Dac ai o problem de sntate mintal...

Bolile psihice pot fi o povar foarte grea, pot s i schimbe viaa n mod semnificativ i s i afecteze i pe cei de lnga tine. Ele pun stpnire pe gndurile tale, pot s-i afecteze abilitile de a funciona i s-i amenine speranele legate de viitor. Aceste tulburri pot s te fac s renuni la locul tu de munc, la coal sau la activitile care i fceau placere, pot s te fac s te izolezi i n acest fel s i afecteze relaiile cu ceilali oameni. Dar nu trebuie neaprat s se ntmple aa! Dac crezi c ai o boal psihic (vezi rubrica Semne de avertizare), poi s primeti ajutor! Poate ai nceput s crezi c nu exis nici un mod de a lupta cu aceste tulburri, dar acest lucru nu este adevrat! Noi tim c exist speran. Sau poate crezi c e mai bine s atepi ca boala s treac de la sine, gndindu-te c timpul le rezolv pe toate, sau ca vei trece singur peste asta, aa cum ai fcut cu alte greuti din viaa ta. Dar nu asta este soluia cea mai bun. Cel mai bine ar fi s colaborezi cu un profesionist n rezolvarea problemelor tale. De unde tim? Statisticile arat c un numr mare de oameni care se confrunt cu o boal psihic pot s-i mbunteasc simptomele sau chiar s le elimine dac apeleaz la ajutorul unui specialist n snatate mintal ( psihiatru, psiholog). Ei pot s ajung s funcioneze la fel cum au funcionat nainte ca boala s se declaneze. tim c poate fi extrem de dificil s vorbeti despre problemele tale, mai ales cnd este vorba de ceva att de personal ca i o boal psihic i ne-am gndit la cteva dintre motivele pe care ai putea s le ai care te fac s evii asta: Oamenii vor crede c sunt nebun! Nimeni nu vrea ca ceilali s-l vad ca pe un nebun. Este o etichet greu de nlturat o dat ce i-a fost atribuit. Nebun e un termen care se aplic unei persoane atunci cnd face ceva care deviaz de la norm. Din pcate, ideea mprtit a majoritii persoanelor din cultura noastr este c dac ai o boal mintal, atunci este ceva n neregul cu tine, ceva ce nu mai poate fi reparat. n mass-media sunt promovate exemple eronate ale unor oameni cu boli psihice ( criminali violeni, persoane complet disfuncionale). Dar n realitate, oamenii cu boli psihice nu sunt deloc aa. Auzi rar poveti pozitive ale oamenilor att de numeroi oameni cu depresie, tulburare bipolar, schizofrenie- care au gsit un tratament potrivit, au nvat cum s-i gestioneze problemele i care triesc o via normal. i dac ai trit nconjurat numai de exemple negative, e de neles s vrei s renuni, de team c ceilali vor judeca greit ceea ce i se ntmpl. Dar nu uita c muli oameni au trecut prin experiene care seamn cu a ta i au reuit s le depasc, deoarece aceste boli sunt tratabile. Poveti ale unor astfel de oameni gseti chiar pe acest site ( vezi rubrica Povestea ta). Iar dac totui te temi de etichet, poi alege s dezvlui oamenilor din jur doar acele pri din problema ta, acelea pe care te simi n siguran s le mprteti, sau s alegi cu grij persoanele crora s le mprteti. Psihiatrul i psihologul, ns, trebuie s cunoasc ct mai multe detalii despre problema ta, pentru a te putea ajuta s o depeti.

Oamenii vor crede c sunt slab S vorbeti despre problemele tale poate s fie jenant, umilitor, mai ales dac ai crescut ntr-un mediu n care se credea c a cuta ajutor sau a vorbi despre sentimentele tale este un semn de slbiciune. De fapt, i trebuie mult putere i curaj pentru a vorbi despre problemele tale. Mult mai mult putere dect i trebuie pentru a bea, a-i descrca emoiile negative asupra altora sau a ine totul n tine. i participnd efectiv la propria ta vindecare vei descoperi dovezi de necontestat despre ct de puternic eti de fapt. Nu pot s am ncredere n nimeni Dac simi c nu exist nici o persoan n anturajul tu cu care s te simi confortabil s vorbeti despre ce simi de la o vreme, nu uita c exista totui astfel de persoane pe care le poi cuta. Aceti oameni sunt specialitii n sntate mintal. Face parte din meseria lor s fie de ncredere i s-i asigure confidenialitatea. Poi s fii sigur c ceea ce vei discuta cu un psihiatru sau un psiholog va rmne ntre voi. Dac totui ai un prieten cu care poi discuta despre asta, nu uita c el nu este terapeutul tu. El poate s te asculte sau s te sprijine, dar nu cunoate mijloace specializate prin care s te ajute s te vindeci. In concluzie, cheia pentru a-i recpta sntatea este s primeti ajutorul de care ai nevoie, chiar atunci cnd ai nevoie de el. Ca s te faci bine, trebuie sa ceri ajutor! Dac nu caui ajutor, nu faci dect s i nruteti situaia, pentru c lai toate acele gnduri i emoii care te fac s suferi s se nrdcineze i mai adnc n mintea ta. Dac cineva pe care-l cunoti are o problem de sntate mintal... Dac crezi c tii pe cineva care are o problem de sntate mintal, dar evit s caute ajutor, ar fi util s afli care sunt motivele lui. Dar trebuie s ai rbdare. Boala psihic poate s-l fac pe cel care o triete s nu poat analiza foarte clar motivele pentru care nu caut ajutor. Chiar i aa, este important s avei o discuie pe aceast tem. Dac nu tii cum s-i vorbeti sau cum s-l ajui, ai putea s vorbeti mai nti cu un psiholog, un psihiatru sau cu orice alt specialist n sntate mintal, care te-ar putea sftui cum s-l abordezi. S convingi pe cineva s se deschid emoional poate fi o adevrat provocare. Poi s te loveti de o puternic rezisten. Poate s devin neplcut. Sau, persoana ar putea s fie surprinztor de receptiv, s se simt uurat c tu ai abordat n sfrit un subiect despre care ea nu reuea s vorbeasc. Reaciile pot fi foarte diferite, de aceea este bine s fii pregtit pentru orice situaie. Dac nu reueti s-l determini pe prietenul sau membrul de familie care are o problem s caute ajutor, nu trebuie s l presezi. Este important ca persoana s tie c poate conta pe tine, c ii la ea i c eti dispus s o asculi oricnd are nevoie s vorbeasc cu cineva. Persoane celebre care au avut boli psihice Written by Administrator Sunday, 06 April 2008 Conceptul de boala mintal este inglobat in cel de anormalitate. Anormalul,

intrebuintat cel mai adesea cu conotatie negativa, se suprapune in limbajul comun peste cel de suferinta psihica. Insa anormalitatea poate fi definita si in sens pozitiv; geniile, spre exemplu, precum si persoanele foarte talentate, sunt si ele anormale prin calitatile rare pe care le au, diferite de cele caracteristice populatiei generale. De-a lungul timpului, aproape toate personalitatile care au schimbat, prin geniul lor, cursul istoriei, au fost puse sub lupa si analizate. Cum gandeau ei, ce aveau ei diferit de oamenii obisnuiti, au fost intrebari la care oamenii de stiinta au incercat sa gaseasca raspunsuri. Unii cercetatori au incercat sa explice inteligenta superioara a unor personalitati marcante realizand o asociere intre anormalitatea pozitiva si cea negativa. Un exemplu in acest sens este studiul realizat recent de un cercetator scotian, care a comparat trasaturile de caracter a aproximativ 1600 de persoane cu autism cu bibliografii ale unor oameni celebri. Astfel, Michael Fitzgerald a regasit trasaturi de autism la oameni faimosi precum: Isaac Newton, Albert Enstein, George Orwell, Wolfgang Amadeus Mozart, Hans Christian Andersen sau filosoful german Immanuel Kant. Desi boala psihica are adesea efecte devastatoare asupra persoanei, ea poate coexista cu o personalitate exceptionala, cu talentul, creativitatea, si o limpezime si patrundere psihologica extraordinare. Sunt numerosi oameni faimosi care de-a lungul istoriei au fost diagnosticati cu o boala psihica si fara contributia carora societatea noastra ar fi fost in prezent privata de progrese semnificative. Compozitori, matematicieni, conducatori de state, scriitori, actori, dramaturgi, oameni de stiinta cu boli psihice au adus contributii semnificative si au influentat lumea in care traim in prezent. Bolile lor au fost intr-adevar la fel de impovaratoare ca ale persoanelor obisnuite, insa modul cum ei au reusit sa le infrunte, realizand in acelasi timp capodopere, teorii inovatoare sau miscari politice importante, este o dovada a faptului ca nu trebuie sa privim boala mintala ca pe o experienta care reduce din valoarea fiintei umane. Personalitatile care urmeaza a fi prezentate au impresionat prin arta, stiinta si geniul lor, in ciuda infirmitatilor mentale de care sufereau. Prin intermediul acestei pagini ne propunem sa exprimam faptul ca in randul persoanelor cu dizabilitati exista valori nebanuite si resurse inca neexplorate. Poate ca este momentul sa incepem sa privim boala psihica dintr-o perspectiva usor diferita si sa luam in considerare posibilitatile si contributiile pe care persoane suferind de o tulburare psihica le-au adus si continua sa le aduca societatii noastre.

John Forbes Nash (n. 13 iunie 1928) economist si matematician american, care s-a dedicat in special teoriei jocurilor si geometriei diferentiale. In 1958, la inceputul unei cariere promitatoare de matematician, John Nash a inceput sa resimta simptomele schizofreniei. Respins de catre colegii de breasla timp de cativa ani, devine castigator al Premiului Nobel in economie in anul 1994, alaturi de Reinhard Selten si John Harsanyi, pentru progresele inregistrate in domeniul teoriei jocului. Dupa ani indelungati de efort in lupta cu schizofrenia, John Nash a afirmat ca in timpul episoadelor in care boala se manifesta, el traia in alta lume, respira un alt aer decat cel al oamenilor obisnuiti si era capabil de foarte multa orginalitate.

