1946-1947.

Foametea organizat
de Stalin n Basarabia

Copii din Basarabia ucisi de Ioamete
Articolul apartine lui Andrei Jartic i a aprut in JoceaBasarabiei pe 9 noiembrie 2006. De
atunci procesul comunismului a cptat tue mai pronuntate in Republica Moldova i sper s fie
condamnat definitiv, irevocabil i executat . Articolul se refer in principal la foametea
provocat de regimul comunist in 1946-1947, un subiect care lipsete deocamdat din
manualele noastre de istorie.
1946-1947. Foametea organizata de Stalin in Basarabia
Se mplinesc n aceast toamn (noiembrie, 2006) 60 de ani de cnd Stalin a ordonat pentru
Basarabia strasnica teroare a Ioametei. Dimensiunea acestei orori, realizat de comunisti imediat
dup Iinalizarea celui de al doilea rzboi mondial, ntrece cu mult pe cea a rzboiului contra
nazismului. O spun chiar jertIele acestui genocid: 'n satul nostru n-au mai rmas dect 30 din
locuitori, iar ceilalti au murit si mor de Ioame, nici chiar pe Iront nu si-au pierdut viata attia
oameni. (din relatarea unui Iunctionar comunist din raionul Blti, RSSM).
Dac sacriIiciul a zeci de milioane de oameni sovietici n lupta contra nazismului avea cel putin
o motivare ('noi, poporul sovietic, nu vom Ii cotropiti de Germania nazist!), atunci ororile
Ioamei provocate de PCUS n Basarabia si Bucovina chiar n timpul procesului de la Nurenberg,
nu au alt acoperire politico-juridic dect etnocidul Itis mpotriva poporului romn.
Accentum aceast paralel Iiindc numai n Basarabia si Bucovina dictatorul Stalin a ucis cu
slbticie oameni nevinovati de o anumit etnie. Nimeni nu era ucis n URSS ca s nu-si mai
spun estonian sau armean. Romnii ns erau ucisi ca s nu-si mai zic romni.
Chiar si etniile deportate n mas, cum ar Ii ttarii sau cecenii, nu erau ucisi Iiindc si spuneau
ttari sau ceceni, ci Iiindc Stalin i-a 'judecat colectiv pentru pretinsa sustinere a lui Hitler. Asa
crimele lui Stalin mpotriva umanittii, realizate chiar sub ochii tribunalului de la Nurenberg,
demonstreaz c ambitia lui Stalin era de ai Iace co-prtasi la crimele sale si pe Sir Winston
Churchill, si pe mister Franklin Roosevelt, care stiau de existenta genocidului comunist, mai
strasnic dect cel nazist, dar tceau.
Cu aceast aprobare tacit, cu prere de ru, imperiului universal comunist a primit o mare parte
din Europa Central si Asia, si i s-a dat astIel si posibilitatea s comit crime nc si mai grave
mpotriva umanittii (s pomenim aici numai Ienomenul re-educrii de la Pitesti, din Romnia,
sau necarea n snge a revolutiei maghiare din 1956).
'La noi Ioarte multi au murit de Ioame si continu si acum s moar. Oamenii mnnc cai
morti, tistari si alte scrbosenii. Zilnic mor cte 20-30 de oameni., iat o alt relatare a teroarei
cu arhetipul Ioamei, de data asta din raionul Dubsari. Datele sunt luate din 'Calvarul.
Documentarul deportrilor de pe teritoriul RSS Moldovenesti. 1940-1950, ROSSPEN, 2006,
cartea recent a lui Valeriu Pasat, membru corespondent al Academiei de stiinte din republica
Moldova, detinut politic al regimului actual comunist din acest stat. Relatrile doctorului n
stiinte istorice V. Pasat sunt luate din arhiva de stat a Iostei URSS si n majoritatea absolut a
cazurilor au Iost scrise de Iunctionarii comunisti ai timpului. S ne oprim putin asupra acestor
date care au Iost pn recent secrete: n sat a rmas doar 30 din locuitori, si lumea continu s
moar de Ioame; zilnic mor cte 20-30 de oameni; nici chiar pe Iront nu au murit attia
oameni.
