BNR BNR a luat fiinta la 17 apr. 1880, fiind in ordine cronologica cea de-a 16-a banca centrala a lumii.

Obiectivul sau fundamental il constituie asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. BNR este Banca Centrala a Romaniei, institutie publica independenta,cu personalitate juridical; are sediul central in mun. Bucuresti si poate avea sucursale si agentii atat in Buc.,cat si in alte localitati. Principalele atributii ale BNR: - elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb; - autorizarea,reglementarea si supravegherea institutiilor de credit; - emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Rom.; - stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia; - administrarea rezervelor internationale a Rom. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pt operatiunile de pe piata monetara si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul RMO. Se interzice BNR creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului,a autoritatilor publice locale, regiilor autonome, companiilor nationale si societatile nationale si a altor societati cu K majoritar de la stat. BNR este singura institutie autorizata sa emita insemne monetare ca mijloace monetare de plata pe teritoriul Rom. In cadrul politicii sale monetare si de curs de schimb, BNR poate acorda institutiilor de credit credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile, garantate cu,dar fara a se limita la: - titluri de stat provenite din emisiuni publice prin remiterea lor in protofoliul BNR; - depozite constituite la BNR sau la alte personae juridice agreate de BNR. Conducerea BNR este asigurata de un consiliu de administratie compus din 9 membrii, iar conducerea executive se exercita de catre guvernator, prim-viceguvernator si 2 viceguvernatori. Membrii consiliului de administratie sunt numiti de parlament pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea de prelungire a mandatului. Revocarea din functie a oricarui membru al consiliului de administratie se face de catre parlament,daca acesta inceteaza sa-si indeplineasca conditiile necesare pt exercitarea atributiilor sale sau daca se face vinovat de abateri grave. Situatiile financiare ale BNR sunt intocmite conform principiilor si regulilor contabile prevazute de standardele international de contabilitate aplicabile B.C. si recunoscute de BCE. Situatiile financiare trebuie sa cuprinda bilantul,contul de profit si pierdere si notele explicative. Situatiile financiare se auditeaza de catre auditori financiari, persoane juridice autorizate, de camera auditorilor financiari din Rom.(CAPR).

Bancile Comerciale Bancile sunt institutii de credit cu vocative universal care pot desfasura in limita autorizatiei acordate una din urmatoarele activitati: 1. atragerea de depozite si alte fonduri rambursabile de la public (conform OUG nr 99/2006);
1

2. acordarea de credite; 3. leasing financiar; 4. servicii de plata; 5. emiterea dea garantii si asumarea de angajamente; 6. emiterea si gestionarea unor mijloace de plata cum ar fi cecul, cambia, biletul la ordin; 7. tranzactionare in cont propriu si / sau pe contul clientilor cu instrumente ale pietei monetare, cu valuta, contracte FUTURES, contracte OPTIONS, financiare etc.; 8. participarea la emisiunea de valori imobiliare; 9. administrarea de portofolii si consultanta legata de acestea; 10. servicii de consultanta referitoare la adecvarea capitalului si strategia de afaceri; 11. intermediere pe piata interbancara; 12. prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul creditarii; 13. incheiere de casete de siguranta; 14. operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea; 15. emitere de moneda electronica; 16. dobandirea de participatii la capitalul altor entitati etc. Bancile,persoane juridice romane, se constituie sub forma juridica de societate pe actiuni. Capitalul social minim este de 37 de mil. RON si trebuie varsat integral in momentul constituirii sau majorarii ulterioare a acestuia. Aporturile in natura nu sunt premise! Actiunile bancilor,persoane juridice romane, pot fi numai nominative. Bancile cunt obligate sa deschida conturi curente la BNR sis a mentina la acestea rezerve minime obligatorii. Principala activitate a bancilor este aceea de intermediere,respectiv de a-I pune in legatura pe detinatorii de fonduri temporar disponibile cu cei care au nevoie de resurse financiare suplimentare. Pt. realizarea acestei activitati, bancile efectueaza o serie de operatiuni care se impart in 2 mari grupe: a)Operatiuni de atragere de resurse la vedere sau la termen,in lei sau in valuta, ori legate de acestea denumite si operatiuni de pasiv; b)Operatiuni de plasare a resurselor in credite pe piata interbancara ori in titluri de stat, in lei sau in valuta, pe termen scurt, mediu sau lung, numite si operatiuni de activ. Operatiunile de activ Sunt operatiunile prin care bancile isi plaseaza resursele anterior procurate. Cele mai semnificative operatiuni de activ cuprind: 1.Operatiuni de acordare a creditelor, care pot fi: a)Operatiuni de creditare a companiilor si a persoanelor fizice; b)Operatiuni cambiale: - de scont - imprumut pe gaj de cambia - pensiune de efecte comerciale c)Operatiuni de imprumut pe gaj de marfuri sau pe gaj de documente; d)Operatiuni de imprumut pe gaj de actiuni si efecte publice. Gajul este reprezentat de hartile de valoare ce se depun la banca ca si garantie. e)Avansuri in cont curent apar atunci cand banca lasa posibilitatea clientilor sa efectueze plati mai mari decat disponibilul existent. Soldul contului curent este debitor si reflecta imprumutul acordat de banca.