Vaslav Nijinski (12 martie 1889- 8 aprilie 1950), balerin si coregraf polonez, este considerat a fi unul dintre cei mai talentati dansatori de-a lungul timpului, celebru pentru maiestria si profunzimea reprezentarilor sale scenice. Putea executa en pointe, o abilitate rara in randul barbatilor la acea vreme. In anul 1919 este diagnosticat cu schizofrenie si are o cadere nervoasa, ceea ce-l va determina sa-si incheie cariera. Se retrage impreuna cu sotia sa in Suedia, unde este tratat de catre psihiatrul Eugene Bleuer.

Vincent van Gogh (30 martie 1853- 29 iulie 1890), artist olandez si reprezentant al curentului post-impresionism, este considerat astazi unul dintre cei mai importanti pictori din istoria artei. A suferit de tulburare bipolara; starea sa psihica a fost puternic influentata de ritmul infernal de munca pe care si-l impusese., de mancarea proasta, precum si de

dependenta de tutun, cafea si alcool. Van Gogh a realizat aproximativ 900 de lucrari de pictura si 1100 desene doar intr-un deceniu. Considerat a fi un pionier al curentului expresionist, a avut o influenta covarsitoare asupra artei inceputului de secol XX, cand majoritatea pictorilor au fost marcati de opera si personalitatea sa.

Robert Schumann (8 iunie 1810- 29 iulie 1856) este un compozitor german, reprezentant al curentului romantic. Opera sa este apreciata in lumea intreaga pentru lucrarile de dimensiune redusa, in special pentru miniaturile muzicale pe care le-a compus. La varsta de 44 de ani incepe sa sufere de tulburare bipolara si este obsedat pe zi ce trece de ideea ca ar putea deveni nebun. In urma unei tentative de suicid este internat in azilul din Endenich, de unde nu va mai iesi niciodata. Retras intr-o lume imaginara a muzicii si a fantomelor, inceteaza sa mai compuna; in 1856 decedeaza, lasand in urma sa o opera gigantesca.

Printesa Diana de Wales ( 1 iulie 1961- 31 august 1997), supranumita si regina inimilor, a devenit cunoscuta international in urma mariajului cu printul Charles al Marii Britanii, de care s-a despartit oficial in 1992. In anii care au urmat divortului, a continuat sa-si mentina statutul de persoana publica, promovand actiuni umanitare, precum sprijinirea bolnavilor de SIDA si campania impotriva minelor anti-personal. In particular ea a suferit de bulimie nervoasa si de depresie.

Daniel Johns (n. 22 aprilie 1979), vocalist, compozitor, chitarist si pianist australian, este cunoscut ca fiind reprezentantul trupei de rock Silverchair. De asemena, face parte si din grupul The Dissociatives. In anul 1999, dupa zvonuri care sustineau ca ar fi dependent de droguri, Johns s-a decis sa le dezminta si a acordat un interviu revistei Rolling Stone Australia, in care a explicat ca suferea de anorexie nervoasa. Anul trecut a

fost clasat pe locul 18 in topul celor mai nedomoliti chitaristi de pe scena, realizat tot de catre revista Rolling Stone Australia.

Karen Carpenter ( 2 martie 1950- 4 februarie 1983), cantareata americana si tobosar de succes, a interpretat in celebrul duo al anilor 1970 The Carpenters, alaturi de fratele sau Richard. Karen, care s-a stins din viata la varsta de 32 de ani, suferea de anorexie, o tulburare putin cunoscuta la acea data. Rezultatele autopsiei au relevat faptul ca decesul ei a survenit in urma unor complicatii cardiologice datorate tulburarii de care suferea.

Abraham Lincoln (12 februarie 1809- 15 aprilie 1865), a fost cel de-al saisprezecelea presedinte al Statelor Unite ale Americii (1861-1865) si primul presendinte republican. Lincoln s-a opus expansiunii sclaviei si a dorit abolirea acesteia, a supervizat eforturile diplomatiei americane, a informat opinia pubilca prin mesaje si cuvantari si a condus

planuri sociale importante pentru societatea americana. Despre el este cunoscut faptul ca suferea de depresie, fapt care l-a determinat de catea ori sa aiba tentative de suicid.

Charles Dickens (7 februarie 1812- 9 iunie 1870), unul dintre cei mari autori englezi, a suferit de depresie. Reprezentant al epocii victoriene, este apreciat pentru bogatia scrierilor sale, pentru tipologiile de personaje memorabile care se regasesc in opera sa, precum si pentru subtilitatea cu care a satirizat moravurile societatii vremurilor sale.

Campania TU STII CUM ARATA UN BOLNAV

MINTAL?

Scopul acestei campanii este de a sensibiliza opinia publica cu privire la persoanele cu boli psihice, de a reduce stigmatul social vis-a-vis de acestia i de a contribui la includerea in societate a persoanelor care sufera de tulburari psihice. Campania TU STII CUM ARATA UN BOLNAV de importante:
MINTAL?

transmite doua mesaje extrem

PERSOANELE CU BOLI PSIHICE ARATA LA FEL CA ORICARE DINTRE NOI. Indivizii cu tulburari psihice pot duce o viata normala, sau apropiata de normalitate, atata timp cat urmeaza un tratament bun; ei pot munci, nu sunt mai violenti decat persoanele sanatoase si pot functiona eficient in multe domenii. Pot fi chiar persoane cu merite sociale deosebite, celebritati, oameni de stat etc. CAUTA AJUTOR! Daca ai o boala psihica e foarte important sa apelezi la un ajutor specializat. Un tratament eficient te va ajuta sa functionezi normal, sa revii la viata de dinainte de debutul bolii. Boala poate fi tinuta sub control; de accea trebuie sa apelezi la specialistii de sanatate mintala.

Cum sa-ti gestionezi boala?

S te confruni cu o boal psihic este un proces complex, care poate dura o via ntreag. Nu exist reparaii la minut, formule magice sau soluii simple pe care poi s le foloseti. Indiferent de ceea ce vrei s crezi, vindecarea nu se va ntmpla peste noapte. Ce urmeaz nu este un plan n zece pai, ci sunt cteva sfaturi care reprezint prerea comun a multor specialiti n sntate mintal n legtur cu ce ar fi bine s faci dac te confruni cu o tulburare mintal. CAUT AJUTOR DE SPECIALITATE Dac suspectezi c ai o boal psihic, va trebui s caui ajutor de specialitate, deoarece, orict de mult te-ar iubi familia i prietenii, ei nu pot s te trateze. Ai nevoie s fii n grija cuiva care poate s-i stabileasc diagnosticul adecvat i s prescrie un plan de tratament care este potrivit pentru tine. S-I CUNOTI DIAGNOSTICUL ESTE DOAR UN PUNCT DE PORNIRE Diagnosticul este crucial. ntr-o oarecare msur, s ai un diagnostic corect i d putere asupra bolii tale. El identific problema ta i-i d un nume, astfel nct tu poi s nvei mai multe despre ea i chiar s ntlneti persoane care au aceeai problem ca i tine. Dar diagnosticul nu este sfritul problemei tale, ci doar un pas n direcia corect; diagnosticul este nceputul unui proces de o via n care nvei despre problema ta i ai grij de tine nsui. Ce urmeaz este s decizi care plan va funciona cel mai bine pentru tine. S-ar putea s-i ia luni sau ani pn descoperi formula de tratament i stilul de via care i se potrivete cel mai bine pentru a te vindeca i a te menine sntos. Este necesar s priveti problema ta de sntate n perspectiv, deorece evenimente traumatice - cum ar fi un divor, moartea cuiva drag, o desprire - pot s declaneze o revenire a bolii chiar i dup ce te-ai vindecat. i uneori, bolile psihice pot s revin chiar i atunci cnd totul pare s mearg bine n viaa ta. Uneori, gsirea diagnosticului corect poate fi dificil, deoarece anumite probleme fizice pot cauza probleme care mimeaz problemele psihice. Este o legtur foarte strns i complex ntre sntatea ta psihic i cea fizica. Deci, dac ai vizitat mai muli psihiatri i nici unul nu a reuit s i stabileasc un diagnostic care s-i defineasc problemele, ai putea vizita i un medic generalist, deoarece problema ta s-ar putea s aib rdcinile altundeva. EDUC-TE N LEGTUR CU MEDICAIA Dac n urma vizitei la psihiatru te-ai ales cu nite medicamente pe care trebuie s le iei de la acel moment ncolo, s-ar putea s trieti diferite emoii: fric, mnie, ngrijorare, confuzie, s-ar putea s te gndeti c nu ai nevoie de ele. n orice caz, trebuie s tii c sai iei medicamentele va fi de acum o parte foarte important din terapie. Este important s tii c nu toat lumea care merge la un psihiatru va trebui s ia medicamente. Unii oameni

vor fi sftuii s nceap cu alte forme de terapie, cum ar fi psihoterapia cognitivcomportamental. Prescrierea de medicamente depinde n general de severitatea tulburrii. Medicamentele pot s i salveze viaa. Dar ele pot aduce cu sine i o serie de complicaii, dificulti i efecte secundare majore, i din acest motiv este mai bine s te informezi n legtur cu orice medicament care i-a fost prescris. Puini oameni cerceteaz efectele secundare ale medicamentelor. E mai bine s nu alegi aceast cale. Caut informaii pe internet, citete cu atenie prospectul medicamentului, vorbete cu doctorul tu, du-te la bibliotec. Trebuie s vorbeti cu doctorul tu ca s nelegi de ce i s-a prescris un anumit medicament, la ce trebuie s te atepi dup ce l iei, ct timp va trebui s-l iei i la ce trebuie s fii atent ( de ex. dac te simi mai ru dect te simeai nainte de a le lua sau simi alte efecte secundare negative). Este posibil s trebuiasc s iei medicamente luni sau ani ntregi, sau, dac ai o tulburare mintal sever, chiar toat viaa. Medicamentele pot fi foarte eficiente n a-i mbunti sau stabiliza dispoziia, a te ajuta s te concentrezi, a reduce anxietatea sau simptomele psihotice. Unii oameni rspund imediat la tratament i pot s funcioneze la fel ca nainte, iar alii trebuie s ncerce diferite combinaii de-a lungul anilor pn o gsesc pe cea mai eficient. Dar indiferent de situaie, medicamentele exist ca s te ajute n diferite moduri, astfel nct tu s poi s te ocupi de alte aspecte ale bolii tale. AJUSTEAZ-I STILUL DE VIA S te educi n legatur cu boala ta este de o importan critic pentru a putea s i recapei snatatea. Poi s faci asta citind cri, mergnd la ntlniri de grup cu alte persoane care au probleme similare, cutnd informaii de pe internet ( site-uri, forumuri, etc.) sau vorbind despre tulburarea ta. Toi acetia sunt nite pai foarte importani care nu pot fi accentuai ndeajuns. Cu ct tii mai puin despre tulburarea ta, cu att mai mult persoanele din jur pot sa profite de lipsa ta de cunotine i vor considera c pot lua hotrri n locul tu. Tu trebuie s i controlezi propria via i prin urmare, urmtorul lucru important pe care este indicat s l faci este s schimbi anumite aspecte ale stilului tu de via.Trebuie s gndeti un plan pentru stilul tu de via, o structur, care s te ajute s pstrezi un echilibru de-a lungul timpului, indiferent de schimbrile care vor interveni n viaa ta pe parcurs. Trebuie s tii totui c oamenii sunt diferii i fiecare are nevoi diferite i innd cont de ceea ce ai aflat despre boala ta, s faci ajustrile cele mai realiste i conforme cu tulburarea ta. Noi i putem da cteva sugestii, bazate pe cteva aspecte despre care se tie c au un rol important n meninerea sntii psihice a oricrei persoane.

