P. 1
proiect lenuta

proiect lenuta

|Views: 205|Likes:
Published by Ana Ani E

More info:

Published by: Ana Ani E on Nov 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2014

pdf

text

original

CUPRINS

1. 2. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 3 DESHIDRATAREA – produse vegetale ................................................................................................... 3 2.1. Deshidratarea produselor alimentare ............................................................................................... 5 2.2. Activitatea apei din produsele vegetale ............................................................................................ 6 2.3. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare ................................................ 8 2.4. Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: .................................................................................... 9 2.5. Instalaţii pentru deshidratarea legumelor ....................................................................................... 11 2.6. Conversiunea termică a energiei solare pentru uscarea produselor agricole in ţările Uniunii Europene (UE) ......................................................................................................................................... 13 2.7.Procesul tehnologic de deshidratare a produselor vegetale ............................................................ 14 2.8. Mecanismul procedeului de uscare ................................................................................................. 15 3. IMPORTANŢA ŞI UTILIZĂRILE CARTOFULUI......................................................................................... 18 3.1. Importanţa culturii cartofului ......................................................................................................... 18 3.2. Utilizările cartofului.......................................................................................................................... 18 4. SOIURI DE CARTOF ŞI MORFOSTRUCTURĂ ......................................................................................... 19 4.1. Soiuri de cartof ................................................................................................................................. 19 4.2.Morfostructura cartofului ................................................................................................................. 20 4.2.1. Structura anatomică ................................................................................................................. 20 4.2.2. Compoziţia chimică a tuberculilor de cartof ............................................................................. 20 4.3. Calitatea cartofului........................................................................................................................... 21 5. TEHNOLOGIA DESHIDRATARII CARTOFULUI ....................................................................................... 21 5.1. Deshidratarea cartofului .................................................................................................................. 21 5.2. Insuşiri tehnologice .......................................................................................................................... 22 5.3. Soiuri de cartof utilizate la deshidratare.......................................................................................... 24 5.4. Prelucrarea cartofilor ...................................................................................................................... 24 6. OBŢINEREA FULGILOR DE CARTOFI..................................................................................................... 28 6.1. Procesul tehnologic şi utilaje folosite .............................................................................................. 28 7. NORMATIV DE CALITATE A FULGILOR DE CARTOFI ............................................................................ 33

1

8. 9.

CONTROLUL LEGUMELOR DESHIDRATATE ŞI DEPOZITATE ................................................................. 33 BILANŢ DE MATERIALE ........................................................................................................................ 34

BILANŢ TOTAL DE MATEIALE ....................................................................................................................... 41 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 42

2

1. INTRODUCERE
Solanum tuberosum,banalul şi binecunoscutul cartof, prezent aproape zilnic sub o formă sau alta pe masa noastra,are o istorie veche şi glorioasă pe măsura calitaţilor sale nutritive. Deşi originar din America ―gasită‖de europeni in 1492 a fost ―descoperit‖ doar in 1532,după cucerirea statului Peru de către spanioli. Locul de origine este cunoscut şi necontestat,pantele şi văile insorite ale munţilor Anzi şi imprejurimile locului Titicaca din America de Sud,dar cum a ajuns in Europa şi,mai ales,cine l-a adus este o problema controversăta.Cea mai veche atestare scrisă a prezenţei acestei plante in Europa datează din 1573 şi se află in arhivele unui spital din Sevilia-Spania. Pătruns in Europa,a fost tratat cu ostilitate deoarece se consideră că schimbă culoarea albastră a sangelui nobil,că produce lepra,tuberculoza,că este hrană trimisă din iad.Actualmente cartoful se cultivă in toate continentele,dar in mod deosebit in Europa care deţine circa 60% din suprafaţa mondială. Cu toate acestea cartoful castigă tot mai mulţi adepţi ―cucerind‖Europa. Shakespeare i-a descris calitaţile afrodisiace,Louis al XIV ii purta florile la butonieră. In secolul al XIX-lea,cartoful era hrană de bază a multor popoare,in special a celor din nord,mai ales a irlandezilor.Apariţia manei in Europa a dus la dezastre,ca mai tarziu să aibă şi alte influienţe socio-economice. Pătrunderea cartofului in Romania are loc in secolul al XVIIIlea.Primele semnalări sunt din Transilvania .Un raport al tipografiei Blaj adresat guvernatorului provincial in 1772 menţionează unul din primele manuale de indrumari intitulat ―Instrucţiuni practice pentru cultura cartofului‖fiind redactat la Blaj in 1750.Următorul manual practic intitulat ‖Invăţătura pentru cartoafle‖, a apărut la Iaşi in 1829. Multe date privind cultura cartofului şi rolul ei social se află in arhivele bisericilor saseşti din Transilvania. Evoluţia acestei culturi in ţara noastră nu a fost spectaculoasă,producţiile obţinute nu au fost la nivelul altor ţări,a condiţiilor pedoclimatice şi a soiurilor cultivate. Considerat a doua‖paine a omenirii‖ şi un produs strategic foarte important pentru securitatea alimentară a omului in mileniul II,cartoful se cultivă in peste 150 de ţari,producţiile inregistrate insumand 311 miliarde tone. In anul 2001, pe plan mondial, principalii cultivatori au fost China, Rusia, Polonia, India şi SUA. A fost şi este totuşi cea mai veritabilă dintre culturile de camp.

2. DESHIDRATAREA – produse vegetale
Deshidratarea se realizează prin evaporarea apei care ajunge treptat la suprafaţa produsului supus deshidratării pană la valoarea aw < 0,7 care să impiedice dezvoltarea microorganismelor. In funcţie de natura aportului de căldură, uscarea poate fi: – prin convecţie – de la agent la produs; – prin conducţie –prin produs; – prin radiaţie – de la surse exterioare; – incălzire in dielectric (uscare cu curenţi de inaltă frecvenţă, microunde). După modul in care se execută indepărtarea vaporilor se deosebesc: ● uscare in aer; ● uscare in vid; ● uscare prin convecţie la presiune atmosferică (cea mai utilizată in practica industrială) – se poate realiza in următoarele variante :
3

– uscare clasică – in camere, tunele, cu benzi; – uscare in strat vibrator – variantă a uscării prin fluidizare ( produse bucăţi – sau granule): – uscare in strat fluidizat – legume feliate, cereale, sare, făină, zahăr, carne – cuburi. ● uscare in strat de spumă – materialul lichid adus in strat de piure ( prin concentrare sub vid prealabilă) este amestecat cu o substanţă emulgatoare şi transformat intr-o spumă prin insuflare de gaz inert sub presiune (azot). Această spumă se aplică pe o suprafaţă netedă (bandă) şi este uscată cu aer cald. Spuma uscată sub formă de foaie spongioasă este măcinată şi transformată in pulbere fină. Se aplică la sucuri şi piureuri de fructe şi legume, infuzie de cafea, ceai, extractele de carne, ouă, branzeturi. Are următoarele variante : uscare in fileu subţire de spumă, in strat (străpuns de spumă); ● uscare prin dispersie – a produselor lichide, piureuri, paste – nu se aplică produselor solide. Se realizează la temperatură ambiantă intr-o incintă de deshidratare cu ajutorul unui curent de gaz uscat (N2) in circuit inchis. Se păstrează in intregime principiile nutritive şi proprietăţile senzoriale ale produsului iniţial; ● uscare prin pulverizare, cu variantele : – uscare prin pulverizare cu spumă; – uscare prin pulverizare in aer la temperatură ambiantă (procedeul Birs) – – aplicată produselor lichide şi semilichide; ● uscarea prin conducţie la presiune atmosferică – se realizează prin contactul produsului cu o suprafaţă fierbinte, avand astfel loc evaporarea apei. Produsul se indepărtează de pe suprafaţă prin radere cu un cuţit. Uscătoarele folosite sunt de tip tambure rotative, iar produsele care se pot usca sunt intr-o stare lichidă concentrată şi cu structură granulară. Dezavantajele sunt majore, cu influenţă negativă asupra produsului uscat: solubilitate scăzută (proteine denaturate), culoare modificată (reacţia Maillard, caramelizare), valoare alimentară redusă, iar produsele necesită o măcinare ulterioară; ● uscare sub presiune – se realizează in strat de spumă şi in strat subţire (peliculă) şi are următoarele avantaje: calităţi senzoriale şi nutriţionale superioare ale produselor datorită temperaturii mai scăzute de uscare şi a lipsei oxigenului. Alte procedee particulare de uscare sunt: – uscare cu radiaţii infraroşii; – uscare cu microunde; – uscare favorizată de ultrasunete; – uscare azeotropă; – uscare parţial osmotică. Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate in industrie, sunt: – uscare combinată cu blanşare – la fructe; – uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii; – uscare combinată cu incălzire – expandare; – uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică; – dehidrocongelarea –scăderea umidităţii pană la 50% la congelare; – criodeshidratarea – liofilizare.

4

2.1. fără a se distruge ţesuturile sau a se deprecia valoarea alimentară a produselor. .transformari de culoare. in cazul uscarii produselor cu aer cald are loc o antrenare cu vapori a aromelor specifice. cu exceptia uscarii prin liofilizare. Produsele alimentare in prealabil fluidizate sunt deshidratate prin doua metode: peliculara si prin pulverizare sau atomizer sub forma de pulberi (oua praf. de prezenta metalelor grele si continutul de zahar reducator dar si rezultatul proceselor oxidative. respectiv cresterea concentratiei substantelor solubile pana la valori care sa atinga stabilitatea produsele alimentare la pastrare.). .transformari de structura. care se exteriorizează prin limitele capacităţii de rehidratare. deshidratarea in pat fluidizat. Conditiile principale ale deshidratarii sunt: . sunt usor de preparat. care este o uscare artificială. . in timpul procesului de uscare. lapte praf etc. liofilizarea (criodesicarea sau criosublimarea). creşterea valorii alimentare la unitatea de greutate şi modificări fizico-chimice mai mult sau mai puţin profunde in starea membranelor şi componentelor celulare. ceea ce influenteaza valoarea alimentara. in functie de regimul aplicat. in care scop se foloseşte şi expresia de uscare naturală. produc zbarcirea si reducerea volumului datorita scaderii continutului de apa si contractiei tisulare. impiedicand procesele oxidative si asigurand pierderea intr-o masura mai redusa a substantelor de miros.circulatia aerului pentru eliminarea vaporilor de apa rezultati.transformari de aroma si gust. spre deosebire de deshidratare. majoritatea metodelor de uscare. sunt usor de manipulat si transportat. 5 . Uscarea legumelor şi fructelor este procesul tehnologic prin care se reduce conţinutul natural de apă pană la un nivel care să impiedice activitatea microorganismelor. au loc transformari sensibile in compozitia chimica. — Deshidratarea reprezintă procesul in virtutea căruia fructele şi legumele pierd o anumită cantitate de apă. aromă.un nivel de temperature care sa asigure evaporarea apei.reducerea valorii alimentare. valoare energetica sporita. gust si aroma. Produsele deshidratate au un volum micsorat. Cele mai moderne procedee sunt deshidratarea in pat fluidizat si liofilizarea. realizeaza economii la pastrare si depozitare. dar pierd o parte din substantele aromatice si se distrug partial unele vitamine. greutate mai mica. deshidratarea dirijata in instalatii speciale la presiune normala. — Uscarea se deosebeşte de deshidratare prin lipsa de reglare a temperaturii. . Deshidratarea produselor alimentare Deshidratarea sau uscarea este un procedeu bazat pe reducerea continutului de apa. reducerea volumului materiei prime folosite. umidităţii relative şi mişcării aerului. degradarea culorii este in functie de temperature si de timpul de uscare. concentrarea in vid. ultimul asigurand pastrarea capacitatii de rehidratare. Principalele metode de deshidratare sunt: uscarea naturala. Transformari calitative suferite de produsele alimentare prin uscare: . din care cauza se inregistreaza pierderi importante de arome. . Ansamblul de fenomene ce se produc in timpul uscării duce la concentrarea substanţei uscate. miros.o suprafata de contact cu aerul maxim posibila. Eliminarea apei din alimente trebuie dirijata in asa fel incat coloizii hidrofili sa-si mentina capacitatea de rehidratare. in urma cărui fapt se realizează o stare fizicochimică propice menţinerii valorii lor nutritive şi atributelor calitative: gust.

trecerea apei in stare de vapori intr-un mediu in care in afara vaporilor de apă există şi aer şi alte gaze. in cazul al doilea. este evidentiata prin intermediul activitatii apei. permit reducerea pierderilor de căldură. iar pe de altă parte unele legi fizico-chimice de constituire a substanţelor celulare ca şi permeabilitatea membranelor celulare. potrivit unor parametri fixaţi in prealabil pentru respectiva materie primă supusă procesului. Activitatea apei din produsele vegetale Continutul de apa. conditioneaza activitatea enzimelor si a microorganismelor. — Vaporizarea. pentru a continua procesul deshidratării se apelează la un aport suplimentar de căldură. — Evaporarea. 6 . structura anatomică a produselor. de uscare sau deshidratare reprezintă cantitatea de materie primă necesară pentru obţinerea a l kg de produs finit. Pentru evaporarea apei din produsele supuse deshidratării. se utilizează diferite tehnici care constau dintr-o succesiune de operaţii tehnologice şi se folosesc aparate şi instalaţii mai mult sau mai puţin perfecţionate cu un consum de energie mai mare sau mai redus şi care. Se considera ca activitatea apei reprezinta apa la dispozitia microorganismelor. 2. in care cel puţin circulaţia aerului incălzit. trecerea apei in stare de vapori. — Deskidrator este o instalaţie de uscat fructe şi legume folosită pentru indepărtarea excesului de apă din materia primă supusă deshidratării. In primul caz prin simpla expunere la aer şi la temperatura mediului ambiant are loc indepărtarea umidităţii din produse prin procesul de evaporare.Diferenţa dintre uscarea naturală şi cea artificială constă in natura energiei termice folosite şi anume energie solară (uscare naturală) şi energia rezultată din arderea unui combustibil oarecare (uscare artificială sau deshidratare) şi viteza cu care se indepărtează excesul de apă din materia primă respectivă. viteza de mişcare. po – presiunea vaporilor de apa din atmosfera la temperatura. este instalaţia de uscat fructe şi legume in care mişcarea aerului se face de la sine. intr-un mediu in care există numai vapori de apă. Activitatea apei este definita prin raportul dintre elasticitatea vaporilor de apa de la suprafata produsului si elasticitatea vaporilor de apa pura la saturatie la aceeasi temperatura. dar mai ales starea ei. a microorganismelor. Activitatea apei (aw) da indicatii asupra cantitatii de apa libera care determina presiunea de vapori de apa deasupra produsului: aw = p / po = Nw / Nw + Ns unde: p – presiunea vaporilor de apa din produs la temperatura T. — raţia. Evaporarea apei din legume şi fructe este un proces complex in care sint implicate. inlăturarea apei făcandu-se prin procesul de vaporizare. temperatura şi umiditatea relativă a aerului sunt controlate automatizat. pe deo parte. pe cit posibil. Legatura dintre apa din produsele alimentare si activitatea enzimelor. — randamentul reprezintă cantitatea de produs finit obţinut din cantitatea de materie primă şi se exprimă in procente. pe baza diferenţei termice existente intre atmosfera din evaporator şi atmosfera externă.2. — Evaporator.

deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor vegetale si animale pana la aw = 0. toate produsele alimentare incadrandu-se in acest interval.620 – 0. . cereale este de 0. fructe proaspete este de 0. Astfel autooxidarea si imbrunarea pot avea loc simultan in majoritatea alimentelor. asigurand o pastrare maxima a calitatii (de exemplu pentru laptele praf 3. pentru fulgii de cartofi 6-7%). Umiditatea reprezinta un factor cu implicatii profunde asupra calitatii produselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe cazuri se interfereaza reciproc. 2. Dacă apa liberă. De exemplu valoarea activitatii apei pentru zahar.00 toate celelalte bacterii. Din partea a doua a formulei se observa ca activitatea apei poate fi calculata prin numarul de moli de apa (Nw) raportati la suma molilor de apa si a molilor de substanta (Ns).91 – 1. intre 0.96. Continutul de apa al materialului si umiditatea relativa a aerului inconjurator dau activitatea apei care este direct legata de umiditatea relativa de echilibru (Ure): aw =Ure / 100 Valorile numerice ale activitatii apei variaza intre 0 (la produse complet anhidre) si 1 (la apa pura). Pentru 7 . sucuri.viteza reactiilor enzimatice in produsele alimentare depinde de activitatea apei: la activitati mari ale apei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu viteze mari. in timp ce la activitati mici ale apei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau inexistente. stimuleaza foarte puternic fenomenele oxidative.60 – 0. carne.valorile activitatii apei dau indicatii asupra dezvoltarii microorganismelor. iar pentru oua.85 bacteriile halofile.la valori medii exercita un effect de protectie a lipidelor fata de oxidare. intre 0.65 – 0.3%. Pentru fiecare produs exista un continut optim de umiditate la care viteza de oxidare si cea de imbrunare sunt minime.numarul de moli de substanta. efectul maxim fiind la aw = 0. intercelulară. hidroliza protopectinei si demetilarea pectinei. apa vacuolară. Fiecare microorganism are cerinte diferite fata de continutul de apa al mediului in care traieste.1. Din contra.numarul de moli de apa. La 0. pentru paine.65 se dezvolta drojdiile osmofile. – la o activitate a apei de 0.1 insa. deci se evaporă foarte greu. intracelulară. este cedată de acestea cu mare dificultate.activitatea apei influenteaza unele procese hidrolitice neenzimatice ca: transformarea clorofilei in feofitina. Ns . Nw .75 – 0.8. In general dezvoltarea microbiana se costata in intervalul de activitate a apei de 0.To – temperatura de echilibru a sistemului. 3. .7 apare imbrunarea produselor datorate reactiilor melanoidice. fiind urmate de mucegaiuri. iar intre 0. pentru fructe uscate este 0. Notiunile de activitate a apei si de umiditate relativa de echilibru prezinta o importanta deosebita pentru stabilitatea si calitatea produselor alimentare. . care este parte componentă a substanţelor* celulare.97. 5. Astfel: 1.995. apa legată. Bacteriile reprezinta microorganismele cu cele mai mari cerinte de apa in mediul in care traiesc si se dezvolta.5.75 mucegaiurile xerofile. se evaporă relativ uşor din ţesuturile produselor horticole. 4. legume.6 – 0.72 – 0. . dimpotrivă. branza este de 0.

usturoi. 2. trebuie folosită o tehnologie specifică. cu rol de protecţie. sub formă de pseudopolinuculă la căpşuni sau sub formă de fructe false. deci ale părţii lor comestibile. salată. prune. Aşa de exemplu. Pentru uscarea produselor din fiecare categorie. precum şi proprietăţile apei din produsele proaspete. Factori referitori l materialul supus uscarii:  Cantitatea sau debitul  Forma de prezentare  Umiditatea initiala  Forma de legare a umiditatii  Densitatea in vrac  Sensibilitatea termica si la oxigen  Agresivitatea chimica 8 . pe rindul exterior de celule se află un strat de ceară sau chiar perişori mai fini sau mai grosieri. pătrunjel. Pentru uscare trebuie indepărtată scoarţa. care au o permeabilitate relativ redusă. vişine. sub formă de polidrupă la zmeură şi mure. piersici şi caise. apoi trebuie asigurată migrarea apei prin pereţii celulelor (membrane).evaporarea ei trebuie invinse mai intri legile fizico-chimice specifice care asigură compoziţia şi stabilitatea compuşilor celulari. leuştean. ţelină. — inflorescenţa la conopidă. au găsit remediile necesare pentru a invinge aceste obstacole la evaporare. Prezentind aceste particularităţi ale procesului dej uscare a legumelor si fructelor se explică necesarul de consum de energie in efectuarea acestui procedeu de conservare. — randul exterior cu rol de protecţie are membrana suberificată. care ingreunează procesul de uscare. impermeabilă pentru apă. Clasificarea legumelor şi fructelor după partea comestibilă. struguri. Tehnologiile . să se aibă in vedere caracteristicile specifice gustative. legumele rădăcinoase se caracterizează prin creşterea accentuată in grosime. sub formă de bacă la roşii. este următoarea: — rădăcina la morcov. pătrunjel. cărnoase la seminţoase (mere. dar realizarea lor se face cu consum de energie. pere şi gutui). — tulpina sub formă de tuberculi la cartofi sau sub formă de bulbi la ceapă. acumularea unor cantităţi mari de substanţe de rezervă şi de apă. apoi se face divizarea rădăcinilor in cuburi sau felii. —fructul sub formă de păstaie la fasole verde. Le menţionăm numai pe acelea care se deshidratează .. iar la suprafaţă au scoarţa formată din mai multe randuri de celule. Aceste consumuri sint explicabile numai dacă se au in vedere caracteristicile anatomo-fiziolo-gice ale legumelor şi fructelor şi conţinutul lor ridicat in apă. praz. In ceea ce priveşte particularităţile comportării legumelor şi fructelor la uscare trebuie. sub formă de drupă la cireşe.3. Legumele de la care se folosesc fructele. Factori care influenteaza operatia de uscare şi metodele de uscare Acestia se clasifica in: 1. in primul rand. ardei. ţelină. ca şi speciile pomicole (drupe sau fructe false cărnoase) au la suprafaţă o pieliţă (epicarp) formată din două sau mai multe straturi de celule. păstarnac şi altele. mărar. —frunza la spanac.

