nsmntrile artiIiciale la animalele domestice

nsmntrile artiIiciale reprezint o biotehnic modern a reproducerii animalelor, care asigur progresul genetic al
eIectivelor si implicit sporirea productivittii acestora.nsmntarea artiIicial nltur controlul sexual dintre mascul
si Iemel, sperma Iiind recoltat de la un reproductor mascul si depus n organelle genitale ale unei Iemele aIlate
n clduri, cu ajutorul unui instrumentar adecvat. Desi n literatura de specialitate nu exist date precise despre
nceputul aplicrii nsmntrilor artiIiciale, se consider, totusi c prima ncercare a Iost Icut de ctre arabi, n
secolul XIV, obtinnd un produs de la un armsar valoros, prin prelevarea spermei cu un smoc de pr introdus n
vaginul unei iepe si extras dup monta acesteia, si apoi introdus imediat n vaginul altei iepe n clduri. Date sigure
au stabilit c nsmntrile artiIiciale au Iost aplicate nc n secolul XVIII. AstIel se cunoaste Iaptul c Iiziologul
italian Lazzaro Spallanzani n anul 1778, inoculnd unei ctele sperma recoltat, prin masturbatie, de la un cine a
obtinut trei produsi. Experiente asemntoare, cu rezultate bune au Iost eIIectuate n secolul al XIX-lea de ctre
Everett, Millais, Albrecht. Studii aproIundate, bazate pe cercetri experimentale, au Iost eIIectuate pentru prima dat
de Iiziologul rus Ilia Ivanov (1860-1932), considerat pe drept cuvnt, Iondator al nsmntrilor artiIiciale. Punnd
bazele teoretice si practice ale nsmntrilor artiIiciale, Ivanov a aplicat, n perioada 1889-1932, aceast metod la
diIerite specii (cabaline, bovine, ovine, porcine), mai nti ca mijloc proIilactic pentru prevenirea bolilor inIectioase
si parazitare transmisibile prin mont, si apoi ca metod de ameliorare a raselor de animale. La scoala creat de
Ivanov s-au Iormat specialisti de prestigiu care au elaborat valorase studii despre tehnologia nsmntrilor
artiIiciale, biochimia spermei, perIectionarea aparaturii si instrumentarului. nsmntrile artiIiciale au nregistrat o
larg rspndire ntr-o perioada de timp relative scurt datorit avantajelor mari pe care le prezint n ameliorarea
animalelor. AstIel, Danemarca, Japonia si Israelul utilizeaz, practic, numai nsmntarea artiIicial la taurinele
pentru lapte si la suine. Metoda are extindere mare n SUA, trile din Europa si Asia. Importanta nsmntrilor
artiIiciale se maniIest sub diIerite aspecte: zootehnic, economic, sanitar-veterinar si stiintiIic. Gratie cresterii
substantiale a eIicientei utilizrii materialului seminal, prin aplicarea nsmntrilor artiIiciale este posibil Iolosirea
celor mai valorosi reproductori masculi, testati dup descendent si cu nsusiri morIo-productive deosebite, care
intensiIic progresul genetic-ameliorativ al eIectivelor ntr-un timp scurt. AstIel, un taur testat poate avea pe durata
vietii ntre 100.000 si 200.000 produsi, vierul peste 1000 ntr-un an, iar un armsar peste 100 mnji pe sezon. La
speciile cu un interval mare ntre generatii, asocierea biotehnicii nsmntrilor artiIiciale cu conservarea prin
congelare a spermei permite crearea unor bnci de material seminal, care este unilizat dup Iinalizarea la taurii de 6
sau 7 ani a testului de perIormare dup prima lactatie normal a Iiicelor. n plus, peste 90 din caracterele
morIoproductive care au un determinism genetic pot Ii ameliorate prin Iolosirea nsmntrilor artiIiciale. Prin
Iolosirea unui numr redus de reproductori n centre specializate de reproductie, cu sperma crora pot s Iie
nsmntate un numr mare de Iemele se realizeaz economii nsemnate de Iort de munc, de Iuraje, de adposturi,
putnd Ii ntretinuti n conditii Ioarte bune reproductorii de mare valoare genetic. ntretinerea masculilor
reproductori n Ierme specializate permite mentinerea lor n conditii optime de sntate si ntretinere, cu o productie
seminal de calitate si indemn de boli cu transmitere venerian (bruceloz, tricomonoz, vibrioz). Garantarea
indemnittii spermei Iat de principalele boli inIecto-contagioase Iace posibil schimbul international de gene prin
importul exportul de material seminal congelat, Ir suportarea inconvenientelor prilejuite de carantin. Derularea
diIeritelor etape ale nsmntrilor artiIiciale majoreaz substantial aportul Iactorului uman la procesul reproducerii,
Iapt care Iace necesar ntocmirea si pstrarea unor evidente complete reducnd prin aceasta pericolul transmiterii
prin mostenire a unor boli genetice. Alte avantaje ale nsmntrilor artiIiciale se reIer la reproducerea artiIicial a
unor specii monogame (vulpile) si obtinerea de hibrizi ntre specii, care n mod natural nu se mperecheaz (ntre
mgar si iap, ntre vac si Iac, ntre bizonul european si bizonul american etc.). nsmntarea artiIicial comport si
unele dezavantaje. Ele rezid n urmtoarele:
Iolosirea reproductorilor necorespunztori din punct de vedere genetic are actiune negativ asupra
ameliorrii. De aceea, este absolut necesar s se Ioloseasc masculi de origine cunoscut, testati dup descendent;
posibilitatea comiterii unor erori n etapele prelucrrii, conservrii, transportului, depistrii cldurilor si
nsmntarea Iemelelor de ctre persoanele antrenate n procesul de munc.
Prin neglijarea proIilaxiei bolilor genetice, nsmntrile artiIiciale pot Iavoriza diseminarea unor boli, cum ar
Ii: boala chistic ovarian, sindromul spastic, criptorhidia si deIecte de conIormatie.
Toate aceste neajunsuri pot Ii nlturate n cazul existentei n reteaua nsmntrilor artiIiciale a unui personal
caliIicat, care s posede cunostinte de biologia si patologia reproductiei, precum si de ameliorare.
Teoria si practica nsmntrilor artiIiciale la animalele domestice cuprinde urmtoarele compartimente:
- studiul spermei;
- metodele de recoltare a spermei;
- controlul si diluarea spermei;
- metodele de conservare a spermei;
- inocularea spermei sau nsmntarea propriu-zis.

Sperma

Sperma reprezint un produs complex al aparatului genital mascul constituit din spermatozoizi si plasm seminal.
Plasma seminal este alctuit din Iluidul testicular secretat de canaliculele testiculare, la care se adaug, succesiv,
secretia epididimului si a canalelor deIerente, Cantitatea cea mai mare de lichid seminal cu rol biologic Ioarte
important este secretat de glandele anexe ale aparatului genital: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-
uretrale. Sperma eliminat de un mascul n timpul unui act coital poart denumirea de ejaculat. Particularittile de
structur ale organelor genitale si dinamismul actului coital determin variatii att n volumul ejaculatului, ct si n
compozitia lui la masculii de diIerite specii. AstIel, volumul ejaculatului la armsar este de 60-80ml, maximum
200ml, la vier respectiv 200-500 si 1000ml, la berbec 1-2 si 3,5ml, la taur 4-5ml si 15 ml, la cine 8-10 si
25ml, la cocos 0,3 si 2ml, la curcan 0,25-0,4 si la gscan 0,1-1,3ml. n Iunctie de specie este diIerit si
concentratia spermei. La animalele de tip vaginal de nsmntare natural concentratia spermiilor este de 5-10 ori
mai mare n comparatie cu cea la animalele de tip uterin de nsmntare. Asa, ntr-un mililitru de sperm se gsesc
n mediu: la berbec 2,5-3,5miliarde, la taur 0,8-1,25miliarde, la vier 0,15-0,21miliarde, la armsar 0,1-
0,15miliarde, la cocos 2-4miliarde, la curcan 2-4miliarde si la gnsac 0,3-1miliard de spermi.
Raportul dintre spermi si plasma seminal este diIerit, n dependent de specie si este n corelatie cu volumul
ejaculatului si mai ales cu dezvoltarea glandelor anexe. n sperm, spermii reprezint 36 - la berbec, 14 - la taur,
7 - la vier si numai 1,75 - la armsar.

Compozitia chimic a spermei

Din punct de vedere al compozitiei chimice, sperma Iace parte din cele mai complicate lichide ale organismului.
Apa constituie circa 90-98 din masa spermei, iar 2-10 revine substantei uscate, dintre care 60 sunt proteine.
Constituentii principali ai spermei sunt proteinele si lipidele. n compozitia proteinelor spermei sunt proteinele si
lipidele. n compozitia proteinelor intr aminoacizi care contin sulI. Din lipidele spermatice, ntr-o cantitate mai
mare se contine lecitina, bogat n IosIor. n 100ml sperm de berbec se contin pn la 355mg de IosIor, la taur
82mg, la vier 66mg si la armsar 19mg. El are un rol important n procesele biochimice ce se produc n spermi.
n sperm se contin elemente minerale. n Iorm combinat sau ca electroliti, dintre care e de mentionat: Sodiul,
potasiul, calciul, magneziul, IosIorul, zincul, clorurile, IosIatii etc. Zincul joac un rol important n procesul
Iecundatiei, stimulnd n acelasi timp actiunea hormonilor androgeni.
Constituentii organici din sperm au rol deosebit n biologia spermilor, concretizat prin: asigurarea substratului
energetic necesar metabolismului spermilor; actiune protectoare asupra gametilor, prin neutralizarea eIectului
duntor al unor constituenti anorganici din sperm; prevenirea aglutinrii spermilor etc. Dintre substantele
organice, o mare important prezint: Iructoza, acidul citric, inozitolul, IosIoril-colina si IosIoril-gliceril-colina.
Fructo:a este principalul glucid din sperm. Ea a Iost depistat pentru dat n sperma de taur; ulterior s-a
descoperit si n sperma altor specii. Continutul de Iructoz a spermei este, la 100ml, n medie de 540mg la taur,
247mg la berbec, 15mg la armsar, 12mg la vier. Secretatq yn cea mai mare parte de glandele seminale, Iructoza
constituie sursa principal de energie pentru spermi. Secretia Iructozei este Iavorizat de testosteron, iar sinteza ei
este conditionat de declansarea unor mecanisme hormonale. Exist o corelatie semniIicativ ntre cantitatea de
Iructoz din sperm si procentul de Iecunditate obtinut. Determinarea indicelui de Iructoliz constituie o metod
eIicace pentru aprecierea calittii spermei. Dintre alte substante de natur glucidic, n sperm se gsesc: glucoza,
galactoza, arabinoza, riboza si ribuloza. n aIar de Iructoz si de celelalte monozaharide sperma contine cantitti
nsemnate de sorbitol, secretat de glandele seminale. Sorbitolul serveste, de asemenea, ca surs energetic pentru
spermi, gsindu-se n cantitti care variaz n limite Ioarte mari n sperma diIeritelor specii: la berbec 26-
120mg/100ml, la taur 10-136mg/100ml, la vier 6-18mg/100ml, la armsar 20-60mg/100ml sperm.
Acidul citric este unul din constituentii caracteristici ai spermei, care ndeplineste multiple roluri, cum sunt:
activator al IosIatazei alcaline, absolut necesar n anumite Iaze ale glicolizei anaerobe; mpreun cu sodiul si
potasiul, acidul citric contribuie la realizarea presiunii osmotice a lichidului spermatic. Ca si Iructoza, este secretat n
deosebi de glandele seminale, sub inIluenta testosteronului. Srurile acidului citric (citratii) sunt elemente ale
sistemului-tampon al spermei, de aceea adausul de citrat de sodiu n materialul seminal prelungeste termenul de
viabilitate a spermilor. Sperma diIeritelor specii contine, n medie, urmtoarele cantitti de acid citric la 100ml
sperma: la taur 720mg, la vier 130mg, la berbec 120mg, la armsar 26mg. Starea de ntretinere a animalului
inIluenteaz continutul de acid citric din sperm inIluenteaz continutul de acid citric din sperm, ca si de celelalte
substante reductoare.
Ino:itolul s-a descoperit initial n sperma de vier, Iiind secretat de glandele seminale, avnd o asemnare de
structur cu glucoza si Iructoza, Iace s se presupun c ar juca rolul de intermediar chimic ntre glucide si hormonii
androgeni. Continutul de inozitol, la 100 ml sperm este: la vier 605-702mg, la taur 63,4mg, la berbec 40mg, la
armsar 37,5mg.
Fosforil-colina si gliceril-fosforil-colina constituie continutul total al IosIorului existent n plasma seminal.
Gliceril-IosIoril-colina este secretat, n principal, de epididim si se gseste n cantitate destul de mare n sperma
tuturor speciilor. n sperm, gliceril-IosIoril-colina se gseste ca atare, dar ea este descompus n elemente mai
simple (colin, IosIoglicerol, glicerol liber) sub actiunea enzimelor secretate de aparatul genital Iemel; din aceste
considerente, gliceril-IosIoril-colina constituie o surs de energie pentru spermi dup depunerea lor n organelle
genitale Iemele. Prin determinri chimice, s-a constatat prezenta n sperm a vitaminelor A,C,D, a vitaminelor din
complexul B, a vitaminei PP. Dintre acestea vitamina C este indispensabil viabilittii spermilor, lipsa ei
determinnd cresterea procentului de inIecunditate. Cantitatea de acid ascorbic n sperm este cu mult mai mare
dect n snge (4-14mg n sperm Iat de 0,2-0,4mg n snge). n 100g testicul se gsesc
urmtoarele cantitti de vitamina C: la taur 29,39mg, la armsar 46mg, la iepure 14mg. Sperma contine ormoni
steroi:i elaborati de testicul. n sperma tuturor masculilor se gsesc hormoni androgeni, si n cantitate mai mic
hormoni estrogeni, cu exceptia spermei de armsar, unde estrogenii sunt n cantitate mai mare. Lichidul seminal
contine si Prostaglandin F
2
alfa n concentratii care nu depsesc 100mg/ml si care, prin actiunea ocitocic asupra
miometrului, Iavorizeaz transportul spermilor n cile genitale Iemele. Att lichidul spermatic, ct si spermii contin
numeroase enzime cu important deosebit, mai ales pentru activittile vitale ale celulelor seminale. Din acestea Iac
parte: catalaza, IosIatazele, mucinaza, tripsina, hialuronidaza etc.
Fosfata:ele sunt enzime cu rol important n metabolismul glucidelor. Activitatea IosIatazic este mai intens la
masculii care beneIiciaz de un regim rational de hrnire, ngrijire si exploatare, n timp ce la animalele
subalimentate, extenuate etc. activitatea IosIatazelor este mai redus, desi concentratia spermei variaz n limite
normale. FosIataza acid este secretat n cea mai mare parte de glanda prostat, Iiind ca si Iructoza, un indiciu al
activittii androgene. FosIataza alcalin, secretat ndeosebi de glandele seminale, intervine n procesul de hidroliz
a Iructozei.
Mucina:a este o enzim secretat de glandele anexe ale aparatului genital, cu rol de a licheIia mucusul cervical
care, n ultimele ore ale cldurilor, este mai vscos, constituind un mediu neIavorabil pentru naintarea spermilor
depusi n conductul genital.
Tripsina este o enzim secretat de glandele anexe, cu actiune mucolitic asupra gelului periovocitar. Se cseste
n sperma psrilor domestice (cu exceptia gnsacului), iar la animalele domestice este prezent numai n sperma de
cine. Activitatea tripsinei este asemntoare hialurinidazei.
Hialuronida:a se Iormeaz n epiteliul seminiIer al testiculului la animalul adult si se gseste n spermi, lipsind n
plasm. Cercetrile eIectuate au conIirmat ipoteza c aceast enzim se aIl mai ales n capul spermatozoidului.
Hialuronidaza Iaciliteaz procesul ptrunderii spermatozoidului n ovul prin dislocarea celulelor Ioliculare care
Iormeaz coroana radiat; pentru denudarea ovulului de celulele Ioliculare este necesar un numr Ioarte mare de
spermi care s elibereze o cantitate crescut de hialuronidaz. Cunoasterea compozitiei chimice a spermei contribuie
mult la pregtirea diluantilor care permit mentinerea si prelungirea viabilittii spermilor n produsul conservat.

