Sunteți pe pagina 1din 2

MNSTIREA BODROG

Mnstirea Hodo-Bodrog este una dintre cele mai vechi aezminte monahale cu via monahal nentrerupt din ara noastr. Se afl n judeul Arad, pe cursul inferior al Mureului.

Dup o veche tradiie local, se spune c mnstirea ar fi o ctitorie a credincioilor din mprejurimi. Tradiia mrturisete c un taur din turma unui pastor a scos la iveal dintr-o movil de pmnt Icoana Fctoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, iar pe locul unde s-a descoperit icoana a luat fiin Mnstirea. Pentru a confirma datele tradiiei, se mai pstreaz i astzi, n biserica mnstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum i Icoana Fctoare de Minuni a Maicii Domnului. Hodo se spune c ar fi fost numele taurului de care legenda leag nceputul mnstirii i provine din slavul "hudus", care nseamn srbtoresc, maiestuos. Numele de Bodrog desemneaz poziionarea mnstirii ntre ape, pe cursul rului Mure, ntre satele Bodrogul Vechi i Bodrogul Nou. Cercetrile istorice din ultimii ani confirm faptul c mnstirea este una din cele mai vechi aezminte monastice de pe teritoriul Romniei, primele date provenind din anul 1177. Partea cea mai veche a mnstirii, care s-a pstrat pn astzi, este biserica (nava i altarul) a crei vechime ajunge pn n secolul al XIV-lea. Aceasta poart hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului (21 noiembrie) i este construit n stil triconic bizantin. Imaginea mnstirii aa cum se nfia ea pe la 1750 se poate vedea pe o stampa expusa in pridvorul bisericii.

n sec. al XVIII-lea, la mnstirea Bodrog i fceau ucenicia tinerii care doreau s ajung preoi. Tot aici copiii ranilor din satele vecine au nvat scrisul si cititul.

n prezent mnstirea posed o colecie de art veche bisericeasc i multe obiecte de patrimoniu din secolele XIV-XIX. Biblioteca mnstirii conine numeroase manuscrise, cri slavone (sec. XVI) i cri romneti vechi, ca de exemplu "ndreptarea legii", tiprit la Govora n 1652 prin grija lui Matei Basarab, dovedind legturile culturale permanente dintre romnii de pe ambii versani ai Carpailor.

P AT RI CI A G AV RA C LS . A XI- A C