Uscare convectiva-transmitera caldurii prin convectie de la aer sau alte gaze la materialul supus uscarii 2. Metode combinate  Uscare convectiv-radianta  Uscare conductiv-radianta  Uscare convectiv-dielectrica Dupa presiunea de uscare 1. Factori referitori la agentul de uscare  Natura agentului  Modul de obtinere  Temperatura si presiunea  Umezeala relativa  Debitul  Continutul de inpuritati 3.4. Uscare la presiune atmosferica sau la valori apropiate-intalnita la uscaraea convectiva. Dupa tehnica de uscare utilizata 1.Factori referitori la materialul uscat  Temperatura maxima admisa  Durata uscarii  Regimul de functionare  Producerea de praf si recuperarea acestuia  Evacuarea agentului de uscare sau recircularea acestuia  Tipul uscatorului 2. Friablitatea si abrazivitatea  Toxicitatea  Imflamabilitate 2. Uscare conductiva-transmiterea caldurii prin conductie.conductiva. Uscare convectiva 9 . Uscare dielectrica-incalzirea dielectrica a materialului in camp de CIF(curenti de inalta frecventa) 4.cuprinde uscarea prin sublimare si uscare moleculara.precum si la majoritatea metodelor combinate 2. Uscare sub depresiune-recomandata pentru produsele termosensibile. Clasificarea metodelor de realizare a uscarii: Dupa modul de transmitere a caldurii pentru eliminarea umidtatii 1.radianta. Uscare radianta-transmiterea caldurii prin radiatie 5.prin intermediul unei suprafete de transfer termic 3.

produsul se incalzeste si doar o parte din caldura este folosita la evaporarea apei 2. Produse vegetale conservate prin uscare .provocandin anumite conditii rupturi la suprafata produsului.rezistenta la difuziune si grosimea produsului sunt mai mici . Deshidratarea legumelor şi fructelor se face in diferite tipuride uscătoare.cu pierderi importante de suc celular.apa legata coloidalsi chimic). folosind aerul ca agent de uscare. procesul se numeste deshidratare. ferit de ingheţ iarna şi de căldura excesivă in timpul verii. Etapa dureaza pana cand nu se mai produce difuzia interna. ceapa se foloseşte la obţinerea unor produse de patiserie. incetinind evaporarea .raportul dintre suprafata produsului si continutul sau de apa este mai mare si viteza de uscare este mai mare. La unele sortimente se foloseşte ceapa uscată care trebuie păstrată in saci din hartie caşerată sau in saci de polietilenă. viteza de deshidratare este constanta . Pe parcursul procesului .     Conventionala Uscare in pat fluidizat Uscare pneumatica Uscare prin pulverizare Uscare cu pompa de caldura 2. Procesul de deshidratare se desfasoara in trei faze succesive: 1. Umiditatea relativa a aerului are o influenta considerabila asupra vitezei de deshidratare . Uscare prin procede speciale  Uscare in camp de CIF  Uscare in camp sonor Daca la eliminarea apei se foloseste energia solara avem de a face cu proces de uscare .iar daca pentru obtinerea energiei termice se foloseste un combustibil sau alta sursa de energie. Aceasta va ingreuna desfasurarea ulterioara a procesului tehnologic. 10 . 3. in timp ce o umiditate relativa scazuta determina o eliminare fortata a apei din produs. In stare proaspătă sau deshidratată . Uscare conductiva si radiant-conductiva:  Uscare conductiva  Uscare conductiva sub depresiune 3. eliminarea apei din produse se realizeaza prin difuzie care poate fi :externa ( evaporarea apei de la suprafata produsului) si interna (deplasarea apei din interiorul produsului). O viteza de difuzie externa mare si una de difuzie interna mica determina uscarea suprafetei produsului.Viteza de deshidratare este cu atat mai mare cu cat temperatura este mai ridicata. se elimina o parte din apa coloidala ca mai apoi sa se elimine si o parte din apa de absorbtie.Se păstrează in loc uscat. Cresterea umiditatii relative a aerului reduce capacitatea acestuia de a absorbi vaporii de apa din produs . La deshidratarea legumelor şi fructelor trebuie repetate anumite condiţii tehnice. Miscarea apei in materia prima supusa deshidratarii este conditionata de formele in care se gaseste in produse(apa libea. funcţie de caracteristicile materiei prime şi ale produsului finit. O importanta deosebita are raportul dintre difuzia interna si cea externa.avand loc eliminarea apei din produs. in funii sau in vrac. cu rupturi ale membranelor celulare.provocand aparitia fenomenului de scorjire.

5. Instalaţii pentru deshidratarea legumelor Clasificarea uscătoarelor:  in functie de presiunea de lucru:  uscatoare la presiune atmosferica sau sub depresiune  in functie de caracterul functionarii:  functionare continua  discontinua  in functie de aportul de caldura:  Convective  Conductive  Prin radiatie  Dielectrice  in functie de tipul constructiv  Tip camera  Tip tunel  Camera  Tambur  Banda  Coloana  Pneumatice  Pulverizare  Fluidizare Instalaţia de deshidratare convectivă: Date tehnice: Capacitatea masinii de baza l 100 Capacitatea containerului atasat l 200 11 .2.

74 Puterea totala fara generatorul de aer cald kW 5. Uscarea fructelor şi legumelor pe grătare cu ajutorul căldurii solare: Fig. Pentru a se realiza o expunere cit mai bună a produselor spre soare. 12 .Utilajul este actionat direct din unitatea de control a masinii.2 Cantitate aer uscat m3/h 90 Cantitate aer regenerat m3/h 20 Presiunea de conectare a aerului comprimat pentru alte dispozitive de transport bar 4 . in aceste condiţii. care contribuie la ridicarea temperaturii in produse.. operarea temperaturilor si reducerea temperaturilor pot fi programate pe monitorul masiii Allrounder. uscarea durează cu l—2 zile mai puţin decat la uscarea obişnuită. faţă de sol (fig. 1).Datele setate sunt stocate impreuna pe discheta. de filtrare a aerului m3/h 180 Avantaje: .5 Puterea totala cu generatorul de aer cald kW 6. il constituie acoperirea permanentă a grătarelor cu folie de polie-tilenă. l — Uscarea' legumelor şi fructelor pe grătare acoperite Un procedeu care imbunătăţeşte simţitor condiţiile igienice de obţinere a produselor uscate. 6 Cantitatea max.055 Generator aer uscat kW 0.. .Timpii pentru inchidere si deschidere.Tensiunea de alimentare 220 / 380 V 50 Hz Element de incalzire kW 4. care le permite aşezarea sub un unghi de aproximativ 30°. .5 Ventilator kW 0.95 Inaltime transport m 3 Presiunea de transport bar 0. sub care se realizează „efectul de seră". grătarele se prevăd cu cite un picior de sprijin.

precum şi a moleculelor sensibile in plantele medicinale. insectelor şi de intemperii. Uscarea fructelor şi legumilor prin expunerea directă la radiaţia solară.Această tehnologie poate fi folosită şi pentru uscarea fanului. este vehiculat de un ventilator acţionat de un motor electric sau eolian şi direcţionat in camera de uscare. Aceste uscătorii permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 5. in comparaţie cu timpul necesar pentru uscarea directă. prune. 2. borhot de sfeclă şi măr. cerealelor. Produsul este ferit de acţiunea dăunătoare a prafului. Sunt lipsite de majoritatea neajunsurilor indicate la instalaţiile directe. Ele posedă un randament şi o productivitate mai mare decat a celor indirecte.Aerul incălzit in convectorul plan. prezentand o construcţie cu acoperiş transparent şi o cameră de uscare. de obicei.In instalaţiile directe razele solare acţionează nemijlocit asupra produsului. 13 . Pentru obţinerea efectului de seră şi pentru protejarea produsului de acţiune mediului (praf. dar prezintă un şir de neajunsuri: – – – – productivitate mică. Se efectuează prin grătare speciale in straturi uniforme. Instalaţiile sunt ieftine şi uşor de produs. sunt asamblate la locul de destinaţie.7-2ori. samburi de caise. in care are loc uscarea pur convectivă şi se evită degradarea vitaminelor in fructe şi legume şi a substanţelor active din plantele medicinale. Este una din cele mai vechi şi mai utilizate tehnologii in agricultură şi in ramurile de prelucrare a produselor agricole. amplasat pe gratare speciale. indirecte şi combinate.25-0. imposibilitatea controlului şi dirijării procesului. Instalaţiile combinate se folosesc pentru produse asupra cărora radiaţia solară nu manifestă acţiune considerabilă. Dezavantajele iindicate lipsesc la instalaţiile de uscare indirectă.captatorul cu acoperiş dublu cu canal de aer asperat la o creastă şi recuperat la o altă creastă are randamentul 0. calitatea nesatisfăcătoare a produsului final. ploaie.peliculă. dar principalul avantaj constă in posibilitatea de a evita degradarea vitaminelor in fructe şi legume.50. format din suprafaţa transparentă şi cea absorbantă. deşeurilor din industria de prelucrare a produselor agricole (tescovină).6. In ţările europene există mai multe tipuri de captatoare ale instalaţiilor de uscare cu diferit randament: .Instalaţiile indirecte . După modul de acţiune a radiaţiei solare asupra produselor se deosebesc trei tipuri de instalaţii solare: directe. Instalaţiile pentru uscare sunt ieftine. persici.are loc uscarea prin convecţie cu ajutorul aerului preincălzit in captatoarele solare. in care se intriduce aerul incălzit. nucilor.Calitatea produsului uscat net superioară.Pe sub grătare are loc circulaţia aerului care antrenează vaporii de apă rezultaţi din produse.000 mp. randament scăzut (15-20%).000 mii tone pe an. destul de simple şi. insecte) gratarele pot fi acoperite cu material transparent . durata de uscare se micşorează de 1. Conversiunea termică a energiei solare pentru uscarea produselor agricole in ţările Uniunii Europene (UE) In 1996 in ţările UE existau circa 800 de uscătorii solare cu o suprafaţă de captare de peste 200.

captator cu efect de seră cu două straturi de peliculă. pere şi piersici. folosind cuţite inoxidabile.Procesul tehnologic de deshidratare a produselor vegetale Recoltarea legumelor şi fructelor se face. Dar cel mai adesea este folosită soluţia de hidroxid de sodiu (sodă caustică).. Se indepărtează: exemplarele care prezintă defecte mecanice (zgarieturi. Momentul de recoltare are o influenţă hotăratoare asupra reuşitei acestei activităţi şi diferă de la o specie la alta. Divizarea sau tăierea produselor in bucăţi sau felii se efectuează la toate legumele. tăierea se efectuează in rondele de 4—5 mm grosime. tăierea se face in jumătăţi. Rădăcinoasele şi cartofii se taie in felii sau cuburi. Operaţia se execută in funcţie de specie. rădăcinoasele sau cartofii şi facultativă pentru unele specii de fructe ca merele. zdrobiri parţiale). sferturi sau optimi. perele sau piersicile. nisip.50. cu scoaterea samburelui la prune. incălzită la 55—95°C. La fructe. Depelarea se poate face şi cu răzătoarea.65. Sortarea este operaţia prin care se urmăreşte indepărtarea produselor care nu indeplinesc condiţiile de calitate corespunzătoare uscării. de concentraţie redusă. cu excepţia frunzoaselor şi a unor fructe. exemplarele necorespunzătoare sint sesizate şi indepărtate mai uşor. . Spălate. atat pentru fructe cit şi pentru legume. Ca urmare. cu ajutorul unor coşuri de nuiele in soluţie de sodă caustică incălzită.0. Spălarea este operaţie comună. . a corpurilor străine (resturi vegetale sau a urmelor de substanţe fitosanitare) etc. exemplarele cu atac de boli criptogamice (mucegaiuri) şi dăunători (atac de insecte. coaja produselor se desface de pe ţesuturi. fie cu ajutorul unor ustensile. ca ceapa. cu arsuri de substanţe insecto-fungicide etc. substanţele practice din membranele celulelor sint transformate in săruri ale acidului pectic. Spălarea se face cu apă potabilă. praf. In gospodăriile individuale. Manual.acoperişul dublu cu canal de aspirat prin olane .55. Lucrarea se poate efectua manual sau chimic. Operaţia se face fie cu mina. Decojirea este o operaţie specifică şi obligatorie pentru unele specii de legume. care sint uşor solubile in apă. merele şi perele se taie in sferturi sau felii de 10—15 mm. ce serveşte ca suprafaţă de captare 0. Ea constă in indepărtarea stratului suberos la rădăcinoase sau cartofi.4-0. in această soluţie produsele sint ţinute 3—15 minute. La ardei de exemplu.30-0. una transparentă şi alta neagră are randamentul de 0.20-0. Decojirea chimică sau depelarea se face cu soluţii apoase alcaline.7. a foilor de protecţie la ceapă sau a epidermei la mere. decojirea chimică se efectuează prin scufundarea produselor. la soiurile alungite. cu mare atenţie pentru a nu deteriora calitatea si valoarea lor. 2. caise sau piersici. lucrarea se execută cu cuţitul. cu scoaterea casei seminale. tăieturi.). iar jetul de apă o indepărtează şi totodată spală resturile de soluţie alcalină. exemplarele cu defecte fiziologice (de culoare. fructe supranaturale sau insuficient coapte. in concentraţie de 12—20°/0. La tomate. Sub acţiunea soluţiei alcaline şi a temperaturii.captatorul cu suprafaţa acoperişului transparentă. Asupra lui vom reveni cand prezentăm particularităţile de care trebuie să ţinem seama la fiecare specie. are ca scop indepărtarea de pe suprafaţa produselor a particulelor de pămint. Tăierea se poate face manual. de păsări) etc. La legumele rădăcinoase şi cartofi este bine ca spălarea să se facă inainte de sortare. După 14 . se face „deeaparea" '-— scoaterea cotorului şi a seminţelor şi tăierea in jumătăţi sau sferturi. tăierea se face in felii.

fie prin scufundare. roşiile. se reduce numărul de spori şi microorganisme de pe suprafaţa produselor. in apă fierbinte la 98— 100°C. timp de 3—5 minute. imediat după opărire. indepărtarea stratului de pruină de la suprafaţa fructelor. in timpul procesului de uscare. Căldura este adusă la produs fie cu ajutorul aerului cald (convecţie).5— 1. prin simpla expunere a produselor la aer cald. 2.. fie prin incălzirea suprafeţei pe care se găsesc produsele. Opărirea constă in scufundarea produselor. perele se aşează cu pieliţa spre grătar şi miezul in sus. intervin două fenomene fundamentale: — transferul de căldura. merele. opărirea se face timp de 5—30 secunde in soluţie alcalină de 0.75%. — transferul de masă prin transferul apei sau vaporilor de apă prin celule şi apoi afară din produs. Aşezarea produselor pe grătare se face manual.5% şi are ca scop. Uscarea asigură calităţile de păstrare şi nutritive ale produselor. Totodată. trebuie definite şi explicate cateva proprietăţi de bază ale amestecului de aer -f. Cantitatea de produs care se poate aşeza pe un metru pătrat de grătar diferă de la o specie la alta şi in funcţie de metoda de lucru folosită. La prune. Condiţionarea si ambalarea produselor uscate asigură gruparea produselor pe categorii de calitate şi menţinerea calităţii pină la consum. in felul acesta apa se evaporă mai uşor din produse. Opărirea mai are avantajul că reduce timpul de uscare a produselor. in mod uniform.3—0.8. se efectuează la unele specii o spălare pentru a indepărta resturile de ţesuturi. caisele. acelaşi rol ca şi opărirea. prin indepărtarea apei pană la limita ce asigură conservabilitatea produsului. Sulfitarea este o operaţie specifică fructelor care urmează să fie uscate şi constă in aplicarea unui tratament cu bioxid de sulf (S02) rezultă din arderea sulfului in spaţii inchise sau din tuburi.5%. Pentru a frana procesele de schimbarea culorii in apă se pot adăuga şi substanţe antioxidante ca de exemplu sulfit de sodiu. ca şi sucul celular şi amidonul scurse din celulele tăiate.1—0. intr-un singur strat. Vaporii de apă ieşiţi din produs sint preluaţi de aer. Mecanismul procedeului de uscare Pentru indepărtarea apei din-legume şi fructe. transmiterea căldurii se face prin radiaţie. fără aglomerări şi fără să rămană spaţii de grătar neacoperit.tăiere. Pentru a inţelege transferul de apă din produs. ca acidul sulfuros. In cazul incălzirii produselor direct de la razele solare. de la care acestea preiau căldura (conducţie). intr-un strat subţire. in concentraţie de 0. in practică. care devine mediu de transfer de masă. fie prin stropire. in care SO2 este lichefiat. sulfit sau bisulfit de sodiu sau potasiu. favorizand evaporarea apei din produse. lichidă. in soluţie alcalină de hidrat de sodiu in concentraţie de 0. Pentru a putea fi uscate produsele trebuie să fie in primul rand incălzite. cand produsele sant scufundate in soluţii acide ale compuşilor sulfului. La struguri operaţia se execută timp de 5—10 minute. care asigură energia necesară transformării apei in vapori. indepărtarea apei are loc prin evaporare. Toate legumele şi fructele opărite sint spălate cu apă rece. Produsele tăiate in jumătăţi sau sferturi ca ardeii.vapori de apă: 15 . Sulfitarea are practic.