Respect un orar de somn ct se poate de fix i care s presupun suficiente ore dormite. Mai puin de 6 ore de somn pot s duc la deficite de atenie, concentrare, memorie i gndire critic. De asemnea, pot s contribuie la depresie, iritabilitate i anxietate. ncearc s te pui la somn n fiecare sear la aceeai or i s te trezeti n fiecare diminea la aceeai or. Ca s poi dormi bine, evit consumul de igri, alcool i cafea n timpul dup-amiezii i serii ( igrile te pot mpiedica s

adormi, iar alcoolul i poate afecta continuitatea somnului). Dac ai dificulti n a adormi, nu dormi la amiaz i nu face exerciii fizice nainte de a te pune la somn, ci dezvolt-i un ritual zilnic prin care s te relaxezi 15-20 minute nainte de a te pune la somn. Dac nu poi dormi, nu petrece prea mult timp ntorcndu-te de pe o parte pe alta i ngrijorndu-te c nu adormi, ci ridic-te din pat i f ceva relaxant pn te simi destul de obosit ca s poi dormi. Alimenteaz-te sntos. Se recomand s bei mult ap ( aproximativ 2 litri pe zi), s mnnci cel puin cte o porie de legume i fructe pe zi, s nlocuieti pinea alb cu pinea integral etc. F exerciii fizice. Beneficiile exerciiilor sunt binecunoscute: mbuntirea strii de alert, sporirea energiei, stimularea sistemului imunitar, fortificarea organismului i evitarea excesului de greutate. Rmi conectat cu oamenii din jurul tu. Intalneste-te cu regularitate cu prietenii ti i cu membrii familiei tale, sau cu oricare alte persoane care i ofer sprijin. Pstreaz comunicarea deschis i continu s i faci relaii noi. Este important s tii cnd s i mprteti problemele i preocuprile cu ali oameni i cnd s le ceri ajutorul. Organizeaz-i i evalueaz-i timpul. Folosete managementul timpului pentru a fi mai eficient. Aloc-i timp pentru activiti sociale i pentru munc. Poi s i planifici ziua, sau chiar perioade mai lungi de timp folosindu-te de o agend sau de un planificator electronic. Asta te va ajuta s i organizezi timpul mai eficient, astfel nct s ai mai mult timp pentru relaii sociale i pentru sntatea ta fizic i psihic.

COOPEREAZ CU SPECIALISTUL TU O dat ce i-ai aflat diagnosticul i ai gsit un specialist n sntate mintal n care ai ncredere, este important s te strduieti s cooperezi cu psihiatrul sau psihologul tu i s te ii de tratamentul pe care el i l-a stabilit. Este important s faci ceva pentru viaa ta nainte de a rmne fr opiuni i s te ii de acea soluie pe care ai gasit-o. Uneori vei ncerca poate s renuni la tratament, dac vei vedea mbuntiri la starea ta, i s i spui c lucrurile nu stau chiar att de ru. Dar de fapt, poate nici nu tii ct de grave pot fi lucrurile. Starea ta poate fi bun pentru o vreme, poi simi c deii controlul asupra ei, dar pn la urm boala te va ajunge din urm. Iar recderile pot uneori s fie mai grele dect ceea ce ai simit pn atunci. Prin urmare, fiecare hotrre legat de ntreruperea sau schimbarea tratamentului sau modificarea dozei, este necesar s o iei mpreun cu specialistul tu. Este necesar s fii implicat n tratamentul tu, ceea ce nseamn s i iei medicaia, s fii onest n terapie, s lucrezi la problemele identificate de terapeut i s cooperezi cu acesta pentru a afla care plan de tratament funcioneaz cel mai bine pentru tine. nseamn de

asemenea s nu bei alcool n mod excesiv, s nu iei droguri, sa dormi, s mnnci sntos i s ai grij de tine. Dac nu faci toate acestea n timp ce iei medicamente i dac nu depui efort, tratamentul tu poate fi ineficient i nu vei vedea mbuntiri. Iar n acest caz, nu va fi vina medicamentelor pentru c nu au funcionat, sau a terapeutului pentru c nu i-a rezolvat problemele. TU trebuie s participi la propria ta vindecare. TU NU ETI BOALA TA Auzim destul de des: Sunt depresiv, Sunt schizofrenic, Sunt anorexic, etc. Unii oameni i proclam boala ca i cum ar fi singura lor identitate. Problema cu aceti oameni este c se identific pe ei nii prin boala lor, nu prin sinele lor ntreg. Adevrul este c nici o boal, indiferent care este numele ei, nu te definete! Este extrem de important s fii contient de acest lucru, pentru c astfel vei cpta o percepie mai pozitiv asupra tratamentului. Vei ncepe s-i vezi boala ca pe ceva ce poate fi gestionat, rezolvat, nu ca pe ceva n care pur i simplu eti prins i n legtur cu care nu poi fi ajutat. Nu ai ales tu s ai o boal psihic. Nu ai ales tu s treci prin experiene extrem de dificile. Totui, poi alege s faci fa bolii tale ntr-un mod sntos i responsabil, indiferent de ct de mult dureaz acest lucru. MENINEREA SNTII Muli specialiti din domeniul sntii mintale folosesc cuvntul recuperare. Dar ce nseamn acest termen relativ la o boal psihic? Te recuperezi dup ce i-ai rupt piciorul i poi s mergi din nou, te recuperezi dup o grip i poi s te ntorci la munc sau la coal. Te recuperezi dup un episod extrem de boal psihic i funcionezi din nou. Dar ce se ntmpl dup aceea? Vei fi n recuperare continu ? Se va termina vreodat? S-i menii sntatea psihic este un proces care dureaz o via. Dac ai o tulburare diagnosticat i vrei cu adevrat s rmi funcional, trebuie s intri ntr-un proces mai profund de nelegere a bolii tale. Muli specialiti n snatate mintal numesc acest proces meninere. Chiar dac nu mai ai nici un episod sau nici o experien cu boala pentru tot restul vieii tale, sunt civa pai pe care trebuie s i faci pentru a-i asigura continuitatea sntii. De exemplu, va trebui s nvei s recunoti semnele de avertizare ale bolii ( s fii contient de emoiile sau evenimentele care pot declana o recdere), s continui s te educi n legtur cu boala, s pstrezi legtura cu specialistul tu, s pstrezi un stil de via echilibrat i s i respeci tratamentul. Este un proces lung, care nu se termin cu adevrat niciodat. Chiar dac boala ta a fost sever sau mai puin sever, va trebui s fii mereu contient de posibilitatea ca ea s revin i va trebui s te ii de tratamentul care funcioneaz cel mai bine pentru tine.

Legislatia sanatatii

mintale
Cadru general (capitolul 1) - sntatea mintal reprezint o component fundamental a sntii individuale i constituie un obiectiv major al politicii de sntate public. - persoan cu tulburri psihice = persoana bolnav psihic, persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltat psihic ori dependent de alcool sau de droguri, precum i persoana care manifest alte dereglri ce pot fi clasificate ca tulburari psihice. Cei intr-o stare grava necesita inteventie psihiatrica imediata intrucat nu inteleg semnificatia si consecintele propriului comportament - capacitate psihic = starea psihica e compatibil, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activiti specifice. Discernamantul decurge din capacitatea psihica, fiind posibilitatea unei persoane de a aprecia continutul si semnificatia unei actiuni anume. Handicapul psihic semnifica incapacitatea de a face fata vietii in societate, ca urmare a tulburarii psihice - consimmnt reprezinta acordul persoanei cu tulburri psihice asupra procedurilor de internare, diagnostic i tratament; acesta trebuie s fie liber de orice constrngere i precedat de o informare complet (intr-un limbaj accesibil pacientului) despre avantajele, dezavantajele i alternativele procedurilor - periculozitatea social implic riscul vtmrii fizice pentru cel cu tulburare psihica sau pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante; Promovare si prevenire (capitolul 2) - promovarea sanatatii mintale consta in comportamente si mod de viata sanatos, astfel incat sa creasca rezistenta la factorii perturbatori si sa scada riscul de aparitie al bolilor psihice - apararea sanatatii mintale intra in responsabilitatea instituiilor abilitate prin lege; se vrea limitarea rspndirii concepiilor, atitudinilor i comportamentelor duntoare pentru sntatea mintal, n special abuzul de substane psihoactive, violena, comportamentul sexual anormal (tulburri de preferina sexuala: fetiismul, exhibiionismul, voyeurismul, pedofilia, zoofilia, sado-masochismul, altele) i pornografia - in vederea realizarii acestora, Ministerul Sntii i Familiei va colabora cu Ministerul Educaiei i Cercetrii, Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului i Sportului, Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale, Consiliul Naional al Audiovizualului i cu organizaii neguvernamentale, cu asociaii profesionale i cu alte organisme interesate - preventie primara (generala, selectiva, focalizata), preventie secundara, respectiv tertiara