MorIologia spermului
Spre deosebire de celelalte celule din organismul animal, spermii sunt cellule Ilagelate, avnd att potenalitate
eriditar patern, ct si proprietatea de a se misca. Pentru prima dat spermii au Iost observati n anul 1677 de ctre
studentul Hamm din Leida, n sperma de om, iar doi ani mai trziu gametii au Iost observati n sperma animalelor,
de ctre Leuwenhoech. Celula spermatic la animalele se deosebeste de ovul ca mrime, Iorm si mobilitate.
Lungimea spermului este de aproximativ de dou ori mai mic dect diametrul ovulului, iar volumul gametului
mascul este de circa 60000 ori mai mic dect cel al gametului Iemel. Mrimea spermilor variaz n limita de 50-
80microni. AstIel, la taur si berbec lungimea spermului este de 75-80microni, la tap 60-65microni, la armsar 50-
60microni si la vier 50-55microni. Studiul morIologic al spermilor a Iost posibil datorit coloratiilor vitale,
tehnicilor biochimice si, ndeosebi microscopiei electronice.
Sub aspect morIologic spermul este Iormat din: cap, gat, piesa intermediar, piesa principal si piesa terminal.
Cele trei piese (intermediar, principal si terminal) alctuiesc la un loc Ilagelul sau coada spermului.
Capul spermului la mamiIere este ovoid, alungit, aplatizat si usor convex, cu grosimea maxim la baz si ngustat
la vrI, avnd lungimea si ltimea de 8-10 microni si respectiv 4-4,5microni la taur, berbec si vier, 5-7 si respectiv
2,7-4 microni la armsar, cine si cotoi; grosimea spermilor la toate speciile este de 0,1-0,15 microni. Din punct de
vedere al structurilor chimice, capul spermului este Iormat, n special, din nucleoproteide si cantitti mici de proteine
libere, lipide si sruri. Nucleoproteidele contin acid dezoxiribonucleic (AND) si o protein simpl, care, n cazul
mamiIerelor este o histon, iar n cazul psrilor o protamin. Histonele sunt reprezentate de circa 18 aminoacizi,
dintre care arginina constituie aproximativ 25. AND-ul reprezint circa 55 din substanta uscat a capului
spermului, iar mpreun cu histonele 80-83. n aIar de nucleoproteide capul spermului contine si lipoproteine
(17-20), care sunt concentrate n special, n acrozom. n componenta capului intr mai multe Iormatiuni: nucleul,
acrozomul, perIoratorul, capisonul sau Iuroul postnuclear, protuberantele bazale, Iosa de implantatie si membrane
celular. Nucleul constituie partea principal a capului spermului. Cromatina nuclear contine acidul
dezoxiribonucleic (43), care reprezint depozitul codiIicat al caracterelor ereditare, printre care Iigureaz si cele de
sex. Partea anterioar a membranei nucleare constituie membrana intern a acrozomului si Iormeaz corpul
acrozomului. Aproximativ 60 din supraIata nucleului anterior este acoperit de capisonul acrozomului, care are un
perete dublu de 0,1 micorni grosime si ncorporeaz substanta acrozomal, corpusculii, corpul si vacuolele
acrozomale. Restul de 40 din nucleu si membrane nuclear, de la zona ecuatorial spre baza capului este nvelit de
Iuroul nuclear. Prin Iorma sa, acrozomul constituie la conturarea proIilului caracteristic al extremittii anterioare a
capului spermului, pentru Iiecare specie n parte. PerIoratorul este o Iormatiune dens situat ntre membrane
nuclear si acrozom. I se atribuie rol n perIorarea membrane ovulare n timpul Iecundatiei. Protuberantele bazale
sunt niste Iormatiuni semicirculare sau sIerice asezate n zona posterioar a capului, n jurul Iosei de implantatie,
respectiv n jurul insertiei gtului spermului. Fosa de implantatie este o nIundare hemisIeric a prtii posterioare a
nucleului, n care se gseste implantat extremitatea apical a Iilamentului axial al cozii spermului. Membrana
multistrat celular acoper complet capul, corpul si coada spermului, membrana extern a acrozomului putndu-se
detasa spontan n coada epididimului la masculi cu absent sexual ndelungat; prin ruperea membranei celulare si
a membranei externe a nvelisului acrozomului n zona ecuatorial se elibereaz hialuronidaza necesar penetrrii
ovulei. Gtul reprezint piesa de legtur dintre capul si coada spermului. Este o Iormatiune dintre capul si coada
spermului. este o Iormatiune Ioarte scurt dispus ntre centriolul proximal si jumtatea anterioar a centriolului
distal. Teaca mitocondrial de 0,1 microni si aIl originea n granulele bazale ale capului, care genereaz o structur
mitocondrial dublu spiralat n sensul acelor de ceasornic, care se continu n piesa intermediar pn la inelul
terminal Jensen. n structura piesei intermediare, cu lungimea de 10-15 microni, intr Iibrele Iilamentului axial care
sunt dispuse astIel: 2 Iibrile centrale, 9 Iibrile subtiri care constituie cercul intern si 9 Iibrile groase Iormnd cercul
extern. Filamentul axial este mbrcat de o cmas mitocondrial, dispus sub Iorma unui Iilament spiralat dublu. La
exterior se gseste o membran bogat n lipide. Aceasta provine din protoplasma celular, n special din resturile
aparatului Golgi, grupate initial la nivelul gtului. Treptat protoplasma se distribuie de-a lungul piesei intermediare;
acest proces are loc n timpul tranzitului epididimar si constituie unul din Ienomenele importante ale maturrii
spermului. n cazul cnd nu se produce acest disperare protoplasma grupat la nivelul gtului sau piesei
intermediare, constituie pictura protoplasmatic. Prezenta picturii protoplasmatice este un indiciu al imaturittii
spermului. Piesa intermediar este constituit n cea mai mare parte din substante lipoproteice. n ea se gsesc
grupate majoritatea enzimelor spermului. Piesa intermediar Iurnizeaz energia necesar proceselor metabolice din
spirala mitocondrial. Piesa principal sau coada propriu-zis (lung de 35-45 microni si groas de 0,4-0,8 microni)
este delimitat de inelul lui Jensen, situat la jumtatea extern a centriolului distal, si distal de piesa terminal.
Fibrele din coada spermului, repartizate tot dup Iormula 299 sunt acoperite de un nvelis Iibrilar spiralat alctuit
dintr-o pereche helicoidal cu mai mult de 400 de nIsurri. Piesa terminal are 3-4 microni lungime si este
constituit din portiunea terminal a Iibrelor acoperite cu membrana celular si din care lipseste nvelisul spiralat
Iibrilar al cozii spermului. Coada spermului contine lipoproteine, proteine simple si lipide (circa 23). n
compozitia lipidelor intr IosIolipide (73,3), colesterin (14,5), gliceride (9,6) si cear (2,6). Dintre
substantele minerale cele mai importante sunt IosIorul, care ocup 2,7 din substanta uscat a spermului, sodiul,
potasiul, calciul, magneziul si sulIul. Miscarea, Ienomenul Iiziologic caracteristic spermului, este rezultatul
contractilittii Iibrelor din Iilamentul axial. Rolul cel mai important l au Iibrele din cercul extern. Se sustine, c
punctul de plecare al contractilittii se aIl n granulele bazale de la nivelul gtului. Energia este Iurnizat de
moleculele mici, care se distrug n procesul de contractilitate si sunt reIcute de mitocondriile Iilamentului axial.