f)Operatiuni de credit personal apar in situatia in care banca acorda imprumuturi fara garantii material pe baza de garantii morale. Se acorda pe o perioada de la 3 luni la 2 ani, fara a depasi veniturile titularului pe o perioada de 3 luni. 2.Operatiuni comerciale: - operatiuni de cumparare de aur si devize; - operatiuni cu marfuri pe care bancile le fac in situatia in care debitorii din imprumut pe gaj de marfuri nu ramburseaza imprumutul; - operatiuni de cumparare de actiuni si efecte publice; - operatiuni de report. Se realizeaza prin cumpararea de hartii de valoare de la diferiti posesori; 3.Operatiuni de comision: - operatiuni de remitere de sume banesti prin banca; - operatiuni de acreditiv; - operatiuni de INCASSO; - operatiuni de mandate,pe care bancile le realizeaza in numele si din insarcinarea unor client. Operatiunile de pasiv Acestea presupun costuri pentru banci materializate in dobanzile platite pentru depozitele si imprumuturile atrase. Ratele dobanzii de pe piata interbancara romaneasca ROBID si ROBOR sunt ratele de referinta ce sintetizeaza intreaga activitate de plata pe parcursul unei zile bancare. ROBID reprezinta rata dobanzii (pasiva) pt depozitele atrase de banci, respectiv pretul mediu la care se cumpara fondurile pe piata interbancara. ROBOR este rata dobanzii (activa) pt depozitele plasate la alte banci, respectiv pretul mediu la care se vand fondurile pe piata interbancara. Operatiunile de procurare a resurselor sunt reprezentate de: 1.Operatiuni de constituire a capitalului social si a diferitelor categorii de fonduri de rezerve. CAPITAL SOCIAL = NR. ACTIUNI x VN . Capitalul social al unei institutii de credit trebuie varsat integral si sub forma baneasca. Fondurile proprii ale institutiilor de credit sunt formate din fonduri proprii de nivel 1 si fonduri proprii de nivel 2. Fondurile proprii de nivel 1 cuprind: - capitalul social subscris varsat cu exceptia actiunilor preferentiale cumulative sau dupa caz capitalul de dotare pus la dispozitia sucursalei din Romania de catre institutia de credit din statul tert; - primele de capital integral incasate aferente capitalului social; - rezerve legale statutare si alte rezerve, precum si rezultatul reportat pozitiv al exercitiilor financiare anterioare ramas dupa distribuirea profitului; - profitul net al ultimului exercitiu financiar reportat pana la repartizarea sa pe destinatii conform hotararii AGA. Fondurile proprii de nivel 2 cuprind:

- fonduri proprii de nivel 2 de baza (rezervele din reeval. imobilizarilor corporale ajustate cu obligatiile fiscale aferente, titlurile pe durata nedeterminata); - fonduri proprii de nivel 2 suplimentare (actiunile preferentiale cumulative pe durata determinate, capitalul sub forma de imprumut subordonat). 2.Operatiunile de primire de depozite principala categorie de operatiuni prin care bancile isi constituie resursele necesare desfasurarii activitatii de intermediere pe piata. Depozitul reprezinta suma de bani incredintata unei banci. Depozitele bancare apar sub forma conturilor curente a depozitelor la vedere si a celor la termen. Conturile curente deschise clientilor sunt destinate operatiunilor anuale de incasari si plati. Depozitele la vedere pot fi oricand utilizate de catre deponenti prin plati sau prin retrageri. Depozitele la termen reprezinta o suma depusa de titular si aflata la dispozitia bancii pana la o anumita scadenta stabilita prin contract in momentul constituirii depozitului. 3.Operatiunile de refinantare de la banca centrala: - Rescontarea operatiunea prin care bancile comerciale vand bancii central cambiile primate de la client in urma scontarii. - Operatiunea similara rescontarii este lombardarea operatiunea de imprumut de gaj de efecte publice prin care bancile obtin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt. - Cumparari reversibile (REPO) de active eligibile reprezentand tranzactii in cadrul carora BNR cumpara de la toate bancile interesate active eligibile pentru tranzactionarea cu angajamentul bancilor de a-si rascumpara titlurile la o data ulterioara. 4.Operatiuni pe piata interbancara O banca se poate afla in acelasi timp atat in pozitia de imprumutat, cat si in cea de plasator pe piata interbancara. Atragerea de depozite interbancare reflecta depozitele constituite de alte banci la banca respectiva,depozite ce pot fi la vedere, la termen si colaterale. Tranzactiile interbancare pe piata monetara in lei sau in valuta se desfasoara prin compartimentele de arbitraj ale unitatilor bancare. 5.Operatiuni de acordare a creditelor : In cazul activitatii de intermediere pe care o realizeaza bancile comerciale, operatiunile de acordare a creditului ocupa un rol important,fiind principalele operatiuni active ale bancilor comerciale. Conditiile de respectare a creditului privesc urmatoarele elemente: - subiectii raportului de creditare: debitorul si creditorul; - creditorii traditionali sunt bancile,insa in aceeasi categorie se include si persoane fizice, detinatorii de obligatiuni, autoritati locale sau centrale. Creditorii sunt cei care dispun de un excedent monetar pe care il urmaresc s ail plaseze in conditii avantajoase. - promisiunea de rambursare a sumei imprumutate, asumata de debitor in momentul semnarii contractului de credit; - costul creditului este reprezentat de dobanzi si comisoane; - rata dobanzii poate fi fixa sau variabila; - ratele de referinta,cele mai utilizate pe plan european, sunt: a) EONIA b) EURIBOR
4

- termenul de rambursare variaza de la perioade foarte scurte la perioade indelungate, astfel exista credite pe 24 ore (overnight) acordate pe poata interbancara, dar si imprumutri acordate pe o perioada de peste 25 ani. Exista mai mult categorii de credite clasificate dupa cum urmeaza: I. Dpdv. al scadentei credite pe termen scurt (sub 1 an) - credite pe termen mediu (1-5ani) - credite pe termen lung (peste 5 ani) II. Dpdv. al obiectului creditului creditul bancar (obiectul il constituie transferul temporar si oneros al unei sume de bani in favoarea clientului bancii) - creditul comercial (obiectul il constituie transferul definitive si oneros al unei marfi in posesia clientului). Se poate trasnforma in credit bancar prin scontare. III. Dpdv. al calitatii debitorului credite acordate persoanelor fizice; - credite acordate persoanelor juridice; - credite de echipament(necesare pt proiecte de investitii) IV. Dupa modul de rambursare rambursare din amortizare constanta; - rambursare din anuitati constante; - rambursare integral la scadenta. Exista 2 categorii de garantii garantii reale - garantii personale In garantiile reale se includ: - ipoteca pot constitui obiect al ipotecii doar bunurile actuale aflate in proprietatea debitorului,nu si cele viitoare. - gajul se instituie asupra bunurilor mobile si poate fi gaj cu deposedare, denumit si amanet si gaj fara deposedare. - cesiunea de creanta - depozite in lei si in valuta - polite de asigurare a creditului Garantiile personale pot imbraca forma fidejusiunii sau cautiunii. - valoarea minima a garantiilor acceptate de banca este cel putin egala cu suma unitatilor pe care le are de rambursat debitorul.

Bonitatea Aprecierea bonitatii se face pe baza documentelor contabile de specialitate (bilant, cont de profit si pierdere) , precum si a modului in care au fost onorate in trecut obligatiile contractuale. Dintre indicatorii care stau la baza aprecierii bonitatii amintim: 1.Rata lichiditatii generale se considera ca lichiditatea generala este favorabila atunci cand rata lichiditatii generale este supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5) RLG = Active circulante / DTS 2.Rata lichidiatatii reduse in literatura de specialitate se considera ca valoarea optima este cuprinsa intre 0,7 si 1. RLR = (Active circ. - stocuri) / DTS sau RLR=(Creante + disponib.) / DTS
5

3.Rata lichiditatii immediate In literatura de specialitate considera corespunzatoare o rata a lichiditatii imediate de peste 0,35. RLI=Disponib. Banesti / DTS 4.Analiza solvabilitatii ilustreaza capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile totale din resursele totale. Rata solvabilitatii se determina ca raport intre A totale si datoriile totale, intreprinderea fiind considerate solvabila atunci cand suma activelor este mai mare sau cel putin ehala cu totalul pasivelor exigibile (1,5). RS=Atotal / Datorii totale 5.Rata rentabilitatii financiare este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie superioara ratei medii a dobanzii ROE=(Profit net / K proprii) * 100 6.Analiza capacitatii de indatorare poate fi determinata prin intermediul umratorilor indicatori: CIG= Dat. Tot / Pasiv. Tot (coef. Indatorarii globale) CIT= Dat. la term. / K proprii (coef. Indatorarii la termen) Coef. Indatorarii pe termen sc. = Dat. pe TS / P total VAN (>0), IP(>1), RIR, FR, NFR, TN Evaluarea performantelor financiare de catre fiecare banca permite incadrarea creditelor intr-una din urmatoarele categorii: Categ. A performante financiare foarte bune care permit achitarea la scadenta a datoriei cu mentinerea unui nivel ridicat al performantei si in perspective; Categ. B performante financiare bune, fara perspective mentinerii lor; Categ. C performante financiare satisfacatoare, cu tendinta de inrautatire; Categ. D performante financiare scazute si ciclice la intervale scurte de timp; Categ. E pierderi si incapacitatea rambursarii. Ca urmare a analizei serviciului datoriei, creditele acordate de societatile comerciale se clasifica astfel: #Standard credite acordate unor client solvabili pentru afaceri bune,care nu implica deficiente si riscuri #In observatie imprumuturi acordate unor client cu performante financiare ridicate, dar care in anumite perioade de timp intampina dificultati in ramburasrea ratelor scadente #Substandard credite care prezinta deficiente si riscuri ce afecteaza rambursarea datoriei, neputand fi recuperate integral in cazul in care deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs #Indoielnice credite care nu pot fi rambursate,iar garantiile lor sunt incerte #Pierderile imprumuturi care nu pot fi restituite bancii si nu mai pot fi considerate plasamente.

Riscurile bancare Riscul bancar este un fenomen present in ansamblul sferei de activitate a societatii bancare. Riscul de credit trebuie evaluat prin comparative cu beneficiile pe care banca se asteapta sa le obtina din acordarea creditelor. Beneficiile directe se concretizeaza in dobanzile si comisioanele incasate la creditul acordat,iar beneficiile indirect constau in mentinerea unei relatii cu clientul care poate oferi bancii depozite mai mari sau poate solicita o diversitate mai mare de servicii. Bancile calculeaza pt estimarea riscului de creditate urmatoarele categorii de indicatori: - volumul creditelor restante / total credite *100 - volumul creditelor neperformante / total credite * 100 - rezerve pt pierderi din credit / total credite * 100 - provizioane pt pierderi din credite / pierderi nete *100 - profit brut / provizioane pt pierderi din credite * 100 Aparitia si dezvoltarea riscului ratei dobanzii de datoreaza unor factori endogeni si exogeni, in categoria primilor incluzandu-se structura activelor si pasibelor, calitatea portofoliilor de credite, strategia bancii, esalonarea scadentelor creditelor, scadenta fondurilor atrase. Dintre factorii exogeni care determina aparitia riscului ratei dobanzii amintim: evolutia conditiilor economice generale, politica monetara,financiara,valutara, neconcordante intre politica bancii centrale so politica economica a guvernului etc. In functie de dimensiunea activelor si pasivelor cu dobanda fixa sau variabila, se determina pozitia bancii fata de riscul ratei dobanzii, pozitie care poate fi lunga, scurta sau neutral, calculate ca diferenta intre activele si pasivele purtatoare de dobanzi. Printre indicatorii de cuantificare a riscului ratei dobanzii se regasesc: - riscul ratei dobanzii calculate ca raport intre A si P purtatoare de dobanzi; - marja absoluta a dobanzii bancare, exprimata prin venituri nete din dobanzi, ilustreaza capacitatea bancii de a-si acoperi cheltuielile cu dobanzi din veniturile obtinute prin incasarea dobanzilor din credite; - marja procentuala bruta a dobanzii bancare marja absoluta a dobanzii / active productive * 100 - marja procentuala neta diferenta / raportul intre nivelul mediu al rate dobanzii cu A si nivelul mediu al ratei dobanzii cu P. Riscul de lichiditate probabilitatea ca o banca sa nu-si poata indeplini obligatiile de plata fata de clientii sai. Printre indicatorii pt analiza lichiditatii amintim: - lichiditatea globala - lichiditatea imediata - lichiditatea in functie de total depozite - lichiditatea in functie de total depozite si imprumuturi Riscul de insolvabilitate / de capital nu este specific societatilor bancare, deoarece orice societate comerciala este supusa acestui risc, insa el este supradimensionat in sectorul bancare data fiind functia de intermediere financiara a bancilor.