1) Scurt rezumat al cartii

Geografia umana se contureaza abia in a doua parte a secolului 19, dar cu toate acestea trebuie sa mentionam ca ea avea radacini inca din antichitate. Geografia din antichitate era mai mult o disciplina informative si descriptive, care oferea cititorilor diferite informatii in legatura cu resursele natural, diferite obiceiuri ale timpului, etc. Astfel de informatii apar inca de la primii oameni de stiinta ai Antichitatii Hekateu din Milet, autor al primei Descrieri a Pamantului, Herodot din Halikarnassos, care ne-a lasat informatii foarte interesante despre populatia din bazinul Dunarii, din Egipt etc., Demetrios din Callatis, Strabo din Amasya, care punea accentul pe problematica politica . a. Determinismul geografic reprezinta conceptia conform careia particularitatile societatii nu sunt altceva decat un effect direct al mediului in care traieste omul. Primele formulari care apar in legatura cu determinismul sunt inca din Antichitate insa mai tarziu au aparut intr-o forma mult mai elaborate ci care merita mentionata. Unul dintre cei care au definit acest concept al determinismului, este Hypocrate. Parintele determinismului geografic este considerat Jean Bodin, remarcat prin lucrarea sa ,,Universae naturae theatrum. Acesta explica caracterul popoarelor pornind de la influenta hotaratoare a climei. Un altul, Luigi Guicciardini, autor a unei monografii a Tarilor de Jos, determina particularitatile populatiei si a economiei. Primul mare geograf cu mari preocupari pentru geografia umana a fost savantul german Carl Ritter (1779-1859), autorul unei impresionante lucrari si anume ,,Geografia generala. Acesta imbina in lucrare, elemente de fatalism cu unele de religiozitate si ideile filosofiei germane din acele timpuri. Orientarea determinist-geografica a lui Ritter, reiese din modul in care el concepea geografie, ca pe o filosofie a istoriei. Din teoriile lui nu excludea niciodata gandirea sistemica. Principalul urmas al lui Ritter a fost Friedrich Ratzel, cu opera sa in care are idei preluate din darwinism. Sustine idea ca dintr-o lupta dusa intre un popor slab si unul mai puternic,mereu va iesi invingator cel mai puternic.

In acest sens Ratzel acorda o atentie deosebita geografiei politice, punandu-si problema evolutiei natiunilor. El considera deasemenea si ca omul se poate obisnui mult mai bine cu conditii de viata intr-un mediu inadecvat decat invers. Introduce termenul de ecumena, si anume conceptual de parte locuita a planetei. Friedrich Ratzel are si meritul de a fi atras atentia cercetatorilor asupra primejdiei acordarii unei increderi exagerate nivelarilor artificiale ale distributiei unor fenomene, pe baza mediilor calculate pe unitati administrativ-statistice, care estompeaz diferentierile regionale mai fine. Opera lui Ratzel a fost contestata cu asprime in special de catre sustinatorii lui Karl Marx. A fost criticat pentru ca nu a dat atentie raporturilor culturale si economice dintre natiuni. Desi a fost contestat opera lui a fost preluata si continuata de catre alti mai geografi cum ar fi : H. Mackinder, Ellen Semple. Acestia au fost unii dintre cei mai buni oameni de stiinta care au analizat si dat cele mai mari idei, pentru noi cei din ziua de astazi. Parerea mea despre aceasta carte este una foarte buna. Mie imi place sa descopar lucruri noi, asa ca ideea de a aduce si analiza intr-o carte informatii despre marii geografi si despre cum a evoluat geografia din Antichitate si pana acum, este foarte bine sustinuta. In primul rand, trebuie sa spun ca are mai multe plusuri din partea mea. O sa incep cu faptul ca este foarte bine structurata, ideile avand continuitate si fiind pe intelesul tuturor. Deasemenea, autorul a imbinat istoria si geografia cu success, fara sa ma plistiseasca, facandu-ma sa o citesc cu un foarte mare interes. Deasemenea, modul de exprimare a fost foarte interesant. Nu a folosit preponderent termini specifici geografici, iar pentru ce s-a folosit totul a fost foarte bine explicat. Din punctual meu de vedere, aceasta carte reprezinta o sinteza a rezultatelor experientei sale didactice si stiintifice, constituindu-se ca o sursa informativa valoroasa pentru pregatirea pedagogica a viitorilor profesori si pentru

perfectionarea pregatirii psihopedagogice a cadrelor didactice. Conceputa ca o sursa de informare stiintifico-didactica, lucrarea serveste atat pentru pregatirea pedagogica a studentilor din toate profilele invatamantului superior care doresc sa devina cadre didactice, cat si pentru perfectionarea pedagogica a cadrelor didactice de toate specialitatile din invatamantul romanesc. Imi place foarte mult viziunea autorului in legatura cu abordarea multor probleme in aceasta carte. Imi place deasemenea si ca a intrepatruns subiectivismul si obiectivismul intr-o maniera delicate, fara a avea prea multe pareri personale, dar nici nu a lasat a intelege cum ca ar fi de accord cu anumite paragrafe. Imi place foarte mult cum este structurat, si anume ca este impartit pe parti egale, fiecare cu cate un titlu bine definit, si cu un subiect anticipat. Singurul lucru putin deranjant din punctul meu de vedere, a fost faptul ca bibliografia a fost putin seaca. Ori pentru o carte de genul acesta, bine structurata si cu atat de multe paragrafe interesante,bibliografia a lasat de dorit.