Univesitatea Tehnic a Molovei Facultatea Energetic Catedra de Electroenergetic

Darea de Seam
la practica de exploatare efectuat n cadrul Statiei de Tratare a Apei S.A.Apa Canal Chisinau

A elaborat:

student gr. EE-081 Bezer V. conf. univ. Codreanu C.

A verificat:

Chiinu 2011
1

Cuprins 1.Introducere.........................................................................................................................2 2. Descrierea general a Statiei de Tratare a Apei.....................................................................4 3. Procesul tehnologic...........................................................................................................6 4.Transfrmatoarele electrice..................................................................................................8 5.Echipamentul electric.......................................................................................................10 6.Transformatoare de masura.............................................................................................13 7.Tarifarea energie electrice la intreprinderile industriale....................................................21 8. Mijloacele tehnice de protecie a muncii omului..............................................................25 9.Concluzie.........................................................................................................................27 10.Incheiere........................................................................................................................28 11.Bibliografie....................................................................................................................29

1.INTRODUCERE Dezvoltarea condiiilor de munc i de trai a societii moderne conduce, datorit tehnicii care progreseaz uimitor, la creterea continu i rapid a consumului de energie electrica,apa potabila petrol si alte forme de energie. Aceast corelaie a devenit att de puternic, nct se poate afirma c dezvoltarea tehnologiilor i n general a tiinei depinde n mare msur de modul n care se va reui asigurarea i acoperirea cererilor de energie electrica. n principalele orientri economice i sociale a rii noastre se vorbete despre nnoirea pe viitor a structurii reelelor de distribuie i mrirea potenialului producerii energiei electrice. Aceasta nseamn c i mai mult se va mri rolul energiei electrice n toate sferele de producie. O alta latur a sistemului energetic a energeticii moderne este marea concentratie de producere a energiei electrice. Mrirea potenialului forei de munc i micorarea tarifului la energie electric, sunt principalele condiii pentru dezvoltarea economic a societii. Una din principalele metode de a atinge aceste condiii este mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice n sistemul energetic. Aceste progrese se poate de le atins doar cu ajutorul personalului cu o bun pregtire teoretic, avnd experien practic de lucru, tiind construcia i principiile de funcionare a echipamentului deservit, procesele fizice ce au loc n maini i aparate electrice, normele de amenajare a instalaiilor electrice (N.A.I.), regulamentul de exploatare tehnic a centralelor i reelelor electrice (R.E.T.), normele de protecie a muncii n instalaiile electrice (N.P.M.) i instruciunile pentru deservirea echipamentului si aparatelor. Apa potabila ca si energia electrictica joaca un rol foarte important in viata de zi cu zi a omului modern.Evolutia societatii umane a dus la aceea ca in prezent nu e nevoie de folosit multa forta de munca la productie deoarece totul se automatizeaza asemenea si apa potabila este adusa direct la consumatorul final fara ca acesta sa o mai filtreze,purifice etc.Acest proces ca si alt proces tehnologic din prezent este insotit de functionarea a echipamentelor electrice.Deci orice proces tehnologic din prezent este automatizat si la baza automatizarii stau masini electrice care transforma energia electrica in energia mecanica.Din toate acestea reiese c ca prim motor al tuturor proceselor tehnologice este enegia electrica si deci i se atribuie un rol major la toate intreprinderile de productie.

2. Descrierea general a Statiei de Tratare a Apei In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare, volumul caruia echivaleaza cu 181,0 mii m3, in numar de 50 rezervoare. In ultimii ani volumul apei livrate pe zi, din motive cunoscute, a scazut brusc si constituie in total 190,0 mii m3/zi. Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin, dar nu in ciclul integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de prelucrare a namolului, care este inlocuita cu platformele de namol). Apele uzate se transporta prin reteaua de canalizare cu lungimea 900 km. Dezvoltarea rretelelor de alimentare cu apa si canalizare a capitalei in trecut, in general, a corespuns ritmului de constructie a orasului, dar din pacate, nu a evoluat constant. In anul 1905 a fost forat primul put artezian cu adancimea de 135 m pe teritoriul fostei Directii "Apa-Canal", care functioneaza si in prezent. In anul 1925 a fost forat al doilea put artezian, iar in anul 1937 - al treilea. Pana la anul 1940 functionau trei puturi arteziene. In perioada ulterioara au fost construite castele de apa, care reglementau volumele de apa, pe str. Kotovski si str. Livezilor. Capacitatea apeductului orasenesc a atins un obiectiv de 5500 m3/zi. Pana la finele anilor 50, apeductul din Chisinau se dezvolta din contul orizontului acvifer subteran; 1948-1951 - priza de apa Balsevski, 1953-1954 - priza de apa Petricani, 1957-1958 - priza de apa Malina Mica, 1967-1969 prizele de apa Ialoveni si Ghidighici. Inca in secolul trecut arhitectul Alexandru Bernardazzi a argumentat necesitatea utilizarii apei din fluviul Nistru, afirmand ca apeductul din fluviul Nistru este scopul final la care urmeaza sa tinda Directia oraseneasca Chisinau. Anume de aceea, prin hotararile Guvernului republicii si autoritatilor orasenesti dezvoltarea de perspectiva a retelelor de alimentare cu apa a fost orientata spre dezvoltarea apeductului Nistru. In anul 1928 a fost construita prima Statie de pompare canalizare. In anul 1968 a fost pusa in functiune o parte din complexul instalatiilor de epurare - tratarea mecanica. In anul 1974 a fost data in exploatare prima transa a complexului de epurare, cu capacitatea de 200 mii m3/zi. In anul 1976 a fost pusa in functiune a doua transa cu capacitatea de 125 mii m3/zi si in anii 1983 1984 capacitatea respectiva a fost majorata cu 115 mii m3/zi. In rezultat, capacitatea stabilita a instalatiilor de epurare a atins cifra de 440 mii m3/zi. S.A. "Apa-Canal Chisinau" asigura cu apa potabila, evacuarea si epurarea apelor uzate in decurs de 24 ore circa 800 mii locatari. Sarcina prioritara a activitatii noastre este furnizarea pentru locuitorii din capitala, la un pret real, a serviciilor de alimentare cu apa potabila calitativa, de evacuare si epurare a apelor uzate, in conformitate cu normele si standardele Republicii Moldova.
4