Propriettile biologice ale spermei

Reusita nsmntrilor artiIiciale este legat de viabilitatea si capacitatea Iecundant a spermei, care, la rndul su,
este asigurat de propriettile biologice ale materialului seminal. Principalele caracteristici biologice ale spermei
sunt: mobilitatea aglutinarea si metabolismul spermilor. Mobilitatea reprezint una din caracteristicile principale ale
spermilor, prin care acestia se deosebesc de celelalte celule ale organismului. Mobilitatea reprezint un Iactor
indispensabil viabilittii spermilor. Mobilitatea si viabilitatea spermilor necesit utilizarea energiei chimice si
transIormarea ei n energie biologic. Miscarea spermului n baza energiei biologice, se datoreaz portiunii sale
terminale, care are o structur similar ciliatelor si Ilagelatelor. Miscarea gametilor este determinat de contractiile
cozii (Ilagelului) si de rotirea spermului n jurul axei sale longitudinale. Prin contractiile cozii se asigur miscarea de
avansare, iar capul, prin Iorma sa usor exavat (convex) determin rotirea n jurul axei sale longitudinale. n Ielul
acesta, spermul execut miscarea de sIredelire si naintare.
Spermii pot realiza trei Ieluri de miscri:
de naintare sau rectiline
circular sau n manej
de pendulare sau vibratoare
Pentru mamiIere si psri miscarea de naintare este considerat normal, pe cnd miscrile circular si vibratoare
sunt anormale. La aprecierea spermei se tine seama ndeosebi de mobilitatea spermilor determinat de viteza cu care
acestia nainteaz n cmpul microscopic, precum si de procentul de spermi capabili s execute aceast miscare.
Viteza de naintare a spermiilor variaz n Iunctie de specie, de intervalul de timp cnd se examineaz sperma dup
recoltare, de pH-ul spermei de temperatura mediului ambiant etc. pe specii, viteza medie de naintare pe minut este
urmtoarea: la armsar 5,22 mm, la taur 4,02 mm, la berbec 3 mm, la cine 2,08 mm. Aceste date sunt
posibile la un pH al spermei caracteristic spermei si la temperatura obisnuit a organismului animal (37-38C).
Aglutinarea spermilor const n alipirea sau ncleierea acestora, sub Iorm de rozet sau dezordonat ca urmare a
diminurii sau pierderii totale a sarcinii electrice negative. Aglutinarea este reversibil, n cazul cnd spermii se
reunesc n Iorm de rozet, alipindu-se numai de capul, iar mobilitatea cozii este pstrat si ireversibil, cnd
gametii se alipesc de toat supraIata celular si rmn imobilizati (aglutinare dezordonat sau total). Scderea sau
absenta sarcinii electrice negative are loc la aparitia n sperm a particulelor ncrcate cu sarcin electric pozitiv.
Aglutinarea spermilor se produce mai ales la cresterea concentratiei ionilor de hidrogen ca urmare a acumulrii n
mediu a acidului lactic. AstIel, ntr-un mediu cu aciditate sczut (pH 5-6,4) spermii se adun sub Iorm de rozet,
iar cnd aciditatea este mai mare se produce aglutinarea dezordonat (total) a spermilor si acestea nu mai Iac
miscri. Aglutinarea spermilor apare usor n prezenta ionilor metalelor polivalente, precum si sub actiunea
aglutininelor spermatice, prezente n materialul seminal si n vaginul Iemelei. Formarea aglutininelor spermatice este
reactia organismului Iemel la ptrunderea parenteral a proteinelor spermatice. Prin urmare, la Iemelele tinere,
nulipare aglutininele lipsesc sau sunt ntr-o cantitate mic, pe cnd la Iemelele nsmntate si mai ales la cele
multipare aglutininele sunt n cantitti mari. Posibilitatea aglutinrii spermilor trebuie luat n considerare si la
utilizarea diluantilor lapte-ou sau la adugarea n diluanti a plasmei sanguine. Aglutinarea spermilor poate Ii
prevenit prin reactia de antiaglutinare. n conditii naturale, n conductul genital Iemel aglutinarea spermilor este
prevenit de antiaglutininele, care se contin n lichidul Iolicular al ovarului si n sperma masculului (n secretia
prostatic). Datorit acestor particularitti aglutinarea spermilor la animalele sntoase se nregistreaz rar.

Metabolismul
Reprezint procesul biologic Iundamental prin care se asigur energia necesar mobilittii si viabilittii spermilor.
Substantele energetice se gsesc n spermi sau n plasma seminal, ceea ce demonstreaz existenta a dou surse
energetice. AstIel, s-a demonstrat c produsele metabolice se produc att la nivelul spermilor, ct si n plasma
seminal. Spermii pot utiliza energia chimic necesar mobilittii si viabilittii n mediul anaerob, dar si n cel
aerob. Metabolismul n mediul aerob. La baza metabolismului aerob st mecanismul glicolitic. El se caracterizeaz
prin activitate respiratory intens nsotit de diminuarea progresiv a Iructozei si aparitia n sperm a acidului lactic.
n mediul aerob spermii Iolosesc ca substrat energetic glucidele si n primul rnd, Iructoza. Ca rezultat al
metabolismului apare acidul lactic. O parte din Iructoz este oxidat pn la stadiul de CO
2
si H
2
O. Rezult c n
conditii de aerobioz spermii maniIest si activitate respiratorie (consum de oxigen), a crei intensitate depinde n
mare msur de concentratia spermei. AstIel, volumul de oxigen (mm
3
) consumat n decurs de o or la temperatura
de 20C de ctre 100 milioane de spermi variaz n Iunctie de specie: La taur 3,4 La berbec 8,4 La armsar 4,3
La vier 7,2 Coborrea temperaturii spermei pn la 10C reduce intensitatea activittii respiratorii de 2 ori. La
temperatura de 0C activitatea respiratorie a spermilor se maniIest Ioarte slab. Cresterea acidittii mediului inhib
respiratia, iar alcalinizarea mediului o intensiIic. Spermii usor oxideaz si sorbitolul, secretat de glandele seminale.
Acesta serveste, de asemenea, ca surs energetic pentru spermi. n anumite cantitti sorbitolul n spermi se Iormeaz
din Iructoz si glucoz. Deoarece Iructoza se contine n cantitti mai mari n sperma rumegtoarelor si cantitatea de
sorbitol este mai mare n sperma acestor reproductori: la taur 10-136 mg, la berbec 26-120 mg, la vier 6-
18 mg si la armsar 20-60 mg. Activitatea respiratorie la spermi se produce datorit enzimelor n special sub
inIluenta citocromoxidazei. n prezent n sperm a Iost descoperit ntregul complex de Iermenti oxidanti. Cantitatea
enzimelor din sperm variaz n Iunctie de specie: cantitatea enzimelor din sperma de armsar si vier este de cteva
ori mai mare dect din sperma rumegtoarelor. De obicei, n procesul de metabolism, spermii Iolosesc substantele
energetice (zahrurile) care se gsesc n plasma seminal; n cazul epuizrii rezervelor din sperm, gametii Iolosesc
IosIolipidele care constituie principala surs de energie intracelular. Mai mult se utilizeaz IosIolipidele din sperma
berbecului, probabil de aceea c n sperma acestuia rezervele de zahr se epuizeaz n 3-6 ore.
Etapele mecanismului IosIolipidic decurg dup urmtoarea schem general:
- degradarea hidrolitic a IosIolipidelor;
- oxidarea acizilor grasi.
Acest tip de metabolism n care se Iolosesc numai substante energetice intracelulare, denumit si metabolism
endogen, nu este nsotit de Iormarea acidului lactic. Spermii sunt celule care Iac parte din anaerobii Iacultativi, adic
gametii se pot misca att n conditii de aerobioz, ct si n conditii de anaerobioz. n sperma masculilor de tip
vaginal de nsmntare natural (taur, berbec) se contin cantitti importante de zaharuri (pn la 1500 mg), pe
cnd n sperma reproductorilor de tip uterin de mont natural se evidentiaz numai urme de zahr, de aceea
spermii la aceste specii nu sunt capabili, sau maniIest o capacitate slab de glicoliz. Metabolismul n mediul
anaerob. n conditii de anaerobioz, substratul energetic al spermilor este preluat numai din mediul ambiant, adic
din plasma seminal. Ca si n mediul aerob, spermii Iolosesc ca substrat energetic monozaharidele: Iructoza, glucoza
si manoza, rolul cel mai important avndu-l Iructoza. ntre glicoliza aerob si anaerob exist urmtoarea deosebire
esential: n glicoliza aerob o parte din acidul lactic rezultat prin descompunerea monozaharidului este oxidat mai
departe pn la obtinerea de H
2
O si CO
2
, constituind prin aceasta o surs de energie suplimentar, care duce la
scderea consumului de monozaharide; n glicoliza anaerob acidul lactic, care constituie produsul Iinal al glicolizei,
nu mai suIer n continuare procesul de oxidare. n sperma animalelor domestice, eliberarea de energie se Iace pe
baza proceselor oxidative si glicolitice. La taur, berbec si tap, Iiindc sperma este bogat n glucide si srac n
electroliti, au loc ambele procese (de intensitate egal). La armsar, vier si cine, specii la care sperma este srac n
glucide si bogat n electroliti, predomin procesele oxidative. Intensitatea mecanismului glucolitic este mai mare la
un pH de 7,6; n cazul acidulrii mediului pn la pH 6,4 sau la alcalinizarea acestuia procesul de glicoliz slbeste.
Principalul glucid din sperm este Iructoza. Secretat n cea mai mare parte de glandele seminale ea constituie sursa
principal de energie pentru spermi. De aceea, n spermii, care se gsesc n canalele si epididimul testicular procesul
de Iructoliz nu are loc. La adugarea n sperm a glucozei coeIicientul de respiratie creste, ceea ce denot
intensiIicarea utilizrii zahrului de ctre spermi. Spermul este o celul cu permeabilitate ridicat si permite trecerea
din plasm a zahrului, de aceea includerea n compozitia mediilor de dilutie a zahrurilor prelungeste viabilitatea
gametilor, prevenind totodat epuizarea rezervelor energetice proprii. Prin membrane celular a spermului usor trece
glucoza sau Iructoza, mai greu trec dizaharidele si este impermebil pentru zaharuri IosIorilate. Din problemele
complicate ale metabolismului spermilor, pentru aplicarea practic a nsmntrilor artiIiciale este important c
gametii mamiIerelor n mediul ambiant sunt capabili s consume oxigen si glucoz, iar n cazul prezentei zahrului
acestea pot tri si se misca si Ir oxigen. AstIel, n conditii de anaerobioz spermii triesc mai mult dect n
prezenta oxigenului. Pe aceast capacitate a spermilor se bazeaz metoda de pstrare a spermei sub un strat de ulei
de vazelin, care limiteaz aeratia, iar prin urmare si procesele de oxidare. Odat cu acumularea acidului lactic
spermii trec ntr-o stare de anabioz; la alcalinizarea mediului si ridicarea temperaturii mobilitatea gametilor se
restabileste. Anabioza acid poate Ii Iolosit la conservarea spermei. Trecerea spermilor n stri de anabioz permite
mrirea termenului de pstrare a spermei n aIara organismului pn la cteva zile. Prin nclzire sau alcalinizarea
mediului spermii se scot din starea de anabioz. Dup cum am mentionat mai sus, una din caracteristicile principale
ale spermilor este mobilitatea, adic capacitatea de a se misca activ pe baza energiei provenit din mecanismul
glicolitic si activitatea respiratorie. Pentru a se misca, spermii necesit acid adenozin-triIosIoric (ATP). Sperma
taurilor Iertili contine 7-11 mg de ATP. Scderea nivelului de ATP pn la 3 mg reduce Iecunditatea spermilor.
Prin procesele de Iructoliz are loc transIormarea Iructozei ce duce la aparitia unei importante cantitti de energie
chimic. Aceasta se acumuleaz sub Iorm de ATP, care ulterior, prin desIacerea legturilor macroergice, Iurnizeaz
energie pentru contractarea cozii spermului. n coada spermului a Iost pus n evident spermozina, analog al
actomiozinei din muschi. Sub actiunea spermozinei, care are proprietti enzimatice se desIac legturile macroergice
ale ATP, din care apar acidul adenozin-diIosIoric si acidul IosIoric; n rezultatul acestui process spermii sunt
asigurati cu energie. Activitatea enzimatic a spermozinei este optim la nivelul pH-ului de 8,3, de aceea,
alcalinizarea spermei intensiIic mobilitatea spermilor. Adaosul de ATP n sperm nu modiIic mobilitatea
spermilor deoarece membrana celulei spermatice nu las s treac acidul adenozin-triIosIoric. Glucoza, adugat la
sperm, amelioreaz procesul de glicoliz, iar prin urmare, si activitatea respiratorie a spermilor, mentinndu-se
astIel mobilitatea lor. Raportul dintre intensitatea proceselor de glicoliz si activitatea respiratorie a spermilor la
animalele domestice determin dou tipuri de sperm:
- Sperm care contine cantitti mai mari de zaharuri si slab asigurat cu enzime cito-respiratorii. Spermii sunt
capabili de glicoliz si activitate respiratorie n msuri egale. Asa tip de spermi este caracteristic pentru tauri, berbeci
si tapi;
- Sperm care contine doar urme de zahr, n schimb este bine asigurat cu Iermenti cito-respiratori. Predomin
procesele de activitate respiratorie; datorit continutului redus de zaharuri se cheltuie n scopuri energetice, cu
preponderent lipidele. Este caracteristic armsarilor, vierului si cinelui.

