. sub forma de tabla de sah, panza de paianjen sau

radiocentrica pag 184 c. independenta de o localitate 151. O statiune de litoral poate sa cunoasca mai multe forme de dezvoltare: a. izolata, punctiforma si sub forma de urbanizare pag 182 b. sub forma de panza de sah c. terminala fata de o localitate 152. Amenajarea turistica se realizeaza, de regula, la sursa turistica, ceea ce inseamna: a. in apropierea cererii turistice b. la locul sau in apropierea materiei prime pag 176 c. ambele situatii 153. Polivalenta amenajarilor turistice inseamna: a. apropierea de piata consumatorului b. diversitatea de dotari si servicii pag 176 c. flexibilitatea structurilor turistice 154. Principiul functionalitatii optime intr-un sistem de retele presupune: a. polivalenta amenajarilor b. integrarea amenajarilor in mediu c. un sistem integrat format din subsisteme sau retele turistice (de cazare, alimentatie, tratament balnear etc.) pag 177 155. Principiul interdependentei retelelor inseamna: a. interdependenta retelelor legate de populatia rezidenta si a celor corespunzatoare populatiei turistice pag 177 b. polivalenta statiunilor c. flexibilitatea structurilor turistice

156. Amenajarea turistica se integreaza tendintei de expansiune a

tertiarului, adica: a. se amenajeaza la sursa turistica b. este favorizata de nivelul de dezvoltare economica si a serviciilor din aria amenajata pag 176 c. polivalenta amenajarilor 157. Unicitatea amenajarii turistice presupune: a. fiecare amenajare reprezinta un caz particular, singular in raport cu sursa pag 176 b. amenajarea locala, la sursa de materii prime c. amenajarea partiala realizata 158. Statiunile turistice montane Borsa si Durau se afla in: a. Carpatii Orientali pag 205-207 b. Muntii Apuseni c. Muntii Bistritei 159. Statiunea turistica Stana de Vale se gaseste in muntii: a. Bihor b. Vladeasa pag 221 c. Zarandului 160. Regionarea turistica a teritoriului este identica cu: a. zonificarea functionala b. zonarea geografica c. delimitarea stiintifica a unor unitati teritoriale cu potential turistic si functiuni turistice specifice pag 163 161. Regionarea turistica a teritoriului are un scop practic si anume: a. delimitarea unor unitati teritoriale, ca o activitate stiintifica b. valorificarea optima a potentialului turistic din unitatile delimitate pag 163 c. caracterizarea turistica a unor unitati teritoriale delimitate 162. Intr-o regionare turistica a teritoriului sunt importante urmatoarele cercetari: a. inventarierea si evaluarea resurselor turistice precum si repartitia, concentrarea acestora in teritoriu si valoarea turistica a lor pag 163 b. analiza nivelului de dezvoltare socio-economica c. analiza structurilor de primire turistica 163. Valoarea turistica a unei unitati teritoriale turistice se apreciaza prin: a. aprecierea potentialului turistic pag 164 ?????? b. determinarea capacitatii optime de primire turistica c. determinarea indicelui de atractivitate turistica 164. Centrul turistic este identic cu: a. o localitate b. un oras care dispune de obiective turistice, hoteluri, dotari tehnice edilitare pag 166 c. un complex turistic dezvoltat 165. Localitatea turistica este identica cu: a. un oras sau sat

b. un obiectiv turistic c. o asezare cu obiective turistice si spatii de cazarepag 166 166. Localitatea balneara are: a. factori naturali de cura b. baza de tratament balnear nu s-a validat c. ape minerale care se utilizeaza pentru baut sau agrement

pag 183???? 167. Documentele de urbanism PUG, PUZ, PUD se utilizeaza la nivelul unitatilor teritoriale: a. regiune turistica b. areal turistic c. centru si localitate turistica pag 167 168. Amenajarea turistica a teritoriului este: a. un proces dinamic si complex de organizare stiintifica a unui teritoriu cu potential turistic in legatura cu mediul inconjurator pag 170 b. o planificare turistica c. o dezvoltare planificata in general 169. Amenajarea turistica a teritoriului se realizeaza pe baza unor cercetari: a. geografice b. economice c. complexe si interdisciplinare pag 171 170. Capacitatea optima de primire turistica a unui teritoriu exprima un anumit prag peste care se degradeaza mediul prin: a. numarul maxim de persoane si echipamente turistice pag 172 ??? b. numarul mediu de turisti si dotari c. numarul minim de fluxuri si structuri turistice 171. Capacitatea optima de primire turistica fizica exprima: a. numarul maxim de turisti b. nivelul maxim de dezvoltare a agrementului si a echiparii turistice pag 174??? c. echiparea turistica la un moment dat 172. Capacitatea optima de primire ecologica se exprima prin: a. volumul echipamentelor turistice realizate intr-un teritoriu b. numarul maxim de turisti pe care ii poate primi teritoriul pag 174 c. numarul minim de turisti si echipamente turistice din teritoriu 173. Capacitatea optima de primire social-perceptiva se refera la: a. pragul de saturare si respingere a turistilor din partea populatiei locale pag 174 b. nivelul optim de echipare turistica c. nivelul de satisfactie al turistilor 174. Capacitatea psihologica optima de primire a turistilor inseamna: a. pragul maxim de confort (de satisfactie) pe care-l percep turistii la o destinatie turistica pag 174

b. pragul de saturare si respingere din partea populatiei rezidente c. nivelul maxim de reactie negativa a turistilor fata de populatia rezidenta 175. Amenajarile univoce, echivoce si plurivoce sunt determinate de: a. conditiile naturale si de potential turistic, dispersia resurselor

turistice si cererea turistica pag 181 b. forma, structura si dimensiunilor lor nu s-a validat c. natura spatiului geografic 176. Amenajarile univoce sunt ca dimensiune si structura: a. punctiforme pag 181 b. de mari dimensiuni c. complexe 177. Amenajarile plurivoce sunt ca dimensiuni si structura: a. statiuni (in forma urbana, aglomerari) in arii turistice specifice pag 181 b. punctiforme c. dispersate in teritoriu 178. Amenajarile echivoce sunt ca dimensiuni si repartitie: a. aglomerari de tip statiuni turistice pag 181 b. simple si dispersate in teritoriu in raport cu resursele si cererea turistica c. in apropierea asezarilor umane 179. Amenajarile balneare, montane si de litoral sunt determinate de: a. natura spatiului geografic si specificul resurselor turistice pag 181 b. conditiile naturale si socio-economice c. posibilitatile de amenajare turistica 180. Amenajarea siturilor arheologice, a cetatilor si centrelor istorice sunt determinate de: a. conditiile naturale b. specificul, valoarea istorica si conditiile urbanistice ??????? c. sistematizarea spatiului respectiv 181. O statiune balneara trebuie sa aiba: a. o structura urbana si activitate de turism b. factori naturali de cura, baza de tratament si asistenta balneomedicala pag 183 c. conditii naturale favorabile si substante minerale terapeutice 182. O statiune climatica este definita prin: a. conditii naturale si bioclimat favorabil turismului b. bioclimat si echipamente pentru cura de aer si sare (climatoterapie) pag 183 c. dotari tehnico-edilitare urbane 183. Localitatea balneara este definita prin: a. prezenta factorilor naturali de cura pag 183 b. baze si echipamente de tratament balnear c. asistenta balneo-medicala
TESTELE DE EVALUARE CONSTAU DIN 25 DE NTREBRI, PENTRU O DURAT DE 30 DE MINUTE.