In scopul realizarii sarcinilor sus-mentionate sunt identificate in permanenta posibilitatile de eficientizare a functionarii intreprinderii si modernizarii ei. Au demarat lucrarile de implementare a unor tehnologii moderne, inclusiv de reabilitare a retelelor de alimentare cu apa, in baza unor noi materiale si utilaje, de aplicare a metodelor pur ecologice de tratare a apei, proiectelor de producere a energiei electrice etc. Realizarea Contractului " Masurarea volumului de apa la retelele magistrale si controlul functionarii statiilor de pompare" prevede instalarea si inlocuirea contoarelor, aparatelor de masurare a presiunii si nivelului de apa la statiile de pompare, fapt ce a contribuit la sporirea eficientei sistemului de alimentare cu apa si reducerea pierderilor de apa. In cadrul Contractului incheiat cu Compania "Todini Costruzioni Generali" (Italia) a fost realizat unul din cele mai grandioase subproiecte: au fost construite si inlocuite retelele de alimentare cu apa din 76 sectoare, lungimea generala a carora constitue 111,6 km. In cadrul S.A. "Apa-Canal Chisinau" activeaza 2300 angajati, valoarea fondurilor fixe echivaleaza cu miliarde lei. La fondurile de productie fixe ale S.A. "Apa-Canal Chisinau" se refera urmatoarele:

Statia de apa Nistru, Statia de tratare a apei, care asigura tratarea apei din fluviul Nistru; 137 puturi arteziene din care, la moment, functioneaza 76, aprovizionand cu apa potabila mun. Chisinau; 29 statii de pompare a apei; statiile de epurare din mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda, Durlesti, com. Colonita.

S.A. "Apa-Canal Chisinau" este o intreprindere comunala importanta din mun. Chisinau si detine un rol primordial in domeniul alimentarii cu apa in Republica Moldova. Din 1997 a fost reorganizata in Societate pe actiuni, cu capitalul de stat de 100%, iar in anul 2000 fiind transmisa in proprietatea publica a mun. Chisinau.

3.Procesul tehnologic Captata la Vadu lui Voda din riul Nistru apa bruta este condusa spre Statia de Tratare a Apei din Chisinau. Apa bruta este transportata prin 3 tevi care au diametrul de 1000cm,1200cm si 1400cm,ce ne pot asigura transportul a 200mii m/zi si constituie 1/5 din debitul Nistrului.

Apoi apa bruta prin intermediul a camerelor de distributie echipate cu deversoare si agitatoare cu dubla elice care asigura amestecul rapid al apei brute cu reactivii si sunt prevazute cu traductori de masura a pH-ului. Posturile de tratare realizate sunt: Prepararea/dozarea solutiei de sulfat de aluminiu Prepararea/dozarea laptelui de var Prepararea/dozarea solutiei de acid sulfuric Prepararea/dozarea solutiei de polimeri Prepararea/dozarea solutiei de soda Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute, a fost instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale statiei de pompare.

Filtrarea apei se efectueaza prin metoda gravitationala la baza careia este pusa greutatea apei. Apa se transporta la filtre si se varsa in camere de filtrare care sunt formate ditr-un aliaj din mai multe substante purificatoare ( ceolit,nisip,carbune activ, solutia de sulfat de aluminiu etc).Apa varsata pe filru sub greutatea proprie patrunde in filtru unde se purifica de substante solide de marimi mici.Aceasta metoda gravitationala de filtrare a apei este rentabila deoarece apa se autofiltreaza adica nu necesita mecaniste electrice de drenaj si are loc o economie de energie electrica.

La statia de filtre, a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat.
.

4.Transformatoarele electrice Transformatorul electric este un aparat static, de curent alternativ cu dou sau mai multe nfurri cuplate magnetic, cu ajutorul crora curentul i tensiunea de o anumit mrime este transformat n curent i tensiune de alt mrime. n cele mai multe cazuri transformatorul este utilizat pentru transformarea tensiunii curentului alternativ, mai rar pentru transformarea frecvenei i numrului de faze. Transformatoarele electrice, utilizate n economia naional pentru transformarea i repartizarea energiei electrice, se numesc transformatoare de putere. La alegerea puterii transformatorului este greit de se condus doar de puterea lor nominal, fiindc n condiii reale de exploatare i montare (temperatura aerului nconjurtor), condiiile de montare pot s fie ideale de la cele primite. Sarcina transformatorului se schimb n dependen de zile, i dac puterea este aleas dup sarcina maxim, atunci n perioada cnd sarcina este minim, transformatorul nu va fi ncrcat, nu va fi folosit toat puterea lui. Practica de exploatare arat c transformatorul poate funciona ntr-o perioad a zilei cu suprasarcin dac n cealalta parte a zilei va funciona cu sarcin sczut de cea nominal. Criteriul diferitor regimuri de funcionare a transformatoarelor const n deterioararea izolaiei nfurrilor transformatoarelor. Cerinele de baz naintate ctre transformatoare sunt: fiabilitatea i economicitatea. Statia de tratare a apei are 3 posturi de transformare fiecare avind la baza cite 2 transformatoare.Pentru a mentine continuitatea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor,la statiile de transformare sunt instalate 2 transformatoare .Unul este in contunua functiunare iar celalalt este folosit ca rezerva rece in caz de iesire din functiune a primului transformator pentru a mari fiabilitatea. Statiile de transformare au in componenta sa transformatoare de tip TM de urmatoarele puteri: -TM 400/10 -TM 630/10 -TM 1000/10

n tabelul 5.1 sunt artate caracteristicile tehnice ale transformatoarelor.