Actiunea asupra spermilor a Iactorilor de mediu

Deoarece o mare varietate de Iactori Iizico-chimici si biologici aIecteaz grav viabilitatea spermilor, la prelevare si
prelucrarea materialului seminal trebuie s se cunoasc actiunea asupra gametilor a diIeritor Iactori de mediu, cum
ar Ii: temperatura, lumina, presiunea osmotic, reactia mediului, Ilora bacterian etc. Temperatura. Viabilitatea si
mobilitatea optim a spermiilor se mentine o anumit perioad de timp la temperature Iiziologic, de 37-38C.
Ridicarea temperaturii pn la 40C asigur activizarea mobilittii gametilor, ns brusc se reduce termenul de
viabilitate al spermilor. La temperatura de 45C gametii mor datorit coagulrii proteinelor spermatice. Coborrea
treptat a temperaturii reduce activitatea cinetic a celulelor spermatice, deoarece are loc inhibarea (diminuarea)
proceselor de respiratie si glicoliz. La temperatura de 15C miscarea spermiilor devine vibratorie, iar dup rcirea
pn la 5C miscarea gametilor nceteaz apare anabioza termic a spermiilor. Exist o relatie invers
proportional ntre temperatura si termenul de pstrare a viabilittii spermiilor. Rcirea spermei ntr-un interval de
timp scurt, precum si trecerea brusc de la temperaturi ridicate la temperaturi coborte provoac la spermi socul
termic (IrigoriIic), exprimat prin pierderea capacittii Iecundative de ctre gameti, aparitia Iormelor teratologice de
spermi si chiar moartea acestora. Exist mai multe teorii si ipoteze reIeritoare la producerea socului termic, ns nici
una nu elucideaz complet mecanismul aparitiei acestuia. Se consider c un rol important n acest sens l au
procesele de osmoz si diIuzie din sperm. Cu ct aceste procese decurg mai lent, cu att maniIestrile socului sunt
mai atenuate. Socul termic se maniIest deja la temperatura de 25-20C, ns spermii sunt mai sensibili Iat de
acest Ienoment la rcirea spermei proaspt recoltat mai jos de 18C. De aceea, n sala de recoltri si n laboratorul
unde se lucreaz cu sperma, temperatura nu trebuie s Iie sub limita de 18C. Posibilitatea aparitiei socului termic
trebuie luat n seam mai ales la prelucrarea spermei de taur si berbec, care datorit volumului mic al ejaculatului,
se rceste mai repede. n practica nsmntrilor artiIiciale, pentru atenuarea socului termic se Ioloseste glbenusul
de ou de gin. Lecitina, continut n glbenus, se absoarbe la supraIata gametilor si Iormeaz o pelicul, care
protejeaz membrana celular a spermiului si l Iace s reziste la actiunea socant a Irigului. Alt metod de
prevenire a socului termic este coborrea treptat a temperaturii pn la 4-2C, care Iace posibil adaptarea
spermiilor la regimul de temperatur dat. Punerea spermiilor n conditii de anabioz, prin crearea unor temperaturi
sczute, st la baza conservrii materialului seminal prin reIrigerare sau congelare. Dup reanimare, prin ridicarea
temperaturii, gametii si restabilesc mobilitatea si capacitatea Iecundant.
Lumina. Razele solare directe omoar spermii n timp de 20-40 minute. Lumina diIuz nu inIluenteaz viabilitatea
gametilor. Prin urmare, la prelevarea si procesarea materialului seminal se evit actiunea asupra ejaculatelor, a
razelor solare directe.
Reactia mediului. Este proprietatea Iizico-chimic a spermei care reprezint gradul de aciditate sau concentratia ei n
ioni de hidrogen. ntre pH-ul spermei, concentratie si metabolism exist o strns corelatie. AstIel n sperma deas
de berbec si taur pH-ul are tendint de aciditate (6,6-6,9), ca rezultat al metabolismului cumulat n acid lactic al
spermiilor, n timp ce la sperma rar de armsar si vier pH-ul este usor alcalin (7,0-7,9), din cauza numrului redus
de gameti care elibereaz mai putin acid lactic. Glucoza este considerat ca surs principal de energie a spermiilor
att n mediul aerob ct si n cel anaerob; la sperma cu o concentratie ridicat n Iructoz se constat diminuarea ntr-
un timp Ioarte scurt al pH-ului dat de acumularea acidului lactic: la valoarea pH-ului de 6,3-6,4 apare anabioza acid
a spermiilor. Acest principiu este pus la baza conservrii spermiilor. Acest principiu este pus la baza conservrii
spermei la temperatura camerei (16-18C) si n medii usor acide (prin barbotarea mediilor cu CO
2
). Cresterea n
continuare a acidittii (pH6,2) datorit acumulrii ionilor de hidrogen determin moartea spermiilor prin
distrugerea tegumetnului lipoproteic, disparitia sarcinii electrice negative si aglutinarea acestora. Deplasarea pH-ului
n sensul alcalinizrii, initial activizeaz mobilitatea gametilor, iar mai trziu acestea mor. Carbonatii, IosIatii si
citratii sunt elementele care Iormeaz sistemul tampon al spermei, datorit cruia gametii sunt capabili s reziste o
anumit perioad de timp la modiIicrile pH-ului.
Presiunea osmotic. Presiunea osmotic a spermei este constant si se apropie de cea a sngelui. Plasma seminal este
izotonic cu aceea a spermiului, ntruct presiunea osmotic a ei este egal cu presiunea osmotic din interiorul
gametului. Spermii sunt Ioarte sensibili Iat de modiIicrile presiunii osmotice, adic Iat de concentratiile
substantelor din lichidul n care se gsesc. De aceea, este necesar s se tin seama la stabilirea mediilor de dilutie,
ntruct modiIicarea acestora spre hipotonie sau spre hipertonie, Iat de presiunea osmotic a plasmei seminale, duce
la micsorarea viabilittii si la moartea spermiilor. IndiIerent de situatie, se impune ca diluantii pentru conservarea
spermei s Iie izotonici cu spermii si ca acestea s nu vin n contact cu apa. Pentru sperm sunt izotonice solutiile
de clorur de sodiu de 1, bicarbonat de sodiu de 1, citratul de sodiu de 3, glucoza de 6,4 etc.
Flora microbian. Exist o corelatie direct ntre gradul de contaminare a spermei cu microbi si Iungi, calitatea
materialului seminal si Iecunditatea (rata conceptiei) la animale. n conditii naturale, la reproductorii sntosi, n
tubii seminiIeri, canalul epididimar, canalul deIerent si portiunea incipient a uretrei microorganismele lipsesc. ns,
datorit contactului pe care sperma o are, n timpul ejaculrii cu diIerite segmente ale aparatului urogenital sau cu
diIerite aparate si instrumente n timpul examinrii si prelucrrii, la care se poate aduga inIluenta atmosIerei slilor
de recoltare, este imposibil de a se obtine un material seminal steril. Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul
crora sperma poate Ii poluat microbian creeaz posibilitti reale pentru limitarea inIectrii materialului seminal cu
germeni patogeni sau conditionat patogeni. Aceast actiune, la care se adaug si aseptizarea realizat prin diIerite
antibiotice si sulIamide ce se introduc n diluantii pentru sperm, are repercusiuni directe asupra pstrrii viabilittii
spermiilor n conditiile conservrii ndelungate. n general, sursele de contaminare ale spermei pot Ii externe si
interne. Mediul nconjurtor, n care se eIectueaz recoltarea si prelucrarea spermei, reprezint una din cele mai
importante surse de contaminare. Cele mai Irecvente surse externe sunt: atmosIera din adposturile reproductorilor,
slile de recoltare si laboratoarele, precum si instrumentele cu care se recolteaz si se eIectueaz examinarea si
prelucrarea spermei. Numrul de germeni din adposturile pentru reproductori variaz mult, n Iunctie de o serie de
Iactori: curenti de aer, miscarea animalelor, umiditate, Ielul asternului. n general, numrul de microorganisme din
adposturile de taurine este ntre 120 si 2500/m
3
de arer. n conditii de igien necorespunztoare numrul microbilor
atinge 1,6milioane/m
3
.
Sursele interne de contaminare a materialului seminal si au originea mai ales la nivelul organelor aparatului genital.
AstIel, Ilora bacterian nepatogen si patogen, speciIic si nespeciIic din sperm reIlect gradul de contaminare a
aparatului genital.
Cile de contaminare a organelor genitale si deci a spermei pot Ii:
calea hematogen principala n contaminarea cu leptospiresau cu Brucella;
calea canalicular principala cale de contaminare a glandeloranexe, a epididimului si uneori chiar a
testiculelor.
Furoul poate Ii surs important de inIectie ascendent, mai ales la vier, datorit particularittilor anatomice ale
acestuia. Dintre germenii nepatogeni n sperm se identiIic Streptococi, diplococi, staIilococi etc. Dac rezistenta
animalului scade, germenii pot deveni patogeni. Germenii patogeni nespeciIici din sperm sunt E. coli,
Corynebacterium piogenes, Pseudomonas, StaIilococus piogenes, germenii din genul Proteus. Germenii din genul
Proteus, E. coli si Pseudomonas, n asociatie cu staIilococul piogen, determin o proportie ridicat de anomalii
morIologice si scderea capacittii Iecundante a spermei; pe lng importante modiIicri enzimatice, acestea pot
inIecta si Iemelele, prin nsmntri artiIiciale. Germenii din Ilora bacterian speciIic prezint un tropism particular
pentru aparatul genital mascul, n aceast grup Iiind ncadrati Brucella abortus, Vibrio Ioetus, Trichomonas Ioetus,
Listeria monocytogenes, uneori si Mycobacterium tuberculosis. nsmntarea Iemelelor cu astIel de sperm
contaminat conduce la aparitia inIectiilor genitale. Deseori n sperm sunt descoperiti Iungi patogeni (Candida
albicans, Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care Iavorizeaz aparitia endometritelor, iar n cazul instalrii gestatiei
pot provoca moartea produsilor conceptionali.
Actiunea substantelor chimice. Majoritatea substantelor chimice sunt toxice pentru spermi. Dintre substantele
neorganice mai toxice sunt srurile si oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz sistemele enzimatice ale
gametilor. Sunt periculosi pentru spermi de asemenea si oxizii zincului, aluminiului, Ierului, cuprului etc., de aceea
n practica nsmntrilor artiIiciale se Iolosesc instrumente nichelate sau conIectionate din sticl si material plastic,
iar sticlria din sticl neutr. Vaporii de creolin, lizol, terebentin, eter, xeroIorm, iodoIorm s. a. au o actiune
nociv asupra spermiilor chiar de la distant. Trebuie de luat n seam, de asemenea, actiunea neIavorabil asupra
spermiilor a Iumului de tutun, a parIumului, precum si a mirosului de ceap si usturoi. O actiune Ioarte toxic asupra
gametilor exercit detergentii, acizii neorganici, un sir de acizi organici si oxidantii. Mai putin toxice pentru spermi
sunt nitroIuranele. SulIamidele si antibioticele au o actiune relativ inoIensiv asupra spermiilor, de aceea n cantitti
admisibile se adaug n mediile de dilutie pentru sperm. Nectnd c n practica nsmntrilor artiIiciale este
contraindicat aplicarea remediilor dezinIectante, totusi pentru dezinIectia instrumentelor se Iolosesc substante de
acest Iel. Mai bine venit n acest sens s-a dovedit a Ii alcoolul etilic. Spre deosebire de alte substante dezinIectante,
acesta repede se evapor si se dizolv bine n ap. Cu alcool de 70 se dezinIecteaz utilajul, dispozitivele pentru
recoltarea spermei, precum si instrumentarul pentru nsmntarea artiIicial. Rmsitele de alcool rmase pe
instrumentar dup dezinIectie se nltur cu un tampon de vat mbibat n solutie de clorur de sodiu de 1.

Bazele stiintiIice ale recoltrii spermei de la masculi

Activitatea de reproducere la masculi este generat de reIlexele sexuale: de apropiere, erectie, salt si mbrtisare,
intromisiune si ejaculare. Modul de maniIestare a reIlexelor sexuale are un rol important n desIsurarea proceselor
de reproducere. Evolutia normal a reIlexelor sexuale are ca urmare eliminarea unei sperme n cantitate normal si
de calitate superioar. Dereglarea sau excluderea unuia din reIlexele sexuale are drept consecint imposibilitatea
maniIestrii celorlalte reIlexe sau elaborarea unei sperme calitativ inIerioare si n cantitate mai mic. ReIlexele
sexuale, dup cum se stie, Iac parte din grupa reIlexelor nnscute sau neconditionate. DesIsurarea lor, deci actul
sexual n totalitate, se produce sub inIluenta sistemului neuroendocrin. O contributie important n reglarea normal
a proceselor reproductive o au hormonii sexuali, care mentin reactivitatea sistemului nervos si stabilesc un anumit
grad de excitabilitate. n timpul vietii animalului, peste reIlexele neconditionate se suprapun reIlexele conditionate
sau dobndite. Ele se Iormeaz sub inIluenta conditiilor de viat ale reproductorului (alimentatie, ntretinere,
exploatare), le ntresc pe cele neconditionate si asigur labilitatea comportamentului sexual al masculului, adic
adaptarea celui din urm la noile conditii de reproductie. n centrele de nsmntare artiIicial, la o activitate sexual
desIsurat n conditii Iavorabile are loc Iormarea si consolidarea reIlexelor sexuale pozitive, pe cnd nerespectarea
sistematic a conditiilor n timpul prelevrii spermei (existenta de zgomote, prezenta unor personae strine,
schimbarea tehnicianului recoltator si a locului unde se Iace recoltarea) determin suprapunerea reIlexelor
conditionate negative, care Iac diIicil recoltarea materialului seminal. La masculii animalelor agricole si mai ales la
tauri si vieri usor se Iormeaz si se ntresc reIlexe sexual conditionate prin prezenta unor Iemele care nu sunt n
clduri, unor masculi si chiar unor manechine care nu se aseamn neaprat cu Iemelele din specia respectiv.
DiIerentierea nensemnat n comportamentul sexual al masculilor si n special nespeciIicitatea reIlexului de salt si
mbrtisare precum si crearea unor conditii similare cu cele din timpul intromisiunii Iac posibil recoltarea spermei
de la reproductori; prin urmare la baza prelevrii spermei de la masculi st Iormarea si ntrirea reIlexelor
conditionate pozitive.

