2.

5 Armonizarea contabilitatii romnesti cu Standardele Internationale Cresterea ponderii economiei romnesti n economia europeana si mondiala impune o armonizare cu prevederile Directivelor Europene si cu ale Standardelor Internationale de Contabilitate. Strategia Romniei de aderare la Uniunea Europeana presupune si perfectionarea mediului de afaceri n care rolul sistemului de contabilitate si de audit financiar este de a oferi informatii de calitate pentru decizionali. Economiei romnesti nu-i sunt aplicabile toate Standardele. Spre exemplu, contabilitatea si raportarea planurilor de pensii si beneficiile angajatilor nu intra n practica societatilor comerciale romnesti. n Romnia, normarea se face n functie de situatiile concrete existente n ntreprinderile care intra sub incidenta programului de implementare a standardelor. Trebuie sa se tina cont de faptul ca Standardele Internationale sunt ntr-un proces continuu de adaptare si n acest sens, Romnia pe lnga implementarea lor trebuie sa urmeze si acest proces permanent de adaptare. Programele proprii de actiune, elaborate de guvern, unele din ele fiind legiferate, corespund perioadei actuale de dezvoltare a economiei romnesti urmnd ca ele sa se modifice n viitor n functie de stadiul dezvoltarii. n ce priveste exercitarea actului de normalizare a contabilitatii ntreprinderilor romnesti, constatam ca acesta ramne unul de tip exclusiv public. De aceea, consideram ca normalizarea contabilitatii firmelor romnesti trebuie sa suporte n viitor si o reforma institutionala, care sa duca de la o normalizare efectuata exclusiv de puterea publica la instituirea unei normalizari mixte, realizata de un organism independent, care sa reprezinte interesele tuturor celor interesati de informatia contabila. Altfel spus, n Romnia, reforma contabila trebuie sa se manifeste prin "dezetatizarea" actului de normalizare contabila, urmnd astfel exemplul altor tari din UE. Desigur, se pune ntrebarea: care este rolul profesiei contabile n acest proces? Mai nti, trebuie sa analizam situatia acesteia. Dupa faza de (re)constituire si recunoastere institutionala, organismul profesiei contabile cunoaste, n ultimii ani, un proces de disolutie profesionala si institutionala, prin segregarea unor specializari n entitati institutionale distincte (vezi asociatiile profesionale care functioneaza independent, cum este cea a evaluatorilor, a lichidatorilor, a consilierilor fiscali etc.). pe lnga unele realizari notabile, cum ar fi reglementarea exercitarii profesiei contabile, afilierea la organismele contabile internationale etc., organismul profesiei contabile nu a reusit sa se impuna ca un partener credibil n actul de normalizare contabila. Acest punct slab se datoreaza n mare masura organismului profesiei contabile, deoarece a neglijat dezvoltarea unei doctrine contabile proprii, prin care trebuia sa problematizeze si sa completeze actul de normalizare contabila exercitat exclusiv de Ministerul Finantelor Publice. Unde sunt pozitiile si dezbaterile doctrinare, exprimate ca punct oficial al CECCAR, fata de procesul normalizarii contabile? Unde sunt "recomandarile" sau "avizele" emise n legatura cu diferite subiecte profesionale? Toate acestea puteau constitui un corpus

doctrinar care sa ntareasca legitimitatea profesiei contabile, ca partener n actul de reglementare contabila. Desigur, dereglementarea contabilitatii romnesti nseamna participarea la actul de producere a normelor contabile si a celorlalti actori interesati de informatia contabila (banci, societati de asigurare, poate si universitari). Un loc aparte trebuie ocupat de organismul de supraveghere a pietei de capital, Comisia Nationala de Valori Mobiliare (CNVM), care trebuie sa-si defineasca exigentele privind contabilitatea firmelor cotate. n felul acesta, se poate asigura o normalizare contabila care sa permita dezvoltarea ntreprinderilor romnesti ntr-un context economic financiarizat si globalizat.