Evaluare si diagnostic (capitolul 3) - evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul si la cererea persoanei in cauza;

exceptii: minorii e necesara prezenta si/sau consimtamantul parintilor/tutorilor (cei peste 16 ani pot refuza examenul psihiatric), internarea silita ( la solicitarea institutiilor autorizate: Parchetul, Procuratura, Judectoria din aria producerii faptei incriminate, alaturi de instituiile ce sunt obligate sa efectueze periodic evalarea starii de sanatate mintala) - obiectivul evalurii este stabilirea diagnosticului, respectand criteriile internationale in vigoare, in vederea determinarii capacitatii psihice si a discernamantului, stabilirea periculozitatii unei persoane, stabilirea gradului de incapacitate, invaliditate, handicap psihic sau pentru determinarea capacitatii psihice necesare pentru unele categorii de profesii - pacientul are dreptul de a-i fi comunicate rezultatele expertizei psihiatrice, de a le contesta si a cere o repetare a evaluarii (el sau reprezentantul sau), respectiv dreptul la confidentialitatea informatiilor (exceptie facand cererea expresa a institutiilor autorizate); necomunicarea rezultatelor in termen de maxim 30 de zile, e considerata viciere a dreptului de mai sus, si duce la anularea valabilitatii rezultatului expertizei, si/sau a faptelor aparute ca o consecinta a acesteia, in acel interval de timp - evaluarea sanatatii mintale trebuie sa faca abstractie de criteriile neclinice ca : cele politice, economice, sociale, rasiale i religioase, conflictele familiale sau profesionale ori nonconformismul fa de valorile morale, sociale, culturale, politice sau religioase, dominante n societate; o ingrijire sau o spitalizare anterioara nu justifica diagnosticul prezent sau viitor de tulburare psihica Servicii medicale si de ingrijire ( capitolul 4) A. Unitati de asistenta medicala - serviciile medicale i de ngrijiri de psihiatrie sunt acordate n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate prin: reeaua serviciilor de sntate, predominant prin intermediul medicului de familie, respectiv structurile specializate de sntate mintal, dar i prin reeaua de sntate privat; standardele acestor servicii trebuie sa fie corespunzatoare prevederilor legale in vigoare - asistena medical i ngrijirile primare de sntate mintal se acorda n reeaua ambulatorie de psihiatrie, i de ctre medicul de familie; bolnavii psihici monitorizai prin sistemul de asisten ambulatorie, indiferent de statutul social pe care l au, beneficiaz de asisten medical gratuit - asistenta medicala primara de sanatate mintala e responsabila de: depistarea plus tratarea problemelor de sanatate psihica, de oferirea accesului la medicatia psihotropa si interventiile psiho-terapeutice (pentru bolnavii cu tulburari mintale severe), de trimiterea cazurilor complexe la specialist si colaborarea cu alte sectoare pentru binele pacientului (ex: sectoare de ajutor social, ateliere protejate, etc), de interventia in situatii de criza, de promovarea sanatatii mintale, impreuna cu prevenirea tulburarilor psihice - serviciile specializate de sntate mintal se realizeaz prin urmtoarele structuri: a) centrul de sntate mintal; b) cabinetul psihiatric, cabinetul de evaluare, terapie i consiliere psihologic, de psihoterapie i de logopedie;

c) centrul de intervenie n criz (ngrijiri de tip intensiv i de scurt durat pentru situaiile de urgen i criz); d) servicii de ngrijire la domiciliu; e) spitalul de psihiatrie (sectiile de acuti: debutul recent al unei simptomatologii severe; trebuie sa existe un compartiment de spitalizare de zi n care pacienilor li se aplic un tratament individualizat i intensiv, repartizat n anumite zile ale sptmnii i la ore potrivite sau un tratament fracionat un timp limitat; sectiile de cronici: asistena pacienilor care prezint tulburri mintale cu evoluie ndelungat sau care au un potenial de periculozitate pentru familie sau comunitate); f) staionarul de zi (structura polivalenta de ingrijiri, care-i permite pacientului sa-si petreaca timpul extra-tratament in cadrul familiei si al comunitatii; furnizeaza servicii de tipul: terapie de grup, activiti de reabilitare, activiti ocupaionale, terapie psihotrop); g) secia de psihiatrie din spitalul general (similara sectiei de acuti din cadrul spitalului de psihiatrie); h) compartimentul de psihiatrie de legtur din spitalul general (pacientii spitalizai pentru patologie somatic, ce prezint simptomatologie specific psihiatric sau au dificulti n acceptarea, nelegerea i tratarea bolii somatice astfel nct e necesar tratamentul sau consilierea psihologic); i) centre de recuperare i reintegrare social (fac parte din serviciile de ingriire comunitara: aflandu-se n apropierea casei i familiei pacientului, ele includ ngrijiri pe termen scurt- intervenii punctuale, sau pe termen lung- planificate i coordonate; sunt oferite de specialiti n sntate mintal care nu lucreaz n sectoarele serviciilor specializate, personal paramedical i practicieni care i desfoar activitatea n cadrul unei echipe terapeutice multidisciplinare ; j) ateliere i locuine protejate; k) centrul de consultan privind violena n familie. - serviciile complementare ngrijirii psihiatrice- consultan, informare i educare public a persoanelor cu tulburri psihice, tin tot de serviciile medicale si de ingrijire a sanatatii mintale (ex: serviciile comunitare) B. Norme de ingrijiri - persoanele cu tulburari pshice beneficiaza de asistenta si ingirjiri medicale, protectie sociala de acelasi rang cu cele acordate altor categorii de bolnavi, individualizate - serviciile de sntate mintal trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) accesibilitate geografica (permanenta i echitabila tuturor pacienilor din mediul rural sau urban, fr discriminri de statut economic sau condiie social i trebuie s se afle ntr-o relaie de paritate cu serviciile de ngrijiri generale) b) continuitatea ngrijirilor i plierea pe nevoile de evaluare, tratament, reabilitare i reintegrare a fiecarei persoane cu tulburare psihica; c) asigurarea i dezvoltarea modelelor de ngrijire comunitar; d) existenta personalului medical, paramedical i auxiliar calificat- n numr suficient i supus unui proces continuu de formare profesional; e) s dispun de spaii, amenajri i echipamente corespunzatoare f) folosirea unor metode si mijloace terapeutice de restabilire, meninere i dezvoltare a

capacitatatii pacientului de a face fa singur propriilor inabiliti, handicapuri i de a se auto-administra; g) s permit exercitarea drepturilor ceteneti i a celor ce deriv din calitatea de pacient, cu excepia situaiilor prevzute de legislaia n vigoare; h) respectarea i asigurarea condiiilor pentru viaa particular i) respectarea, plus adaptarea la convingerile religioase i culturale ale persoanelor cu tulburri psihice; j) asigurarea accesului pacienilor la procesul de evaluare a ngrijirilor - pacienii au dreptul la ngrijiri medicale calitative, dar si la relaii interumane bune cu personalul sanitar. - pacienii au dreptul de a-si alege si schimba medicul - pacienii au dreptul de a fi tratai cu demnitate n legtur cu diagnosticul, tratamentul i ngrijirea lor, n respect pentru valorile lor culturale. - pacienii au dreptul de a se bucura de sprijinul familiei, rudelor i prietenilor n timpul ngrijirii i tratamentului, de a primi sprijin spiritual i ndrumare tot timpul. - pacientii au dreptul de a le fi uurata suferina. De asemenea au dreptul la o ngrijire uman i dreptul de a muri cu demnitate; suicidul asistat insa nu e asimilat noiunii de a muri cu demnitate. - ingrijirea oricarei persoane cu tulburare psihica trebuie sa se acorde in mediul cel mai putin restrictiv pentru paient, prin procedurile cel mai putin restrictive; scopul acestora este de aparare si intarire a autonomiei personale (pacientul trebuie protejat de antrenarea unor activitati cauzatoare de suferinta fizica sau psihica: administrarea nejustificata a unui tratament sau a unui diagnostic, maltratarea de catre alti pacienti, personal sanitar sau orice alta persoana) - programul terapeutic e unul pliat pe nevoile specifice fiecarui pacient, discutat in prealabil cu acesta, revizuit periodic si modificat in consecinta; aplicarea lui incepe odata cu obtinerea consimtamantului persoanei vizate; acesta poate fi insa retras in orice moment- medicul psihiatru are dreptul de a continua totusi administrarea tratamentului daca incetarea lui duce la aparitia periculozitatii pentru propria persoana sau pentru altii - tratamentul poate fi instituit fara acordul pacientului daca: pacientul reprezinta un pericol pentru sine sau pentru altii, daca acesta nu e capabil sa inteleaga starea bolii si necesitatea aplicarii tratamentului (psihiatrul actioneaza pe proprie raspundere, pe o perioada strict necesara atingerii obiectivului vizat), daca pacientul e minor (caz in care medicul trebuie sa obtina consimtamantul reprezentantului acestuia; copiii mai mari de 16 ani trebuie sa aprobe planul terapeutic), daca pacientul a fost pus sub interdicie n urma unei proceduri juridice anterioare i s-a instituit tutela; - in situaia n care medicul pedopsihiatru suspecteaz existena unui conflict de interese ntre pacientul minor i reprezentantul su personal sau o situaie de neglijen sau abuz fizic i emoional n mediul familial sau de ocrotire social, el are datoria de a sesiza parchetul. - informaia despre starea medicala nu va fi comunicat pacientului, numai n mod excepional, cnd exist motive serioase s se cread c aceasta nu va avea un efect pozitiv, ci din contra ar produce pacientului un ru foarte mare; informatiile se comunica corespunzator capacitatii de intelegere a pacientului, acesta avand dreptul de a refuza sa-i fie oferite aceste date; pacientul are drepul de a cere o opinie medicala secundara - toate informaiile privind starea de sntate a pacientului, condiia sa medical,

diagnosticul, prognosticul i tratamentul, precum i alte informaii de natur personal vor fi prestate n regim de confidenialitate, chiar i dup moartea pacientului; divulgarea e permisa numai cu consimmntul explicit al pacientului sau in urmatoarele conditii: a) exist o dispoziie legal n acest sens; b) stabilirea vinoviei n cazul unei infraciuni prevzute de lege; c) este necesar pentru exercitarea profesiunii, cu condiia respectrii anonimatului persoanei n cauz. - orice pacient sau fost pacient are acces la toat documentaia medical din serviciile unde a fost ngrijit: pacientul poate solicita i obine contra cost acele informaii cu coninut medical care se refer la propria persoan i care nu i-au fost deja communicate cu ocazia stabilirii i/sau revizuirii planului terapeutic n biletul de ieire din spital i n scrisoarea metodologic, nefiind necesare altor specialiti n vederea continurii asistenei terapeutice. Exceptii: dezvluirea e in detrimentul sntii sale fizice i mintale (mediculef sau medicul curant ia o asemenea decizie), sau a fost efectuat o specificaie scris asupra riscului acestui efect pe dosarul pacientului ( aplicabila doar pacientilor prezenti) - pacienii au dreptul de a solicita corectarea, completarea, eliminarea, clarificarea i/sau aducerea la zi a datelor personale i medicale care sunt necorespunztoare, ambigue sau depite sau care sunt nerelevante pentru diagnostic, tratament sau ngrijire C. Drepturi - orice persoan care sufer de o tulburare psihic are dreptul s exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale i culturale recunoscute n Declaraia Universal a Drepturilor Omului, precum i n alte convenii i tratate internaionale n materie, la care Romnia a aderat sau este parte, cu excepia cazurilor prevzute de lege. - cei cu tulburari psihice au dreptul ( in masura posibilului) sa traiasca si sa lucreze in mijlocul societatii; administraia public local fiind responsabila de integrarea, respectiv reintegrarea n activiti profesionale corespunztoare strii de sntate - nu e admisa discriminarea unei persoane cu tulburare psihica; de asemenea nu e permisa nici o forma de exploatare economic, sexual sau de alt natur, sau tratamentele vtmtoare i degradante. - orice pacient cu tulburri psihice are dreptul la: a) recunoaterea de drept ca persoan; b) via particular; c) libertatea de comunicare (fr nici un fel de cenzur; libertatea de acces la serviciile potale, telefonice, precum i la ziare, la radio i la televiziune) d) libertatea religioas sau de convingere - mediul si conditiile de viata din cadrul serviciilor de sntate mintal trebuie s fie ct mai apropiate de viaa normal a persoanelor de vrst corespunztoare - in timpul liber, pacientii trebuie sa aiba acces la mijloace de educatie, comunicare sau distractie, trebuie sa aiba posibilitatea de a achizitiona/primi articole de uz zilnic - pacientul nu poate fi obligat s presteze o munc forat - studiile clinice i tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte tratamente susceptibile s provoace vtmri integritii pacientului, se pot aplica doar cu consimtamantul persoanei vizate, si in cunostinta de cauza (comitetul de etic din cadrul

unitii de psihiatrie isi da aprobarea doar dupa ce s-a convins ca pacientul si-a dat intradevar acordul, iar interventia ii deserveste interesele) - persoanele diagnosticate cu o tulburare psihica care execut pedepse cu nchisoarea sau sunt implicate intr-o ancheta penala, precum si cele internate n spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicrii msurilor medicale de siguran prevzute de Codul penal, primesc asisten medical i ngrijiri de sntate mintal disponibile, conform prevederilor legii Internarea (capitolul 5) - internarea ntr-o unitate de psihiatrie se face numai din considerente medicale (proceduri de diagnostic i de tratament) A Internarea voluntara - se realizeaz cu respectarea normelor de ngrijire i a drepturilor pacientului; externarea la cerere poate avea loc in orice moment (excepie: cazurile n care se justific meninerea internrii mpotriva voinei pacientului) B Internarea ne-voluntara se aplica doar daca incercarile de internare voluntara au fost epuizate, si doar in spitale de psihiatrie cu condiii adecvate ngrijirii de specialitate - o persoana poate fi internata ne-voluntar, doar daca medicul psihiatru considera ca tulburarea psihica poate duce la vatamarea propriei persoane/a altora, sau ca neinternarea duce la deteriorarea grava a starii pacientului, respectiv imposibilitatea acordarii tratamentului - cei care pot solicita internarea ne-voluntara a unei persoane cu tulburare psihica sunt: medicul de familie/medicul specialist psihiatru responsabil de aceast persoan, familia persoanei, reprezentanii serviciilor abilitate ale administraiei publice locale, reprezentanii poliiei, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor - odata luata hotararea de administrare fortata a tratamentului, medicul psihiatru are obligatia de a informa imediat persoana in cauza, respectiv reprezentantul sau autoritatea tutelara, dupa caz, asupra hotararii luate; - decizia de internare ne-voluntara va fi confirmata in maxim 72 de ore de catre o comisie de revizuire a procedurii (compusa din alti doi psihiatri plus un medic de alta specialitate /reprezentant al societatii civile), care va examina periodic pacientul aflat in ingrijire; decizia luata va fi consemnata in dosarul medical al pacientului, iar acesta/reprezentantul sau va fi pus in tema - parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta, va revizui decizia de internare ne-voluntara (ce a fost notificata in cel mult 24 de ore); in cazul in care se constata ca internare e nejustificata, va trebui sa aiba loc o re-examinare psihiatrica - pacientul, familia sau reprezentantul su are dreptul s sesizeze instanta judecatoreasca competenta si sa solicite efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice - cand criteriile ce au dus la internarea ne-voluntara dispar, pacientului ii e permisa parasirea imediata a unitatii spitalicesti (sau poate solicita continuarea tratamentului); tot asa se intampla daca instanta judecatoreasca nu autorizeaza decizia de internare nevoluntara, respectiv retrage autorizatia; daca pacientul internat ne-voluntar paraseste unitatea spitaliceasca fara sa fi obinut in prealabil acordul, aceasta are obligaia de a sesiza imediat organele de poliie i parchetul de pe lng instana judectoreasc competent, precum i familia, respectiv reprezentantul

- restriciile privind libertile individuale ale pacientului internat nevoluntar sunt limitate de starea sa de sntate i de eficiena tratamentului Sanctiuni (capitolul 6 ) - nerespectarea de ctre profesionitii n domeniul sntii mintale a confidenialitii datelor despre persoana cu tulburri psihice, a principiilor i a procedurilor referitoare la obinerea consimmntului, a instituirii i a meninerii tratamentului, a procedurilor de internare nevoluntar a pacientului, precum i a drepturilor pacientului internat atrage, dup caz, rspunderea disciplinar, contravenional sau penal, conform prevederilor legale Finantare (capitolul 7) - serviciile si ingrijirile de sanatate mintala sunt finantate din bugetul asigurrilor sociale de sntate, iar activitile de profilaxie psihiatric i psihosocial, precum i ngrijirile preventive de sntate mintal se finaneaz de la bugetul de stat Centrul National de Sanatate Mintala (s-a infiintat in 2 Mai 2006) - are urmatoarele atributii: consultanta si asistenta tehnica in domeniul politicilor si dezvoltarii serviciilor de sanatate mintala (organizare si conducere), si al formarii de personal in aceasta arie, alcatuirea si distribuirea ghidurilor de practica din acest domeniu, monitorizarea plus evaluarea serviciilor de sanatate mintala, realizarea si intretinerea Registrului national de psihiatrie Mituri legate de boala psihica Puine persoane dein informaii acurate despe natura bolilor psihice. Pe baza capacitii nelimitate a societii de a perpetua idei, s-au creat o serie de mituri legate de acestea: MIT: Bolile mintale nu pot fi tratate. ADEVR: Bolile mintale pot fi la fel de uor de diagnosticat ca i diabetul, astmul sau cancerul i exist o mare varietate de medicamente i psihoterapii care sunt eficiente pentru fiecare dintre ele. MIT: Nu este posibil ca boala mintala s-mi afecteze familia, deoarece noi suntem oameni buni. ADEVR: Oricine poate s dezvolte o boal psihic; una din patru familii este afectat de o problem de sntate mintal. n plus, bolile mintale nu sunt cauzate de fore malefice, ci de dezechilibre chimice sau leziuni ale creierului. MIT: Oamenii cu boli mintale sunt retardai.

ADEVR: Boala mintal i retardul sunt lucruri diferite. Retardul reprezint o capacitate redus de nvare, dar oricine poate s fie afectat de o boal psihic, indiferent de nivelul de inteligen. MIT: Oamenii cu boli psihice ar trebui inui n spital. ADEVR: Cercetrile tiinifice au demonstrat c tratarea n comunitate are rezultate incontestabil mai bune n ceea ce privete evoluia clinic a pacienilor i ameliorarea vieii lor. n plus, aceasta s-a dovedit a fi mult mai puin costisitoare pentru societate. MIT: Oamenii cu boli mintale sunt violeni. ADEVR: Cercetrile arat c oamenii care sufer de boli mintale nu sunt mai periculoi dect persoanele sntoase din aceeai populaie. Mai puin de 3% dintre persoanele care au boli mintale au un potenial de violen, atunci cnd nu se trateaz, cnd primesc un tratament inadecvat sau cnd intervine consumul de alcool sau droguri. MIT: Oamenii cu boli mintale nu pot munci. ADEVR: De fapt, ei pot munci chiar dac au simptome. Munca i ajut pe oameni s-i revin, s-i rectige stima de sine, s-i creeze relaii sociale, s ctige bani pentru a fi independeni i astfel s se integreze n societate. MIT: Bolile psihice nu se vindec niciodat. ADEVR: n realitate exist o mare varietate de medicamente i psihoterapii cu ajutorul crora bolile mintale pot s fie tratate i n multe cazuri, vindecate complet. n decursul vieii, un mare procent din populaie poate suferi de o form mai uoar sau mai grav a unei tulburri mintale, care nu se mai repeta. Un mic procent din oameni sufer frecvent de asemenea episoade de boal. Foarte puini sunt afectai pe ntreaga perioad a vieii. Chiar i oamenii care au fost afectai de tulburri mintale timp de civa ani i pot reveni, cu condiia recunoaterii simptomelor i a consultrii unui specialist care s recomande cel mai bun tratament. Recidivarea acestora nu este mai rspndit dect n cazul bolilor fizice. Mituri legate de boala psihica Puine persoane dein informaii acurate despe natura bolilor psihice. Pe baza capacitii nelimitate a societii de a perpetua idei, s-au creat o serie de mituri legate de acestea: MIT: Bolile mintale nu pot fi tratate. ADEVR: Bolile mintale pot fi la fel de uor de diagnosticat ca i diabetul, astmul sau cancerul i exist o mare varietate de medicamente i psihoterapii care sunt eficiente pentru fiecare dintre ele. MIT: Nu este posibil ca boala mintala s-mi afecteze familia, deoarece noi suntem oameni buni. ADEVR: Oricine poate s dezvolte o boal psihic; una din patru familii este afectat de o problem de sntate mintal. n plus, bolile mintale nu sunt cauzate de fore malefice, ci de dezechilibre chimice sau leziuni ale creierului.

MIT: Oamenii cu boli mintale sunt retardai. ADEVR: Boala mintal i retardul sunt lucruri diferite. Retardul reprezint o capacitate redus de nvare, dar oricine poate s fie afectat de o boal psihic, indiferent de nivelul de inteligen. MIT: Oamenii cu boli psihice ar trebui inui n spital. ADEVR: Cercetrile tiinifice au demonstrat c tratarea n comunitate are rezultate incontestabil mai bune n ceea ce privete evoluia clinic a pacienilor i ameliorarea vieii lor. n plus, aceasta s-a dovedit a fi mult mai puin costisitoare pentru societate. MIT: Oamenii cu boli mintale sunt violeni. ADEVR: Cercetrile arat c oamenii care sufer de boli mintale nu sunt mai periculoi dect persoanele sntoase din aceeai populaie. Mai puin de 3% dintre persoanele care au boli mintale au un potenial de violen, atunci cnd nu se trateaz, cnd primesc un tratament inadecvat sau cnd intervine consumul de alcool sau droguri. MIT: Oamenii cu boli mintale nu pot munci. ADEVR: De fapt, ei pot munci chiar dac au simptome. Munca i ajut pe oameni s-i revin, s-i rectige stima de sine, s-i creeze relaii sociale, s ctige bani pentru a fi independeni i astfel s se integreze n societate. MIT: Bolile psihice nu se vindec niciodat. ADEVR: n realitate exist o mare varietate de medicamente i psihoterapii cu ajutorul crora bolile mintale pot s fie tratate i n multe cazuri, vindecate complet. n decursul vieii, un mare procent din populaie poate suferi de o form mai uoar sau mai grav a unei tulburri mintale, care nu se mai repeta. Un mic procent din oameni sufer frecvent de asemenea episoade de boal. Foarte puini sunt afectai pe ntreaga perioad a vieii. Chiar i oamenii care au fost afectai de tulburri mintale timp de civa ani i pot reveni, cu condiia recunoaterii simptomelor i a consultrii unui specialist care s recomande cel mai bun tratament. Recidivarea acestora nu este mai rspndit dect n cazul bolilor fizice.

Semne de avertizare
Sentimente precum furia sau tristeea sunt normale n viaa fiecruia dintre noi. Situaiile problematice, cum ar fi un divor, pierderea locului de munc sau relaii tensionate cu familia sau prietenii pot cauza stres, fcnd astfel persoana s se simt deprimat i fr speran. Acestea sunt reacii normale. ns, n cazul n care ele persist mai mult de 2-3 sptmni, ele necesit mai mult atenie. Anumite sentimente i gnduri, asociate cu anumite situaii pot reprezenta avertismente ale unei probleme psihice mai serioase i pot indica nevoia de a apela la servicii de sntate mintal. Nu este ntotdeauna uor s identifici i s interpretezi aceste semne de avertizare- ar trebui consultat un specialist, care poate cel mai bine s stabileasc un

diagnostic i s prescrie un tratament. Urmtoarele sentimente i experiene ar putea fi semne de avertizare :

s nu mai gseti la fel de mult plcere n via ca nainte sau s nu te mai bucure nimic din ceea ce trieti; s simi c nu ai nici un rost sau s trieti sentimente puternice de vinovie; s plngi mult, fr vreun motiv anume; s ncepi s te izolezi fa de ceilali oameni; s simi anxietate foarte puternic, panic sau fric; s ai foarte puin energie; s-i pierzi interesul fa de propriile tale hobbiuri sau fa de alte activiti plcute; s ai prea mult energie, s nu te poi concentra i s ai dificulti n a te ine de un plan; s fii irascibil sau s te enervezi uor; s auzi voci sau s vezi imagini pe care ceilali oameni nu le percep; s crezi c ceilali oameni conspir mpotriva ta: s vrei s te rneti pe tine nsui sau pe altcineva; s te simi incapabil s faci fa problemelor i activitilor zilnice; s apar schimbri importante n obiceiurile tale de hrnire i somn; s ai gndul sau intenia de a te sinucide

Tulburari psihice

Schizofrenia ( 1 items ) Tulburarile alimentare ( 2 items ) Tulburarile de comportament alimentar se caracterizeaza prin perturbari severe ale comportamentului alimentar. Aceasta sectiune include doua tulburari: anorexia nervoasa si bulimia nervoasa. Elementul esential al anorexiei nervoase si al bulimiei nervoase este faptul c persoana percepe deformat greutatea i forma corpului su. Tulburarile afective ( 3 items ) Principala caracteristic pe care o au n comun tulburrile afective este perturbarea dispoziiei. Urmtoarele boli intr n categoria tulburrilor afective:

TULBURAREA DEPRESIV MAJOR TULBURAREA DISTIMIC TULBURAREA BIPOLAR Vom ncepe prin a defini episodul depresiv major, episodul maniacal i episodul mixt, care sunt elementele componente ale tulburrilor care urmeaz a fi prezentate i fr de care nelegerea acestora ar fi imposibil. Episodul depresiv major Episodul maniacal Un episod maniacal se caracteizeaz printr-o perioad de dispoziie crescut, euforic sau iritabil care este anormal i persistent. Persoana poate s se simt foarte bine dac este ntr-o dispoziie euforic, s aib impresia c starea sa este normal, dar cei care o cunosc foarte bine recunosc c dispoziia sa este exagerat i c persoana face comportamente care sunt n afara modului su de a fi, cum ar fi s nceap conversaii lungi cu persoane necunoscute n locuri publice, s cltoreasc impulsiv spre alte orae, s-i schimbe vestimentaia sau nfiarea pentru un stil mai teatral,etc. Persoana care este n timpul unui episod maniacal poate avea dintr-o dat stim de sine exagerat i idei de grandoare, care uneori pot atinge proporii delirante. De exemplu, persoana poate s-i dea cu prerea n chestiuni despre care nu are nici o cunotin, sau n ciuda lipsei oricrei experiene sau talent, se poate angaja s scrie un roman sau s compun o simfonie. Ideile delirante de grandoare nseamn, de exemplu, c individul poate s cread c are o relaie apropiat cu Dumnezeu ori cu o anumit persoan public din lumea politic, religioas sau a spectacolului. Cnd somnul este afectat n mod sever, persoana poate s nu doarm zile ntregi, fr s simt nici un fel de oboseal. Vorbirea este sonor i dificil de ntrerupt, individul putnd vorbi ore ntregi, fr s in cont i de dorina altora de a comunica. Gndurile pot avea un ritm mai accelerat dect de obicei, iar atenia este distras foarte uor de stimuli externi. Individul se angajeaz n multe activiti sau afaceri simultan, fr a finaliza niciuna i este exagerat de sociabil ( de ex.: rennioete vechi cunotine sau telefoneaz strinilor la orice or din zi sau din noapte). Expansivitatea, optimismul nejustificat, grandoarea i judecata redus duc adesea la implicarea imprudent n activiti plcute, chiar dac acestea pot s aib consecine nedorite pentru individ ( cum ar fi condus riscant, cumprturi care depesc resursele financiare ale persoanei, investiii n afaceri

nesigure, comportament sexual neobinuit pentru persoana respectiv). Episodul mixt Un episod mixt reprezint o perioad de cel puin o sptmn n care apar att simptome ale episodului maniacal, ct i ale episodului depresiv major, aproape n fiecare zi. Dispoziia individului se schimb rapid i alterneaz ntre tristee, euforie i iritabilitate. Simptomele includ frecvent agitaie, dereglarea poftei de mncare, idei delirante i idei de suicid.

Tulburarile de anxietate ( 8 items ) Tulburarile anxioase isi iau numele de la principalul simptom: anxietatea. Prin anxietate intelegem anticiparea tematoare a consecintelor unei actiuni sau a rezultatelor unei situatii. In tot ceea cefacem si ce se intampla in jurul nostrum ne asteptam la lucruri neplacute. Iar frica de pericole si nenorociri ne face nemultumiti si tensionati. Anxietatea insa odata instalata in randul sentimentelor noastre afecteaza ceea ce gandim , simtim si modul in care ne comportam. Putem spune ca anxietatea vrea sa iasa la iveala. Oamenii vor incerca sa se apere prin reducerea sau eliminarea anxietatii. In functie de aceste moduri de manifestare si reactiile de aparare ale individului la teama nedeslusita care ii paraziteaza asteptarile asupra viitorului si viata de zi cu zi s-au identificat urmatoarele boli:
o o o o o o o o o o o

Panica fara agorafobie Panica cu agorafobie Agorafobie fara istoric de panica Fobia specifica Fobia sociala Tulburarea obsesivo-compulsiva Stresul post-traumatic Stresul acut Anxietatea generalizata Tulburarea anxioasa datorata unei conditii medicale generale Tulburarea anxioasa indusa de o substanta

Am incercat sa anticipam intrebarile dumneavoastra si asteptarile de la o asemenea rubrica; plus ca ne-am straduit sa facem materialul cat mai usor de citit. De aceea pentru fiecare tulburare in parte vom raspunde la intrebarile: 1.Ce este boala?2.Care sunt simptomele? 3.Care sunt cauzele posibile? 4.Ce poti face? [ Back ]

 Sanatate mintala Joomla! is Free Software released under the GNU/GPL License. Free template "Frozen New Year" by [ Anch ] Gorsk.net Studio. Please, don't remove this hidden copyleft! You have got this template gratis, so don't become a freak. Joomla CMS, www

Intrebari frecvente Written by Administrator Sunday, 30 March 2008 Ce pot sa fac pentru un prieten/membru al familiei/partener de viata/ un vecin/o persoana pe care o cunosc/o persoana de care imi pasa sau orice alta persoana care are o problema de sanatate mintala, dar care nu cauta ajutor? Cel mai important lucru pe care il poti face este sa contactezi un specialist in sanatate mintala din comunitatea ta, sa le prezinti in detaliu prin ce trece persoana care te ingrijoreaza si ce se intampla in mediul lui de prieteni, familie etc. Din pacate nu putem sa-ti spunem un lucru concret pe care sa-l faci sau spui fara sa cunoastem particularitatile situatiei, de aceea un specialist in sanatate mintala te poate ajuta mai eficient. Acestea fiind spuse ar trebui sa ajuti persoana care te ingrijoreaza sa se obisnuiasca cu idea de a cauta ajutor sau de a vorbi despre problema ei. Poti sa o faci sa inteleaga ca a cauta ajutor este un semn de tarie, ca nu este singura, ca insanatosirea este posibila si ca iti pasa de ea. In orice caz, tine minte ca daca persoana pentru care iti faci griji nu vrea ajutor, nu vrea sa admita ca are o problema si nu vrea sa isi imbunatateasca starea, atunci sunt putine lucruri pe care le poti face. Aceasta nu inseamna sa renunti vreodata sa mai incerci, dar trebuie sa ai grija si de sanatatea ta mintala si trebuie sa discuti despre modul in care dificultatea acelei persoane iti afecteaza viata, astfel incat sa nu te distrugi odata cu ea. Pentru a scadea numarul celor care simt ca nu pot cauta ajutor sau se tem sa o faca este important sa schimbam aceste stereotipuri. Care medicament sau tratament este mai eficient? Scopul acestui site este de a face pe toata lumea constienta de faptul ca solicitarea ajutorului este o solutie pentru probemele de sanatate mintala, ca nu sunt singuri si ca orice ar fi ceea ce simt si traiesc, se poate trata. Promovam mesajul ca fiecare ar trebui sa lucreze cu un specialist pentru a gasi tratamentul care i se potriveste cel mai bine si, pentru a face asta in mod eficient, nu promovam o forma de tratament in detrimentul alteia. Cea mai eficienta forma de tratament in cazul tulburarilor mintale severe este medicatia asociata cu terapia. La ora actuala se cunosc multe tipuri de tratament, diferite unele de altele, si, cu toate ca poate deveni frustrant sa acorzi mult timp gasirii tratamentului care functioneaza, nu trebuie sa renunti niciodata. Te incurajam sa lucrezi cu un specialist in sanatate mintala pentru a vedea ce functioneaza cel mai bine la tine si sa nu iti fie teama sa il cauti. De asemenea tine minte ca a lua decizii pentru un trai

sanatos si a dezvolta relatii pozitive in afara tratamentului fac parte din terapie. Un prieten/membru de familie/sau un cunoscut ia medicamente, dar starea lui nu se imbunatateste. Ce ar trebui sa faca? Aceasta este o intrebare foarte complicata, pentru ca fiecare ditre noi suntem diferiti si natura severitatii tulburarii mentale variaza de la persoana la persoana. Primul lucru care trebuie stiut este ca daca cineva ia medicamente psihiatrice si consuma cantitati mari de alcool, ia droguri in mod abuziv, isi provoaca suferinta, se comporta intr-un mod autodistructiv sau nu vorbeste despre tulburarea lui or despre felul in care medicatia il afecteaza, poate fi foarte greu pentru medicament sa-si faca efectul. In cazul in care nici unul dintre aceste lucruri nu se intampla, cel mai bun lucru pe care o persoana poate sa-l faca este sa lucreze cu psihiatrul ei pentru a gasi doza potrivita sau un medicament diferit care ar putea fi mai eficient. Daca persoanei nu ii place psihiatrul ei, atunci ar trebui sa incerce sa isi gaseasca un alt specialist in sanatate mintala, pe care sa il placa, si cu care sa vrea sa lucreze. Poti face acest lucru intreband un consilier cu reputatie buna. In final, aminteste-ti ca unele medicamente isi fac efectul in timp, mai ales daca persoana ia mai multe feluri de medicamente in acelasi timp. Fiecare persoana trebuie sa lucreze cu doctorul ei/lui, sa se informeze despre efectul medicamentului, despre cum ar trebui sa ajute acesta si despre orice efecte secundare ar putea avea, astfel incat sa stie ce primeste corpul ei si ce poate face pentru a-i asigura eficienta. Sunt unii oameni in scoala mea care isi provoaca taieturi, spun ca sufera de depresie, se lauda ca iau medicamente sau ca au trei terapeuti pentru ca li se pare cool. Fac asta pentru a atrage atentia? Ca sa fim sinceri, orice persona care isi provoaca rani sau se expune in asa masura incat ceilalti considera ca e pentru a atrage atentia are nevoie de ajutor intr-un fel sau altul. Motivul pentru care ii educam pe oameni in chestiuni de sanatate mintala e ca vream ca oamenii sa inteleaga ca aceste tulburari sunt tratabile, ca sunt lucruri carora le poti face fata si nu trebuie sai inhibe pe oameni pentru restul vietii lor. A fi nesanatos sau nefunctional nu este niciodata cool. Daca nu esti sigur de faptul ca prietenul tau sau persoana face sau spune lucrurile acestea pentru ca vrea atentie, atunci ar trebui sa vorbesti cu un consilier sau specialist in sanatate mintala din comunitatea ta si sa ii spui tot ce stii despre el/ea. Cel mai bine este sa fii informat asupra acestor lucruri. Ce sa fac daca prietenul meu vorbeste despre sinucidere si imi cere sa nu spun nimanui ca se gandeste sa se sinucida? Exista credinta ca daca vorbesti despre sinucidere atunci vei cauza o sinucidere, iar asta nu e adevarat. Daca ai un prieten care vorbeste despre sinucidere cea mai importanata intrebare pe care tebuie sa i-o adresezi este: Ai un plan? Daca are un plan de a-si lua viata, atunci trebuie sa spui cuiva imediat, pentru ca planul este ultimul pas inainte de a-si lua viata. E preferabil sa ai un prieten furios pe tine ca i-ai spus cuiva, decat sa nu mai ai prieten deloc. Ori de cate ori ai indoieli vorbeste cu un psiholog sau cu un specialist in

sanatate mintala din zona ta sau suna la o institutie care ofera sprijin permanent ca sa afli ce poti face pentru prietenul tau. Ce ar trebui sa-i spun unui prieten/membru de familie/o persoana care a fost diagnosticata cu o tulburare mintala? Un mod de a privi problema ar fi sa te gandesti la ce i-ai spune unui prieten care tocmai si-a rupt piciorul? Ai vrea sa stii cum s-a intamplat, ce a simtit si ce trebuie sa faca ca sa se insanatoseasca. Intr-un fel diagnosticarea cu o tulburare mintala este similara. Spune-i ca vei fi alaturi de el/ea si vei avea grija de el/ea. Intreaba-l daca-l poti ajuta cu ceva si incerca sa-l incurajezi sa continuie sa faca lucrurile care ii plac. De asemenea aminteste-i ca se va simti bine din nou. Vei vrea poate sa intrebi daca mai este cineva din familia lui care sufera de o tulburare mintala sau din ce cauza a ajuns sa fie diagnosticat, care specialist in sanatate mintala i-a pus diagnosticul si in ce consta tratamentul. Diferenta majora dintre un picior rupt si o tulburare mintala este ca nu e nici o rusine sa-ti rupi piciorul. Cand intrebi pe cineva de tulburarea lui mintala, tine minte ca, la inceput, s-ar putea sa nu se simta in largul sau sa vorbeasca despre asta si ca s-ar putea sa ia ceva timp pana cand va fi mai deschis fata de tulburare. Intre timp te poti informa despre tot ce presupune tulburarea si asigura-l ca esti la dispozitia lui daca vreodata va vrea sa vorbeasca despre asta. Cu cat ii este mai usor sa vorbeasca cu prietenii si familia cu atat se va simti mai confortabil sa vorbeasca cu un terapeut. Daca cineva din familia mea are o tulburare mintala inseamna ca voi avea cu siguranta si eu una? Raspunsul scurt la acesta intrebare este nu. Exista o legatura biologica stransa in transmiterea tulburarilor mentale in familii. Asa cum atunci cand cineva din familia ta sufera de o boala de inima sau cancer ceilalti membrii ai familiei au un risc mai mare de a dezvolta acele probleme, fara insa a avea garantia ca o vei dezvolta intr-adevar. In cazul in care cineva din familia ta are o tulburare mintala cel mai bun lucru de facut e sa te informezi despre simptomele tulburarii. In acest fel, daca vei ajunge sa simti unul dintre ele le poti recunoaste si poti solicita ajutor mai repede. Interventia timpurie este esentiala. Sa cunosti ce presupune tulburarea poate sa te ajute sa porti discutii cu acel membru din famile care este afectat sau sa vezi daca mai sunt si altii din familie care prezinta riscul de a dezvolta tulburarea. Este important de mentionat ca poti avea o tulburare mintala chiar daca nu exista o istorie de tulburari mintale in familia ta. De multe ori alcolismul, abuzul de droguri si alte comprtamente distructive pot masca o tulburare mintala. Asadar, daca nu ai un diagnostic de tulburare mintala e important de stiut daca aceste probleme apar in familia ta. Prietenul meu are/ Eu am o problema si parintii prietenului meu/parintii mei nu ma cred/nu ma lasa sa caut ajutor/nu cred ca tulburarile mintale exista. Din nefericire aceasta este o problema foarte obisnuita, deci nu esti singura persoana careia i se intampla. Poti sa le spui ca autoritatile care se ocupa de sanatate, cum ar fi

Ministerul Sanatatii, au scris ca tulburarile mintale sunt reale si ca tratamentul este eficient. Parintii pot reactiona asa din mai multe motive. Cateodata pot avea senzatia ca au esuat ca parinti daca copilul lor are o problema; alteori pot proveni dintr-o familie in care nimeni nu cerea ajutor, astfel ca ei se comporta in functie de experienta lor de viata; in alte cazuri nu e decat lipsa de informatie despre ce se poate intampla cu tulburarile mintale. Evident mai sunt si alte motive. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa contactezi un specialist in sanatate mintala si sa ii spui prin ce treci. In situatia in care esti o amenintare pentru tine insuti sau pentru altii, legea il obliga pe consilier sa spuna parintilor tai ca l-ai contactat; dar daca nu esti atunci conversatia poate ramane confidentiala. Incearca sa gasesti cea mai buna abordare ca sa-i faci pe parintii tai sa inteleaga ca s-ar putea sa ai nevoie de ajutor. Vrei ca parintii tai sa fie linistiti. Poate sa ajute daca le spui lucruri precum: tulburarile mintale sunt un fapt comun; si alti tineri trec prin asa ceva; aceste lucruri sunt foarte tratabile; nu vreau sa ma mai simt asa; as vrea ca lucurile sa se schimbe. Poate sa ajute si un prieten de familie care sa te sprijine sa-i abordezi pe parinti sau sa discute cu ei sa-i faca mai deschisi la idee. Din pacate poate sa ia mult timp, asa ca afla ce poti tu face intre timp, vorbind cu un consilier sau alt specialist in sanatate mintala din comunitatea ta. Iau medicamente si fac tratament de cativa ani si nimic nu s-a schimbat. Ce ar trebui sa fac? Cea mai grea parte in a face fata unei tulburari mintale este legata de diferitele perioade de timp care ii trebuiesc fiecarei persoane ca sa gaseasca ceea ce functioneaza pentru ei. Unii oameni sunt norocosi si gasesc repede, pe cand altii petrec ani intregi cautand ceva care sa-i ajute. Poate fi foarte frustrant si descurajant sa te simti intr-un fel pentru mult timp si sa nu ai semne de schimbare. Inca o data, e important sa nu consumi alcool, sa nu te apuci de droguri sau sa te ranesti in timp ce incerci sa gasesti ceea ce te ajuta cel mai mult, pentru ca asta afecteaza foarte mult procesul. Cel mai indicat lucru este sa discuti cu specialistii tai in sanatate mintala, sa fii cat de deschis si sincer poti si sa te interesezi ce poti face pe langa tratament, cum ar fi sa vorbesti cu prietenii, sa faci exercitii fizice sau orice altceva care te-ar putea ajuta sa-ti echilibrezi viata. Unii oameni au nevoie de terapie toata viata, altii au perioade de crize si perioade linistite, iar altii gasesc moduri alternative de a face fata situatiei. Ar fi bine sa nu iei decizii majore de unul singur si sa nu renunti niciodata sa incerci sa gasesti ceva care sa functioneze pentru tine, pentru ca aceste lucruri sunt tratabile, dar iau mult timp. Daca tratamentul tau nu iti imbunatateste deloc starea, asigura-te ca-i vei spune doctorului sau terapeutului tau. Cateodata oamenii nu spun sufficient de clar ca inca nu sunt multumiti de efectele tratamentului lor. Exista remediu pentru tulburarile mintale? Nu exista remedii pentru tulburarile mintale, dar in mod sigur exista tratament. Cel mai buna perspectiva este sa vedem creierul ca pe o parte a corpului nostru, cum sunt inima si alte organe. Asa ca atunci cand ai o problema cu inima s-ar putea sa trebuiasca sa iei medicamente, dar si sa controlezi ce mananci, sa faci exercitii fizice, sa nu consumi cantitati mari de alcool, sa nu fumezi si sa ai grija si de alte lucruri in afara de spirit ca sa

iti mentii sanatatea. Cu o tulburare mintala e nevoie de un tip similar de mentinere a sanatatii. Cu un specialist trebuie sa gasesti care tratament are efectele cele mai bune asupra ta; afla ce poti face ca sa mentii tratamentul si sa te adaptezi la schimbari de-a lungul vietii. Indivizii cu diabet iau insulina in fiecare zi, dar isi controleza zilnic si nivelul de zahar din sange si urmaresc semne ale inrautatirii starii lor. Persoanele cu tulburari mintale trebuie sa-si continue tratamentul, dar si sa invete simptomele, cum ar fi lipsa de somn, ganduri suparatoare, ganduri negative sau alte probleme care pot duce la un episod, astfel incat sa poata lucra la recunoasterea lor atunci cand sufera de o tulburare si sa stie ce sa faca cand apar. Este dificil sa ai o relatie cu cineva care are o tulburare mintala? Sunt cateva lucruri foarte importante pe care trebuie sa le stii. Primul este ca de multe ori oamenii cu tulburari mintale pot sa isi gaseasca pe altcineva care are de asemena o tulburare mintala si se pot simti foarte legati unul de altul, pentru ca trebuie sa faca fata unei boli similare. Cateodata poate fi o legatura pozitiva, pentru ca doi oameni pot sa coopereze la recuperare si tratament pozitiv. In alte cazuri se poate transforma intr-o situatie negativa, pentru ca cei doi oameni nu se concenteaza asupra lucrurilor pozitive si transforma relatia in ceva distructiv pentru amandoi indivizii. Tine asta in minte daca ai o tulburare mintala si ai o relatie cu cineva care are de asemenea o tulburare mintala. Acum sa luam situatia in care nu ai o tulburare mintala si ai o relatie cu cineva care are o tulburare mintala, dar care isi neaga boala, nu vrea ajutor, nu vrea sa lucreze la tulburare, se autodistruge si nu e sanatoasa. In acest scenariu o relatie poate fi foarte dificila, pentru ca persoana poate actiona intr-un mod care nu ajuta pe nimeni. Chiar si intr-o relatie in care cineva lucreaza la boala lui/ei pot aparea comportamente negative la care cealalta persoana din relatie nu stie cum sa reactioneze. In acest scenariu persoana fara tulburare mintala trebuie sa discute despre felul in care relatia ii afecteaza viata si sa evalueze beneficiile si greutatile. Acum sa spunem ca esti intr-o relatie cu cineva care este perfect constient de boala lui/ei, cauta ajutor si lucreaza cat de mult poate ca sa-si imbunatateasca starea. In acest caz relatia poate sa fie ceva frumos pentru ambii indivizi. In general o persoana care isi constientizeaza tulburarea si e deschisa fata de ea poate fi mai deschisa in ceea ce priveste propriile emotii si dezvoltarea personala. Ca sa iti raspund la intrebare, gradul de dificultate a unei relatii cu o persoana cu tulburare mintala depinde de nivelul de constienta, de tratament si bunavointa ambilor parteneri. Eu nu vreau sa iau/ prietenul meu nu vrea sa ia medicamente pentru ca duc la dependenta/inrautatesc situatia/scad creatvitatea/schimba persoana complet etc. Poate cineva cu o tulburare mintala sa fie tratat fara medicamente? Pe scurt raspunsul este da. Multi oameni care sufera de o tulburare mintala moderata pot fi tratati eficient fara medicamente, prin una din multiplele tipuri de psihoterapie specializata. Oricum, de multe ori tratamentul este mai rapid cu medicamente si cateodata indivizii cu conditie severa se descurca mai bine cu medicamente, mai ales daca psihoterapia nu da rezultate. Este important sa ai cea mai buna informatie inainte de a decide ce tratament sa urmezi, asa ca vrem sa clarificam cateva neintelegeri. Doar o mica

parte din medicamentele prescrise pentru tulburari mintale dau dependenta si nici unul nu schimba personalitatea atat de dramatic incat oamenii isi vor pierde creativitatea. Este de inteles ca te preocupa problema, dar ambele idei sunt conceptii gresite despre medicamentele prescrise in tulburarile mintale. Tranchilizantele folosite in trecut si anumite medicamente luate pentru anxietate pot provoca dependenta, dar cele mai utilizate medicamente din zilele noastre( de ex: antidepresivele, stabilizatori de dispozitie, psiho-stimulante, antipsihoticele) nu provoaca dependenta. Pot aparea simptome de retragere daca doza nu este redusa gradual de catre specialistul in sanatate mintala. In aproape toate situatiile medicatia ajuta la imbunatatirea lucrurilor pentru ca da posibilitatea de a face fata la problemele emotionale si reduce simptomele tulburarii mintale. Ce se schimba este starea de spirit; si gandurile sunt distorsionate. Persoana interioara nu se schimba si nici abilitatile sale creative. In realitate, multi artisti care au suferit de tulburari mintale considera ca sunt mai productivi si creativi cand sunt tratati eficient. Cercetarile dovedesc ca cel mai eficient tratament pentru tulburarile mintale severe este o combinatie de medicatie si terapie prin discutie. Fiecare persoana trebuie sa vada care este cel mai potrivit tratament pentru el/ea apeland la un specialist in sanatate mintala. Daca te afli sub tratament medicamentos si te deranjeaza efectele secundare, sau ai orice fel de probleme, discuta cu doctorul tau ca sa stabiliti doza sau medicatia corecta. Fii deschis si sincer. Sunt diverse tratamente pe piata dar ar trebui sa le incerci doar sub indrumarea unui specialist. Consulta-te cu familia si prietenii sa vezi daca esti ok. Cateodata o tulburare mintala iti poate afecta judecata si ai putea avea impresia ca esti bine cand de fapt nu esti. Sunt oamenii cu tulburari mintale mai violenti? Omul de rand cu o tulburare mentala necomplicata nu reprezinta un risc de violenta crescut. Mass-media pare sa selecteze doar cazurile in care suferinzii de tulburari mentale sunt violenti si pun aceste stiri pe prima pagina. Acest lucru ii face pe oameni sa creada ca toate persoanele cu tulburari mintale sunt violente, dar acesta este un mit. Nu vrem sa spunem ca oamenii cu tulburari mentale nu sunt capabili de violenta sau ca nu sunt violenti. Indivizii cu tulburari mintale care consuma droguri si alcool in mod abuziv prezinta un risc mai mare de a fi violenti. Situatia mea financiara nu imi permite sa merg la un psiholog/psihiatru si sa urmez un tratament de sanatate mintala. Ce trebuie sa fac? Cel mai bun lucru pe care il poti face in aceasta situatie este sa vorbesti cu specialist in sanatate mintala din comunitatea ta si afla ce ai la dispozitie. Ai putea de asemenea sa discuti cu medicul de familie, care poate sa inceapa un tratament, cu preotul de la biserica ta sau cu un alt adult in care ai incredere si care ar putea sa te puna in legatura cu o sursa gratuita sau cu taxa redusa de tratament. Fiecare stat are servicii de sanatate mintala publica pentru oameni care nu au asigurare sau care nu isi permit sa isi plateasca serviciile. Poat fi dificil sa gasesti tratament si va cere mult efort, dar nu renunta sa cauti oameni care pot sa te ajute.

Daca te intristezi foarte tare, de exemplu dupa moartea unui apropiat sau despartirea de prieten(a) atunci pot spune ca am o tulburare mintala? Aceste raspunsuri dureroase la evenimente de viata stresante nu indica de obicei tulburari mintale. Desi de inteles, pierderile sau durerea pot fi severe insa nu sunt acelasi lucru ca si tulburarile mintale. O persoana poate beneficia de sprijin sau dscutii cu cineva despre aceste sentimente neplacute, dar numai un specialist poate pune un diagnostic. Uneori aceste sentimente pot dura mai mult decat ne-am astepta si atunci este o idee buna sa cautam ajutor. Aceste informatii au fost preluate partial de pe site-ul www.nostigma.org