Principii si metode de recoltare a spermei

Prelevarea spermei const n provocarea artiIicial a ejaculrii, Ir a avea loc actul sexual ntre mascul si Iemel.
Fiind o operatiune Ioarte important, multi cercettori au cutat s amelioreze metodele de colectare a spermei, Ir
s prejudicieze sntatea masculului. n aIar de aceasta, metodele de recoltare a spermei trebuie s asigure
colectarea ejaculatului Ir pierderi, Ir aIectarea spermilor, precum si asigurarea unei calitti sanitare nalte a
materialului seminal. Metodele existente de recoltare a spermei de la reproductori se mpart n:
metode uretrale, ce permit obtinerea spermei nemijlocit din uretra masculului;
metode vaginale, care tin de colectarea spermei din vaginul Iemelei dup actul montei.

Metodele uretrale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu vaginul artiIicial

n prezent este cea mai rspndit Iorm pentru recoltarea spermei de la reproductorii animalelor agricole. Vaginul
artiIicial pentru prima dat a Iost inventat de cercettorul Italian Giuseppe Amantea (1914), iar ulterior a suIerit
modiIicri si mbunttiri n vederea adaptrii lui pentru recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov,
Milovanov, Comisarov, Lipatov, Rodin). Principiul recoltrii spermei cu vaginul artiIicial const n asigurarea
conditiilor existente n vaginul natural al Iemelei n clduri: temperatur, presiune, lubriIiere.
Vaginul artiIicial este alctuit din urmtoarele prti:
un tub cilindric rigid sau semirigid conIectionat din cauciuc(taur, vier), ebonit (berbec) sau tabl (armsar);
o cmas subtire de cauciuc;
un pahar colector.
Tubul vaginal pe lungimea lui prezint un oriIiciu astupat cu un dop sau un robinet de ebonit si un mner pentru
Iixarea vaginului n timpul recoltrii (la armsar).n vaginul artiIicial pentru tauri se Iolosesc pahare colectoare din
sticl cu peretii dubli sau colectoare de o singur ntrebuintare, conIectionate din polietilen, n Iorm de con. n
vaginul artiIicial pentru berbeci se Iolosesc pahare colectoare din sticl cu peretii dubli sau simpli. Paharele
colectoare cu peretii dubli, la un capt au o depresiune n Iorm de con, pentru sperm, iar la captul opus au o
adncitur n Iorm de plnie, cu un oriIiciu pentru a turna ap cald n spatiul dintre pereti: 50ml n paharul colector
pentru vaginul berbecului si 100ml pentru vaginul taurului. Temperatura apei turnate trebuie s Iie de 35-40C, iar
n paharul colector, n momentul recoltrii spermei, dup nclzirea peretilor lui, de 30-35C. Dup umplerea
paharului colector cu ap. OriIiciul se astup cu un dop de cauciuc. Paharele colectoare cu peretii dubli protejeaz
sperma de rcirea brusc si sunt Iolosite cnd temperatura este mai joas de 18C. n calitate de pahar colector n
vaginul artiIicial pentru vieri se Ioloseste un borcan de sticl de 500-1000ml. n borcan se monteaz un Iiltru de
mas plastic pentru Iiltrarea secretului glandelor bulbo-uretrale.
Paharul colector pentru vaginul artiIicial al armsarilor este conIectionat din cauciuc.

Pregtirea vaginului artiIicial

Asamblarea vaginului se Iace prin introducerea cmsii vaginale n lumenul tubului vaginal si rsIrngerea ei peste
capetele acestuia. ntre cele dou componente se creeaz astIel un spatiu care este umplut cu ap cald si aer (la
unele specii). Pentru Iixarea cmsii se Iolosesc inele de cauciuc la ambele capete. Cmasa vaginului trebuie
moderat intens n asa Iel, nct s se creeze cute longitudinale. Cutele helicoidale mpiedic intromisiunea si
desIsurarea corect a reIlexelor sexuale. Splarea si dezinIectarea vaginului se Iace cu ajutorul unor perii cu coad
lung, cu ap cldut, n care se poate aduga o cantitate mic de bicarbonat de sodiu (2-3), se cltesc cu ap
curgtoare. Sterilizarea vaginului se Iace, apoi prin autoclavare. n centrele de reproductie Iiecare reproductor are
dou vagine artiIiciale, care dup sterilizare se pstreaz n dulapuri-termostate la temperatura de 42C, urmnd s
se pregteasc nainte de recoltare. Prin oriIiciul din peretele tubului vaginal se introduce ap cald n asa Iel, nct
n timpul recoltrii temperatura interioar n vaginul artiIicial s Iie de 40-42C.
Cantitatea de ap turnat n vagin si temperatura ei la diIerite specii de reproductori

Reproductorul Modelul vaginului Cantitatea de ap, ml Temperatura apei, C
Taur Scurt, de cauciuc 300 60-65
Berbec De ebonit 150-180 50-55
Vier De cauciuc 300-400 60-65
Armsar De tabl 1500-1800 50-60

Presiunea este creat de apa cald si de aerul care se introduce printr-un dispozitiv din ebonit, de Iorma unui
robinet atasat la dopul vaginului. LubriIierea cmsii vaginale, prin care se imit mucusul estral, se realizeaz prin
ungerea acesteia cu diluant steril pentru sperm. La unul din capetele vaginului artiIicial se ataseaz paharul
colector, care la taur se Iixeaz cu un inel de sigurant, pentru a nu Ii azvrlit n timpul recoltrii. Este strict necesar
ca recoltarea spermei cu vaginul artiIicial s se Iac n conditii igienice, pentru a se evita contaminarea materialului
seminal cu diIeriti agenti inIectiosi si parazitari. Recoltarea spermei cu vaginul artiIicial se Iace Iie pe Iemele n
clduri, Iie pe Iemele care nu sunt n clduri, pe alti masculi Iie pe manechine. Operatia de prelevare se eIectueaz
n sala de recoltare. Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deIerente. La tauri, nainte de recoltarea
spermei, perii de pe Iurou se tund. Fr contactul prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil. De
aceea taurul este contactat cu Iemela pentru excitatia sexual, sub actiunea creia sperma din epididimul testicular se
deplaseaz n ampulele canalelor deIerente. Ulterior, mna lubreIiat se introduce n intestinul rect, se pipie gtul
vezicii urinare si ampulele canalelor deIerente, amplasate anterior de glandele seminale. n urma miscrilor de
netezire a dilatrilor ampulare si a glandelor anexe are lor ejacularea.
Recoltarea spermei prin Iistula uretral prezint interes theoretic si practic. Metoda este practicat mai mult la
armsari si permite recoltarea unei sperme absolut sterile cu un potential nalt de Iecunditate. Reproductorii cu
Iistule uretrale pot Ii utilizati n reproductie timp ndelungat. Pentru recoltarea spermei prin Iistul se execut
uretrostomia perineal. Operatia se Iace n asa Iel, nct captul interior al Iistulei s se situeze la nivelul planseului
bazinului, ntre tuberozittile sciatice. La cteva zile dup operatie armsarii se adapteaz la conditiile noi; pentru
actul mictiunii ei accept poza caracteristic iepelor, n asa Iel nct nu-si ud membrele cu urin. La trei-patru
sptmni dup operatie reproductorul poate Ii Iolosit pentru recoltarea spermei. nainte de recoltarea spermei baza
cozii se nIsoar cu o band de tiIon, iar marginile Iistulei se prelucreaz cu un tampon mbibat cu o solutie de acid
boric, ser Iiziologic de clorur de sodiu sau cu alcool de 50-60. n momentul saltului armsarului pe iapa n
clduri, coada masculului se d ntr-o parte, iar la Iistul se ataseaz un vas steril. n urma ejaculrii sperma se
acumuleaz n vasul alturat.
Recoltarea spermei prin masturbatie a Iost aplicat pentru prima dat de ctre Spallanzani, la cine. Ejacularea se
produce n urma presiunii mecanice asupra penisului. Prin acest procedeu se poate recolta sperma de la cine si vier.
Se execut cu degetele, prin traversul Iuroului, masaje, mai ales la extremitatea penisului, unde se gsesc mai multe
terminatii nervoase. Penisul intr n erectie, si dup 10-12 min. masculul ejaculeaz. Recoltarea spermei prin masaj
abdominal d rezultate bune la cocosi. Pentru reusita operatiei, cocosul este contentionat de un ajutor, ntr-o pozitie
convenabil. Se eIectueaz cu degetul mare si cel arttor de la mna dreapt un masaj sub Iorma unor compresiuni,
n sens cranio-caudal de la stern pn la regiunea ischio-pubian. Cu degetele corespunztoare de la mna stng
operatorul apas din cnd n cnd pe peretii cloacei. Recoltarea spermei cu aparatul electro-ejaculator. Metoda se
bazeaz pe excitatiile produse de curentul electric asupra centrului ejaculator din mduva lombar, n urma creia se
produc contractii ale musculaturii netede din peretii cilor spermatice si are loc ejacularea. Electro-ejacularea se
poate aplica la berbec, taur si psri.

Metodele vaginale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu ajutorul buretului. Metoda era Iolosit n primii ani de stabilire a nsmntrilor
artiIiciale, la recoltarea spermei de la tauri, berbeci si armsari. Esenta metodei const n Iolosirea unui burete, care,
dup o prelucrare respectiv, se introduce n vaginul unei Iemale n clduri, dup ce se admite actul montei. Dup
ejaculare buretele se extrage din vagin si se scurge sub o pres special. Metoda Iolosirii buretelui la recoltarea
spermei are urmtoarele neajunsuri:
buretele, ca corp strin, poate s deregleze dinamica ejaculrii, determinnd inhibitia reIlexelor sexuale si, n
cele din urm, diminuarea volumului ejaculatului;
tehnica pregtirii buretelui este complicat; pentru aceste scopuri este necesar o prelucrare special;
n urma presrii buretelui, multi spermi se traumeaz;
buretele introdus n vagin absoarbe cantitti considerabile de mucus vaginal care inIluenteaz negativ
viabilitatea spermilor.

Metoda recoltrii spermei cu speculumul vaginal

Sperma se aspir din vaginul Iemelei dup actul montei cu ajutorul speculumului vaginal si seringii. Aceast metod
se aplic la vaci, oi si iepe; la cabaline colectarea spermei este posibil numai cnd canalul cervical este nchis.
Metoda vaginal de recoltare a spermei este simpl, ns nu si lipsit de neajunsuri:
o parte din sperm se pierde printre pliurile mucoasei vaginale;
ejaculatul se amestec cu mucus vaginal, care reduce calitatea materialului seminal.
Multe din metodele de recoltare a spermei descrise mai sus, cum sunt prelevarea cu ajutorul buretelui, cu
speculumul vaginal, prin Iistul etc. au astzi mai mult o valoare istoric si se Iolosesc n mod exceptional n cazul
n care procedeele curente de recoltare nu dau rezultate.
n prezent, la majoritatea speciilor de animale, recoltarea spermei se realizeaz cu ajutorul vaginului artiIicial. n
aIar de aceast metod se mai Iolosesc: electroejacularea (la berbec, taur, cine, psri); masajul abdominal (la
psri); masajul ampulelor canalelor deIerente si al glandelor seminale (la taur); masturbatia (la vier si cine).

Particularitti de recoltare, pe specii

Recoltarea spermei la taur

Pentru recoltarea spermei la taur se pot Iolosi trei metode:
vaginul artiIicial;
electroejacularea;
masajul ampulelor canalelor deIerente si alveziculelor seminale.