exprimat in procente. făcindu-l să piardă o anume cantitate de vapori de apă cu care este incărcat. umiditatea relativă a aerului scade. in timpul procesului de uscare. cu atat uscarea va avea loc intr-un timp mai redus. iar produsul nu este incă gata uscat. Dacă celulele sint omorate prin opărire. In instalaţiile de uscare. Umiditatea relativă a aerului arată capacitatea aerului respectiv de a prelua cantităţi noi de vapori de apă in cursul deshidratării. pină la atingerea gradului său de Saturaţie. fiecare celulă este menţinută destinsă. intre cantitatea de vapori de apă aflaţi intr-un volum de aer la un moment dat şi cantitatea de vapori de apă aflaţi in acelaşi volum de aer. rouă sau temperatura de rouă. —'Umiditatea relativă a aerului este definită printr-un raport. iar dacă va scădea şi mai mult. structura cedează parţial j ireversibil. tensiune. dar dacă solicitarea elastică creşte peste o oarecare valoare.iar deformarea permanentă prin uscare poate deveni chiar mai mare. la aceeaşi temperatură şi presiune. turgescenţă poate dispărea . el va deveni saturat in vapori de apă. datorită conţinutului ei in lichid şi are o structură destul de fermă. Aceste deformaţii plastice au loc indiferent de metoda folosită pentru uscarea celulelor vegetale sau animale in afară de liofilizare * .— Umiditatea absolută a unui amestec aer -f. procesul de uscare va putea continua numai prin crearea unui nou dezechilibru intre umiditatea celor două medii. Asupra caracteristicilor structuro-texturale şi fizico-chimice pierderea apei din ţesuturile legumelor şi fructelor are o influenţă profundă. cu cit aceasta va fi mai scăzută. Pereţii celulelor au rezistenţă şi elasticitate. aerul din instalaţie trebuie să fie in continuă circulaţie şi să fie incălzit. cu alte cuvinte pană cand aerul cald din instalaţie a fost saturat cu vapori de apă. Cantitatea de vapori de care poate fi absorbită de aer este in stransă dependenţă de temperatura aerului din instalaţie. Aceste procese se desfăşoară in trei faze: 16 . De aceea. Dimpotrivă. Viteza de deshidratare şi uscare depinde deci de umiditatea relativă a aerului din instalaţie. — fie ventiland aerul din instalaţie. evaporarea apei are loc atat pe baza diferenţei de temperatură dintre cea a produsului supus uscării şi cea a aerului incălzit. Cand s-a stabilit echilibrul intre umiditatea produsului şi saturaţia aerului cu vapori de apă in instalaţie. cu atat el poate absorbi o cantitate mai mare de vapori. Acesta este punctul de. iar conţinutul lor sub compresie. Evaporarea se desfăşoară pană cand se realizează un echilibru intre presiunea vaporilor din cele două medii. Pereţii celulelor sint sub. deoarece cu cit aerul este mai cald. reprezintă cantitatea de vapori de apă exprimată in grame. deci el va putea prelua cantităţi noi de vapori de apă. pereţii celulari devin mai uşor permeabil. unde dimensiunile originale sunt menţinute. pentru a-i creşte capacitatea de a prelua cantităţi noi de vapori de apă. vaporii de apă din aerul respectiv se vor condensa. Acest dezechilibru se poate realiza prin una din următoarele măsuri tehnologice: — fie prin ridicarea temperaturii aerului din instalaţie — dacă această operaţie este posibilă din punct de vedere tehnologic. moderată. care poate fi conţinută de un m3 de aer la o anumită temperatură şi presiune.vapori. Evaporarea este influenţată şi de tensiunea (forţa) superficială a vaporilor de apă din produs. Ţesuturile vegetale in stare vie au proprietatea de turgescenţă. cit mai ales prin diferenţa dintre presiunea vaporilor din interiorul ţesuturilor şi cea a vaporilor cuprinşi de aerul din instalaţie. cand este saturat. dacă temperatura aerului va scădea. Dacă temperatura aerului din instalaţia de uscare creşte.

adsorbit de suprafeţele interne. In această fază finală. desigur spre suprafaţă. practic nu are loc fenomenul de evaporare a apei din produs. de structura produsului. pe măsura evaporării apei de pe suprafeţele umede ale produselor. cu cit circuitul aerului pentru eliminarea vaporilor de apă pe care i-a preluat de la produs. — Faza finala. vor fi mai multe locuri vacante in direcţia presiunii scăzute de vapori.dintre umiditatea relativă a aerului din instalaţia de uscare şi umiditatea produsului de uscat. in direcţia suprafeţelor cu potenţial mai scăzut de vapori. inregistrand descreşteri. in această fază. in vibrarea ei termică continuă. poate sări din locul ei de absorbţie intr-un loc vacant. — Faza de uscare. 17 . in cursul acestei faze. care prin schimb capătă un impuls mai mare decat mediu. in care evaporarea apei se produce ca urmare a dezechilibrului creat intre umidităţile celor două medii şi a scăderii tensiunii superficiale a vaporilor de la suprafaţa produsului. moleculele de apă. pană cand este atins echilibrul cu umiditatea aerului inconjurător. ci se urmăreşte depăşirea stării de echilibru . deşi mai puţin decat volumul de apă pierdut. diametrul porilor superficiali şi a capilarelor pline cu apă se micşorează. de asemenea. apropiat şi. elementele structurale ale produsului incep să se deformeze prin increţire aşa incat tind să ocupe mai puţin spaţiu iar o parte din apă este indepărtată la suprafaţă. indepărtaţi de la suprafaţa legumelor şi fructelor prin difuzie moleculară in aer prin capilarele deschise. mai rapid şi intr-un circuit inchis fără pierderi de căldură.— Faza de încălzire a materiei prime supusă uscării. de mărimea bucăţilor de produs supuse uscării. Difuzia umidităţi din masa produsului se face tot mai dificil. sint indepărtate printr-un proces de difuzie activă de-a lungul lamelelor sau fibrelor solide. neuniform. iar prin incălzirea produsului scade tensiunea superficială a vaporilor de la suprafaţa lui. in medie. Elementele structurale continuă să fie ţinute mai strans impreună şi se contractă. ea depinde de gradul de solubilitate a substanţelor in apa celulară. In această fază. iar nivelul de apă sant. in medie. procesul de evaporare a apei din produse incetineşte simţitor curba de uscare. adsorbite pe suprafeţele interne ale constituienţilor solizi. In acest proces. incep să cedeze moleculele mai slab reţinute intr-un strat difuzional in direcţia ţesuturilor cu concentraţie scăzută in apă. se consideră din momentul cand produsul incepe să cedeze din apa legată. dar de preferinţă indreptate spre grupurile de celule cu polaritate mai mare din structura substratului. straturile groase de apă care ţineau separat lanţurile moleculare lungi şi flexibile ale produselor. In continuare. spre centrul bucăţilor de produse supuse uscării. Procesul va continua insă din ce in ce mai lent. se va realiza intr-un ritm. o moleculă de apă. incălzind aerul din instalaţie se creează capacitatea acestuia de a absorbi o cantitate mai mare de vapori. dar la aceasta se opune creşterea rezistenţei la deformare. de capilaritatea lui. In această fază. Procesul continuă prin subţierea straturilor groase pană ce apa rămane. elementele structurale solide se strang sub influenţa tensiunii superficiale şi efectul se adanceşte in straturile de ţesuturi. in strat gros de o moleculă. volumul contracţiei este egal cu cel al apei evaporate şi viteza uscării pe unitatea de suprafaţă rămane constantă. Evaporarea se va realiza intr-un timp cu atat mai scurt.

cartoful ocupă locul al 2-lea.etc.depăşind grăul şi porumbul.Marea Britanie. cleiuri.a peste 300 de mancăruri din cartofi foarte gustoase.5%).cu aproape toate componentele alimentare asimilabile.Germania şi Franta cu un total de 13-14 milioane tone/an. 240-260 kg chips. B1.3. Utilizările cartofului Pentru ţara noastră cartoful are o importanţă deosebită atat din punct de vedere alimentar cat şi din punct de vedere industrial şi furajer. Tuberculii de cartof reprezintă un aliment aproape complet avand un conţinut ridicat de hidraţi de carbon (15-25% in funcţie de soi).dextrina.vitamine (A1.situandu-se pe locul al 2-lea după soia şi orez. In procesul de industrializare a cartofului se folosesc mari cantităţi de tuberculi pentru obţinerea amidonului.Din cartofi se fac numeroase preparate şi semipreparate industriale foarte căutate. sau 130-150 kg fulgi. Pentru industrializarea cartofului au fost create soiuri cu conţinut ridicat in substanţă uscată şi amidon. B2.2. 3. furajeră sau pretabilă pentru industrializare. B3. 25-50 mg fosfor asimilabil şi 6-17mg calciu asimilabil).iar ca inlocuitor al painii nu ingrasă.fiind in primul rand un aliment de bază care se foloseşte in alimentaţia omului in tot timpul anului. Cartoful este o importantă plantă alimentară. K şi mai ales vitamina C care insumează 13-23 mg/100 g substanţă uscată) şi substanţe minerale (100g tuberculi fierţi conţin 0. Importanţa culturii cartofului Cartoful este una din principalele plante de cultura.Volumul producţiei totale de cartof este depăşit de grau.fiind de doua ori mai mare decat a morcovilor şi de trei ori mai mare decat a verzei şi tomatelor. Valoarea biologică a cartofului reprezintă o treime din cea a painii.dextroză.sau 140 kg amidon. sau 100 kg dextrină.1. Această plantă asigură la o producţie de 26 t/ha o cantitate ridicată de proteină (524 kg/ha) şi energie (84 Gj/ha) .fiind una dintre importantele resurse alimentare.cat şi in dietele alimentare. IMPORTANŢA ŞI UTILIZĂRILE CARTOFULUI 3. substanţe proteice (1. Principalele ţări din Europa care industrializează cartoful sub formă de amidon sunt:Olanda.care se digeră uşor.5-2 mg fier asimilabil.spirtului şi a altor produse ca: glucoză.cauciuc sintetic.sau 700-750 kg pommes frittes.porumb şi orez.Din 1000 kg cartof se pot obţine 56-132 litri spirt .din punct de vedere al suprafeţei cultivate ocupa locul al 13-lea şi locul 4 după volumul producţiei totale.5-2.Se poate spune că după cereale care reprezintă hrana de bază a omenirii. Consumul anual pe locuitor este cuprins in general intre 30-150 kg.Pe plan mondial. iar in Romania se consumă in medie 100 kg/locuitor/an. Cu toate că inainte de 1990 in Romania se utilizau inseminate cantităţi de tuberculi pentru 18 .O altă calitate a cartofului este prepararea in diferite feluri.jumătate din cea a oualor şi a cărnii.pentru bolile digestive in prinul rand. ceea ce constituie o insusire deosebit de valoroasă. se consumă atat de oamenii perfect sanatoşi.avand o anumită structură a grăunciorilor de amidon pentru obţinerea cu un randament ridicat a unor derivate dorite.Pregătirea mancărurilor din cartofi se face uşor şi repede. in Europa fiind in medie de 80 kg de cartof pe an.

cartoful se foloseşte intr-un procent ridicat in furajarea bovinelor.cu 0. -cartofi industriali. – rezistenta la boli criptogamice.indeosebi in sectorul particular. SOIURI DE CARTOF ŞI MORFOSTRUCTURĂ 4. -soiuri semitardive.precum si la odtinerea unor produse de calitate superioara. – tuberculi cu coaja neteda si subtire. datorită costurilor ridicate (transport.  Soiurile tardive sunt cele mai raspandite. -soiuri timpurii. manipulate. prin utilizarea zilnica in furajare a 20 kg cartofi se poate realiza 1 kg carne de porc sau 11 litri lapte de vacă.1. Din punct de vedere fitotehnic. – continut redus de substante albuminoide. valorifică bine terenurile uşoare.Au cea mai mare utilizare in industria alimentara. cartoful este o foarte buna premergătoare pentru majoritatea culturilor.cartoful constituie un nutreţ valoros.porcinelor şi păsărilor. Din aceste considerente soiurile corespunzatoare de cartofi trebuie sa indeplineasca anumite conditii: – continut ridicat in amidon (de preferat granule de amidon cu dimensiuni mari). 4.valorifică eficient gunoiul de grajd.O cantitate de 4 kg de tuberculi fierţi este echivalentă cu 1 kg de orz. deoarece granula de amidon atinge o maturitate completa . -cartofi furajeri.9 kg porumb sau 12 litri zer. Soiuri de cartof Exista mai multe soiuri de cartofi caracterizati dupa mai multe criterii:  in functie de domeniul de utilizare:-carofi alimentari. Fiind o plantă praşitoare lasă terenul curat fară buruieni.Ţinand seama de potenţialul energetic ridicat. dupa perioada de vegetatie:-soiuri extratimpurii.(spirt.ingrasămintele chimice şi apa de irigaţie. comservare).iar rezistenta lor la depozitare este mare. amidon şi alte produse).industrializare.Trebuie menţionat că. Cartofii care se folosesc in industria amidonului trebuie sa se caracterizeze prin insusiri care sa contribuie la obtinerea de randamente mari. In furajarea animalelor. nisipolutoase şi chiar nisipoase pentru producţii timpurii. -soiuri semitimpurii. – atingerea gradului de maturitate in perioada respective de vegetatie. -micsti. 19 . -soiuri tardive.au o perioada de vegetatie de peste 130 zile de la rasarirea plantei pana la uscare. s-a preferat inlocuirea cartofului cu cereale păioase şi porumb.

3 Celuloză Albumină Acizi % Digestibilă % % 1.0 Amidon % 8. mici şi superficiale.zaharuri şi săruri minerale.H) Substanţe minerale % 0.09 0.04 25 .etc.galbenă. Compoziţia chimică a tuberculilor de cartof Tabelul 1.pline cu grăunciori de amidon. a deteriorării mecanice sau atacului agenţilor patogeni.Coaja tuberculilor poate fi netedă sau aspră.2.4.2 Proteine brute % 0.Valoarea alimentară a cartofului este mai mare decat a rădăcinoaselor. numiţi „ochiuri‖.oval-alungită etc.Cartofii pot avea formă sferică.ovală.2 20 VITAMINE Calorii B1 B2 C 89 0.felogenul şi feloderma care sunt alcatuite din celule parenchimatice.ce acumulează substanţe nutritive de rezervă. Apă % 75-80 GLUCIDE Zahăr Amidon % % 1.roşie. care ajută la creşterea plantei.2. 4.2. Numărul mai mic de ochiuri.tuberculele prezintă nişte muguri nedezvoltaţi. alcătuit dintr-un ţesut mai gros.  Fascicolul libero-lemnos.0 0.sobţire sau groasă. Forma şi mărimea tuberculilor de cartof este diferită in funcţie de soi.Culoarea miezului diferă şi ea in funcţie de soi şi este albă.  Parenchimul amidonos.04-1.8-4.  Măduva.4-1. 4.roz.ea este compusă din celule parenchimatoase . care constituie partea centrală şi este bogată in apă.are trei parţi componente:şuberul care protejează tuberculul impotriva transpiraţie foarte puternice.2-2.determină cartofilor o mai mare rezistentă la păstrare.care sunt părţi subterane ingroşate.dens.0 0.vitamine.datorită conţinutului in amidon. Structura anatomică Catrtoful are urmatoarea structură:  Periderma.2.avand ca organ comestibil tuberculele.9 Grasimi Celuloza brute bruta % % 0.4 16.9 Acid ascorbic mg/100g 10-35 Conţinutul in substanţe chimice şi energie a cartofilor Tabelul 2.0 2.roz galbenă.7-26.Pe suprafaţa lor.1.roşie-deschis.in deosebi amidon.5 (dupa Slusanschi.pline cu granule de amidon.Culoarea cojii poate fi violacee. Apă % 66.Morfostructura cartofului Cartoful face parte din grupa legumelor tuberculifere.1-88.format din celule mari.

3. % maximum -cartofi incolţiţi şi vestejiţi.Tabelul 3.curati.0 320 10 43 0.Muncuşi.Merceologia produselor alimentare) 4. raia neagră). Deshidratarea cartofului Cartofii destinaţi deshidratării trebuie să aibă anumite insuşiri tehnologice de care să se ţină seama la prelucrarea lor şi anume:  Greutate specifică mare s-au conţinut mare de substantă uscată.Alexandrescu -1973. %maximum (F.7 (F.% maximum din care: 2 4 5 -cartofi tăiaţi cu leziuni mecanice.Merceologia produselor alimentare 5.%maximum 1 3 4 -cartofi exofilaţi(pe circa 1/4 din suprafaţa 1 2 5 lor).tipici soiului.miros intregi. CONDİŢİİ DE CALİTATE  Aspect.1. 21 . fără defecte provocate de boli si daunatori Mărimea: 9 18 25 -număr de tuberculi la 1 kg bucăţi maximum 80 40 30 -masa unui tubercul.V.sanatosi. SUBSTANŢE MİNERALE mg/100g Cenuşǎ K Ca P Fe total 1.gust.V. % maximum Total defecte.Muncuşi. Calitatea cartofului Tabelul 4.Alexandrescu .%maximum 2 2 2 -atac cu boli criptogemice( exceptand 1 2 3 putregaiul brun. vestejirea bacteriană. umed. TEHNOLOGIA DESHIDRATARII CARTOFULUI 5.in greutate minimă 3 5 10 -tuberculi cu masă sub valoarea minimă 6 10 12 prescrisă.nedegerati Clasa Clasa I a II-a Cartofi Clasa a III-a neincolţiţi.

depinde şi este strans legat de conţinutul de substanţă uscată a tuberculilor in stare proaspată . să fie maturizaţi şi sănătoşi. De aceea cartofii destinaţi pentru prelucrare trebuie recoltaţi numai la maturizarea completă.In aceste cazuri este bine a se condiţiona cartofii inainte de deshidratare. Din cartofii nematurizaţi complet produsul finit nu va avea aspectul asa de plăcut. adică a se ţine cartofii aproximativ două 22 .astfel că deshidratarea lor se va face pe culori. in general cand urmează să fie depozitaţi un timp mai indelungat inainte de a fi prelucraţi. Să nu fie atacaţi de boli. Cartofii cu un conţinut de 22% substanţă uscată dau un randament la deshidratare cu 20% mai mare decat cartofii care au un conţinut de 18% substanţă uscată. iar alţii pe cei cu pulpa galbenă. Din soiurile de cartofi utilizate la deshidratare trebuie să rezultre un produs finit de culoare deschisă.dar creşte in timpul depozitării la temperaturi de 4-5 o C sau mai mică. ca din cartofii bine maturizaţi şi este posibil să capete o culoare galbuie in primele etape al deshidratării.culoare: Conţinut scăzut de zaharuri in special de zaharuri reducatoare. Insuşiri tehnologice  Conţinutul total de substanţă uscată.2%. Conţinutul de amidon (substantă uscată ) influienţeaza direct şi capacitatea de deshidratare a instalaţiei.  Culoarea. Să dea pierderi mici la curăţire. Randamentul cartofilor la deshidratare.activitate enzimatică slabă). Rezistenţă mare la aer (adică.Din cartofii cu un conţinut mare de substanţă uscată . Ochi puţini şi superficiali aşezaţi. putand ajunge la concentraţii excesive. proaspăt recoltaţi conţinutul de zaharuri reducătoare este destul de mic in mod obisnuit sub 1% din substanţa uscată.fiind net superiori din punct de vedere al texturii celor cu conţinut scăzut.2.Greutatea specifică este un indiciu convenabil de evaluare a conţinutului de substanţă uscată.     Textură . 5.Unii consumatori prefera cartofi cu pulpa albă.Crtofii cu un conţinut mare de zaharuri reducătoare sunt mult mai predispuşi la caramelizare s-au colorare in timpul procesului de deshidratare s-au de a se inchide la culoare in timpul depozitarii. Gradul de maturitate.In general la cartofii maturizaţi.conţinutul in zahăr să nu depăşească 0.se obţin cartofi deshidrataţi cu cu calităţi culinare bune. Menţinerea culorii la acţiunea căldurii umede (fierbere) sau uscare (deshidratare) Bogate in amidon şi sărace in substanţe proteice.  Conţinutul de zaharuri reducătoare. In general pentru deshidratare se recomandă soiuri caracterizate prin:       Formă regulată Culoare deschisă (atat a epidermei cat şi a pulpei).