1946-1947. Foametea organizata de Stalin in Basarabia
Desi Valeriu Pasat estimeaz (repetm, n baza datelor din arhiva de stat a Iostei URSS) c n
anii 1946-1947 doar n RSSM (deci Ir Basarabia de Sud, nordul Bucovinei si tinutul Hertei) au
murit de Ioame aproximativ 200.000 de oameni, realitatea pare s Ii Iost mult mai crud. Mai
ales c ntr-o multime de sate si orsele nici nu existau curajosi din cei care s scrie la Moscova
despre dezmtul apocaliptic al Ioametei (desi a Iost denumit oIicial 'secet, memoria colectiv
ia zis si i zice 'Ioamete). 'Cadavrele stau mprstiate pe drum., 'nici nu mai este unde s-i
nmormntezi, 'Oamenii mor ca mustele, pe zi ce trece mor tot mai multi; 'oamenii mnnc
oameni. scriau unii activisti de partid la CC al PCUS. 'Oamenii mnnc oameni, iat ce
stadiu de animalitate a provocat sistemul comunist cu Ienomenul re-educrii prin Ioamete
colectiv, iat din ce oameni, re-educati cu acest tip de animalitate, si-a recrutat partidul
comunist slujitorii cei mai Iideli si ucigasii. Multi din ei mai sunt la putere n statul european
republica Moldova si continu s terorizeze cu Ioamea, alcoolismul si subdezvoltarea peste 3
milioane de europeni n vzul si cu aprobarea tacit a structurilor democratice europene.
Desi Valeriu Pasat estimeaz (repetm, n baza datelor din arhiva de stat a Iostei URSS) c n
anii 1946-1947 doar n RSSM (deci Ir Basarabia de Sud, nordul Bucovinei si tinutul Hertei) au
murit de Ioame aproximativ 200.000 de oameni, realitatea pare s Ii Iost mult mai crud. Mai
ales c ntr-o multime de sate si orsele nici nu existau curajosi din cei care s scrie la Moscova
despre dezmtul apocaliptic al Ioametei (desi a Iost denumit oIicial 'secet, memoria colectiv
ia zis si i zice 'Ioamete). 'Cadavrele stau mprstiate pe drum., 'nici nu mai este unde s-i
nmormntezi, 'Oamenii mor ca mustele, pe zi ce trece mor tot mai multi; 'oamenii mnnc
oameni. scriau unii activisti de partid la CC al PCUS. 'Oamenii mnnc oameni, iat ce
stadiu de animalitate a provocat sistemul comunist cu Ienomenul re-educrii prin Ioamete
colectiv, iat din ce oameni, re-educati cu acest tip de animalitate, si-a recrutat partidul
comunist slujitorii cei mai Iideli si ucigasii. Multi din ei mai sunt la putere n statul european
republica Moldova si continu s terorizeze cu Ioamea, alcoolismul si subdezvoltarea peste 3
milioane de europeni n vzul si cu aprobarea tacit a structurilor democratice europene.
S ncercm s estimm aceste date. n RSSM erau n 1946 peste 1500 de localitti. Foametea
cea mai dur a durat vreo 10 luni (tistarii erau mncati n vara lui 1947), adic aproximativ 300
de zile, pn a aprut roada mizer a anului 1947 (un detaliu elocvent, desi comunistii spuneau
c Ioamea a Iost provocat de seceta din vara anului 1946, btrnii sustin c n primvara lui
1947 grul a rsrit pestetot Ir a Ii semnat. 'Cnd a dat n prg acel gru, am scpat de
Ioamete!, sustin supravetuitorii). Dac n Iiecare din cele 1500 localitti oamenii au murit si
continuau s moar 'ca mustele, asa cum scriu 'corespondentii lui Stalin, numrtoarea va
trece si peste 400.000 de jertIe, majoritatea btrni si copii. Mare parte din ei nici nu au Iost luati
la evident de organele statistice ale noii puteri comuniste. Fiindc Stalin stia ce Iace, chiar si
'intrarea binevol n colhozuri a amnat-o pn n toamna lui 1949, dup un nou val al
deportrilor n mas 'executat tot sub ochii ntregii lumi pe 6 iulie 1949. Se vede, asadar, 'de la
o post c Stalin a omort n Basarabia cu Ioametea mult mai multi oameni dect a ucis
necruttorul rzboi dintre marile puteri ale lumii, rzboi n care poporul romn a Iost Iolosit doar
ca simpl carne de tun, doar pentru a-l dezmembra etnic si politic, doar pentru a-l micsora
demograIic pn la limitele disparitiei.
1946-1947. Foametea organizata de Stalin in Basarabia
Cum a Iost 'organizat genocidul prin Ioamete contra poporului romn din Basarabia si
Bucovina? Simplu, comisarii au mturat n toamna anului 1946 toate produsele alimentare din
podurile si ambarele cettenilor. Absolut tot, pn la ultimul grunte. i exist mii si mii de
mrturii n acest sens. Nu importa c erai avut (adic culac) sau srac. Puteai s ai n Iamilie si
14 copii nu erai crutat. Antropoizii comunisti, alesi de Stalin din cei mai ntunecati si mai
agramati oameni, nu aveau absolut nici o jele Iat de 'romni. Cine se opunea era imediat
mpuscat sau trimis n Gulag (la o moarte nc si mai chinuitoare). Cine ncerca s Iug peste
hotare, adic n Romnia, era prins si mpuscat sau trimis n Gulag. Si mai tragic cine reusea si
trecea hotarul n Romnia era prins de bolsevicii romni si 'repatriat pentru a Ii mpuscat sau
trimis n Gulag. Ba chiar si basarabenii care reusiser s Iug nainte de 23 august 1944 erau
hituiti n Romnia, arestati si 'repatriati n URSS, unde erau mpuscati sau trimisi n Gulag.
Nu a Iost iertat nici mcar Pantilimon Halipa, patriarhul Marii Uniri de la 1918. Dar oamenii
Iugeau de Ioamete si n alte regiuni ale URSS, mai ales n Siberia si la nordul deprtat. Si
Valeriu Pasat demonstreaz n cartea citat mai sus c n grile Basarabiei se adunau zilnic
pentru acel exod zeci de mii de oameni, hituiti si acestia de comisarii lui Stalin.
De ce a organizat Stalin acest mcel n plin desIsurare a procesului de la Nurenberg? Au Iost
cteva motive. Primul era, desigur, bolsevizarea prin violenta Ioamei, experiment reusit n
Ucraina n anii 1930-32 si n Rusia n anii 1918-1920. Apoi 'uitarea de bun voie a denumirii
corecte a etniei din care Iaci parte si impunerea 'ideii Moldovei Mari Socialiste, ntinse de
Stalin de la Balta pn n inima Balcanilor. Urma Iortarea romnilor din Basarabia s intre 'cu
cerere n colhozuri, cednd, iar 'de bun voie, statului toate propriettile (pmnt, Iabrici,
magazine, depozite, animale, mijloace tehnice, case). Venea schimbarea radical a structurii
etnice a Basarabiei. n locul romnilor ucisi cu Ioamea Stalin a adus n RSSM sute de mii de rusi
si ucraineni (n sudul Basarabiei au Iost populate imediat toate satele nemtilor 'reptariati de
Hiltler n 1940). Alt motiv era nvtarea rapid, de Iric, a limbii ruse. Urma transIormarea, tot
prin teroarea Ioamei, a mentalului de proprietar si agricultor n cel de proletar. i, mai ales,
zombiIicarea si mancurtizarea copiilor, transIormarea lor n carne de tun sau brate ieItine de
munc. Iar Basarabia avea cea mai nalt rat din natalitate si din Regatul Romniei, si din Iosta
URSS, populatia ei crescnd natural cu peste 32 n zece ani.
Majoritatea celor rmasi n viat, dar si noi nscutii, si acesta este un strasnic substrat al genelor
umane, l idolatrizau Ir rezerve pe criminal, denumindu-l 'ttuc. Autorul acestor rnduri tine
minte cum n martie 1953 mii si mii de oameni plngeau n hohote n toat Basarabia atunci cnd
s-a dat anuntul despre moartea 'tovarsului Stalin. Multi, Ioarte multi din cei deveniti comunisti
prin mecanismul 'subtil al Ioametei organizate, sunt Iideli Iostului regim pn astzi. Nimic,
nimeni nu-i poate convinge pe acesti oameni decapitati de suIlet c anume Stalin si partidul
comunist au ordonat acel genocid, de Iapt etnocid. Cercetarea noastr, vizeaz, ns, si entitti
umane asezate mult mai sus n ierarhia lumii dect amrtii din rndurile crora Stalin si recruta
ucigasii. Au stiut americanii si englezii de crimele basarabene ale lui Stalin? Desigur. De ce au
tcut? i de ce tac (iat, au ambasade la Chisinu si Bucuresti)? Stie clasa politic 'democratic si
anticomunist de la Bucuresti de uciderea prin nIometare a sute de mii de cetteni romni n
Basarabia n anii 1946-1947? Desigur. De ce atunci comisia prezidential condus de proIesorul
Vladimir Tismneanu a decis s judece crimele Iostului regim comunist ncepnd cu anul 1948?
Nu cumva ca s treac cu vederea Iaptul c aceste crime nseamn peste un milion de jertIe
anume n Basarabia si Bucovina? Nu cumva pentru a ascunde pe antropoizii (de nenumrate
etnii) care au executat masacrul ordonat de Stalin? Unul din ei, cei drept radioIonic si pedagogic,
a Iost si tatl proIesorului Tismneanu, cetteanul romn Leonte Tismanetki, nscut la Soroca, n
Basarabia. Nici pe el, nici pe sotia lui, nici pe IosiI Kisinevskii, nici pe alti tovarsi bolsevici
basarabeni, regimul comunist din Romnia nu i-a repatriat n URSS.
'Snt nmormntati cte 50 de oameni pe zi. Te prinde o mare groaz n-avem Irm de pine
si oamenii mor ca mustele., iat nc o relatare cutremurtoare din raionul Orhei, preluat de
Valeriu Pasat din arhiva de stat a Iostei URSS. n multe sate din Basarabia mureau si cte 50 de
oameni pe zi. Si Ioamea crncen a durat vreo 300 de zile. InIormrile de acest gen, se spune,
'au nmuiat pn la urm 'inima de otel a tovarsului Stalin. El a trimis n Basarabia o comisie
n Irunte cu Alexei Kosghin, viitorul 'reIormator al URRS de dup Hrusciov. Acela a raportat
c n RSSM, 'cu adevrat, sunt Ioarte muti distroIici. Stalin a citit atunci scrisoarea lui
Kosghin la ospetele de noapte de la celebra vil de sub Moscova si l-a poreclit imediat, rznd
copios mpreun cu tot Biroul Politic al CC al PCUS, 'distroIcic. Porecl ia rmas
'reIormatorului pn la moarte.
1946-1947.
Foametea organizata de Stalin in Basarabia
Pe 7 noiembrie 2006 comunistii din republica Moldova, n Irunte cu toat conducerea acestui stat
'democratic (cel mai srac din Europa, bugetul r. Moldova, 770 mln. USD la 4,455 milioane
locuitori, Iiind mult mai mic dect al Andorei, 71.000 locuitori, 2 miliarde USD), adic V.
Voronin, M. Lupu, V. Tarlev, V. Stepaniuc, E. Ostapciuc si altii, au serbat n centrul Chisinului
a 89-a aniversare a 'Marii Revolutii din octombrie 1917. Nici un cuvnt nu s-a spus la aceast
maniIestare de stat 'democraticdespre evenimentele de acum 60 de ani prin care Stalin si
partidul comunist din URSS au sacriIicat sute de mii de romni n Basarabia si Bucovina. Nici
un cuvintel nu s-a amintit despre Iaptul c primul experiment de reeducare n mas prin
nIometare a Iost ordonat de Vladimir Lenin, primul bolsevic, si unul din cei mai mari criminali
al lumii nc n anul 1918. Nici un cuvnt nu a pomenit tovarsul Vladimir Voronin nici despre
acel milion de romni alungati de actualii comunisti din statul european republica Moldova tot
cu mecanismul Iricii de Ioame. Nici un cuvintel despre zecile de mii de copii si btrni
subalimentati din statul pe care l conduce. Asa arhetipul reeducrii prin Ioamete d rezultate
'pozitive si democratice si mentine subdezvoltarea si comunistii la putere si la 60 de ani dup
procesul de la Nurenberg, care s-a Icut a nu vedea strasnicul genocid comunist din Basarabia si
Bucovina. Si tot asa autorul crtii despre genocidul comunist din Basarabia a Iost condamnat de
noul regim comunist basarabean la ani grei de puscrie.