Metoda vaginului artiIicial

Aceast tehnic de recoltare permite obtinerea unui ejaculat concentrat, nepoluat, cu nsusiri asemntoare celui
natural si Ir a necesita un personal de caliIicare nalt sau precautie deosebit n manipularea taurilor.
Prelevarea spermei se eIectueaz n sala de recoltare, special amenajat, dup dou ore de la hrnire si adpare.
Vaginul pentru recoltarea spermei la taur este adaptat n Iunctie de mrimea penisului si este individual pentru
Iiecare reproductor.
n ultimul timp se utilizeaz dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30 cm lungime pentru masculii adulti si de 26
cm pentru taurii tineri. Ejacularea se realizeaz n paharul colector de o singur ntrebuintare de Iorm tronconic,
din polietilen, protejat termic. La taurine, declansarea reIlexului ejaculrii depinde n principal de asigurarea
Iactorului temperatur. Stimularea sexual a taurilor nainte de recoltare se realizeaz prin plimbarea acestora n
cerc n apropierea slii de recoltare, retinerea masculilor cteva momente naintea saltului, eIectuarea unui sau a
dou salturi n gol pentru donatorii mai putin pregtiti, sau schimbarea taurilor manechini. n absenta libidoului se
indic palparea transrectal a aparatului genital sau prezenta unei Iemele n clduri; saltul acesteia pe mascul
reprezint pentru el un stimul sexual Ioarte puternic. Electroejacularea se aplic la taurii tineri, la care recoltarea se
Iace cu usurint, la masculii cu un libidou sczut sau la cei cu impotent de copulatie, uneori chiar la cei destinati
montei naturale pentru aprecierea calittii spermei. Metoda utilizeaz dispozitive anale, cu lungimea de 30-35 cm si
diametrul cuprins ntre 6 si 9 cm, izolate electric pe toat lungimea, cu exceptia extremittii interne, care are trei
electrozi, orientati longitudinal si pozitionati ventral. Se mai utilizeaz un electrod de Iorm inelar, care se
introduce pe degetul arttor, protejat de mnusa de cauciuc. Operatorul Iixeaz acest dispozitiv la baza ampulelor
canalelor deIerente sau deasupra prostatei.
n pregtirea taurului donator sunt necesare urmtoarele:
contentia Ierm ntr-un travaliu care mpiedic alunecarea, cderea din timpul aplicrii curentului electric;
vidanjarea de Iecale a ampulei rectale si curtirea electrozilor, ambele n scopul realizrii unui bun contact
electric al dispozitivului cu peretele rectului;
tunderea perilor preputiali, perierea si splarea zonei nvecinate, apoi uscarea acesteia;
obtinerea unui ejaculat complet, de bun calitate, este conditionat de excitarea sexual a donatorilor sau de
masarea transrectal a glandelor anexe ale aparatului genital nainte de recoltare.
Perioadele de stimulare electric nu trebuie s depseasc 2-3 secunde atunci cnd animalul se aIl n apnee, acestea
alterneaz cu pauze de 1 secund. n mod obisnuit sunt necesare 4-19 reprize de stimulare pentru realizarea erectiei
si exteriorizarea penisului si 18-35 pentru ejaculare complet; se Ioloseste o surs de curent electric cu Irecventa de
30-40 cicluri si o tensiune de 15-20 volti. Dup realizarea erectiei, mrirea tensiunii curentului electric aplicat
grbeste ejacularea. n timpul electroejaculrii taurul este agitat, maniIest contractii tetaniIorme si ciIoze.
Erorile n aplicarea electroejaculrii si modalitatea de corectare se reIer la:
- absenta erectiei se modiIic pozitia dispozitivului anal sau se mpinge nainte Ilexura sigmoidal a penisului,
actionnd napoia pungilor testiculare;
- o stimulare prea Irecvent a taurului n Iaza incipient a electroejaculrii se soldeaz cu obtinerea de lichid
seminal;
- aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va determina o preerectie si pierderea ejaculatului n
preputiu.
- Izolarea electric deIectuoas a dispozitivului anal, pozitionarea sa lateral, pot induce contractura
musculaturii membrului posterior ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri se nclin pe o parte si Iac
extensie pe membrul posterior.

Masajul ampulelor canalelor deIerente si al veziculelor seminale

Aceast tehnic are aceleasi indicatii ca si electroejacularea. Pregtirea reproductorului este identic cu cea a
electroejaculrii; contentia taurului, tunderea perilor preputiali, toaleta Iuroului. Se vidanjeaz ampula rectal si se
trece apoi la identiIicarea veziculelor seminale si ampulelor canalelor deIerente. Masajul se eIectueaz n sens
cranio-caudal pe o distant de aproximativ 30 cm, timp de 3-5 minute, dup care, de obicei, se produce ejacularea.
n timpul eliminrii spermei, testiculele sunt usor retrase spre inelul inghinal, iar glandul iese partial din Iurou, Ir
ca penisul s intre n erectie. Metoda este practic si avantajoas, nu necesit conditii speciale de recoltare, dar ea
poate Ii aplicat numai de specialisti cu cunostinte bune n topograIia organelor aparatului genital mascul.
Factorii care limiteaz extinderea tin de urmtoarele:
Unii tauri nu rspund pozitiv la aceast metod. n cazul cnd nu se obtine eliminarea spermei n 8-10 minute,
se recomand s se renunte la masaj si operatiunea s Iie repetat n ziua urmtoare;
Contactul materialului seminal cu mucoasa preputial poate determina contaminarea cu microbi a materialului
seminal;
Masajul intrapelvian al diIeritelor segmente ale aparatului genital poate provoca urinarea si compromiterea
astIel a ejaculatului.

Recoltarea spermei la armsar

Recoltarea spermei de la armsar impune prezenta unei Iemele n clduri naturale sau provocate prin injectarea a 10-
20 mg estradiol, cu 24-48 ore nainte de recoltare, deoarece se cunoaste c recoltarea spermei prin metode solitare
este imposibil la aceast specie.
Prelevarea artiIicial a materialului seminal la armsar urmreste s Iac posibil examinarea calittii de
reproductori a masculilor aIlati n depozite si mai rar, n scopul eIecturii nsmntrilor artiIiciale.
Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt:
aspectul neomogen al ejaculatului care se datoreaz componentei spermatice cu vscozitate nalt (secretie a
veziculelor seminale, care trebuie ndeprtat naintea prelucrrii);
spermii cabalinelor prezint o sensibilitate in vitro deosebit, Iapt care aIecteaz posibilitatea conservrii
spermei pe termen mediu sau lung;
recoltarea spermei prezint un grad ridicat de risc pentru personalul recoltator;
poluarea Irecvent a ejaculatului cu secretiile preputiale, care sunt Ioarte abundente.
Materialul seminal de la armsar se obtine prin utilizarea vaginului artiIicial sau prin metoda Iistulei uretrale
(descris anterior).

Metoda vaginului artiIicial

Vaginul artiIicial pentru armsar se deosebeste de cel utilizat la alte specii prin dimendsiunile mai mari. Tubul
vaginal este conIectionat din tabl zincat, aluminiu sau mase plastice, avnd lungimea de 55 cm, diametrul interior
la un capt de 16 cm, iar la cellalt de 13 cm. Corpul vaginului este prevzut cu un mner ce serveste la manipularea
dispozitivului. Pregtirea pentru recoltare const n splarea si dezinIectarea riguroas a penisului si Iuroului.
Pregtirea partenerei pentru recoltare const n contentionarea acesteia cu ajutorul platlogelor si iavasalei; baza cozii
se nIsoar cu o band de tiIon. Armsarul este introdus n sala de recoltare de doi ngrijitori cu ajutorul a dou
pene de cpstru. Tehnicianul ce recolteaz sperma, se aseaz n partea dreapt a iepei si tine cu mna dreapt
vaginul artiIicial sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40C. Cnd armsarul Iace saltul, operatorul cu mna
stng prinde penisul de la baz si l dirijeaz n lumenul vaginului. Dup ejaculare vaginul artiIicial mpreun cu
penisul se dirijeaz cu paharul colector n jos, pentru ca sperma s se scurg pe peretii ei. n asa pozitie vaginul
artiIicial se tine pn se termin eliminarea spermei. Eliminarea spermei la armsar este nsotit de ncetarea
miscrilor de copulatie si a contractiei ritmice a muschilor bazei cozii. Ejacularea la armsar dureaz 10-20 secunde,
iar volumul ejaculatului constituie 50-100 ml. Dup recoltare sperma se Iiltreaz printr-un tiIon steril, pentru
ndeprtarea smegmei si masei gelatinoase existente n ejaculat (secretia veziculelor seminale).

Recoltarea spermei la vier
La vier sperma poate Ii recoltat cu vaginul artiIicial si prin masturbati (metoda manual). Spre deosebire de alte
specii, la suine se realizeaz usor recoltarea solitar, pe manechin.

Recoltarea spermei cu vaginul artiIicial
Vaginul artiIicial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii, prezint unele particularitti, cu toate c
principalele prti componente sunt aceleasi: tubul vaginal, cmasa vaginal, tubul prelungitor de cele mai multe ori
se Ioloseste o bucat de cmas vaginal din vaginul artiIicial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, conIectionat din
cauciuc, are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. Cmasa vaginal are lungimea de 40-45 cm, iar tubul
prelungitor de 20-25 cm. Recipientul collector cu capacitatea de 500-1000 ml este conIectionat din sticl (un borcan
obisnuit) sau material plastic cu peretii dubli, ntre care se toarn ap cald. Pentru ndeprtarea Iractiunii
gelatinoase din sperm (secretul glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ataseaz un Iiltru de
material plastic sau o bucat de tiIon, care se Iixeaz cu un inel de cauciuc. Recoltarea spermei la vier se Iace pe un
manechin de porc, conIectionat din scndur si acoperit cu musama. n interiorul manechinului este prevzut un
dispozitiv special, unde se aseaz vaginul pregtit. Dispozitivul pentru vaginul artiIicial se nclzeste cu lmpi
electrice. Pe peretii laterali ai manechinului se monteaz dou cuie de lemn pentru sprijinirea membrelor anterioare
ale vierului n timpul saltului. Pentru deprinderea vierului s ndeplineasc salturi pe manechin la nceput se admit
cteva monte cu scroaIe aIlate n clduri, ulterior scroaIa se nlocuieste cu un manechin acoperit cu o piele scoas de
pe o scroaI sntoas sacriIicat. ReIlexele sexuale se ntresc dup 1-3 salturi pe manechin, nsotite de reIlexul
ejaculrii. Unii masculi reproductori repede maniIest reIlexele sexuale pe manechin dac n prezenta lor se
recolteaz sperm de la vierii deja deprinsi s eIectueze saltul pe manechin. Reproductorii de asemenea bine
maniIest reIlexele sexuale pe manechin, dac cel din urm este stropit cu sperm de vier sau secretia din vaginul
unei scroaIe n clduri. Manechinul, dup Iiecare recoltare, se spal cu ap cald si spun, se sterge cu un prosop,
apoi se dezinIecteaz cu o solutie de 2 de cloramin sau 3 de peroxide de hidrogen.

Metoda manual de recoltare a spermei

Este o metod simpl si nu necesit o aparatur complicat, permitnd obtinerea de ejaculate de bun calitate. Ea se
eIectueaz tot pe manechin. Imediat dup saltul si mbrtisarea manechinului vierul execut cteva miscri de
ncercare a intromisiunii. n acest moment operatorul Iixeaz extremitatea spiralat a penisului cu mna acoperit cu
o mnus din cauciuc. Fixarea manual a organului copulator desvrseste erectia, completa sa exteriorizare Iiind
Iacilitat de tractionarea moderat a penisului, care este dirijat anterolateral si ventral. Ejacularea la vier ncepe
aproape imediat dup contactul penisului cu mna recoltatorului, dureaz n medie 4-6 minute, timp n care vierul
donator este linistit si mbrtiseaz cu putere manechinul. Ejaculatul va Ii recoltat ntr-un pahar colector la 38-40C,
avndu-se grij ca paharul s Iie acoperit cu un tiIon, care retine partea gelatinoas (secretia bulbo-uretral). De
asemenea, primele Iractiuni ale ejaculatului (Iractiunea prespermatic, lipsit de spermi si cu continut ridicat de
microorganisme) se vor nltura colectnd numai, odat cu aparitia primelor jeturi lptoase, sperma bogat n
spermi.

Recoltarea spermei de la berbec
Recoltarea spermei de la berbec, n mod obisnuit, se execut cu ajutorul vaginului artiIicial si numai n cazuri
exceptionale, mai ales n scop experimental, se realizeaz prin electrocutare.