saptămani la temperatura de 21OC.iar cu toate aceste materia primă poate contribui la apariţia unui număr diferit de mirosuri străine. care au un gust neplăcut stătut de mucegai.Cele mai multe soiuri de cartof cultivate la noi in ţara au un gust şi o aromă destul de moderate.după care temperatura trebuie redusă la + 4-4. conţinutul de glucoză crescand intr-o proporţie foarte mare la temperaturi ridicate. fără pamant aderent. zvantaţi. temperatura ideală pentru depozitarea cartofilor destinaţi prelucrării prin deshidratare este considerată intre 823 .  Influienţa condiţiilor de depozitare s-au păstrare asupra insuşirilor tehnologice. cu pieliţa nedesprinsă şi bine formată. in primele 2-3 săptămani in scopul de a grăbi vindecarea eventualelor vătămari mici provenite din timpul recoltării şi manipularii. In timpul depozitării la temperaturi foarte joase se acumulează zaharuri reducătoare cum ar fi glucoza şi fructoza in proporţie aproape egală. insecte sau dăunători şi fără leziuni de orice fel.este de a menţine tuberculii in tot cursul păstrarii in stare de turgescenţă normală. Cartofii destinaţi păstrarii trebuie sa fie bine ajunşi la maturitate. neveştejiţi. Numai cartofii proaspăt recoltaţi care nu au fost expuşi la temperaturi joase inainte de recoltare. Depozitarea cartofilor la o temperatură mai mare de 4oC sau sub această temperatură cauzează formarea şi acumularea excesivă a zaharurilor reducatoare.incolţirea excesivă şi deprecierea calitativă.  Gustul şi aroma. care este un glicozid amar. Trebuie feriţi de lumină.Bolile fiziologice din camp sau depozit şi loviturile mecanice sunt cele care influienţează foarte mult calitatea cartofilor deshidrataţi mai ales sub aspectul culorii. pentru a scădea concentraţia zaharurilor reducătoare la un nivel acceptabil.  Starea sanitară.Deoarece nu toate soiurile pot fi recondiţionate prin depozitare scurtă la temperatura de 15-20o C. Cartofii trebuie păstraţi la o umioditate ridicată de 85-90 % şi la o temperatură de 1215oC. va duce la formarea clorofilei.insotiţă de formarea solaninei.cartoful va deveni amar şi deci necomestibil. Aplicarea unor substanţe chimice pe terenul de cultură pentru distrugerea viermilor.Zonele atacate sau vatămate apar de culoare inchisă după deshidratare. Un conţinut ridicat de zaharuri reducatoare duce la brunificarea cartofilor in timpul deshidratării sau prăjirii lor.5o C. Scopul depozitării sau insilozarii cartofilor. curaţi. expunerea cartofilor la lumină pentru o perioadă apreciabilă in timpul depozitării. neatacaţi de boli. (inverzire).Trebuie să se prevină acumularea de zaharuri sau a altor constituienţi.In aceste cazuri.iar pe de altă parte pentru a asigura aprovizionarea continuă şi uniformă a instalaţiilor de prelucrare in tot timpul iernii şi primaverii. care provoacă inchiderea culorii produselor la prelucrare. deoarece lumina provoacă inegrirea şi diminuiază calitatea cartofilor. In timpul depozitării cartofii au nevoie de circulaţia aerului in spaţiul de păstrare şi de ventilaţie corespunzătoare. conţin zahăr foarte puţin. Printr-o bună păstrare a cartofilor trebuie să se prevină pierderile excesive de umiditate. transmite cartofilor cultivaţi pe acest teren tratat cu substanţe.Această temperatură permite cartofilor să fie păstraţi 4-5 luni fară să incolţească.Dacă clorofila pătrunde prin coajă in pulpă. sănătoşi. cu insuşirile alimentare neschimbate. cartofii trebuie recondiţionaţi inainte de prelucrare prin păstrarea la temperatură de 15-20o C. de preferat sub 2 % din substanţa uscată.De exemplu. neincolţiţi.unde după caz stau 10-15 zile.

sporirii cantităţii de zahăr solubil.deseuri) şi controlul 12. este necesar ca materia primă să fie pastrată in condiţii. Gulbaba. Cernerea (părti fine.3. cuburi. 24 . Voran. 10. Controlul----deşeuri. Blansarea.in acelaşi timp se elimină tuberculii putreziţi.  Souri târzii: Ora .4. Depozitare. 5. In vederea atingerii acestui scop.5o C cu 85-90% umiditatea relativă şi aeraţia coprespunzatoare. Ambalare. Mercur. 7. Această operaţie trebuie facută cu grijă . temperatura spaţiului de păstrare nu va depaşi 4. Spălarea. Deoarece deshidratarea cartofilor din punct de vedere cantitativ durează luni de zile. Curăţirea şi spălarea suplimentară.) şi mici (cu diametrul 3-5 cm. Urgenta. zbarcirii.cand zaharurile se pot acumula. menţinerii stării sanitare etc. 8. Calibrarea se face in general pe trei marimi: mari(cu diametrul mai mare de 6.tăiţei.Odată cu operaţia de sortare macanică pe marimi se elimină şi resturile de pămant. Taiere(placuţe. Kennebec. Prelucrarea cartofilor Operaţiile de prelucrare sunt următoarele: 1. nisip etc. Soiuri de cartof utilizate la deshidratare Dintre soiurile de cartof ca materie primă amintim:  Soiuri extratimpurii: Cobbler. 5. Sortarea pe mărimi (calibararea). Răcirea. Curăţirea. 11. inegriţi etc. 5. 2. Sortarea pe marimi (calibrarea). iar incolţirea se va inhiba prin folosirea diferitelor substanţe chimice legal admise.inainte de prelucrare cartofii se calibrează pe mărimi cu ajutorul unei maşini de sortare. mici.).dar in cantitaţi foarte mici după o perioadă destul de lungă de depozitare. Spălarea suplimentară.10o C.  Soiuri semitârzii: Maguar.pentru ca la curăţire şi tăiere să se introducă cartofi de aceeaşi mărime . 4.). 3.5 cm.In acest caz este obligatorie inhibarea chimică a incolţirii. mijlocii (cu diametrul de 5-6 cm. 9. Deshidratarea.  Soiuri semitimpurii: Bintje.care să nu-l micsoreze valoarea tehnologică.felii). 6. 13. Măsurile ce trebuie luate in aceasta privinţă se referă la evitarea incolţirii.

prin folosirea caldurii direct la flacară sau sub influienţa radierii (1000 – 13000o C) şi cu ajutorul vaporilor de apă sub presiune.cartofii trec apoi pe o scurtă bandă de control. Cartofii mici sau cei depozitaţi o perioadă mai lungă au pierderi mai mari. deoarece pierderile la curăţire sunt mult mai mici decat la curăţirea cu hidroxid de sodiu. cartofii sunt preluaţi de un elevator sau o bandă din plasă de sarmă timp in care se pot scurge de apă. pentru prelucrare. In prezent.faţă de curaţarea chimică. fină.pentru curăţirea mecanică a cartofilor se folosesc maşini de diferite tipuri şi construcţii. Cele mai răspandite sunt maşinile de curăţat cartofi şi rădăcinoase cu abrazive. fiecare din aceaste metode avand avantajele lor in producţie. mărimea şi forma cartofilor. Ca şi in cazul rădăcinoaselor cartofii pot fi curăţaţi prin folosirea materialelor abrazive. decat cartofii recoltaţi de curand şi cu calibru mai mare.intre 10. curăţirea cu vapori sau cu soluţie de hidroxid de sodiu sunt principalele metode de curaţire folosite in cazul cartofilor. Curăţirea –este cea mai importantă operaţie in pregătirea cartofilor. Prin efectuarea cu grija a unui control a acestei operaţii. In condiţii ideale prin curăţire trebuie să se indepărteze totol coaja de pe suprafaţa cartofului şi nici un tubercul de cartof să nu rămană necurăţat de ochiuri sau de orice altă pată.-maşimi centrifugale cu abrazive sau maşini de curăţat cu role abrazive—a substanţelor chimice. obţinandu-se in acelaşi timp produse de calitate. pămant. 25 . o Curaţirea mecanică cu abraziv .care au pieliţa subţire. Pierderile la curaţire variază cu felul curăţirii.Spălarea –cartofii trebuie cat mai bine spălaţi pentru indepartarea tuturor impurităţilor : nisip. Pentru reducerea poluării apelor cu hidroxid de sodiu şi pentru scăderea procentului de deşeuri se folosesc metode combinate: inmuierea cojii cu abur sau chimic şi indepărtarea ei prin abrazive. Astfel in cazul cartofilor timpurii de vară . pierderile de curaţire pot fi reduse la minim. adancimea ochiurilor şi durata perioadei de depozitare sau insilozare. pierderile se pot ridica la 2550 % iar cheltuielile de producţie cresc pana la 20-40 %. soluţia de hidroxid de sodiu de concentraţie variabilă . Această operaţie este foarte importantă deoarece dacă nu se indepartează pămantul şi nisipul acestea vor fi transportate in instalaţiile de curaţire şi vor provoca uzura rapidă a acestora. precum şi pentru reducerea numarului de microorganisme. curăţirea cu abrazive dă minimum de pierderi. de unde sunt indepărtaţi cartofii cu defecte . Control. După evacuarea din masina de spălat. Astfel curăţirea cu vapori poate fi avantajoasă. cu forme neregulate. In instalaţiile de mare capacitate cartofii sunt spălaţi cu apă in care sunt transportaţi de la silozuri sau de la platformele de recepţie la instalaţiile de prelucrare. suferă o operaţie de răzuire.25 % şi la o temperatură inversă ca nivel termic fată de concentraţie.necorespunzători pentru prelucrare. alte corpuri străine. in timp ce jeturi de apă spală şi indepărtează particulele de coajă desprinse. Pentru soiurile de cartof cu ochiuri adanci. In acest caz materia primă rostogolită pe suprafaţa acoperită cu materiale abrazive.dacă se foloseşte in perioada de recoltare a cartofilor. Alegerea utilajelor de curăţire şi metodele de folosire sunt determinate in funcţie de randament de costurile de producţie şi de calitatea produsului finit.

spală şi imping cartofii curăţaţi inainte. Spălarea suplimentară-suprafeţele feliilor. Tăierea-maşinile de tăiat universale pot fi adaptate să taie cartofii in diferite forme: felii cu grosimea de 3-4 mm. care curăţă.ca acestea să poată fi eliminate prin acţiunea ulterioară a jeturilor de apă de la maşina de spălat.cu soluţie slabă de acid clorhidric. astfel ca pe aceste suprafeţe să nu rămană nici o urmă de granule de amidon. cu jeturi puternice de apă. Această spălare puternică se face cu scopul de a curăţi coaja şi de a indepărta cat mai mult urmele de alcali.pentru indepartarea pieliţei şi a resturilor de soluţie de sodă caustică. Se constată punandu-se pe suprafaţa produsului o picătură dintr-o soluţie alcalină de fenolftaleina. Dacă apare o pată de culoare roz. Alimentarea cu cartofi a maşinilor trebuie să se facă in flux continuu. după ieşirea din neutralizator. o Controlul neutralizarii după depelarea chimică-prezenţa urmelor de hidroxid de sodiu de pe suprafaţa bulbilor de cartofi.tăiaţi cu secţiunea de 3-4 mm şi lungimea minima de 5 mm. deoarece in caz contrar tăierea cartofilor se va face in mod neregulat şi cu pierderi mari. Curăţirea pe cale chimică presupune mai multe operaţiuni: – spălarea preliminară a cartofilor de pămant. Curaţirea şi spălarea resturilor de coajă şi de hidroxid de sodiu-din masina de curăţat cu hidroxid de sodiu cartofii sunt descărcaţi in maşina centrifugă. care neutralizează orice urmă de hidroxid de sodiu pe suprafaţa cartofilor curăţaţi. altele implică transformarea hidraţilor de carbonate. 26 . – imersia pe durată scurtă in soluţia de hidroxid de sodiu fierbinte insotită de controlul pătrunderii soluţiei de leşie. a ochiurilor de la suprafaţa cartofilor şi a unor parţi cu defecte. pentru a se obţine o indepărtare corecta a cojii.Unele dintre aceste enzime oxidative produc innegrirea suprafeţelor tăiate la cartof. care joacă un rol foarte important in metabolismul materiei vii. care au suferit tratamentul.In afară de maşinile centrifugale se mai folosesc maşini cu role sau perii.după spălare cartofii sunt introduşi intr-un transportor cu melc inclinat.acetic sau citric. – spălarea şi clătirea energică cu apă . – imersia finală in soluţie acidulată pentru neutralizarea hidroxidului de sodiu pe bulbii curataţi şi pentru prevenirea decolorării.nisip şi alte impurităţi in instalaţii adegvate.inainte de a fi trecute la opărire.o Curăţirea chimic -combină efectul acţiunii chimice cu cel al căldurii pentru detaşarea şi inmuierea cojii. pentru curăţarea resturilor de coajă. rezultă că mai există urme de sodă şi in consecinţă produsul mai trebuie neutralizat şi spălat.10 sau 12 mm. Opărirea şi blansarea-cartofii conţin in tesuturile lor un numar de enzime. placuţe cu latura de 6. o Neutralizarea urmelor de hidroxid de sodiu . palnia de alimentare să fie permanent plină de cartofi. – reimprospătarea soluţiei de hidroxid de sodiu uzate. cuburilor sau placuţelor de cartofi trebuie să fie bine spălate cu apă sub formă de duşuri.

cand feliile. in butoaie P. se verifică gradul de deshidratare. Ambalarea – cartofii deshidrataţi se ambalează de obicei in saci de hartie caseraţi.L. Temperatura cartofilor răciţi trebuie să ajungă rapid la 30o C.fie prin scufundarea in bazine sau prin stropire cu apă rece sub presiune. Se asigură o circulaţie parţială a aerului cald. iar la incovoiere să nu se rupă. cu care ocazie se face şi un control.Răcirea lenta a cartofilor duce la deformarea bucăţilor tăiate.unde cartofii se aşează pe grătare in straturi uniforme. după o răcire de 2. astfel incat la intrarea in tunel a carucioarelor temperatură să fie de cca 50o C. Atunci cand feliile de cartofi devin semitransparente este un indiciu că opărirea a fost suficientă. Produsul este apoi controlat şi sortat pe benzi de control şi tăiere pentru indepartarea bucăţilor decolorate brunificate. 27 . In timpul opăririi se produc o serie de fenomene a căror intensitate variază cu condiţiile in care se execută opărirea şi care pot fi favorabile calitaţii produsului finit. plăcute sau faşii (tăiţei) in mod obişnuit sunt trecuţi prin site cu ochiuri de 3-4 mm in diametru pentru eliminarea sfăramăturilor care se produc in timpul manipulării produsului uscat. Umiditatea relativă a aerului de cca. Răcirea cartofilor-după opărire este necesară .de grosime de 1-1.5-8 ore. Cernerea şi controlul . La sfarşitul perioadei de deshidratare. In aceste condiţii durata de deshidratare va fi de 6.3 minute. in secţiune să aibă aspect sticlos şi transparente. este preferată răcirii cu aer deoarece asigură un grad mai redus de infectare cu microorganisme. plăcutele. sau placaj. Cartofii deshidrataţi sub formă de cuburi. 25 %.reambalaţi in saci de hartie quadrupli. Opărirea ca fază tehnologică constă in tratarea cu apă fierbinte sau cu vapori de apă urmată de răcirea imediată in apă rece. cat şi pentru indepartarea impurităţilor ce se pot depune pe suprafaţa lor in timpul opăririi. Cartofii opăriţi trebuie sa apară nefierţi cand sunt examinaţi organoleptic. Cartofii opăriţi pot fi raciţi fie in aer . sau in saci din material plastic .după deshidratare cartofii sub forma de felii. Opărirea se poate face in special cu apă fierbinte sau cu vapori de apă.Scopul principal al opăririi cartofilor constă in inactivarea tuturor enzimelor prezente şi in special a enzimelor oxidative. umiditatea relativa a aerului din tunel şi alţi factori. Deshidratarea-se realizează in uscatoare tunel .F.Umiditate 8 % . Răcirea cu apă fiind mai rapidă.40-8. sau cuburile de cartofi deshidrataţi trebuie să fie tari. Se consideră că opărirea a fost bine executată atunci cand cartoful şi-a pierdut rigiditatea. să se rupă la indoire. variind in funcţie de temperatură.10 ore. Opărirea in apă se face cu ajutorul unui blanşator cu funcţionare continuă. datorită trecerii rapide prin zona cu temperatură de 30-40o C in care majoritatea microorganismelor se dezvoltă foarte repede. eliminandu-se eventualele felii cu defecte.aceştia să nu se sfărame. plăcuţe s-au tăiţei se pot ambala direct in cutii metalice sau de carton de 15 sau 20 kg.pentru intreruperea procesului termic şi pentru a preveni inmuierea ulterioară a ţesuturilor cartofilor. Probă peroxidazei trebuie să fie negativă. care sunt şi cele mai rezistente la căldură.cuburi. De aceea cartofii trebuie sa fie raciţi imediat după opărire.5 cm. arse. Pe fiecare cărucior se aşeăza 25-27 grătare iar in tunel se introduc 810 carucioare cu o durată de deshidratare de 6. cu puncte negre sau resturi de coajă. iar elasticitatea s-a modificat astfel incat la strangerea intre degete . iar la ieşirea din tunel să fie de 70oC.