Tabelul 5.1 Caracteristici tehnice ale transformatoarelor bloc de tipul TM-400/10 Caracteristici Notarea 1 Puterea nominal,kVA Snom Tensiunea nominal la nfurri: 2 -T,kV Unom T -JT,kV Unom JT 4 Tensiunea de SC.,% U 5 6 7 8 Sistemul de reglare al nfurrilor Pierderile de SC.,kW Pierderile de mers n gol,kW Curentul de mers n gol,% P P I

Date 400 10 0,4 4,5 2 25% 5,5 10,9 1,8

5. Echipamentul electric Echipamentul electric (prescurtat echipament) cuprinde elementele sau unitile funcionale complexe care intervin n fluxul de energie electric: producere, transport, distribuie, stocare, conversie, msurare i consum (utilizare) ca: - elemente indispensabile (de baza) n lanul de transfer (alimentare) - elemente auxiliare (suplimentare), care asigur funcionarea corecta, la parametrii si secvene precizate, a elementelor de baza sau/si protecia adecvata, n cazul apariiei unor disfunctionaliti. Echipamentele electrice constau din: transformatoare (de putere i de msur), convertoare (electromecanice sau statice), aparate electrice (de comutaie, de protecie, de msura), diverse dispozitive ( de semnalizare, de acionare, electromagnei), elemente de conexiune (tablouri de distribuie, doze de ramificaie, prize). Linia electric, reprezentnd ansamblul elementelor prin care se asigur transferul de energie ntre surs i elementul alimentat, distribuia n diferite direcii, nchiderea/deschiderea circuitului (ntr-o secven prestabilit), protecia circuitului (receptor i linie), msurarea parametrilor electrici, conine: - conductoare (izolate)/cabluri/bare; - dispozitive de conexiune (doze de ramificaie, cutii de derivaie, borne), care realizeaz un contact fix; - elemente de cablare, fixare i/sau protecie fa de mediu (tuburi, evi), cu accesoriile aferente; - aparate de comutaie, destinate manevrelor de nchidere-deschidere a circuitelor; - aparate de protecie mpotriva supracurenilor, destinate att elementului alimentat ct i celorlalte elemente de pe linie; - aparate de msur, comand i supraveghere.

Aparate de comutaie mecanice Aparatele electrice sunt mecanisme (sisteme elctromecanice) parcurse de curent care au rolul de a masura, regla, modifica i semnaliza parametrii acestuia. Dup rolul pe care l ndeplinesc n instalaia electric se deosebesc:

aparate de msurat mrimi electrice fie prin citire direct, fie prin nregistrare

(ampermetre, voltmetre, wattmetre, contoare de energie activ, contoare de energie reactiv, cosfimetre, frecvenmetre);

10

aparate de protecie, care sesizeaz modificrile parametrilor electrici i n cazul n care

acestea depesc valorile periculoase pentru instalaie acioneaz pentru a evita avaria, de regul scond-o de sub tensiune (sigurane fuzibile, relee electromagnetice, relee termice etc.);

aparate de semnalizare, care pun n eviden prin semnale optice i acustice starea de

repaus, de funcionare normal i mai ales anormal a unor instalaii electri-ce (lmpi de semnalizare, sonerii, hupe etc.); aparate de conectare, de a nchide i deschide circuitele, fie manual, fie au-tomat (ntreruptoare, comutatoare, separatoare, contactoare etc.) Aparate cu funcii specifice O mare parte din aparatele de comutaie sunt destinate s realizeze sarcini specifice n circuitele de distribuie, fiecare aparat prezentnd anumite particulariti de func-ionare. a. Separatorul se caracterizeaz prin: - nchidere i deschidere manual, cu vitez dependent de operator; - dou poziii de repaus (nchis, deschis); - n poziia deschis, evideniabil n mod clar (fie vizibil, fie prin dispozitive de semnalizare), realizeaz o distan de izolare corespunztoare, care asigur protecia personalului la intervenia n instalaia din aval; - nu poate fi manevrat n sarcin, ci numai n gol (stabilirea i ntreruperea curentului de sarcin se realizeaz de ctre alte aparate din circuit); - realizeaz funcia de separare; - suport timp nelimitat curenii normali i, pentru scurt timp (precizat), cureni de suprasarcin i de scurtcircuit, pn la eliminarea acestora de ctre aparate specializate din circuit. b. ntreruptorul (separator de sarcin) este caracterizat prin: - nchidere i deschidere manual, n general cu vitez independent de operator; - dou poziii de repaus (nchis, deschis); - suport i ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcin; poate fi manevrat n sarcin; - suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, pn la eliminarea acesto-ra de ctre alte aparate specializate nseriate n circuit; - realizeaz funciile de comutaie funcional (ntr-un domeniu limitat de cureni) i separare. c. ntreruptorul de putere (disjunctor) are drept particulariti: - nchidere manual sau prin acumulare de energie ntr-un resort, cu vitez independent de operator (de exemplu, cu ajutorul unui motor); - dou poziii de repaus (nchis, deschis); meninerea n poziia nchis se realizeaz printr-un mecanism cu zvor (clichet);
11

- deschidere voit (ca urmare a comenzii operatorului (manual sau electromagnetic, local sau de la distan) sau automat, n caz de supracureni (la comanda unor aparate de protecie declanatoare ncorporate); - prin echipare cu declanatoare, ndeplinete simultan funciile de comutaie de putere i de protecie; - poate fi conceput s realizeze i funcia de separare; - stabilete i ntrerupe cureni normali, inclusiv cureni de suprasarcin; ntre-rupe cureni de scurtcircuit; - suport, un timp specificat, cureni de scurtcircuit, pn la eliminarea acestora de ctre aparatul respectiv; - numr posibil de manevre (n gol i n sarcin normal) relativ redus, datorit construciei mecanice.

Aparate integrate, cu funcii multiple Soluiile practice sunt: a. separator + sigurane ncorporate (sigurane fuzibile pe fiecare pol); b. ntreruptor - separator; c. ntreruptor + sigurane ncorporate; d. ntreruptor de putere (disjunctor) - contactor; e. ntreruptor de putere (disjunctor) - contactor - separator; f. demaror (starter) ansamblu de aparate care asigur pornirea i oprirea unui motor, precum i protecia acestuia n caz de suprasarcin.

12

6.Transformatoare de masura 6.1 Generalitati n instalatiile de nalta tensiune,instrumentele de masurat,releele,regulatorii automati,se conecteaza prin intermediul transformatorilor de masura de intesitate si de tensiune.Transformatori de masura trebuie sa aibe o anumita precizie la variatia tensiunii primare sau a curentului primar,limite stabilite , trebuie sa fie asigurata o anumita corespondenta, att ntre valorile tensiunilor (respective ale curentilor) n primar si secundar , cat si ntre fazele lor.Precizia unui transformator de masura poate fi asigurata cu conditia ca rezistenta circuitului secundar care se compune din instrumente si din conductori sa nu depaseasca limitele stabilite .n scopul deserviri instrumentului de masurat si a releelor n afara de orice pericol , infasurarile secundare ale transformatorilor de masura se leaga la pamant.Prin acestea se elimina pericolul tensiunii nalte care poate sa apara n instrumente , n cazul defectari izolatiei transformatorului de masura. 6.2 Principiul de functionare Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor de forta si consta n transferul de enrgie electromagnetica la o nfasurare primara cu o nfasurare secundara,prin fenomenul de inductie electromagnetica

6.3 Constructia Un transformator este un asamblu de bobine (nfasurari) cuplate magnetic. Pentru a se utilize un cuplaj magnetic strns,cele doua nfasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel ncat aproape tot fluxul magnetic creat de o nfasurare sa treaca prin cealalta.Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul primar in circuitul secundar

13

6.4.Transformator de tensiune Din punct de vedere constructive si din punctul de conectare , transformatorul de tensiune , este analog transformatorului de forta si se deosebeste de acesta , in special prin valoarea puteri . n scopul asigurari unei precizi de masurare ct mai mari posibile se limiteaza ncarcarea transformatorului de tensiune astfel , ncat , el functioneaza in conditi foarte apropiate de conditile de mers in gol, curentul magnetizat fiind astfel comparabil cu curentul de sarcina. Pentru masurarea tensiunilor alternative ce depasesc 100V ajungnd la 400KV , se folosesc voltmeter de 100V sau 110V mpreuna cu transformatoarele de tensiune 6.4.1 Scheme de conexiune n sistemele trifazate trebuie masurata tensiunea intre faze si tensiunea fazelor fata de pamant.Tensiunile ntre faze se aplica la nfasurarile de tensiune ale instrumentelor de masura (voltmetre,watmetre,contori)si ale releelor.Tensiunea fazelor fata de pamantse foloseste pentru protectia prin relee, cum si pentru detectarea scurt circuitelor monofazate n retelele la care neutrele generatorilor sau ale transformatorilor nu sunt puse la pamnt , sau sunt puse la pamnt printr-o rezistenta mare. 6.4.2 Constructia Transformatorii de tensiune pentru tensiuni nominale pana la 35KV nclusiv se ezecuta aproape ca si transformatori de forta . Diferenta consta n faptu ca transformatorul de tensiune are dimensiuni si greutate mica ,cum si in faptul ca el nu este prevazut cu dispozitive de racier , datorita puteri sale neinsemnate. Pentru a reduce erorile unui transformator de tensiune se tinde , n limitele posibilitatilor sa se micsoreze caderea de tensiune in nfasurari ,cum si curentul de mers in gol .

14

Acest lucru se realizeaza prin reducerea reactanti de scapari prin micsorarea interfierului dintre nfasurarile de joasa si cele de nalta tensiune , n masura n care conditiile de izolatie permit acest lucru, prin limitarea sarcinii normale a transformatorului fata de puterea limitata care este determinata de ncalzire ,prin utilizarea unei table de otel si de transformator n circuitul magnetic de foarte buna calitate si prin alte masurari. Industria fabric transformatoare de tensiune mono- i trifazate. Schema echivalent a TT monofazat este reprezentat n figura 7.
r1 I1 U1 r0 X0 X1 I0 r 2 I2 U2 X2

Fig. 7 Schema echivalent a TT

Fig. 8 TT cu izolaie n cascad tip NKF-110

15

1. Borna primar 2. Compensator cu indicatorul de ulei 3. Cilindru din porelan 4. Baza din oel 5. cutie cu bornele secundare n figura 6 sunt reprezentate schemele de conexiune ale transformatoarelor de tensiune. TT sunt destinate pentru micorarea tensiunii primare pn la 100 V, ori 100 3 V i pentru separarea circuitului secundar de cel primar. Metodele de micorare a erorilor n TT: - Metoda geometric cu ct linia medie a miezului este mai mare, cu att pierderile vor fi mai mici - Pentru a reduce pierderile n histerezis trebuie de construit din materiale mai perfecte - Micorarea pierderilor prin fluxul de dispersie (demagnetizare) TT este construit din miez magnetic, dou nfurri (primar i secundar) cu numrul de spire W1 i W2 ca i transformatorul de curent, diferena const n aceea const n aceea c TT se conecteaz n paralel cu circuitul primar i aparatele de msur sunt conectate la fel n paralel n nfurarea secundar. (fig. 7). TT este caracterizat cu parametrii urmtori: U1n, U2n, puterea secundar nominal corespunztoare clasei de precizie i puterea secundar maximal. Puterea secundar maxim Smax este puterea aparent exprimat n VA, absorbit de o sarcin secundar activ-inductiv, avnd cos=0,8; U1=U1max; U%10%, suportat termic de TT. Alegerea TT: - Felul instalaiei de tip interior sau exterior - Caracteristicile mediului ambiant - Schema de conexiune a nfurrilor primare - U1n=Unreea - Clasa de precizie - S2nS2 n scopul securitii deservirii nfurarea secundar a TT trebuie s fie legat la pmnt. Schemele de conexiune a TT sunt prezentate n fig. 6 (a, b, c) i fig.7. Componenta homopolar a tensiunii se poate msura cu ajutorul folosirii a trei transformatoare monofazate cu trei nfurri conectate dup schema din figura 6, c.
U = 100 V ; = 50 Hz ; masa =10 kg ; P = 640 W 3

Pentru instalaii de nalt tensiune industria fabric TT cu izolaia n cascad. Aceasta permite a obine gabarite i pre mai redus a TT. Principiul cascad al TT const n: nfurarea primar i miezul magnetic al unei cascade se unesc la mijloc. Aceast unire micoreaz diferena de poteniale dintre capetele nfurrii primare i miez, care posed potenialul mijlocului nfurrii. Pe partea de jos a miezului magnetic sunt bobinate dou nfurri secundare, o jumtate de nfurare primar i nc o nfurare numit de nivelare. Sarcina secundar provoac apariia unui flux de demagnetizare n partea de jos a miezului magnetic. nfurrile de nivelare se conecteaz n aa mod ca s compenseze aceast demagnetizare, adic pentru a exclude influena sarcinii secundare asupra preciziei de funcionare a TT. TT n cascad funcioneaz n prima i a treia clas de precizie.

16

6.5 Transformator de curent nfasurarea primara a transformatorului de curent se leaga n serie n circuitul curentului care se masoara , iar nfasurarea secundara se leaga n serie cu nfasurarile de intensitate ale instrumentelor de masurat sau ale releelor .Impendanta circuitului secundar al transformatorului de curent este neinsemnata si n mod normal el functioneaza n conditi asemanatoare cu cele de scurtcircuit cea ce reprezinta particularitatea esentiala care il deosebeste de transformatorul de forta si de transformatorul de tensiune. Curentul primar al transformatorului de curent este determinat exclusive de sarcina circuitului la care este legat transformatorul. Daca curentul primar variaza n anumite limite curentul secundar variaza aproximativ proportional cu cel primar .Variatia impendantei circuitului secundar n anumite limite aproape ca nu influenteaza intensitatea curentului secundar . Transformatoarele de curent au urmtoarea schem echivalent prezentat n figura 1.

r1 I1

X1

r2 I 2

X2

r0 I0 X0

Fig. 7 Schema echivalent a TC Prezentm schia transformatorului de curent tip TFN-35

17

Fig. 8 Transformatorul de curent tip TFN-35

1.

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Miezul feromagnetic nfurrile secundare nfurarea primar Bornele nfurrii primare Cutia bornelor a nfurrilor secundare Izolaie din prepan Ulei

Alegerea TC Parametrii 1 2 3 4 Tensiunea nominal, kV Curentul nominal primar, A Curentul nominal secundar, A Clasa de precizie Sarcina secundar nom. pentru clasa de 5 precizie necesar 6 Stabilitatea electrodinamic, kA 7 Stabilitatea termic, kA2s
18

Condiii de alegere Parametrii din catalog Parametrii calculai U n.retea U nom

I 1n I max
.ce rut

5 sau 1 n depend. de lung. circ. secundar Alegem clasa necesar

S 2 nom R2 nom
ild

S 2 calc R2 calc
isoc Bsc

I tT
2 T

TC sunt destinate pentru micorarea curentului primar pn la valori standardizate ale curentului secundar (1 A sau 5 A), pentru izolarea galvanic a circuitelor secundare de cele primare protejnd astfel personalul i dispozitivele de protecie i msur de tensiuni nalte, pentru asigurarea funcionrii releelor care vor fi alimentate de la secundarul TC. TC este constituit dintr-un miez magnetic pe care sunt bobinate nfurrile primare i cele secundare. nfurarea primar a TC se conecteaz n serie cu consumatorul i este parcurs de curentul sarcinii. nfurarea secundar a TC alimenteaz aparatele de msur conectate n serie care dispun de o rezisten neglijabil. TC funcioneaz practic n regim de s.c. Curentul primar al TC nu depinde de sarcina nfurrii primare, care este creat de curentul de sarcin practic nu depinde de variaia curentului n circuitul secundar. Sarcina TC reprezint impedana total a circuitului secundar i este egal cu suma impedanelor aparatelor de msur, cablurilor de conexiune i a contactelor. n regim normal de funcionare soluia rezultant este egal:
I 0W1 = I1W1 I 2W2

ea alctuiete 0,5% solenaia nfurrii primare I 1W1 . Dac n timpul funcionrii se deconecteaz sarcina n circuitul secundar al TC, atunci z 2 = I 2 = 0, I 2W2 = 0 nct curentul primar i solenaia I 1W1 nu depind de curentul secundar, ele rmn neschimbate i atunci solenaia rezultant devine egal cu solenaia nfurrii primare I 0W1 =I 1W1 , adic ea crete considerabil, aproximativ de 20 ori. Creterea solenaiei duce la mrirea fluxului i a induciei magnetice. Creterea induciei cauzeaz nclzirea miezului de fier care duce la supranclzirea izolaiei nfurrilor i distrugerea TC. Deci, este de menionat faptul c regimul de m.g. pentru TC este un regim de avarie, iar cel de s.c. este regim normal de funcionare. nfurrile secundare ale TC se leag la pmnt pentru asigurarea securitii personalului de exploatare i a aparatelor de msur. Aceast legtur evit apariia potenialului nalt n circuitul secundar n caz de un contact electric ntre nfurarea primar i cea secundar din cauza strpungerii izolaiei. Erorile TC sunt: eroarea de curent i eroarea de unghi . Metodele i msurile de micorare I i a erorilor TC sunt: - majorarea raportului de transformare al TC (z2adm crete) - la TC cu 2 nfurri secundare conectarea lor n serie - utilizarea a 2 TC nfurrile secundare ale crora fiind conectate n serie - majorarea seciunii conductoarelor - utilizarea conductoarelor din Cu n loc de cele din Al - micorarea lungimii conductoarelor - micorarea pierderilor prin fluxuri de dispersie Dup precizia de funcionare toate TC sunt repartizate n urmtoarele clase de precizie: 0,2; 0,5; 1; 3; 10. Clasa de precizie reflect valoarea admisibil a erorii de curent n procente, pentru variaia curentului primar ntre (100-120)% de la valoarea nominal. Clasa de precizie se alege n funcie de destinaia aparatelor montate n circuitul secundar i anume anume: - clasa 0,2 se folosete pentru msurri de precizie ; - clasa 0,5 pentru contoarele de energie electric folosite pentru decontare - clasa 1 pentru msurri normale n exploatare - clasa 3,10 pentru relee de protecie Condiiile de alegere a TC: - dup locul n care se monteaz - U nom U ret - I1n I max .cerut - I 2 n = 5 A sau 1A - clasa de precizie
19

- S 2 nom S 2 cal - ild isoc 2 - I T tT Bsc TC tip TPL-10 este construit din 2 miezuri magnetice n form dreptunghiular, ele servesc ca sprijin al TC. Pe fiecare miez este mbobinat o nfurare secundar din multe spire circulare realizate, din conductoare izolate. nfurarea primar conine cteva spire de o seciune considerabil prevzut pentru curentul nominal primar i ea nlnuiete ambele miezuri cu nfurrile secundare. nfurrile sunt izolate ntre ele i de miez prin straturi turnate din rain de epoxizi. Bornele nfurrii secundare i celei primare snt ncorporate n izolaia turnat. Dac curentul nominal al TC depete valoarea de 500 A, atunci este destul ca n nfurarea primar s se conin o singur spir. untul magnetic servete pentru concentrarea fluxului de dispersie. nfurrile secundare ale TC trebuie s.c. n caz de neutilizare a lor din cauza c regimul de m.g. pentru TC este un regim de avarie.

7.Tarifarea energiei electrice Modificarile aparute in ultima perioada in evolutia vietii social-economice contemporane au
20

determinat revederea politicilor de planificare, producere si vanzare a energiei electrice. Principalele cauze care au dus la aceste transformari au fost: - dezvoltarea si cresterea performantelor aparetelor de masurare a energiei si a puterii electrice - informatizarea proceselor de producere, transport, distributie si vanzare a energiei electrice, ceea ce permite prelucrarea unui volum mare de date. - cresterea restrictiilor de ordin ecologic - cresterea concurentei pe piata energiei electrice prin aparitia unor furnizori idependenti de cei locali - cresterea gradului de informare si pregatire a tuturor categoriilor de consumatori de energie electrica -aparitia conceptelor noi privind planificarea integrata a resurselor. Tarifele reprezinta principalul instrument folosit pentru controlul relatiilor furnizor consumator. Datorita modificarilor aparute in structura economiei in ultimii ani, a aparut nevoia stringenta de a crea o politica de tarife cat mai competitiva, aceasta nevoie manifestandu-se mai ales in tarile care poseda o economie de piata puternic dezvoltata.. Intrucat industria energetica si piata ei se schimba, tarifele trebuie sa reflecte si ele aceste schimbari. Tarifele inovatoare fac parte din instrumentele folosite pentru a reflecta schimbarile consumului de energie, exprimate prin variatia curbelor de sarcina, pentru a incuraja conservarea energiei si utilizarea tehnologiilor finale eficiente, pentru a satisface astfel profitabil cerintele consumatorilor si pentru a satisface semnalele de pret pentru consumatori. Tarifele inovatoare sunt tarifele care satisfac urmatoarele conditii: -este proiectat si cu alte scopuri nu numai pentru recuperarea costurilor de baza; -este proiectat sa influenteze modul in care consumatorii utilizeaza energia; -este proiectat tinand cont de caracteristicile pietii consumatorilor, urmarind inbunatatirea si diversificarea serviciilor asigurate de furnizori. Modificarile aparute in ultima perioada in evolutia vietii social-economice contemporane au determinat revederea politicilor de planificare, producere si vanzare a energiei electrice. Principalele cauze care au dus la aceste transformari au fost: - dezvoltarea si cresterea performantelor aparetelor de masurare a energiei si a puterii electrice - informatizarea proceselor de producere, transport, distributie si vanzare a energiei electrice, ceea ce permite prelucrarea unui volum mare de date. - cresterea restrictiilor de ordin ecologic - cresterea concurentei pe piata energiei electrice prin aparitia unor furnizori idependenti de cei locali - cresterea gradului de informare si pregatire a tuturor categoriilor de consumatori de energie electrica -aparitia conceptelor noi privind planificarea integrata a resurselor Oprirea cresterii nejustificate a costurilor de productie si trecerea la reducerea acestora, prezinta calea singura pentru evolutia favorabila a preturilor in tara noastra. Aparent aceasta metoda, pare relativ simpla. In practica ,insa , presupune analize economice laborioase ale intregii ramuri a energiei, ale conditiilor de productie, transport si distributie, ale consumurilor realizate pe ramurile economice nationale, analize care se desfasoara in decursul catorva luni sau chiar ani, premergatori datei la care se aproba preturile medii. Concomitent cu aprobarea preturilor medii, se aprobau si tarifele concrete, pe nivele de tensiune (joase , medii si inalte).

Preturile energiei electrice din diferite tari europene

21

22

Din simpla lecturare si comparare a acestor preturi se poate observa ca in tarile din Europa Occidentala preturile energiei electrice livrate populatiei sunt mai mari decat preturile energiei electrice livrate agentilor economici. In masura in care diferenta dintre pretul energiei electrice livrate catre agentii economici si pretul energiei electrice livrate populatiei nu se subventioneaza de la buget, aceasta, in final, este suportata tot de populatie, indirect, fiind cuprinsa in pretul produselor si serviciilor livrate si prestate populatiei de agentii economicii. In plus, populatia, pentru aceasta diferenta dintre cele doua preturi, suporta indirect, partea de TVA, si taxa de dezvoltare, platite de agentii economici. Rezulta ca populatia ar avea de castigat daca ar plati energia electrica pe care o consuma in locuintele proprii cu aceleasi preturi pe care le platesc agentii economici pentru consumul productiv. O masura cu adevarat eficienta in sprijinul consumatorilor casnici este introducerea de urgenta a tarifului diferntiat in functie de perioadele in care se realizeaza consumul de energie electrica. Pentru managerii intreprinderilor cunoasterea modului de facturare a energiei(tipuri de abonamente, structura preturilor, etc) este vitala in cadrul unei economii de piata functionale unde presiunea concurentei este mare in special datorita procesului de globalizare care permite scaderea costurilor de productie prin libera circulatie a capitalului. Alegerea modului de tarifare cel mai potrivit activitatii prestate cat si a programului de lucru duce la scaderi importante ale facturilor pentru energia electrica.

7.1 Tarifele la energia electric pentru diferite categoriile de consumatori

Tarif fr TVA (bani/kWh) 1. Energia electric livrat de ctre .C.S. RED Union Fenosa S.A. - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune 35; 110 kV - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune 6; 10 kV - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune pn la 0,4 kV 2. Energia electric livrat de ctre RED Nord S.A. - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune 6; 10 kV - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune pn la 0,4 kV 3. Energia electric livrat de ctre RED Nord-Vest S.A. - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune 35; 110 kV - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune 6; 10 kV - pentru consumatorii finali instalaiile crora sunt racordate la reelele de tensiune pn la 0,4 kV
23

107 134 148

145 157

120 145 157

Not: 1. Pentru consumatorii noncasnici, care dispun de echipament de msurare corespunztor, plata pentru energia electric consumat se efectueaz la tarife difereniate, n funcie de orele de consum: - ntre orele: 10-17, 20-22 n trimestrele I i IV; ntre orele 10-20 n trimestrele II i III ale anului cu coeficientul 1,0 de la tariful stabilit; - n orele de vrf: 7-10, 17-20 n trimestrele I i IV; n orele de vrf 7-10, 20-22 n trimestrele II i III ale anului cu coeficientul 1,6 de la tariful stabilit; - n orele de noapte 22-7 pe parcursul ntregului an cu coeficientul 0,6 de la tariful stabilit. Pentru consumatorii casnici, care dispun de echipament de msurare corespunztor, plata pentru consumul energiei electrice n orele de noapte (de la orele 22 pn la orele 6) se efectueaz cu coeficientul 0,6 de la tariful stabilit. Aceste prevederi sunt valabile n cazul cnd contractele de procurare a energiei electrice semnate de furnizor i, respectiv, contractul dintre furnizor i consumatorul final includ asemenea clauze. 2. Consumatorii noncasnici cu puterea permis de 50 kVA i mai mult i consumul lunar de energie activ de 10000 kWh i mai mult vor compensa furnizorului consumul tehnologic n reelele de distribuie, n dependen de valoarea factorului de putere n instalaiile sale de utilizare. Criteriile de stabilire a consumatorilor care vor achita consumul tehnologic n reeaua de distribuie i condiiile de achitare sunt indicate n Instruciunea privind calcularea consumului tehnologic de energie electric n reeaua de distribuie n dependen de valoarea factorului de putere n instalaiile de utilizare ale consumatorilor. 7.2 Legea cu privire la tarifarea energiei electrice
(Abrogat prin Hotarirea ANRE Nr.89 din 13 martie 2003) Cu privire la modificarea Hotaririi Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica privind tarifele la energia electrica Hotarirea Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica a Republicii Moldova Nr. 64 din 7 iunie 2002 (Monitorul Oficial, 20 iunie 2002, nr.79-81, p. III, art. 208) In legatura cu aprobarea prin Hotarirea ANRE nr. 51 din 14 martie 2002 a Instructiunii privind calcularea cantitatii de energie reactiva consumata sau generata de instalatia de utilizare a consumatorului, in care a fost stipulata o alta limita de putere de cit cea din Hotarirea privind tarifele la energia electrica, Consiliul de Administratie al ANRE HOTARASTE: Se modifica punctul 2. al Hotaririi ANRE nr. 43 din 11 septembrie 2001 dupa cum urmeaza: Tariful pentru energia electrica reactiva se stabileste in marime de 10 la suta din tariful pentru energia electrica activa. Criteriile dupa care sint stabiliti consumatorii care vor achita energia electrica reactiva consumata de instalatia de utilizare si/sau generata nesanctionat in reteaua furnizorului si conditiile de achitare a ei sint indicate in Instructiunea privind calcularea cantitatii de energie reactiva consumata sau generata de instalatia de utilizare a consumatorului. DIRECTOR GENERAL AL AGENTIEI NATIONALE PENTRU REGLEMENTARE IN ENERGETICA Director Director 24

Nicolae TRIBOI Marin PROFIR Vasile CARAFIZI

8. Mijloacele tehnice de protecie a muncii omului Pentru protecia personalului se acord o atenie deosebit. Mijloacele tehnice de protecie sunt un element foarte important n petrecerea lucrrilor de ntreinere i reparaie a instalaiilor energetice i transmiterii energiei electrice.

Formaiunea de ntreinere operativ obligatoriu trebuie s aib:

1.

Prjin electroizolant operativ i cleti electroizolani pentru fiecare tensiune

reelei deservite sau prjin universal operativ electroizolant. Ea se folosete pentru lucrul operativ, msurri ( controlarea izolaiei i legturilor pe L.E.A. i staii electrice ) , instalarea descrctoarelor etc.
2.

Prjin operativ electroizolant pentru tensiunea 110 500 KV, care servete ca Indicator de prezen a naltei tensiuni mai mare de 1000 V (pentru fiecare tensiune Indicator de prezen a tensiuni pn la 1000 V. Din acest mijloc tehnic de protecie Cleti electroizolani pentru tensiunea pn 1000 V, care se utilizeaz pentru lucrul Mnui dielectrice. Ele sunt destinate la tensiunea mai mare de 1000 V, n instalaiile

mijloc tehnic de protecie n instalaiile cu tensiunea specificat.

3.

instalaiei deservite), care se utilizeaz pentru constatarea prezenei sau absenei tensiunii.
4.

face parte indicatorul joasei tensiuni.

5.

cu siguranele fuzibile etc.

6.

la aceast tensiune ele servesc ca mijloc tehnic de protecie adugtor, iar n instalaiile pn la 1000 V ca mijloc tehnic de baz.
7.

Ochelari de protecie, care se utilizeaz la schimbarea siguranelor fuzibile, n cazul Curea de siguran, care este un mijloc tehnic de baz a montorilor la urcarea pe Caloi dielectrici din cauciuc, care protejeaz personalul de la electrocutare prin pas i

dac apare scnteie.

8.

pilon.
9.

se utilizeaz la lucrrile n instalaie de distribuie de interior (I.D.I.).

25

10.

Indicatoare de avertizare, care se utilizeaz pentru a delimita teritoriul pe care se duc Scurtcircuitorul mobil, care servete pentru a face legtura cu pmntul i de a nu

lucrri de ntreinere sau reparaie a instalaiei energetice.

11.

permite personalului s cad sub tensiune.

26

9. Concluzie 1. Organizarea realizrii planului investiional pentru a.a. 2005-2010 n urmtoarele direcii prioritare: reducerea cheltuielilor i resurselor energetice n procesul de producere, renovarea fondurilor fixe, modernizarea proceselor tehnologice, majorarea gradului de fiabilitate n funcionarea Statie de Tratare, extinderea reelelor electrice, crearea condiiilor de munc i de odihn a personalului de producere. 2. n cadru programului de renovare i de mbuntire a tehnologii de exploatare, este oportun pentru ntreprindere, trecerea treptat la proiectarea i construirea posturilor de tip nou. 3. Avnd n vedere starea nesatisfctoare a reelelor subterane a oraul Chiinu se cere elaborarea unui program, pe un termen mai ndelungat, de dezvoltare i reconstrucie a schemelor normale de alimentare a consumatorilor urbani. 4. n scopul diminurii cheltuielilor de producere, n viitor, ar fi convenabil, cumularea concomitent a personalului sectoarelor teritoriale la lucrrile de exploatare i de furnizare. 5. n scopul evitrii rspunderii materiale n instalaiile de judecat fa de consumatorii, care se alimenteaz prin reele strine, este necesar recesamntul lor i reperfectarea contractelor cu ei. 6. Avnd n vedere volumul imens de calcule, necesare pentru prezentarea n ANRE a indicatorilor de calitate la furnizarea e.e. i la determinarea consumului tehnologic a e.e. n CET, n a.a. 2005-2006 aceste operaiuni se vor programat i trece pentru executarea lor automatizat la mainile de calcul (computatoare). 7.Introducerea n ntreprindere a unui sistem de apreciere a randamentului, calitii i a personalului de exploatare prin coeficieni cantitativi i calitativi de evaluare, n baza regulamentului de calitate la furnizare e.e., emis de ANRE n a.2003. 8.Aplicarea dispozitivelor ca convertoarelor de frecven la motoarele ce necesit reglarea puterii si vitezei lor n funcionare cu scopul economisirii energie electrice.

27

10. ncheiere Sistemul energetic din Republica Moldova este n continu dezvoltare. Energia electric are rolul de a acoperi necesitile omului i cu ajutorul cruia viaa omenirii pe pmnt este cu mult mai uoar, nlocuind munca omului cu diferite mecanisme alimentate cu energie electric. Toi consumatorii care sunt alimentai de la reea au fost divizai n 3 categorii de fiabilitate a alimentrii cu energie electric: Categoria I sunt persoanele juridice, care deconectai de la reeaua de distribuie va duce la pericolul vieilor omeneti, pierderi colosale n economie, defeciuni a mecanismelor i aparatelor de baz foarte scumpe, dezbaterea procesului tehnologic complicat etc. Categoria II sunt persoanele juridice, care deconectai de la reeaua de distribuie duce la ntreruperea procesului tehnologic, muncii personalului, mecanismelor i instalaiilor n industrie i ntreruperea furnizrii energiei electrice unui numr mare de consumatori. Categoria III sunt consumatorii care nu fac parte din categoriile I i II. Inginerul energetic este o persoan care-i depune eforturile i cunotinele acumulate pentru acoperirea necesitilor societii. Pentru pregtirea unui inginer de o calificare nalt un rol foarte mare l joac practica n producie. n timpul acestei practici viitorul inginer ia cunotine de structura ntreprinderii reelelor electrice, de funciile subdiviziunilor ei, instalaiile principale a reelelor electrice, organizarea instalrii, ntreinerii i reparaiei lor, studiaz aprofundat tehnica securitii i susine examenul pentru grupa a II sau III. Ia cunotine de nivelul de automatizare a proceselor de transport i distribuie a energiei electrice de o calitate nalt, de problemele ce se rezolv n serviciul de dirijare automat i de alte aspecte ale funcionrii ntreprinderilor reelelor electrice. Deci, n ncheiere putem conclude c practica n producie este prima u pe care viitorul inginer energetic o deschide n acumularea cunotinelor, care vor fi foarte utile n procesul lucrului n sistemul energetic al Republicii Moldova.

28

Bibliografie: 1.
2.

. www.ANRE.md www.acc.md ,

Editura . Moscova 1982. 3. 4.

. Editura . Moscova 1974. , .

5.

Regulamentul cu privire la indicatorii de calitate pentru serviciul de

furnizare a energiei electrice la tarifele reglementate. Aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al A.N.R.E. nr. 90 din 13 martie 2008.
6.

Normele de protecie a consumatorului. Aprobat prin Hotrrea Normele de asamblare a echipamentelor electrice Maini electrice Calculul termic al instalaiilor energetice Partea electrica a cenralei

Guvernului R.M. nr. 514 din aprilie 2002. 7.

8. 9.

10.

29