Recoltarea spermei cu vaginul artiIicial

Vaginul artiIicial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de 20 cm si diametrul de 5 cm. Pentru
provocarea ejaculrii este necesar asigurarea unei temperaturi de 41-44C si a unei presiuni de 40-60 mm coloan
de mercur; din punct de vedere conceptional acest dispozitiv este identic cu cel utilizat la taurine. Recoltarea
spermei la berbec se Iace n camera de recoltare amenajat, unde este adus o oaie n clduri sau un castrat, care
trebuie contentionat ntr-un travaliu. Tehnicianul se aseaz n partea dreapt a berbecului, stnd pe genunchiul drept,
iar cu mna dreapt tine vaginul artiIicial apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35. n acest timp mna
stng o tine pe Iuroul berbecului. Cnd masculul Iace saltul pe Iemel (castrat), operatorul dirijeaz penisul spre
lumenul vaginului artiIicial. La putin timp dup ce penisul a Iost introdus, berbecul eIectueaz brusc miscrile
caracteristice reIlexului de ejaculare. Masa spermatic este proiectat n paharul colector. Odat cu coborrea
masculului de pe Iemel, vaginul artiIicial se scoate de pe penis, se dirijeaz cu paharul colector n jos si se tine n
pozitie vertical pentru ca sperma rmas pe peretii camerei s se scurg n paharul colector. Dup aceasta paharul
colector se scoate si se transmite n laborator.

Recoltarea spermei prin electroejaculare

La berbeci, electroejacularea prezint unele deosebiri Iat de tehnica descris la taurine. Berbecii se Iixeaz n
decubit lateral drept, de obicei pe o scar, ce se aseaz pe sol sau masa de lucru. Se Iace toaleta regiunii Iuroului cu
o solutie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul din Iurou, actionnd asupra Ilexiunii sigmoidale, se Iixeaz cu o
mes steril, ce se trece pe la baza glandului, astIel ca apendicele vermiIorm s Iie introdus n recipientul colector.
Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm si diametrul de 2 cm se inser n rect pn n dreptul regiunii
lombare, circa 15 cm (se stabileste contactul electric, dndu-se excitatii electrice n serii de cte 5 secunde la
intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat dup 3-5 reprize, deoarece actul se produce Ir erectie. Berbecii
reactioneaz mai promt la electroejaculare. Dispozitivul se conecteaz la o surs de curent electric continuu cu valori
ale tensiunii de 2,5 si 8 volti.

Examinarea si aprecierea spermei

Pentru aprecierea Iertilittii unui reproductor, controlul calittii materialului seminal constituie un Iactor esential.
Fecunditatea unui mascul este n Iunctie de cantitatea si calitatea spermei. Notiunea de calitate a spermei se reIer la
nsusirile macro- si microscopice ale ejaculatului, corelate cu Iertilitatea spermilor. Importanta controlului si
evalurii ejaculatelor rezult din:
necesitatea cunoasterii calittii ejaculatelor nainte de a se proceda la diluare, n vederea excluderii celor
necorespunztoare;
necesitatea stabilirii gradului de dilutie optim, al Iiecrui ejaculat n parte;
necesitatea veriIicrii calittii spermei diluate att la diIerite etape de prelucrare, ct si n urma conservrii;
necesitatea aprecierii calittii de reproductori la masculii Iolositi la monta natural.
Pentru evaluarea cantittii si calittii spermei (ejaculatelor) se Iolosesc metodele de laborator, care pot Ii:
macroscopice;
microscopice;
biochimice;
bacteriologice.
Aprecierea deIinitiv a Iecundittii unui mascul reproductor se va Iace n urma obtinerii rezultatului probei
biologice, coroborat cu capacitatea productiv a descendentilor (testul dup descendent).

Controlul spermei prin metode de laborator
IndiIerent de scopul n care s-a realizat, dup prelevare sperma este examinat pentru evaluarea nsusirilor
macroscopice si microscopice. Acest examen se eIectueaz imediat dup recoltare, prin asigurarea tuturor cerintelor
pentru a mentine sperma in vitro si a nu deteriora calitatea acesteia. n acest scop:
se va utiliza un echipament curat, Ir urme de substante chimice (alcool, antiseptice de orice Iel), agent
lubriIiant, lichid preputial, ap sau urin;
sticlria de laborator trebuie s Iie conIectionat din sticl neutr, curat, sterilizat si nclzit pn la
temperatura Iiziologic (37-38C);
ejaculatul nu se va expune la lumina solar direct si se va evita variatia de temperatur a ejaculatului care
determin socarea termic a spermilor.

Examenul macroscopic
Prin examen macroscopic se apreciaz volumul ejaculatului, culoarea spermei, mirosul, densitatea si prezenta
valurilor spermatice.

Volumul ejaculatului
Volumul ejaculatului diIer n Iunctie de specie, iar n cadrul speciei de la o ras la alta si chiar la acelasi
reproductor, de la un ejaculat la altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili n paharul colector sau n
cilindrii gradati.
n conditii optime de recoltare, volumul ejaculatului se mentine n limite constante. Utilizarea unor metode de
stimulare sexual, cum ar Ii prezenta unei Iemele n clduri, masarea transrectal a anexelor aparatului genital al
masculilor si altele, pot mri volumul ejaculatului si numrul de spermi din sperm. La masculii tineri volumul
ejaculatului este mai redus, n comparatie cu cel al masculilor adulti. Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare
neadecvate, o Irecvent ridicat a recoltrilor, starea de boal, inIlamatia unor anexe ale aparatului genital, precum si
alti Iactori, cum ar Ii alimentatia, ntretinerea si exploatarea nerational pot provoca reducerea volumului
materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet a ejaculrii (aspermatismul).
Desi n practica nsmntrilor artiIiciale s-au stabilit valori minime ale principalelor nsusiri ale spermei, mai jos de
care ejaculatele nu se prelucreaz, Iecunditatea masculilor nu este aIectat de scderea volumului spermei,
renuntarea la prelucrarea lor este motivat din punct de vedere economic.

Culoarea spermei
Culoarea spermei diIer putin de la o specie la alta, dar se aIl n corelatie strns cu concentratia de spermi: la taur
si berbec este alb sau asb-crem; la vier este alb-lptoas, cu reIlexe albstrui; la armsar este albicioas, usor
cenusie si opac; la cane sperma are un aspect apos si usor tulbure, Iiind semitransparent.
Abaterile de la aspectul si culoarea considerate normale se datoreaz:
- culoarea maronie apare n orhite si se datoreaz pigmentilor sanguini;
- culoarea roz-rosietic a spermei evidentiaz prezenta n ejaculat a sngelui care extravazeaz din tractusul
genital, uretr sau penis;
- culoarea glbuie denot c sperma este amestecat cu urin;
- Ilocoanele de puroi modiIic culoarea spermei conIerindu-I ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din
ampulele canalelor deIerente sau glandele anexe ale aparatului genital;
- inIectiile cu Pseudomonas spiralis modiIic n galben-verzui culoarea spermei. n toate aceste cazuri sperma
nu poate Ii Iolosit.

Mirosul spermei
Este speciIic si se aseamn cu cel al mucilagiului de amidon. n cazul cnd sperma prezint alte mirosuri care nu
corespund cu cel mentionat, acest lucru indic prezenta unor procese inIlamatoare la nivelul cilor genitale si, n
acest caz, se modiIic si culoarea.

Aprecierea valorilor spermatice
La unele specii prin examen macroscopic, n Iunctie de densitatea si mobilitatea spermilor se poate constata prezenta
valurilor, de diIerite intensitti, provocate de miscrile gametilor. Acest lucru este vizibil n sperma deas, proaspt
recoltat, la rumegtoare, care prezint particule Iine n continu miscare (mai ales la berbec), asemntoare cu niste
valuri, care se agit n paharul colector sau ntr-o lam exavat. Sperma mijlocie si rar nu prezint valuri
spermatice.

Examenul microscopic al spermei
Acest examen Iurnizeaz date mai sigure despre calitatea ejaculatului si permite s se aprecieze densitatea si
concentratia spermei, mobilitatea spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.

Aprecierea densittii spermei
Densitatea spermilor n sperm diIer de la o specie la alta, iar n cadrul speciei se constat variatii ntre
reproductori si chiar la acelasi reproductor ntre dou ejaculate. Stabilirea densittii spermei const n aprecierea la
microscop a distantei dintre doi spermi. Cu o pipet steril se ia o pictur de sperm si se pune pe o lam degrest
nclzit sau pe o plcut nclzitoare. Lama se acoper cu o lamel, avnd grij s nu se Iormeze ntre ele bule
de aer. AstIel pregtite, se examineaz cel putin / cmpuri microscopice. n Iunctie de distantele dintre doi gameti,
se deosebesc mai multe categorii de sperm: Sperma dens se noteaz cu D, cmpul microscopic este plin cu
spermi, distanta dintre gameti este mai mic dect lungimea capului unui sperm. Se constat o concentratie de peste
1 miliard de spermi la un mililitru. Sperma mijlocie (M), are o concentratie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml, iar
distanta dintre doi spermi este egal cu lungimea capului unui gamet. Sperma rareIiat (R) corespunde unei
concentratii mai mici de sub 0,5 miliarde spermi/ml; distanta dintre doi spermi este mai mare dect lungimea
capului, ajungnd pn la lungimea unui gamet. Sperma Ioarte rar (oligospermie) (O) prezint doar ctiva spermi n
cmpul microscopic. Azoospermie (A) denot lipsa spermilor din sperm. n mod normal, la taur, berbec si tap se
ntlneste sperm dens si mijlocie, iar la vier si armsar sperm rar. La vier se poate ntlni sperm mijlocie cnd
recoltarea spermei se ntrerupe nainte de Iractiunea postspermatic. La psri sperma este deas.
Determinarea concentratiei spermei.
Concentratia spermilor pe unitatea de msur, de obicei miliarde pe milimetru, are mare important n procesul de
prelucrare a materialului seminal. De numrul de spermi din ejaculat si de mobilitatea lor depinde gradul de dilutie a
spermei. Aprecierea concentratiei spermilor dintr-un ejaculat se poate realize prin metoda hemocitocolorimetric,
Iotocolorimetric, electronic etc.

Metoda hemocitometric

Se bazeaz pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor Iigurate din snge, Iolosindu-se camerele de
numrat de tip Goreaev, Thoma, Burker etc. si pipetele Potain. n pipeta Potain se aspir sperm pn la diviziunea
de 0,5 si se completeaz cu o solutie de clorur de sodium 3, pn la diviziunea 101 (pentru sperma de berbec si
taur) sau 11 (pentru sperma de vier si armsar). Pipeta se mentine n pozitie vertical pentru a se evita Iormarea
bulelor de aer. n continuare se prind capetele pipetei ntre pulpa degetului mare si a celui mijlociu si se agit bine
continutul acesteia, pentru a se Iace omogenizarea lui cu ajutorul mrgelelor (albe sau rosii) care se gsesc n ampula
pipetei. Se elimin 2-3 picturi de sperm diluat si apoi se depune o pictur pe reteaua camerei de numrat
Goreaev pe care, n prealabil, s-a asezat o lamel. Se procedeaz n continuare la numrarea spermilor din 5 ptrate
mari (respectiv 80 de ptrtele), luate n diagonala retelei.
Concentratia de spermi n sperm/mm
3
secalculeaz dup Iormula:
, n care:
N numrul de spermi numrati n 5 ptrate;
I nltimea sau adncimea camerei (1/10mm);
S supraIata unui ptrtel (1/400 mm
2
);
D gradul de dilutie a spermei (1/200 pentru sperma de taur si berbec si 1/20 pentru sperma de vier si armsar);
n numrul ptrtelelor n care s-au numratspermii (80).
n cazul spermei de taur si berbec, cu gradul de dilutie de
1/200, nlocuind Iormula se obtine:
sau , sau Iormula
simpliIicat este: CNx10000 si pentru a aIla numrul de spermi
ntr-un mililitru de sperm, rezultatul se
nmulteste cu 1000.
n cazul spermei de vier si armsar, cu gradul de dilutie de 1/20, Iormula simpliIicat pentru aprecierea concentratiei
gametilor este: CNx1000, iar pentru exprimarea concentratiei n spermi/ml rezultatul de asemenea obtinut se mai
nmulteste cu 1000.