6. fulgii de cartof destinaţi pregătirii rapide a piureului ocupă un loc in frunte.1.Depozitarea şi păstrarea – cartofii deshidrataţi trebuie să se depoziteze şi păstreze in spaţii cu temperatura de la 0o C la 15oC cu umiditate relativă de cca. OBŢINEREA FULGILOR DE CARTOFI In cadrul produselor obţinute prin prelucrare industrială in scop alimentar. Procesul tehnologic şi utilaje folosite Schema tehnologica de deshidratare a cartofilor: RECEPŢIE SORTARE SPĂLARE CURĂŢARE DIVIZARE PREUSCARE USCARE AMBALARE DEPOZITARE 28 . feriţi de lumina solară. 6. 70 %.

fierbator continuu cu abur. 6. .coloană de transport 12. 17. Alimentarea instalaţiei –cu: . 15.lopata metalică. 13.sită separatoare .5 rotatii/minut) .şnec distribuitor.canal hidraulic.5-8 % NaOH . Rectificarea manuală –transportor elicoidal -bandă de inspecţie cu canale pentru indepartarea deşeurilor 10. 18.instalaţie de regenerare 8. 5.2. . 9.tanc de recirculare cu pompă .separare şi evacuare deşeuri . 16.role de uniformizare. . Separare pietre –cu:.65-1. -maşina de spălat cu perii.tambur uscător.preparare aditivi. Indepărtarea cojilor . Sortare (indepartare pietre. Separarea apei –separator de apă cu sita vibrantă. .Procesul tehnologic după care sunt obţinuţi fulgii de cartofi este urmatorul: 1.10-12%NaOH -treapta II -4-5 minute la 70-90o C. . Răcirea –transportor elicoidal cu apă. 4.presiune abur 7 atmosfere. Tratare chimică şi termică –treapta I -4-5 minute la 90-95o C.jgheab colector.separator de coji . . Deshidratare (la 6 % umiditate finală. Transport piure la tamburi –şnec oblic. Zdrodire cartofi şi inglobare aditivi – zdrobitor prin presare -pompe dozatoare . .transportor elicoidal .buncăr cu pompă de alimentare şi recirculare .pompă cu nămol. Regularizare debit –buncăr tanpon de 7 tone . Tăierea in felii (0.preparare soluţie NaOH 7.tanc şi pompe . Opărirea – opăritor continuu cu apă. Depozitarea cartofilor. 14.şnec orizontal cu şibare. Fierberea – transportor elicoidal cu ţeava de preaplin.benzi transportoare. .separator de pietre cu elevator. -elevator.6-7o C 2. .80 cm grosime).masina de tăiat 11.recuperare soluţie Na .jgheaburi pantalon. . cartofi stricaţi) –masa de sortare. 3. Transport felii şi spălarea amidonului. Spălare – in:-elevator cu bandă perforată.transportor elicoidal.vase de preparare. 29 .

Trecand apoi prin maşina de spălat cu role perii de cauciuc sub acţiunea unei cantitaţi mari de apă sub presiune are loc spălarea completă a cartofilor. dar şi inmoaie pămantul aderent grosier. a ochiurilor şi a unor porţiunii cu defecte.  Decojirea este cea mai importantă operaţie in pregătirea cartofilor pentru prelucrare. paiele şi pietrele antrenate odată cu tuberculii. ocazie cu care se indepărtează vrejii. Depozitarea provizorie –buncare 25. In acest caz tuberculele. Soiurile cu un conţinut redus de substanţă uscată . 24.  Decojirea chimică-combina efectul acţiunii chimice cu cel al căldurii pentru detaşarea şi inmuierea cojii.amidon.termic şi termic .19. care se separă odată cu pietrele pe fundul unui bazin de separare.  Sortarea pe bandă are ca scop indepărtarea in totalitate a pietrelor şi a tuberculilor bolnave. Principiul decojirii 30 .In condiţii ideale prin decojire trebuie să se indeparteze totol coaja de pe suprafaţa cartofului şi nici un tubercul să nu ramană curăţat de ochiuri sau de orice alta pată. Depozitarea In cazul fulgilor din cartofi continutul in amidon şi in substanţă uscată sunt elemente de mare importanţă pentru procesul tehnologic. rostogolindu-se pe suprafaţa acoperită cu materiale abrazive. Transportul pneumatic – compresor .conducte. Fulgi de cartofi 22. suferă o operaţie de răzuire. Transportul la depozit – palete .De aceea in procesul de fabricaţie sunt preferate soiurile cu un conţinut ridicat de substanţă uscată respectiv de amidon .Un conţinut mare de substanţă uscată determină realizarea unui randament sporit la prelucrare. .electrostivuitoare 29. Inchiderea ambalajelor – bandă transportoare . Mărunţirea finală – maşina de mărunţit 21.pompă. De fapt spălarea incepe din canalul de transport hidraulic pe parcursul căruia apa transportă cartofii.in timp ce jeturi de apă spală şi indepartează fragmentele de coaja desprinse. ca acestea să poata fi eliminate prin acţiunea ulterioară a jeturilor de apă de la maşina de spălat. Decojirea se poate realiza mecanic chimio.maşina de cusut 28. Transportul şi sfăramarea grosieră – transportoare elicoidale 20.cantar 27.  Prima operaţie din fluxul tehnologic propriu zisă este spălarea cartofilor de pămantul aderent. Cantărirea . au o durată mare de fierbere şi ca atare necesită o prelungire a procesului de fabricaţie.Pentru decojirea mecanică se folosesc maşinile de curăţat cartofi cu abrazivi. Umplerea sacilor – transportoare vibratoare. 26. Cernerea şi controlul final –masă vibratoare cu sită 23.

concomitent cu degradarea substanţelor ce leagă celulele intre ele.  Fierberea – se realizează cu abur viu.  Tăierea cartofilor. Moleculele de amiloză datorită structurii lineare se asociază mai uşor.Se execută in lelii de 6. Se cere ca feliile să fie cat mai uniforme din punct de vedere al grosimii pentru ca tratamentul lor termic să se facă de asemenea uniform. feliile de cartofi sunt supuse unui tratament termic complex care constituie de altfel una dintre cele mai importante faze ale procesului tehnologic.alcaline a cartofului este următorul: substanţele pectice insolubile in apă care constituie stratul de legătură dintre celulele cojii şi celulele parenchinului tuberculelor de cartofi se transformă sub acţiunea temperaturii şi a substanţelor alcaline in săruri ale acidului pectic.După separarea de apă. Dacă este moale se reduce durata fierberii şi se scade temperatura spre 90o C. Aceste condiţii sunt necesare cand se prelucrează cartof cu conţinut ridicat de substanăa uscată.  Opărirea.  Zdrobirea feliilor fierte – se face prin presare pe o placă perforată cu fante sau cu ochiuri de 10 mm. In timpul zdrobirii au loc cele mai importante spargeri de celule.timp de 15. In piureul proaspăt se adaugă cu ajutorul unei pompe dozatoare substanţe cu rol de a imbunataţi textura şi culoarea fulgilor de a preveni degradarea lor in timp. incepe umflarea amidonului şi geletinizarea lui.şi polifosfatul acid de sodiu. la temperatura de 95o C timp de 12 minute.Pregătirea şi dozarea acestor substanţe trebuie să se facă după prescripţii bine stabilite pentru a asigura doze exacte.—pentru a impiedica amidonul eliberat din celulele zdrobite care difuzează in masa piureului se folosesc monoglucidele şi pirofosfat acid de sodiu.In timpul opăririi cand temperatura coartofului ajunge la 65o C .bisulfitul de sodiu. Acesta trebuie să fie afanat şi făinos. 31 .Retrogradarea este un fenomen care se produce datorită asocierii moleculelor de amidon. Feliile de cartofi rezultate la tăiere sunt dirijate pe bandă la următoarea fază a fluxului fiind in prealabil bine spălate cu apă pentru indepărtarea amidonului.  Răcirea . Prin aceasta se distruge ţesutul de legătură dintre coajă şi pulpa tuberculelor de cartofi. cartofii se spală ulterior intr-un curent puternic de apă. Parametrii fierberii se realizează in funcţie de aspectul piureului ce iese prin zdrobirea feliilor.5-80 cm. ---pentru imbunătăţirea culorii se foloseşte acidul citric.relativ bruscă a amidonului astfel transformat duce la restructurarea lui numită retrogradare – mai intai importantă pentru fracţiunea amilazică fată de cea amilopectinică –şi are ca efect reducerea solubilităţii.feliile se opăresc in apă la temperatura de 65o C . Pentru indepărtarea stratului desprins şi a urmelor de soluţie alcalină. ---ca emulsifiant se foloseşte emulgator alimentar pe bază de monogliceride.30 minute şi apoi se răcesc deasemenea in apă la 20o C timp de 15 minute. uşor insolubile in apă.

Cele mai favorabile condiţii de deshidratare a piureului sunt urmatoarele: -conţinutul in substanţă uscată a piureului de 20 -22 %. coji.cu cat pireul este prea uscat şi făinos el nu aderă la suprafaţa tamburului şi rezultă un strat prea subţire şi neuniform.in acest caz fulgii sunt foarte marunţi şi friabili. -viteza de rotaţie a tamburului uscător. stabilită ca cea mai indicată pentru pastrarea produsului.  Transportul şi sfărâmarea grosieră – pelicula de piure deshidratat este dirijată in şnecurile colectoare prevăzute cu nişte degete.bucăţi arse. Fiecare sac se coase bine .5 rotaţii /minut.Produsul finit este dirijat către sistemul de transport pneumatic .8 cm.  Deshidratarea piureului –se face pe suprafaţa unor uscătoare tambur de construcţie specială incălzite de la interior cu ajutorul aburului.iar productivitatea instalatiei scade.25 kg fulgi iar in pungi de hartie 120-250 grame. Aceştia trec mai departe prin şnecuri transportoare şi sunt aduşi in maşina de mărunţit care sfăramă bucăţile grosiere in particule mici. in funcţie de destinaţia produsului finit. -viteza tamburului de cca.Sacii cu fulgi sunt aşezaţi pe palete şi transportaţi in depozitul de produse finite. In saci de hartie caserată se ambalează 20. butilhidroxianisol (BHA) şi butilhidroxitoluol (BHT).  Mărunţirea fulgilor – maşina de mărunţit deversează fulgii in transportorul elevator care dirijează produsul către o masă vibratoare de control. Dată fiind hidroscopicitatea mare a fulgilor in depozite sunt necesare condiţii speciale in ceea cepriveşte umiditatea relativă a aerului. puncte negre). 2.cand piureul are un conţinut prea scăzut in substanţă uscată sau are mult amidon eliberat de celulele sparte in cursul operaţiilor anterioare.Aceasta nu va 32 .care transportă fulgii in buncărele tampon. Aici sunt indepărtate părţile necorespunzătoare şi cu defecte ( cocoloaşe. de care depinde durata deshidratării. Caracteristicile fulgilor sunt determinate de mai mulţi factori: -aderenţa pireului.  Ambalarea –produsul finit se ambalează in saci sau pungi de hartie caserată cu polietilenă. Cea mai obişnuiăa dimensiune pentru fulgii solicitaţi in comerţ este de 0. care sfăramă pelicula transformand-o in fulgi grosieri.Presiunea aburului care alimentează tamburii de uscare trebuie menţinuta la 7-8 atmosfere.se lipeşte şi se etichetează.---pentru prevenirea rancezirii se folosesc antioxidanţi ca: bisulfit de sodiu. el se lipeşte de tambur şi se arde căpătand gust şi culoare specifică de cartof ars. -presiunea aburului din tambur de 7-8 atmosfere. Cu respectarea acestor parametri se obţin fulgi cu o densitate bună şi cu o umiditate de 56 % .

......-9.............................-0....prezenta hidroxidului de sodiu in piure 8....... CONTROLUL LEGUMELOR DESHIDRATATE ŞI DEPOZITATE Pentru a se evita deprecierea calitativă in cursul păstrării in depozit........cenusa insolubila in acid clorfidric....00077 Parametri de calitate fizico-chimici ai produsului .....0. – dacă au pătruns rozătoare sau insecte in depozit care pot deprecia calitativ şi cantitativ produsele..5 % max...... NORMATIV DE CALITATE A FULGILOR DE CARTOFI Mod de prezentare – particule fine sub forma de fulgi Consum specific uzual T/T .........0047 .000 ........................myverol (emulsificatori )...............-0.08 % max............-0......umiditate............... 33 .............0009 ........acid citric..................................... 9-9... Se va urmari: – variaţia temperaturii şi umidităţii aerului.. produsele deshidratate trebuie să fie controlate periodic..........-0..-0......bisulfit de sodiu..............pirofosfat acid de sodiu........depaşi valori cuprinse intre 60-65 %. – conţinutul in apă al produselor.................-STAS 2445-83 ..pungi de polietilena reambalate in cutii de carton Defecte produs finit ..............0008 ....-STAS 9026-71 Ambalaje uzuale –greutate minima neta ....00012 ......... In timpul depozitării se vor lua de asemene măsuri deosebite de deraţizare şi de indepartare a surselor de mirosuri străine...................depasirea umiditatii .tenax 5 (antioxidanti ).........cartofi (substanta uscata 18-22 % )... 7............

Recepţie Ci RECEPŢIE P1 2% Cr 34 . influienţează asupra produselor deshidratate. . iar amdalajele să nu rămană deschise. Datele obţinute se inscriu in registrul de control.Umiditatea relativă a aerului. la temperature joase aand grijă pentru a nu-şi modifica culoarea.06 %. legumele vor fi deshidratate din nou pană la limita inferioară. mesele de sortare să fie alimentate cu cantităţi mici de produse. stabilindu-se diferenţa in raport cu greutatea iniţială. pana la operaţia de ambalare. BILANŢ DE MATERIALE Să se intocmească bilanţul de materiale în varianta analitică şi grafică pentru procesarea a 2600 kg mazăre. . deoarece tipul de ambalaj influienţează şi modifică culoarea pe timpul depozitării. Acest fenomen se datorează in principal conţinutului mare de zaharuri. Din aceste cause este foarte important ca operaţia de sortare a produselor deshidratate să se facă intr-un timp cat mai scurt. din incăperile unde se execută sortarea şi ambalarea legumelor deshidratate contribuie intr-un timp foarte scurt la ridicarea umidităţii produselor. cat şi durata de pastrare.La o umiditate relative a aerului de 40-50 % umiditatea produsului creste cu aproximativ 0. Dacă creşterea umidităţii atinge limita maximă admisă. 1.Determinarea variaţiei conţinutului in apă a produselor se poate face prin cantărirea mai multor probe. iar umiditatea relativă a aerului din sala de sortare să fie cat mai scăzută. alături de temperature şi umiditatea aerului in deposit care se consemnează periodic la date fixe. Pe baza analizelor respective se vor intocmi buletine de analiză care trebuie să stea la baza controlului.040. Durata de păstrare a produselor deshidratate este in funcţie de tipul de ambalaj folosit. 9. Este ştiut faptul că umiditatea relativă a aerului. Durata depozitării influienţează im mod negative culoarea produselor.

.. P1 – pierderi tehnologice înregistrate la recepţie........................p1 kg .Unde: Ci –cartofii iniţiali.................93 kg cartofi sortaţi 490 kg cartofi recepţionaţi ..............................................1 kg cartofi neprocesaţi 455................... Cs – cartofi sortaţi............. 100 kg cartofi iniţiali ...... ƞ2 kg 35 . ............98 kg cartofi recepţionaţi 500 kg cartofi.........7 kg cartofi sortaţi 100 kg cartofi sortaţi ..................7 kg cartofi pierduţi .......crtofi neprocesaţi.................Cs kg P2 Cs 34........... P2 – pierderi tehnologice înregistrate la sortare..................................2 kg cartofi pierduţi.7 kg cartofi sortaţi............................... ƞ1 kg ....... 100 kg cartofi recepţionaţi ...... p2 kg .. Cr –cartofi recepţionaţi .. Sortare Cr P2 Ƞ1 7% 99% SORTARE Cs Unde: Cr – cartofi recepţionaţi...........4 kg cartofi pierduţi 455....Cr kg P1 Cr 10 kg cartofi recepţionaţi pierduţi 490 kg crtofi recepţionaţi Cantitate (kg) 500 500 Materiale ieșite Cartofi recepţionaţi Cartofi pierduţi Cantitate (kg) 490 10 500 Materiale intrate Mazăre boabe Total 2..............................................99 kg cartofi procesaţi ......

.........99 kg cartofi spălaţi 451...............................14 kg cartofi sortaţi... Csp – cartofi spălaţi. p3 kg........................55 kg cartofi neprocesaţi Cantitate (kg) 490 Materiale ieșite Cartofi procesaţi Cartofi neprocesaţi Cartofi pierduţi Cantitate (kg) 451............4 490 Cartofi recepţionaţi Total 490 3..... P3 – pierderi tehnologice înregistrate la spălare........ 95 kg H2O rămasă 902...28 kg 100 kg H2O ......Csp kg P3 Csp Cantitate apă 4.............51 kg cartofi pierduţi 446.........14 902.... Spălare apă Cs P3 1% Apă reziduală SPĂLARE Csp p apă Unde: Cs – cartofi sortaţi...... x kg ..................14 4...............1 kg cartofi pierduţi..... y kg 36 ..55 34............. P apă – pierderi apă Apă : cartofi 2:1 100 kg cartofi sortaţi..62 kg mazăre spălaţi 2 451.........Ƞ1 Ƞ2 451...........................................28 kg H2O ........14 kg cartofi procesaţi 4............... 5 kg H2O pierdută .......

...91.............60 kg cartofi procesaţi 37 .... ........p4 kg....11 1353..16 45..14 902...... Curăţire Cantitate (kg) 451. 100 kg cartofi recepţionaţi ........ Cc –cartofi curăţiti.3kg cartofi curăţaţi 446.............62kg cartofi recepţionaţi ...x y 45.......62 4..51 kg cartofi pierduţi 407...2 kg cartofi neprocesaţi 407.8....98 kg cartofi procesaţi..76kg cartofi ramaşi 100 kg cartofi curaţaţi.....cartofi neprocesaţi.28 1353.16 kg apă reziduală Materiale intrate Cartofi sortaţi Apă Total 4.......7 kg cartofi pierduţi ...............42 Materiale ieșite Cartofi spălaţi Cartofi pierduţi Apă reziduală Apă pierdută Cantitate (kg) 446.51 857......76kg cartofi curăţaţi........................4 Cs P4 Ƞ1 8...........ƞ1 kg..... Cc P4 Cc 38........... P4 – pierderi tehnologice înregistrate la curăţare..........11 kg pierderi apă 857...ƞ2 kg Ƞ1 399.7% 98% CURĂŢIRE Cc Unde: Cs – cartofi sortaţi....................

.....60 kg cartofi divizaţi Cantitate (kg) 399....... Cs – cartofi divizaţi.51 446... p5 kg cartofi pierduţi .. 98.. Preuscare Cd P6 38 1.25 kg cartofi pierduţi.62 Materiale intrate Cartofi spălaţi Total 5..........51 38.62 Cc DIVIZARE P5 1...75 kg cartofi divizaţi 399....25% Cd Unde: Cc – cartofi curăţiţi.... Cd kg cartofi divizaţi P5 Cd Materiale intrate Cartofi curaţaţi Total 5 kg cartofi pierduţi 394..60 kg cartofi ...51kg cartofi neprocesaţi Cantitate (kg) 446..........60 Materiale ieșite Cartofi divizaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 394..60 6...Ƞ2 8.....60 5 399..... P5 – pierderi tehnologice înregistrate la divizare..... Divizare 446......1... 100 kg cartofi curăţiţi ...60 8.60 399.25% ........62 Materiale ieșite Cartofi curaţaţi Cartofi neprocesaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 399............

.....60 Cantitate (kg) 394..6 4401....97.... kg Cpr P6 Cpr Cantitatea apă Materiale intrate Cartofi divizaţi 5 kg cartofi pierduţi 389.8 kg cartofi rămaşi 394....1..... P6 – pierderi tehnologice înregistrate la preuscare... 39 ....... Uscare Cpr Apa evaporata USCARE Cu Unde: Cpr– cartofi preuscaţi....6 kg cartofi preuscaţi 2 2200.. Cpr – cartofi preuscaţi.......2 Materiale ieșite Cartofi preuscaţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 389........................25 kgcartofi pierduţi...60kgcartofi divizaţi..p6 kg.PREUSCARE Cpr Unde: Cd – cartofi divizaţi.......... Cu – cartofi uscaţi.6 5 394.......60 Total 394.60 7.. 100 kgcartofi divizaţi.

............. Cc – cartofi cernuţi...........72 214.......28 kg cartofi uscaţi..32 apă evaporată Cantitate (kg) 389.32 389..p8 kg .6 Total 8..........28 ..28 175..........6 – 214.......Ui -umiditatea iniţială Uf –umuditatea finală Ui 50% Mf Apa evaporată 389..2 kg cartofi rămaşi 214....28 kg cartofi uscaţi cartofi preuscaţi – crtofi uscaţi 175. 100 kg cartofi uscaţi.8% CERNEREA CC Unde: Cu–cartofi uscaţi..2 Materiale intrate Cartofi preuscaţi Uf 10% 214..6 Materiale ieșite Cartofi uscaţi Apa evaporată Cantitate (kg) 214....0.....99.....28 40 Materiale ieșite Cartofi cernuţi Pierderi tehnologice Cantitate (kg) 212..Cc kg P8 Cc Materiale intrate Cartofi uscaţi Total 1.6 CU P8 0.... P8 – pierderi tehnologice înregistrate la cernere...56 1....28 214.56kg cartofi cernuţi Cantitate (kg) 214.8 kg pierderi la cernere..71 kg pierderi la cernere 212....Cernere 389.

62 *857. 451.11 399. 399.28 *175.28 CANTITATEA (KG) 490 *10 451.60 Cartofi divizaţi Pierderi teh.28 SORTARE SPĂLARE Cartofi sortaţi Apă Cartofi spălaţi CURĂŢARE DIVIZARE Cartofi curăţiţi PREUSCARE Cartofi divizaţi USCARE CERNERE Cartofi preuscaţi Cartofi uscaţi TOTAL - 41 .16 *4.62 Cartofi curăţiţi Cartofi neprocesaţi Pierderi teh. 389.51 *38.14 4.6 Cartofi uscaţi Apă evaporată 214.60 *8.02 1402.51 *45.56 *1.BILANŢ TOTAL DE MATEIALE ETAPA RECEPŢIE MATERIALE INTRATE Cartofi iniţiali Cartofi recepţionaţi CANTITATEA MATERIALE (KG) IESITE *500 Cartofi recepţionaţi Pierderi teh. 490 Cartofi sortaţi Cartofi neprocesaţi Pierderi teh.4 446. Refuz 1402.51 394.38 Cartofi cernuţi Pierderi teh.14 Cartofi spălaţi *902.28 Apă reziduală Pierderi cartofi Pierderi apă 446.32 *212.6 *5 214. 394.55 *34.60 *5 389.72 *4.60 Cartofi preuscaţi Pierderi teh.

I.Banu şi colab. C.1999 42 . Bucureşti.Bucureşti. 1991 4. Bucureşti. II.Banu şi colab. tehnologice şi ştinţifice în industria alimentară.Bucureşti.. Editura Tehnică.. 2004 2. 1976 3. Editura Tehnică .Banu şi colab.BIBLIOGRAFIE 1.Manualul inginerului de industie alimentară. Editura Agir. Principiile conservării produselor alimentare.. Tehnologii modern în industria conservelor vegetale.Editura Tehnică. C.II. C..Marinescu si colab. Procese tehnnice.

47 2.7941:: 7057039g 4 97020 /3 .70/0.3 :2g9.7 3 #42. 4:.9g   8:-89.g .g73 13//0/4:.3x0 2307. 5.3  .3:.0.   8:-89.82..82.:5738 3 0307..438:2g 3 20/0   . .3xg :8.: .9047  438:2: .0  9:-07.:107x..47 .90 /3 .247. 80 .070  942..:947 0890 .70.9.43x3  2107.82.9.47 /097047 2.-   2148147.4.. 50 4.. .3. 2. -44. 2. ..0.7941 50 . 3970      3 :745. ..-  '.4. 13/ 3 20/0 /0    /0 .70/0.-  2.

4.:947.

.3/ !70g970.-0 .90/4790  !73... 7g:3.3:29g 897:.9.00.3/ 4 .70.790:894.203 50710.7.574.70.2039.7080/07g: 47 .4g /0974g /0973.8g 3.794114.9.903/:897.0 14.2039 /0 -.90.3 /1079010:7 .0 .50 94..9 /0 .20397/.897g. .7 .50890 /02. :.7 .3.07 13/ 3 572: 7.2/43:: 8579::  .:947.g:9..0:7 .3/ :3 .5.9  3 /0900 .:  1:   .9 /0 4.3.90 84:7 .: 50397: 4-x3070..43899:0 4 38:870 /0480-9/0.805705. . .70425479.794180 1.80 .7. ..7941:: .: :3 7.3xg/0480-9g.::3949.7..3. .309430.:    /0973g 8.7941:.. 09..0/070./0 24. 83909..90.: ...9 3 8:-89.30 072.  7.g7:747 /3 .70 50397: -40 /089..5.42::3949925:..:  542208179908  !0397: 3/:897.8g80...33:37.34.:347/07.70.399gx /0 9:-07..x...9  /3 5:3.7941:: 80 144808.9/0..:..2/43 50397: 4-x3070.9:7g ..7941 80 549 4-x30   97 8579 8.70 3/:897.g .3xg :8.9.7.3.43x3:9 7/.:. ..790 .474.:    .0.39.7941 80 1.2/43  8.58 8.:.0/070 3/:897.7.7941: 8:- 1472g /0 .79.947 574/:80 .3    ` ^WUS^`[Xaa  !0397:x.3/. 2.2/43 8:39 .2039.3:2074.  1:7.90  3 574..438:2g.9/35:3..3:: ..4747 /0 .9g  .94  ..g ....0 : 47  7050/0  .7941::08905705. 2. . 3    .70.9g.34..3/.  .9 8.0 3 573: 7.70.9.82.g7:7/3.00 xg7 /3 :745.2039.70 .90 8025705..70 80 14480 903. .4254303900.08: /0 3/:897.: 1489 .2/43 .2039.

90 .3.: 38023.g 3..3 :94.390 /0   3 #42.: 50397:   ..90 . 80 :9.399gx /0 9:-07.

9 3 1:7.. 7.0  $4:709.43899:0:3 3:970x.2/43.70.35:..70 .7941: 80 14480 90 397 :3 574.:97. 3 3/:897.47.:2 8 . .438/070390 84:70 ..5074.3:0/0.70 8579  .7941::.90.390 5...7941 970-:0 8..3/90 .43/9  .009.570107.2:9084:7/0. .:/047 .  /04.934.80  .8.9035074.0.70 /0 .g .. 94./0549. 4/93070.471.  .009. :8..3.05g4.x0     $ &##%   # $%#&%&#f   [a^VWUS^`[X  89.70 50397: 2.79.390.9..-:234/0      .9 .471.07  2..9070..90  9:-07.2:90.0/070 194903. 570207g94.4.77089039.70 : .g -30 90703:70 : 4.790 -:3./.7  .-4.90/0/0 9:-07.9 1.  .. . :347 574/:80 /0 .590/0.0/0.0 7.  3 ..3/..80 50397: 574/:... 5..002.0  84:79.:.. 4-93070. .0890 .70850.5.79418054.:9707  3 5:3.8g23900. 2.3.385479  2.9:79..039g. 80.3047 547. 3/0530.90 574/:80  /.7.7.7080 144808.2/43 /0570107.7941 .907./.7/.4397-:0 .39g 57.039 7/./0.2039..93.2/43  ..7008902.7   7089039..7907  O 31:3.g 01../07..79413/:897.3047  5g8g747 3/0480-380.399..70.2/43::970-:08.79411:7.7g -:7:03  .7/.08:39.039 :34:/07.: 547:2-8..70 .:..2.70.x 925:7 .7/.4393:970/:8/08:-89.90/050890 0/0.70 8.7 570. -4.2039.2/43./ 37.7941.3/80.: 030709.70  3854:94.070.g 573:9.93042.7941: 0890 4 14..9:79.  .70 8 ./::/02.925:7  84:7925:7  84:7802925:7  84:78029.:.. 2.479.7 3854.908:5074.0  ...47085:3.32.90/0/4203:/0:9.7941:.31:7./0.70.90 84:7097..9 /0 ./.90.7594.4748 3.:70./054903x.8..9479g ..:.42807.90  .42509.7 %70-:0203x43.. .70 :9..94.3/:897.90 97.4393:97/.3:.047 .97.3090/...:45074.9.3:290.90700573 38:87 .8g 90703: .70.7..7.88:-970  .2..70  ...2.7.93070.0 .:9:747  3/ 4 5.741.. .89 O /:5.20390 2.8.730/0547.2.:107x08900.:7..9/:5.009.2.770. /0 7.9.70 3 3/:897.85.:/2038:32.947:5.489:747 7/./0.80 547:2-  3 1:7.7... 7/..

:7..43899:05.1. .79410890/1079g31:3..-03g 09.8..9g3.:7  .x0 14.:39g09. 0:2047 9:-07.703.8 ..0 8.:: .4. 5.901 3090/g8.3/ .:47 54.70.790.897:.2: ...230 .2/43 O ..70.7941: 1..00 74 ...3:0/0.g 0890-4..94.  8:5071.70. -7:90 -7:9./ ...38.:2:0.-03g 74 0 :4. .x0/084 .8.4 54.$:8.7x. 5g897.70:72.0 O !.-g 74 74 0 /08.0 5.425:8g/3 .:74.3 ..:.7g .:7g:3.:00 .: .70..3x0 3:979.0 /0 7007.82 0:4... 7g/g.857g 84-x708.. .70 7089039g .0.9:-07.:7  2.g9:-07.97941:.9 .2/43 . 47 9:-07.794147 4 2.3857..3x0 2307.1472g 8107. 4.7 530.9:90/3.g 8:-89. 20:: /107g 0.:: 25497.790 /3 7:5.709705.:00 57039g 3 90 2::7 30/0.x0/084 0890.70 9070. 2.9403 10403: 104/072.390  :2g7: 2.9..0     .0  472.9 /3 .-0:   5g        2/43       !749030 -7:90     7..7:7 8g7:72307. .70. 97.0 .5g0.9479g ..7941:: 0890 2.425430390 :-07:. .     `^aU`a^SSZS`[U   ..0:05. /0 4.80 530.790 5:9073.g 3 /0480- .47-.8g !0 8:57.70 8:39 5g7x 8:-907. 2.42089- 9:-07.x  3:2x 4.0:05.0397. .90 1 ..70 .x.0  . 748 /038 1472.2039.0 /090723g .31:3.9:-07.4:-074 02348 O g/:.30 374 .34..70574900.2/43     [\[  SUU S`aTW^Ua[^VWUS^`[X   %.. 2.0:0 2.03x47 5.:9g .2/43 '.. .  [^X[_`^aU`a^SUS^`[Xaa  ..:47/0.:1070 .2.3.708:39. 2g720.7941549..94. 2.43x3:9::3.703.8047 /.49.   $:-89.g9:9 /397 :3 x08:9 2.90 .2.. 47..g 4.0890.2/4348  .9:7g O !07/072.9.703.g 4.9.70 /0.4.47/0. /090747g7 20.70 :4.         /:5.

0 03070.2.    43x3:9:38:-89.     089-g                 '% ..g7 2/43 0:4g -:23g .47         .3x0.794147  %..-0:   &       5g .

 %.-0:   $&$%  #2.

:.  .  03:   ...3.4. .3/708.0890x 2.90 2.044.232g     5708.2:2 %49.:0:320. 84::  1g7g /010. .:  ' 0. ..7.8.3g  7.9 .8.9.-:.947 g720. ! 0 949.:2. -.-0:      %% O 850.2:2       2..9 30/007.7g 2.90 574.90 /0 -48/..    3:2g7/09:-07...: 370:9.2:2 .x 50 .78g 2.4xx 95.:3.: -7:3  :20/  .:  07.3/    5:970.0  0.70    .2:2/3.: -4 .059.907.9 :89 2748   3970 8.089070..2:2    .948 .2039.70.79419g.:3:9:-07. . 303. .79413..x.0 2..574/:8047.30.90232g     9:-07.8.           :3.8g8:-.759402..7941 . .:7.gx2. ./010.4.:.8.3.70    S`S`WSUS^`[Xaa  %.4xx .7941 041.2:2    .

    47 2.90850.570:.70    %  $#%##% &&   W_V^S`S^WSUS^`[Xaa  .g2.9g   .39g:8.:.70/08:-89.574/:8047.7941 /0893.3/708.3:290 38: 7 90344.43x3:92.044.2.9g7 970-:0 8g .70.x /08/7.:  ' 0. /3 8:57.1.0 /0 ..70 8g 80 x3g80.2039.x..7.3:20   70:9.1.-g .: 07.708 .2:2  :3.47 ..

7941 /0893..9g  31:03x0..:47389.g/:7:20/0 107-070 8.:.9.0890.90..390/0/08/7.70 970-:0 70.:8.g 0890 :3 3/.08:: /0/08/7.803.70..:. 850.x:30.x.9.2.1.70-:30 13/3098:50747/35:3.:2..: :3 .90 . 2.70..7:7 70/:.:4.7:770/:..43x3:9 /0  8:-89.703925:/0549...x  0890548-8g./3.80x30.9g 804-x3.x 8g3g94         %09:7g ..3/..70 .43/x43.. .50397:/08/7.850.3/0:3.03.7941.x/0-4 $g/0.90..x  574./:/02.9g  #.7941.x50..9:79.9. .3/:720.::3.85.0/070.:4.x 3:2.49.9g O :4.507/072.79413.0. 389.43.70 7941 . 0..:7gx70    Z_a ^`WZ[[YUW   43x3:9: 949.7.3xg :8.390/0.:4..x .70 /08/7.5:x3 8:5071.708 ..3x0 57490.::3.g94.. /0 /08/7./.5..9:7 /0 48.3x.. /08/7..7:73850.:.907..9.438:2.80../0.0397.43./08/7..9g7 0..8.9.: :3 7..2039 .3xg:8..43x3:9:: /0 8:-89.9g 43x3:9:/0 .0 3.7..447.9.85g9 70.70574.70 .:4. /70.7.7941 2.7.7941 :9..9.8g &3.1570:.0 50 .g8.9:7...43x3:9: /0 .8.. 1.90032..3xg :8.x0 70:9. .42509g  3 0307.9..90573  O 472g70:..g94.g  8g102./.3/.0 3 8:-89. .g..- /0 0.70/08:-89.9/0.: ..:47.08.0..90 $g3:10.9g /.0 ..93.708:392:9 2. /0 8:-89.-g .9/0.x:39252. ..49.9gx .7941 302.9:7.x 50397: 570:.g8g10/0549.70 903925:/0549g7.: :3 ...94.:.3xg:8.9:7.x0..380.-g  O 03x3070.9..00.947570107.:47  3 ..7:7 70/:.-03g ..50.70 970-:0 8g 70:970 :3 574/:8 139/0.9.3xg:8.8910 .70 /053/0 0890897..5742.7941-302.g 5:9....-:035720009.3/. /08/7.::8.9.70/0.g7 8g 3: /05g 0.:..9.42509574/:8:1393:.: 5:5.05/0720.9g.9.:30.42..70  O 4./0.70 ..7941 .70 /0 .50904..7:7 70/:.07 .43x3:9:/08:-89.7 30307.9:7..9.70 .70.9..9g /.9.7.708070.7941. 30307...70/08.43x3:9: 3 .9g    :4.:3.g /08/7.570/85:  ..70 7..708 .70 43x3:98..9  . 3 24/4-83:98:-/38:-89..43x3:98.:9 .x O #08903xg2. 47 80 .x .9 .43x3:92.047..5:50  O .9g 3 .70/08.3xg:8.909:7.9.70 0890 /089: /0 2.43x3:9 2.g .90 3 ../4:g   ..:/0.9.:  2.  3 84:70 /0 .7941.70 3925:574...794147 .2/43  8g7..g94....8g .70.3/g84:7..g:9/0.43x3:9/08:-89.39g :8.70.9.9:.2.7941/08/7.9:-07.g:9  ..2/43 8:-89.:70890-30 ./05g.902507.x     43x3:9: /0 ./08/7.20.7.:5:5..9:7.2039:.70.

  17:.790 2:9 . 572g 54.794147 /08/7.9g/0   . 7g- .:2 .700890.:.43/x43.70 .9:79.70.10-30.8. 1472.07  !7397 4 -:3g 5g897.9:7.g35:5g .047 .9.070.9.g  0549.9.g94.70 0890 :3 .9:7g507290./0  4 902507.x :31.x.2.39.70.0890 2...7.g94.258.94.:384.70  /0 . 902507. 3 574547x0 ..90.4x0.45:/0549g78.70 3 949 925: 073  572. /:.4393:g  :31472g .0 3: 94...3.x5g897.70..8.7 /:5g ..0..7.49. ..9:7.039:.08 8:- .0.010  3 925: /0549g7 .07:: 3 85.4.3g 507/070 0.80 80 .:.794147 970-:0 8g 80 570..70.438/07.705735g897.70 902507.70 .7 2.80 3.59g2. 34 3x.7941:. .x. .7. 574.70  %70-:0 107x /0 :23g  /04.70.70 /:.0390 /3 925: 70..3 3 8.x47 /0 570:.08:39. .0770 3849xg /0 1472.794147 .7x.35:..742.x0.30.g 3.g 1472.4397-: .g50397:/0549..4x70.g7 14.:33.059.::3:89 4 .9:7. ..89g 902507.9g    $9..-g 3 925: /0549g7  .:7 .:/g:3g947 1g7g0:3/047. .- /0570107.7941 574.9./07039 30.794147/0893.:/0549 4.790 50397: .:9:7g50397:/897:070.::3:89305g.902507.7:7 70/:.70  .47410  3.2-.42089- 5...g9g2.9084:70549170.0 ..3x0 ...03..7..4g .4741. /0 .    4  ..g 14.9:7g/0 4  3 57200   8g59g2.... ..70 308.03xg 3472. 4 902507..49.:2:0.7:74770/:. .90 .8:57..85g9 70.08.70.x 30.708.0..g/0.70.902507.9.7970-:08.45: /0 ...7 /0.9 /0 . 574.. . 2:9084:7/0.7 .7:7 70/:.570.: 57g7 47 3 . .90 .90.3/ 397 4 574547x0 14.7g8g3.:78:5g897.574.9g 5.8.x/0-4 380. .47085:3g94. .g  /0570..9:7.43x3:9: /0 :...907.4902507. :3:3:2g7/1079/02748:7897g30 00025: 05:3070./070.039.:7..00 .43.9:7g .7 .390 /0 70.:50x.850..94.0 . 2.40 /0 .9g3970   .. /0. 902507.: 1489 05:  . 5g97:3/0573.70  . 00 2.9.9.790 5:x3  3 925: /0549g7 .05090703:/0./0  50397:.89.70.30/085738g  -301472.2039..2..4.70  &3 .70.08.70 ..794147.7941/0893.0899070397.: 38: 70 .8:7.39.7 50 /0 .x3.0890..7941.947 ..4.794147 .90 ..:347 8:-89.70. 902507.790 4..43/x43.43x3 .x: /0 5g897.. .g %70-:0 8g 80 570.0397.794147 0890/0. 570:.2.43.x570:.:9.70 31:03x0.9g 8g3g94  .203x309:-07.. 0.7g 40144.g .70.70 3: .  .07247 97.70..90 8.:8.90 .794147 .g  303.9:7 14.9g7 8..0  $..7941478g105g897.:4.x 1g7g5.70.:79g.50 0.: 0  :2.790 2.70..:8:-89.: 94./0.9g2.90 .:3949..7:7 8.7:747 70/:.08.5.38: 74790344.g  ./g .9.70 /0 4 8.89g902507.70.3x0.39.7941970-:05g897..    31:03x.4. 0.70 .. .794147 3 925: /08/7.43x3:9 7/.70.9: . .330  ..708 .7g7573/08/7.9:7g 2..:47 4300.70     :89:  .70..38290.902507.0 :23... 0. -7:31.7/0.90573/0549.742g /089: /0 24/07.g 30770.94.0.: .: 8:- ...908.9.x .:47 574/:8047 .90 04.2.  /23:.907/.9:7g/0   4 :3/0/:5g..3g .:2:.7941 .9.49g7  2..708.90 3.4xx  .90.:0.0/3.390/0570:.98:-/38:-89..0 90x .4/ .43899:03x  .x50.7941970-:070.. 84.:23g50397: 4 5074.x 2. .9..:9.703..9:7 4.:3 .9:7 7/.g .: 30..0 /0 :2/9.4:24/9.8g/:5g/08/7.7.7.70 574.:5g897.:2:.2..70 /0 9:708.3/0....7 1 :.x.7 3 89...3 .9:7020...3x. 389.574.g .90 .8.g .43/x47/0/0549. . 970-:0 70/:8g .:989g9:9/02:.5.

:-:7 9gx0 10    $5g.: .90344. 50 2g72 .9070572g..399gx /0 . /.89.   4  .2  2.2.x..9.70..7g   %.70 3: .3.4.4x7  -.0 0. 0.70.38.70.43/x .08904-.7.39 38509.84700.:    :2/9.  925 80 023g 9:-07. 3.x14.g  ..94703-.399.70.39.. /0 8479.70/0 . /05.43974:  2-...-.     . 07..8:52039. 80 .7 0330-0./:70.7 .457085:3..45  902507.   :7gx70.9g .70.    $5g. .0.7..0.g  g8:70 .897. ..72 . O $4:797 7.0 970-:0 :.7941 /0 .2097:/0 . 3. ..70.030307.7.g502g72.70  . 4 . 57.0/08/7.0/070.:/.9g3.794147/35:3.390/0570:.70.00.2.3/.4x70.70..:7g 50397:./280    [a^VWUS^`[Xa` S`WSVW_V^S`S^W  397084:70/0.g..70.  3 .572g8g 105.7.-.925:74--07 O $4:7802925:7390 &7039.90.9.g 50 2.4x7  04.-70. .-7. .2097:2.509702./g/089:/0:3g /0/0549.70. 5g79130 /080:7  ..70... O $4:780297.3     ^WaU^S^WSUS^`[X[^  507. 85./:5g45074.89g4507. 70.722.502.: 5:970x  2.:.g7 84:-  203x307 89g7 8.2392 O $4:7097. 3-.:/.9307 .:947: :30 2.:7gx70 9g0708g803974/:.089.7941 80.x0/0570:.:7 '47.94.8:52039..3.399.907.708:39:72g94....2.7 85477 .. 573 144870..   43974: /0 0:7   :7gx70.7902. /1079047 8:-89.x0970-:01. 3 /0 8479...  .  2g720 /.3xg 80 70107g ..: /..9/0.7 3.70  0549..g:3/00 0890 30...x. 2.703 .7g   .:2:.90 3 .7941.73.x:: /0 5g897.70.2.7.9.708g3:  2.2097: .70 09.70.g.70..3x0 .70.70 3.72 80 023g  7089:70 /0 5g2..2 24.7:7080549.70.0.9. :-.08..70   $479.  307x 09.702.700    $479.  073070..801.9.9:7.2  .070 5.  08/7.   #g.:x0 .: 4507.-7.. 85g.0/070..70.07.089: 8.:9g.

0  84:x.794147925:7/0.:7gx.3/g/0..3..-7.g 80 14480 90 3 5074.7 /0./07    4  .5g8:-5708:30  3570039 .70.3x047. 54:g7 .:..   1. ./g2.79418g3:7g2./0508:57...:7gx70.49.0397.. 3/05g79.x701448903.:7gx.4902507..0  8:107g 4 4507..x0 /0 7.7941 8:39 570:.5g 3.3/90 8:39 2.39.794147  50397: 570:.:7.9g /0 ..790.84:7 8.:.:947:..39g 4507.:.5/g .:.: /74/ /0 84/:  !0397: 70/:.0 09:7 /0 .g     . .:70/0..7.:747  /:7. 389.9032:070.7. 2.2..545048. .20. 9:9:747 25:79gx47  385  5g2.45079g..4.x0/0 2.0573 .4. 574.x0 /0 .72g 925 3 .90 .:50x.5..-7.2.:4-.0.34.7..9 .9:7g3.08904507.9..0 /g232:2/0507/07  !0397:84:70/0. 232  4-x3.70.90 507/070805497/...7941 2.:740.43...05x0 .: 7g/g.83.2.54747/0.-7.1.: 384.2094/0. 7. 1.047 . /0 70.078g ..70 .8:-x70 13g .:./0/74//084/:/0.790 25479.0..:3g.43974.70  3 .3..x.0 3.g 3: 80 3/05. :39:-07.3.g  3/05g790. 8.47085:3g94750397:570:.907.:78.5.:7.x0.:.x.x70 ...385479.79.. . 3 /0 /10790 95:7  . 2.x0 0890 14.70  :5g 0. .:147203070:.39g /04..x0 /0 570:...70. 5.7941:: 3..08. 7g85.:....708.0573.:7gx7  2g720.34....70  !73010..:7gx.-7.0 2.47 574.70...2..489:70 /0 574/:.g. .:.g/070.x0  /0 ....90 1 .  3 389.:/047..070.9:./:7 /70.80.:...3/g /3 5.: ....: 2..70..x70  .90 30.:7.39  ./0 /0 /0549.7.574/:8::139  .g5.089.. .39..00473574/:.0 /0549. -30 85g..0.-7.9.:7gx70.x /0 :3 00.43/x/0.070./..9g5. 5074..0.g ..0397.5g   43974  .70   :7gx70..90  0070.:7gx70 8:39 2:9 2.x. ::7.8:-89. 2.:7gx. /0 85g.8902094/0.:7. 50397:.907.947 8.x 573 144870.: .047 /0 ..: /74/ /0 84/:  50397: 8.x.:79g-.x 4 5074..  925 574/:80 /0 .:.7941 549 1 .. /3 2.g/0857380  8910 3.x70549170/:80.g 5g2..794147 10.:84:x0/0/74//084/:8:39573.:. 3:2.x0  573 144870.0 507/070 ..5478.3/. .79418:3985g.7:: /0 2.-7:2.:7..: 10: .7941.3/: 80 3 .572g7489449g508:57..794147  ..3.x0 3 570g970.0 .0.0   4 :7. .... 3.:7gx70.:7gx70  2094/00 /0 144870 8:39 /090723.. .  .. 30 /0 .39:  385: .43.49.:.x0 /0 7g:70  3 925 .7941  7g/g. .03971:.0 ...43897:.xg/0. 25479.x 50397: 3/05.x70. 7..9g  !07/070 .2039 /0 .42-3.547 54. 3/0.5.g.70 8:3997. .8047 .:. 1.70.7941 970-:0 .9/04.3/.3g30..9.0890.:7.:4.7941.20.8g /.70.794170.79.x.70..70/3.:507/072.5g 85.x/0.20.x0  8910 .9.-7.  1472.9 .: 8:- 31:03x.4.3820  .475:7 897g30  570.08947.:/0.-g 3970  ..9 .2.90.x 507/070/0.:00/0.:7gx70970-:08g803/05g79009494.3/ . .79414780144808.0.:2  50397: 70/:. /0.0 /.7447.9 2.x0.7.3. :9.9  .2..385479.90.794147  /04.70.$5g.0 9072.7g 8..:3:.  3 .9147200 /0 70.:7.9..70 80 549 8.: /0 ..907.1.:2.2..:7gx70.70 8.70.4.002094/0/0 .-:78..-7.. 2. 0890 ..x/0 .-7..90 3 389..90 3 1:3.:7.8g /0 8.89g 4507.:.x  00 2.43974 /0:3/08:393/05g79.039:: /0 /0 0:780144808./.47 1 97.:7gx70..4. 4.7.: /010.09:00/0574/:...70  .7941970.5047 .9.7g ./.

7g 8:57..10x08g3:7g2.7045.2.90  2078...:x047/0.2039.:09:75:9073. ./7.39 385 .70...:x0.7-43.70.9.0.x.9070 ../0  8.970-:0 30:97.90 .:72047/0/74//084/: /:5g85g..5g 50397:3/05.0.50...144808.03.0 574/:.: /74/ /0 84/: ..g 3 1: .83.90  2078.2:904507.50x0 .:22  2039.0.:-:7478.704.-482: 2.g5708:5:302.70 5:9073. 3.4.x 3 2. 3.7941. 3..:7gx.. 330770. /0 /74/ /0 84/: 107-390 38499g /0 .3..g 80 1./022 5.g9:7g/397 484:x0.804-x3043/05g79.79414780.908g9.2/43   5g770. 089g:720/084/g  3.574/:8::45.3g/0103419.70.79413/107901472010 ..:.0307.x.g97.9.7x.1.9g5:3.:8:107997.0 324/3070:..0.470.708g105072.:9074.7g..57023.4..7089:747/084:x0/0 84/g.: 8. 8g54....0890 8:57.9 .4  85g.05491. 30/09g.9 .90. .  .4397.:740 8..7074 70:9g.5g .7941 /:5g0 70..x.790 25479.  /0 .:72047/0/74//084/:/0 508:57.:80.4389..232.. /74/:: /0 84/: 50 -:- .7941 .: 84:x0 8.79418:393974/: 397 :3 97.2.5g8:- 1472g/0/: :7 3..7/:5g/050.0.38.03971:..90    .7941 .89g 85g.9:.7941 8:39 /08.3:0/0. .0370./ . &300 /3970 .1970.x70./. .90025. 50 /:7.... .:7.: . 13.:89.4 .:7gx.x47/0.x:30..:74820.g.:7gx.1..4.x 50397:570.:7gxg 85. 85g...9 85g.g  70257485g9.0802.. 3/05g79.g 57003x.9.70.9g1023.g 253.0890. 347 970-:0 8g 80 1..70.70..:7gx .4.:79g 3 84:x.2039: 3.70./0.7941970-:08g 10-3085g.3g3.. ./0 22 9g.70..0890 0320 4/.70.: ./330:97.0/0.70..8:57.x:3   85g.g2.947 $0..:4.:5.9   :7gx70.47/7./:.10x001047 .794147...0 .g47. 2.. 7089:747 /0 .: ...0:72g/0/74//084/:508:57.:..g/:750397:/09..70.1.g:3 74 14...43x33908:9:7047:33:2.09:747/0.5g/0.390 ..3xg574/:8: 2.x.10x0479g.5..7089:747/0.:.42-3g010.59.9   %g070..70./0 22 :320.2.1.70.078.03.g.70.9:3.7/00320 .794147/05g2../085g.9g /0..84:x0/0/74//084/::.1.3/: 8050 8:57.9:7.x:30.390/0.381472.50. .70...43974: 5g97:3/0784:x0/00 0 50397:..447g7   :7.-g /0 ..794147 .38547947 .4393::  5. ..303953g/0.70 30:97.x:3. 2:9 :7200 /0 .90573.7941 /04. /0 ..g .9...1.7g.x3.03971:g  50397: .:507 .2.-:-47/0.70.4380. 8.7g/02... -.2.  4 0:97.8:52039.2.09./0..45: /0 .:7gx. 30.  32:070.g7.9025:79gx3389.79g070.97.9g 50397: 30:97.79.9g 8.:90.g /0/74//084/: /32.9.: 20..8:57.90. .3.4:72g/07.:/010.70.9 2./0.:507/072.:3475.x.45g770 .0.x.x   4 43974:30:97. 3..8910.70.g 3 84:x0 . .7   $5g.7941.g970. 2.:747/0.39 3 209.4 :7gx70.70.

473925:45g77 #g..x80.70.g7:.7:.: .79.. 20/...1/0  470 .:.g.9.547/0. 80 70.790 6:. .3/ 8:390.-g.x0/0902507.0.70..9  50397: 3/05.90..3070.:.:-:7 5g.038..70 9:30 :3/0 .07::/39:30 ..: . 70.89.0890 .     3 ..43974: /:5g/08/7.:. 8 ./ ..0 9.2-.: 1.5g :72. :9074.7:.7..7 0. 507/:9 7/9.0 ..:9209.90 -7:31.:.4. .90.g 3 :8.039.8g3:8081g7.0  :3 .5/g  0890 570107.790.70  .x1.39:30.: .90 !010.7941/08/7. x08:9:747 .70. 1489 -30 00.080549/05:30508:57.g 45g770..:5738974570.308./70.3..9.708:39 .70.1.70 3 897.90.794147.90. ...9:7.989.9.3970/0090 .g 50 7g9...43974  9g070 50397: 3/05.90.:9g 45g770.5g 13/ 2.780 ..g   2-.gx479g.07 105738.54 .5g 107-390 8.4780.x47.: .  .0 ..4. /3 2../ 2.34059.03 32:070.9:7g/0  43.70.850.7943/08. .9.:947: :3: -..x 8.9.90 0. /3 9:30 8g 10 /0  4  &2/9.08.2g9:747 ..70.: .9:7g8g10/0. 570. .07:: /0 .45g77.g7...  50397: ..:/010.5.  .gx47 /0.9:7 :314720 /0 74820 /0    .7941477g.70.9.897...$.g45g770.g .: .2-.70 /0      470  $0 .89103.7941 /08/7.48070/010342030 .x970-:0 8g.x:308g.x0 5..g   08/7..x20/.93.:-:70 /0 ..07 /04. ..3/: 80 0.70 /:5g47g.:9.g ..70 .077.70..g/04-.: 4.5/057343.: 2.38204780/0.:x 573 890 .:3 8.5.3/ 100  5g. 0g.2-.  9gx0  3 24/ 4- 3:9 8:39 970.7g 50397: 39707:5070.9. .4389g33.3820 /. 70.90   073070..00.:7089:7/0. 7g9.4393:g   #g.7 .89.94.397.9.9.039g  5g770...-:.9.7447.0 .0  5g770..7.43974. .43974  023.794147 /:5g 45g770 0890 30.x.807.438/07g .9030708.9.7047902507.70.70.9.: 902507.794147  ..702..x8:-1472g/0. 25:79gx47.8:7g:37.90 .x 970-:0 8g 10 9./0/0/08/7..0320474/.7g .7907050/0  %02507. .35:g7 574/:8:: :8..9:7g :2/9.9:3.89103.7g 30107x .7447.70 4.547 /0 .. 1.07::... 4 .0970-:0 8g1030.9.70/0 23:90 80.447.9.9.x43..x 10 3.9.5g 70.3/ .9  !74/:8: 0890 .70. -:.3 .0 8..7.70.002.:908.70. 0 70.7941:  ..43/x0 3 .0010.4.14898:1.039:..9../7:5  3 -:94.7  8g 80 7:5g.907./:/0 /08/7.08:: 9072.. .3/ 100/0.70 80 574/:.9g /0 7g. 7.9/:5g45g770  .5g  3925:45g7780574/:.g/:7g  5g770. 5.: ..70..9  8479.79418:-1472.7x..0 8:- 5708:30  #g...0 80 1./010 . .70.:/0..7. 81g7.: 4 /:7.:x08 .:     .70.48 97./0/08/7.071.479.70. 24/1..9g 7g.g747390389.794145g7x970-:0 8..9g .:900  8.7941 80 ..: 5.2097: 50397: 023..43/x /:7.5g107-3908..7941/08/7.-0 .81...739:30803974/:..0..90.9.8:7g 4 . 4 !74-g5074/.:-:7 5g.g .7941/0.  9:3..: 1:3.70.:5:3..20 .45:573.703900890:33/.9.9g /0 /08/7.380297..:3g7.2.g 90344...5g 70.70.:9gx080549.... 0.:. 3-.. /01472./0.: .x 3 8.794145g7x54917..8054..70/:8/0 310.x 574/:8:: 139  $0 ..0..03 850.901...4389g 3 97. 3 ..3/470 380. 574..9479g970.49g14.385..9.:.23. /0 .7941970-:08..70.0 !    8.947 .70..107.9:9:7470320475700390 3 850.   .: . 3 925: 2.47.70 80 00.794147/:.5g 80 1.79.7 9:5074.4.9.70.947  .70 549 1 1.9.2  .385.:7 /0   22 3 /.9g 3 .70390 &2/9.:1:3/.40708g3: 807:5g .5/ .9 50 -03 /0 .73/31:3.  .70890390.

 /0 .7 1:/0.5/0.9:7.45.9.  5g897..x . 84.317:390     ^[UW_a`WZ[[YU a`SWX[[_`W  n ¯f °–nf  ¾ ff fnf€   #!      $ #%#   $!f# &#f #       ! %# '# !#&$# &$# #      .5:70::4..: 902507. 4 . 4  .70.: :2/9.7941 /0893.7.  .2039..x 970-:0 8g 80 /054900  5g89700 3 85.g38..70.:5g:34.. 0549.7g      #& ##%    3.7941 /08/7.703/:897.      107x /0 :23.90 70./7:574/:80474-x3:90573570:.x570g977.9.g /0 .

7050970 ../08479.70..70  ./0 0:747  %g070.4/./9.47439.79.70  5705.70 0.3.70. 54250 70..794147  4  2039.g 97.4  9.43  08/7.:507.x  2.947  5425g.5g.59.70.39.7084:x0.39g   5g770.4/.7.385479470.g7.: 45.53  107-.70..4393::.274820 97...385479470.. 45g7947.g -0397.70  %7.  23:90.:-.g79.947:   0549. 97... 389..70.2.9.7.   $05.79.:x0.08:90344. 4 .:2/9.209.3.708:394-x3:x1:/0./0570.2.-:7.7.70.  -.385479470.385479  $05..3543/09430 5705.:89.-7.-:7 97..:.:00.9  %7.59.  .7941 34-.70 0.70  54250/4.   30.: 805.7.70  0.4393::.70.947/0.3:.38547910 85g.385479470.92481070  749.83.-:75.-.7.7050970 .70 70.:.g 5708:30.7.9..947/0.44.050397:3/05.9.70  00..2/43:: -:3.70/0 0:7  89g805.. 97..7.g 970.947   #0:.70..70.   970..   %7./070.  /74/70.3.79410890:72.70.9.:3g24   $5g.70 .7.  4  ...x0 . 3.94.3/g/03850.:...4/.80/05705..:5425g  805..947.7.7084:x0.947/050970.70 .91.4/.7.  9.  2.9013.:507   $479.947.7.385479470. /74-9475735708.:.4/.x0/0700307.:.5g  #g.9.:.50 805.5g  07-070.3854794.2039.8.7941897.2-:7 30./9.x0.70/0-9 -:3.3..70.  23:90..70  3/05g79.:5425g/0.7./085g.:.9..447 805.70.!74.9g  2.3/g507147.947   #0./7.40./:5g.3854795:70./09g.:.70 3 00.: -.70 3/05.7..389.94.g 9072.3g/097.4-.310    .

g947 740/0:31472./897-:947 9.70   .2-:7:8.23:9   30.

574.00  509700 ..-7.0  g7:3x70.7.9g70850.g17.470970-:08g803/05.70.39: ..2/43 .90 4/. 0890 .43/x/0./02g7:3x9  :/0.3/.:7 8..7..70. 25479.g ..3g ..7941 . 2.0 5g2.70 /0 8:-89..08::/01.7..24  9072. 3. :30 . .7  324.90 70.:8:9  %7..70 2.2..13.  32:070.8g.. ..:78:.050/3. 570:. ..70.3.9..:/0 97.3xg:8. ..9..7 /0 .90 .. .470.70 %70.74807g 97.:/010.089g4570:370. 20.g 3/05.7.. 85g.5985g...7941  /.0 . 9:-07.43974:13.7g .:.9 . ./0549 5.47   . 09:747 /0 .94. :9074.0.. 9:-07.794147 /0 5g2.574.g7:..43/:...::3.4 .x0/07g:70 3925.4.70 .x0 3 570g970.x 2. 3.70/0107-070  .2.:7gx.3/ . 3 574.9g2..4.9.g/:750397:/09..39g770.2.97489.3854794.203900/0.-7.3/g .:89g  %7.g 80 144808.39. 57457: 8g 0890 85g.70..3xg 50397: 574.94.3.9g8:390020390/0 2.. 2.7030.9g .70./070.505. 2.009:7/0 .70 4..39: .90  0549. !0397: /0.8.54 573 2..-7.9 .x:30.97.7941.470.:1:47/3. 4507.794147    $479.7941  073070.. 5.x0 /3 1:: 90344.010. 20..90 .39703.: . . 8:- .790.. 80 54.:4/:7.:47 -43.090  00..70 3 . :3: 7.470.9g .g .5g /0 ./0508:57.7g4/.9 /0 4.907.:.: 509700 50 1:3/: :3: -.385479:530:2.70.3854794.3/g97.: 0 1.x.43x3:970/:8/08:-89.70.5: /0.1.x0 8:39 570107.:.: /0 47.x.3xg:8.2.:747 ..08: 90344. 8.2/43  $4:70.8g54..-7.5.70 80 805.47 97.9/08:-89..90 573 ..0 8:107g44507.-7..3xg :8. .x0    !72./0857380    0..70.:347547x:3.0.  9072. 3.:94..385479g .42570847 5425g .0573/0. 5097047  .70..70  &25070. 2./0.70  0549..42-3.4/....5g85.x:30..  3 .2039 85479 .00.4.2/43 38:-89.42509g.. /0 85g.794147 50397: 570:.4393:9:3..470.9g /090723g 70.: 8g 3: 7.385479:.0.047 -.70..08: /0 1. /0 85g.385479/7.x:3.  3..43x3:9 2.70.::3.70.70 25479. 3.:00  7489443/: 80 50 8:57. %7.9:.3 /0 805.9.70 80 3/05g790.70   .79009494.:2.089 .-7./07039 74807  . 3 949. :3 9:-07.43x3:97/./0. 30 /0 .:7gx.g 2.3xg:8.1023.0 .9g .: 740  507 /0 .70 0 .45079g.45 3/05g79..9g  0.9  !73.399.90 84:70.700. 50 -.39g 4507.385479: 81g7.70  5.1./07039  4.470 -:3.9. &3 ..: 9:-07. .3854794.7  3.0     0.2-..3.9.0890.:.: .7941::  3.. 3.0.5g 8:- 5708:30 ..

 :314720 /3 5:3.705045. 70.429039.  80 70..5g !73.850.9.390 1..90 50397: .5g.g  5:5../: .:.2434:.70.70897:.70 .g.g1.2  $0 .:.08:: 90344.g/02434..0 080 573 /74-70.7.703. .9g    /74-70.2039: 47 9072..:947: :30 54250 /4.9 2.80/897:0x08:9:/0 0g9:7g/3970.9 1g348 .. .910 :3.05735708.3::9:-07./00 5741481.0:0  3 5:70: 574..84. 1008045g708.2/43: 0-07.x0 /0 . /40 0.7941 8:39 8:5:80 :3: 97.  .:3:29g 709747.3g .70 /1:0.07240.9:-07.. /3970 .2039. 2-:3.9g/0.89.:4.70 80 574/:.75x -30 89.390 85.:4.. /0 .g .4 . 1047 .  /4.43.802030.43899:0 /0 .70.0.:1..891097.x:30. 250/.43899:0 897...00 2.70.5g    %g070. 1::: 13/ 3 570.39. 010.0:005.9:7..0 ./.7941 .7941 70:9.43x3:97/.90 ..79418085.g .. 8:-89.30 3 8g7:7 .70..8570 4 ..:72047/084:x0 .9 /3 .: 4.381472g 8:- .30 .00.9. 3 . .3x0 970-:0 8g 80 1.0 384:-0 3 .707 /0 .970-:08g10.9:/00g9:7g/3970. .794147  $0 00.0.2039 9072.0. -8:19: /0 84/:  541481.:  .070.9./0./0902507.4250 .25479.5g 50397: 3/05g79.3..70.2/43::.x 909:7. 902507.9:730.3/ 902507.3x00 50.794180 97.5g .. /0.-:7 ..:30.3x0 ..70.:00/0.: . :72g94..g 3 2. 84:-9gx #09747.5g  100 /0 ..5:70::80144808. .70.70./. : 47 384:-0 3..4.3/g .9/08:-89.9.398014480 9002:.-90 50397: ..g 3 1:3.2.7941::.0 574.70 80.  4  925 /0  23:90 3 925: 45g77 .0890.3g.g.39g50397:17.- -30 85g.9.08.:7 /0   22  3 925: /74-7 .0:00.g507147.9/:.54 80 7g.70 8:-89.897. 902507. 1.9:7  .3.9:.90 50 -./.94./04 925/0  23:90 ..//084/: ..9: 5:70:: .:/07.2/43:: 0093.9479g.84.9 70/:. 25479.2/43:: :5g 805...4. 25479...70.70..:47 80 14480 90 ..g:90747397 :3.2450.g2. /0 4  925 /0  23:90  !.70.:047/0..381472./.3/80570:.0.9:7. 570.: .104710790 801. 8g 80 1.0:00 /74-90 .08. 1:47 /0 .43/x8:3930..00 2. :31472  00 /0 .8:-89.9.. 9g070 8:39 /7.:g .:70395:9073. 47 3 925 !70g970.g  .70 2.0:00397000    #g.70.08070/:. .90 .3x047 .//084/:  50397: 2-:3g9gx70..7..902507.     .750-./:: 50. 7482 50397:.:047/0.:9g 3 0 /0     .07/0   .08947 8:-89.5g .050:21.7941 !0397:3/05g79.8:7...9.4 3. . 0890 :3 1034203 ..24g/.93.9479g897:.9:7.: 74 /0 .x:30.9g. 97.   5g770.9:7.-7:8..3x047.2097 107-07 80 70.0 ..802030.947..:8.7941:: 0890 :72g947: 8:-89.2/43 40.9.0.: 47   07-070.g089024.8.9::/085738 .:047/0.107-07  808.0/:7...9:7./..070 .g /0 ..g.:  .02:81. .089.g /:5g 5708.85g9 80 ..: .0/070 .70.70 .70..3908.0 /.97.70. 100 8g 10 .70 .1. ..9 /0 .03 /07.

5:70::8:39:72..: ..70.01:478:39/090723.5:70::/0   5708:30.-0..2-:7/0 .9.384   -:9/7494:4 %    08/7. 7.92481070 .7903.2-:7/0:8.2:x1.3/5:70:.70 08050 90/09..9..x.x.7/0.70/053/0/:7. 8:-x70  30:314723 .389. :347 :8.9g8.70.43897:.3.9/0.-:7:: !708:30.70850..9.70970-:0203x3:9. -8:19 /0 84/:  -:9/74..90/02.1.2/430-07.70:3.9g7   002..700  . .0 50 8:57. .9570:0890570.x..g94.1..:947:.0370.9..2-:7::  70:9g :3 897. 390747.9./07g.78  .3x .g 9./0703x..70 9..70.x0.43/x/0/08/7.3xg:8.790 2..:4. 50397: 570.8:57.1.- .  749.702:9.7..90.9...0:0085.39074.9 570.7 574/:.9 1g34803:.2-:7::/0.3xg:8.g 3. 1: 8:39 14..7941..90.x47.90789.g947 /0.:.07 80 144808...394/.47.43x3:9:38:-89.:78:4507.90.9g. 5:70:: 80 1.92481070   .570:: .089 .g5g9.:.43x3:9570.1.7:3x  17.x0 850./08/7..g/0.g90/0 .2-:7 80.2-:7 /0 ..94.90 8./0749./0.20390.g:938:-89..:8.9.947  .-:7:: .-:7::/39.8.9.3/:89 .2-:7:::8.

90 . 70.1:47 2. 8.x0 /0 /0893.-7.:70 . 0 -:..0 90 :2/9.9. .70 .3/.090.9.44.0 9. .70 /0 . 3.9.x3/0549:/0574/:801390 .45.:797.40.70 .7.3854794..g 574/:8: .385479:  81g72.. /2038:3050397:1:84.80-30 8050 90 8009..70 81g7.94..0.90 5g7x0 30.1:473/05490 8:39 30.g 3 8.8g .897.970.70.2543    2-.70 8:39.4. 4- 3:g..057. 574/:8:: 139  3 8.2-.g1:397. .. /0 5:70 /08/7.9 .9.g970 4 2..70.708.790 .:.. 74807g  50.090  97.89./: 32.70.: 3 90 /0090  .790573 30.g .-9g.90.0.07:: .807.385479 530:2.20    0.70 /70.2.9g 3 30./02g7:3x9/0.0780.385479.574/:8::    %7.g:90 .9.790 .9g .385479g 1: 3 -:3.79.947.9g 80 .2    g7:3x70.4 5:3. 2.381472.90-:3g .x. /0 2g7:3x9 .9 0890 /7.23:9   :70850...089475. 574/:8: 139 80 .2g -:. /0 .g $.90/0  89.   .:0 2.2097804-x31:. 0.:4:2/9.807.4207x0890/0 .0.:.gx0 748070 3 5.735:3/0.:1:8:39.gx.47085:3g94.g700 9.70.0 3 .: 5:3 /0 .:4/0389.4.43/x 850.3/ 4 3 1:74807 .90..38547947:00..g 1:.70 97.. 3.9g13//748.43974  ..x505.: 540903g  3 1:3.x3.  0./05.94..2-.2g 50..70...80.9.08.9g50397:5.:/010.0.790  7.70 570.780 . 8:39 3/05g79.. .903070 !74/:8:139 0890 /7.2.00. 97.2.70 81g7.g970 88902: /0 97. 3: .

70.1.802030 2g8:7 /0480-90/0/07./05.47 .x./01:  438:2850.8:78047/02748:7897g30      #%'%%& ##%   4//0570039.79.  ..:01308:-1472.79. /0 .%.70 /03/05.:57380 3970     3 925: /0549g7 80 .::.47 :.70 5.

2./.9 570039.70 8. $%$   2-.90574/:8139  /05.9..7943  010./74/::/084/:35:70     %# && #$#%% ! %%  !0397: .7.901..0::.074 02:81.  5:3/0540903.9.43974.90232. .: 5g97:38 74g94.309.9..97... ....%  .:9/0.0 70:9..39  5741481..: 380.07::  . .574/:8::  :2/9.905074/.3.. 574/:800     .g 3 .9.. 80 0.2-..  ..9.903.9..03:8.70.x.9.7   .g ..    2.70 549 /0570.7.5g.870.90970-:08g10.574/:8047  /..90 3 /0549 .:2/9./.2097/0.902507.070.:78: 5g897g7 3 /0549  574/:800 /08/7.9.   $0.:8.. $%$  .9:7 :2/9gx.43x3:9:3.4 .394/. /0570.//084/:  .9.384:-.:72.90   2.  -8:19/084/:   !.471/7.39..9.399.2.7941 8:-89.947  903.

70/0.7/..90 10 !0 -..g70    #0. 70.90. 2..3. 14489  /04..70.g9:7/0902507.90. .7: 370897:/0.047 70850.90.:79.g :2/9.2/..g397 :3925.0890.70970-:08g890.9.095:/0.90.43x3:9:: 3.70.:2/9gx574/:8047 ./28g  0:200 ..574/:8::.3x.2-.3.g224/30.70..31074.574/:8047/08/7. 574/:8047 /08/7.92.47 394.50925:/0549g7  :7.79025479. 4507.9.901.9070.70.43974 ..090723..2-..9:70 :2/9..07:: 3 /05489 .930 29.9.07::  5.../08479.:9g 8479.g.80 20800/08479.4507..9. /0 5g897.9...g...5.  ..:.7908.:80089014.43974::  .897.x..70.37. 2:947574-0 89.70 31:03x0.9.3.     3.3g.g .90.g .4:2/9.9./05.902507. 70.90.g.2g.:70:9.70.70890..g 5074/.399gx2.2-.07::/38.39g770.471/08/7.708g10 .2-..39.:.:4.0.70.x0 /0 95: /0 .7.70.908g 801. .9./08479.9.3: 24/1.9.70..7.x0.9.708g10 .g 7..2039.g-..5g.70.05x0  .g:9g  :7. .g50397:574.3x:/02..70 9070.59: .90/3 34:5./0549g731:03x0.:4.g  .574/:8047             %#   $g80394.70 ..907.3.7:2/9.0891034203 80/.1.3/7g50397:.9.x.:2/9gx. .9.90.7g .90..g.9.31:03x0.-3/: 80/10703x.92.29..0 80 .5479./0574/:80 .39.8..70  .8:57.9470.08.8...90 0890 3 1:3.90    &2/9.0573.  2.3g/08.-.70 80 .9:704.70.g3573.4397-:0397 :392514.574/:8047/08/7.g 24/1.4380230.0L3.g.  890 9:9 1. .7.7:7  .43x3:9::2..9.9..008g3:7g2.80.0..20. 2.:4.574/:80478054.2 -:0930/0.. /0 ..:79 .8.07::/0  :2/9. /.9004-x3:9080 38.9  /:7.5742.07::  /3 3. 0:2047 /08/7.g5070 :3/0 80 00.

  .

9B 9       .

  .

7941 507/:x   .7941 70.7941 5 7 !   7 Ñ   .05x43..794170..   ...79413x.05x0    .7941 3x.. 7 ..05x43.x .&3/0 .x ! 507/0790344.0L370897.05x43.794170.90.05x43.x507/:x   .794170.70..x  .

f f  Ã  .f°f %–%   .

f€ n ½°f .

f€½    .

f°f %–%    Ñ .fm  f  @f    $479.70  .f f °f  .

05x43.x 8 ..x   ..  @ 9       &3/07 .794170.79418479.

..794130574.794130574.7941507/:x .x       .x  .8479..x .0L370897.¾ ! 507/0790344.05x43.x 5 8 !   8  Ñ   .70  .7941507/:x   .x Ñ  .90...79418479.794170.x   ....x .794170..79418479.79418479.05x43..79418479.x  .08.x .7941574.08.08.

.x   .08.x .7941574..794130574.08.     Ñ   .

f f  Ã  .f°f %–%  .

f€½n ¾f .

f€° ½n ¾f .

f€½    .

f°f %–%         Ñ  .

f€ n ½°f @f     $5g.70   f½m  .

.x 85 .x 9  ..¾ 9   ½m  fm    &3/08 .794185g.79418479.

..8g         .7941507/:x Ñ    2.x 5 85 !   85   Ñ   .¾½½f½m ! 507/0790344.399.g7085g.5g 5g.79418479.x  .794185g.85g..x .7941507/:x .5g Ñ         507/:9g  7g2.x .5g 507/07..7941    .79418479.90.0L370897.90...70 !.

      Ñ   507/07.5g   .5g70/:.f f °f  .g  Ñ .

f€¾f  ½m @f    :7gx70  .

f f  Ã  .f°f %–%        .

f€¾½mf .

f€½   ½m  fm ½m½  m  .

f°f %–%           .

¾  .

7941.x .D B 9        &3/08 .79418479.. .:7gx9   ..

x    .05x43.7941.70  .x      Ñ    .x 5 ..794170.x  ..x   .0L370897.:7gx.79417.7941..x...08.   .x  .x .794170..7941574. !   ..n ! 507/0790344.:7..7941507/:x   Ñ    .7941.x   ..08.7941507/:x  .794130574..   Ñ    .7941574.794130574.08.:7gx.05x43.:7gx..08...x .2.90.

   Ñ   ..08.794130574.x .

f°f %–%   .f f  Ã  .

f€nff .

f€° ½n ¾f 9   °–n   .

f°f %–%         .f f °f  .

f€¾½mf @f    .70   ..

7941507/:x /.....7941507/:x  .0L370897.x !   /   Ñ  I 9    .7941 5.90.7941.:7gxx 8 .7941..x   ....x ! 507/0790344....7941/. ..70  .7941/./.n     &3/0.:7gxx  .7941/.

..7941/.x ..   .7941507/:x   Ñ    .

f°f %–%     .f f  Ã  .

f€ f 9   °–n   .

f f °f  .f°f %–%      .

.70  .f€nff @f     !70:8.

  9      .

7941/...x 9D.   &3/0/ .7941570:8.x 57 ...

  .

..½ ! 507/0790344..7941/...7941507/:x   Ñ   .0L370897.7941507/:x  ...399.70  ....f f °f  .x 5 57 !   57   Ñ   .5g Ñ     .    .x  .x .90.90.570:8.79417g2..7941/.7941570:8.

.f€ f  @f       &8.70  .

x ...x : ..7941570:8.7941:8..½     &3/057 .

 D.

 ½f f½ff .

f f  Ã  .f°f %–%       .

f€½ ¾nf 9   °–n    .

f°f %–%         .

.547.5g0.x 5.x    %  .....7941:8.547.90.g &  D€   1    %%    .& :2/9.9g .9g ..0.7941570:8..13.7941:8.90.g &1 :2:/9.3x.x .

f f  Ã  .f°f %–%       .

f€¾nf ½f f½fm   .

f f °f  .f°f %–%        .

x ..f€½ ¾nf   @f   073070      &3/0: .7941:8..

D 9    .

- .

.

.90.7941...7941.7941:8.7941:8..79417g2.0L370897.   Ñ    507/07. !  .073070  .073070  ... ...   ..x 5 .073070   Ñ   ..073:x .073:x ! 507/0790344.x 507/07. .

f°f %–%     .f f  Ã  .

f€n ° 9   °–n    .f f °f  .

f€¾nf @f .

f°f %–%        .

794170.794185g.g !07/07.x !07/0790  $!f# .7941/.7941570:8.7941.7941 70...x !07/0790  $ #%# .7941 !07/07.547..:7gxx    ..7941 30574. %%%                                                .7941:8.x   .x !07/0790  !#&$# .5g &#f # ..x   ..9g ## .7941 30574.x 5g    5g70/:.7941.x !07/0790  &$# .x 5g0.7941570:8.x .x   ..7941:8..073:x !07/0790  #01: % %                    %! %# %#% .x    .:7gxx .7941/.x   .79418479.08.08.05x43.x   .7941.79413x.x !07/0790  '# .794185g.05x43.79418479. % %%  %%% %#   $% #!    .

- !73.4.2039.70 /9:7.009.7308.2039.g  :.4. %03.7 :.047.g7574/:8047. %03.%03. #    .0  93x1..:70 9     .- .3: .7g  /9:7.:70 9    .3: .g :.7g  /9:7.3:.: 3307:: /0 3/:890 .0809033.- !74.0 90344.3:  .:70 9     .43807.4.4..2039.:8.0L33/:897.- %034424/073L33/:897.:70 9     .43807.g :.50.0 /9:7.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->