Metoda Iotocolorimetric


Metoda electronic

Aprecierea mobilittii spermilor
Mobilitatea spermilor se apreciaz n Iunctie de miscrile spermilor, care se pot urmri cu usurint n cmpul
microscopic. n Iunctie de aspectul miscrilor, ntr-o pictur de sperm aplicat pe o lam si acoperit cu o lamel,
la temperatura Iiziologic, putem ntlni mai multe categorii de spermi si anume:
- spermi cu miscare de naintare sau rectilinie;
- spermi cu miscri circulare sau n manej;
- spermi cu miscri vibratorii sau ondulatorii;
- spermi Ir miscri (morti).
Posed Iecunditate numai spermii care au miscri de retropulsie (pendulare), n manej si cei imobili. n cazul cnd
toti spermii din cmpul microscopic sunt imobili (morti), sperma respectiv se noteaz cu N
(necrospermie). Deoarece o mare varietate de Iactori Iizico-chimici si biologici aIecteaz mobilitatea spermilor,
examinarea spermei trebuie eIectuat imediat dup recoltare, evitndu-se variatiile de temperatur (socul termic),
poluarea cu ap, urin, alte substante chimice, lubreIianti etc. La speciile cu sperm Ioarte deas (berbecul), pentru
Iacilitarea examinrii microscopice a spermei este indicat diluarea materialului seminal cu o solutie citrat sau cu
clorur de sodiu, sol. 1. Pentru aprecierea mobilittii spermilor, la noi n republic se Ioloseste sistemul notelor de
la 10 la 1. ConIorm acestui sistem, aprecierea activittii sau mobilittii spermilor se Iace astIel:
10 puncte cnd toti spermii au miscare rectilinie;
9 puncte cnd 90 au miscare de naintare;
8 puncte cnd 80 au miscare de naintare;
.2 puncte cnd 20 au miscare de naintare.
n mod obisnuit, se admit pentru prelucrare ejaculatele notate cu cel putin 8 puncte la taur si berbec si 6-7 puncte la
vier si armsar, (60-80 spermi cu miscri active de naintare).
Spermii care prezint altIel de miscri (circulatorii, ondulatorii, retrograde mpreun cu cei cu miscri de naintare
Ioarte lente sau agonice primesc aceeasi apreciere ca si spermii morti.

Examenul morIologic al spermilor
n sperma reproductorilor domestici se ntlnesc Irecvent, n proportii variabile, spermi cu diIerite anomalii
(teratologici), precum si spermi imaturi, care pot inIluenta negative Iecunditatea, cnd procentul acestora depseste
anumite limite. Pentru acest motiv, examenul spermei trebuie completat si cu determinarea raportului de spermi
teratologici si imaturi. Anomaliile morIologice ale gametilor se pot ncadra n:
- anomalii primare, determinate de tulburarea spermiogenezei, avnd o localizare n tubii seminiIeri, pn la
ajungerea n epididim si constau n alterarea morIologic si structural a capului spermului;
- anomalii secundare, care se produc n epididim datorit stagnrii prelugite la acest nivel, sau sunt eIecte ale
actiunii unor Iactori termici (socul termic), chimici sau mecanici din timpul ejaculrii si manipulrii spermei.
Anomaliile secundare vizeaz alterarea piesei intermediare sau a cozii gametilor. Anomaliile capului pot Ii de Iorm
si mrime si se reIer la micro- si macroceIalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit si ngust, n Iorm
de par, neregulat si mic sIeric. Alte anomalii ale capului spermului constau n cap detasat (liber) si invaginarea
nvelisului nuclear. Anomaliile acrozomului se reIer la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat sau detasat.
Piesele intermediare anormale pot Ii: ngrosate, rsucite, cu noduri duble, gt IiliIorm si cu pictura protoplasmatic
proximal sau distal. n procesul maturrii epididimare a spermilor picturile protoplasmatice migreaz de la gt
spre extremitatea distal a piesei intermediare si dispare de regul naintea ejaculrii; aceast migrare a picturii
protoplasmatice se realizeaz n capul epididimului. ntr-un ejaculat normal, procentul spermilor cu pictura
protoplasmatic (imaturi) nu trebuie s depseasc 2-3 la berbec si taur si 10 la vier si armsar. Depsirea
acestui procent denot epiuizarea sexual a masculilor. AIectiunile epididimului altereaz conIormatia normal a
piesei intermediare, Iapt care reduce mobilitatea spermilor si se asociaz cu inIecunditatea. Examenul morIologic al
spermilor poate depista unele Iorme de anomalii ale cozii: cozi duble sau rsucite, scurte sau absente, picturi
protoplasmatice localizate proximal sau distal. Dup datele din literatura de specialitate, procentul maxim de spermi
anormali (teratologici) admisi n sperma de taur este de 18, inclusiv 3-4 cu anomalii ale capului, 4-10 - la
piesa intermediar si 0,5-2 - la coada spermului. Berbecii cu o Iecunditate normal nu depsesc 14 incident a
spermilor anormali; vierii si armsarii au n medie 20 de spermi teratologici.
Determinarea spermilor anormali se Iace prin utilizarea diIeritor metode de colorare, care permit att aprecierea de
ansamblu a gametilor, ct si anumitelor aspecte legate de structura lor. Determinarea spermilor cu anomalii primare
sau secundare sau a celor imaturi, se poate Iace prin eIectuarea unor Irotiuri din sperm, care apoi se coloreaz cu:
Giemsa rapid, Iuxin PIeiIIer, solutie albastru de metilen 1, eozin 5, hematoxilin etc. Din sperma proaspt
recoltat se prepar mai multe Irotiuri, care se Iixeaz prin uscare la aer sau n alcool 96, timp de 2 minute. Dup
Iixare se procedeaz la colorarea cu o solutie din cele mentionate timp de 3-5 minute. Frotiurile colorate se spal sub
un jet mic de ap, se usuc si apoi se examineaz la microscop cu putere de mrire de 200-400 ori. n timpul
examenului microscopic se noteaz separat numrul de spermi normali si al celor cu anomalii, pn se examineaz
cca 500 spermi. Pe baza numrului de spermi examinati se calculeaz proportia dintre cei anormali si normali.

Determinarea proportiei de spermi vii si morti

Se poate realiza printr-o coloratie intravital, compus din 3 gr citrat de sodiu, 100 ml ap distilat, 1 gr eozin si 5
gr negrozin. Membrana celular a spermilor morti devine permeabil la eozin, astIel c acestia se coloreaz n
rosu, n comparatie cu spermii vii, care rmn necolorati. Calculul acestei proportii rezult din numrarea a 100-500
celule spermatice si exprimarea procentual a gametilor vii si morti dintr-un ejaculat.

Teste biochimice pentru aprecierea calittii spermei
n practica nsmntrilor artiIiciale, testele biochimice sunt putin Iolosite, totusi cu valoare de diagnostic sunt:
testele de rezistent termic, rezistenta la solutii hipertonice si testul reducerii albastrului de metilen.

Proba biologic
Rolul hotrtor n analiza spermei l are aprecierea Iecundittii spermilor, realizat prin proba biologic.
Conceptia (Iecunditatea) depinde de gradul de nrudire al Iemelei cu masculul, de starea snttii reproductorilor
(Iemelei si masculului), conditiile de alimentatie si ntretinere etc. De aceea, pentru aprecierea Iecundittii unui
reproductor se alege un grup de Iemele tinere, nulipare, cu stare de sntate perIect, care se monteaz sau se
nsmnteaz artiIicial cu sperma masculului respectiv. Dup numrul Iemelelor devenite gestante se Iac concluzii
asupra capacittii de Iecundare a reproductorului. AstIel, se consider normal sperma unui reproductor care
realizeaz instalarea gestatiei, dup prima nsmntare, la 70-75 din Iemele.

Diluarea spermei
Diluarea si conservarea materialului seminal sunt operatii prin care se asigur mentinerea viabilittii si puterii
Iecundative a spermilor un timp variabil n aIara cilor genitale. Practicarea nsmntrilor artiIiciale arat c ntr-un
diluant bine pregtit si ales spermii si pstreaz viabilitatea si celelalte nsusiri biologice un timp mai mult mai
ndelungat dect n mediul natural. Aceasta se explic prin urmtoarele. n primul rnd, plasma seminal, constituit
din secretiile anexelor testiculare si ale glandelor anexe ale aparatului genital nu serveste ca mediu ideal pentru
pstrarea spermilor n aIara organismului. Secretia slab alcalin a prostate stimuleaz mobilitatea spermiilor, care
pn la acest moment se aIlau n canalul epididimar, n stare de anabioz. Acest Ienomen este important pentru a
asigura naintarea spermilor prin cile genitale Iemele si Iecundarea normal a ovulelor. ns, activarea mobilittii si
mentinerea viabilittii spermilor de ctre produsul de secretie al glandelor anexe este nsotit de distrugerea
tegumentului lipoproteic al spermilor sub actiunea ionilor de Na

si K
-
, care se contin n plasma seminal. Ionii de
Na

si alte metale neutralizeaz ncrctura electric negativ a spermilor si provoac aglutinarea lor. Alt cauz
care duce la peirea spermilor n aIara organismului este diminuarea resurselor energetice pentru metabolismul
celulelor spermatice si, n primul rnd, al zaharurilor. Glucoza este considerat surs principal de energie a
spermilor att n mediu aerob, ct si n cel aerob. La sperma cu o concentratie ridicat si bogat n Iructoz (taur,
berbec) se constat diminuarea ntr-un timp Ioarte scurt a pH-ului rezultat din acumularea acidului lactic, deci din
Iructoliz. Ritmul cresterii acidittii dup ejaculare are o semniIicatie important; acidul lactic actioneaz negative
asupra spermilor, iar concentratiile mari i omoar. Scderea sau absenta sarcinii electrice, care are loc mai ales
n urma acidiIierii mediului, este urmat, de asemenea, de aglutinarea spermilor.
Unul din Iactorii importanti ai mediului care actioneaz asupra spermilor este temperatura. La coborre brusc, mai
ales sub 18C spermii sunt supusi ocului termic si mor. Prin urmare, cauzele concrete care duc la peirea spermilor
n aIara cilor genitale sunt:
subnutritia spermilor ca urmare a epuizrii rezervelor energetice din gameti si plasma seminal;
intoxicatia spermilor cu produsele metabolice;
deteriorarea tegumentului lipoproteic, exIolierea membranei celulei spermatice si pierderea sarcinii electrice
negative datorit acumulrii n plasma seminal a acidului lactic;
actiunea negativ asupra spermilor a bacteriotoxinelor si bacteriolizinelor;
variatiile de temperatur care provoac socul termic.
De aceea, pentru prelungirea viabilittii spermilor n aIara organismului se impune:
reducerea activittii cinetice a celulelor spermatice;
asigurarea gametilor cu substante nutritive;
protejarea spermilor de distrugerea tegumentului lipoproteic si al membranei celulei spermatice;
diminuarea intoxicatiei spermilor prin diluarea plasmei seminale.
Toate aceste conditii le asigur mediile de dilutie care contin ingridienti cu proprietti protectoare, nutritive,
neutralizante etc. n aIar de asigurarea mediilor Iavorabile pentru prelungirea viabilittii spermilor in vitro,
diluarea spermei urmreste si alte obiective, printre care: cresterea volumului total al ejaculatului si posibilitatea de a
nsmnta un numr ct mai mare de Iemale dintr-un ejaculat. Principiul stiintiIic care st la baza dilurii spermei
este acela c din numrul total de spermi depusi de un mascul n cile genitale Ieminine prin mont, numai un
procent mic de spermi (la taur circa 5) particip la Iecundarea ovulului, iar restul mor. n practic s-a demonstrat
c pentru a obtine o rat normal de Iecundare la vac spre exemplu, pentru nsmntare sunt necesare ntr-o doz de
sperm diluat, 12-25 milioane de spermi vii, ns conIorm cercetrilor mai recente, numai 10 mln si chiar 5
milioane de gameti. Rezult c la stabilirea gradului de dilutie a materialului seminal trebuie s se rezerveze, pentru
o doz de inoculare, un minim de 10-12 milioane de spermi cu miscri active de naintare. Se admit pentru diluare si
conservare numai ejaculatele care se ncadreaz n anumiti parametri, n Iunctie de specie, asa cum rezult din
tabelul urmtor.

ClasiIicarea diluantilor pentru sperm

ClasiIicarea diluantilor se Iace dup urmtoarele criterii: compozitie, scopul si specia la care se utilizeaz.
Dup scopul n care sunt Iolositi diluantii pot Ii clasiIicati n Ielul urmtor:
diluanti pentru conservarea spermei la temperatura camerei;
diluanti pentru conservarea spermei prin reIrigerare;
diluanti pentru conservarea spermei prin congelare.
n Iunctie de compozitie diluantii se mpart n urmtoarele grupe:
1 diluanti salini (cristaloizi). Se bazeaz pe Iolosirea substantelor chimice (citrati, IosIati, tartati, sulIati etc.) la
care se adaug glbenus de ou pentru protejarea spermilor de socul termic si glucide (glucoz, Iructoz, lactoz etc.).
La ora actual diluantii saline sunt cei mai utilizati pe plan mondial, nct ei prezint 70 din numrul total, Iolositi
la conservarea spermei. ExempliIicm ctiva diluanti salini: