Ion -referat-

Ene George Adrian Clasa a x-a D.

Ion de Liviu Rebreanu

Ion este un roman social, obiectiv, realist i modern scris de Liviu Rebreanu i aprut n anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn, Ion i primul roman de analiz psihologic din proza romneasc, Pdurea Spnzurailor. Ion este primul roman obiectiv din literatura romn, fiind aprut n anul 1920, dup o lung perioad de elaborare, aa cum nsui autorul menioneaz n finalul operei, ntre martie 1913 - iulie 1920. Apariia romanului a strnit un adevrat entuziasm n epoc, mai ales c nimic din creaia nuvelistic de pn atunci nu anuna aceast evoluie spectaculoas: Nimic din ce e publicat nainte nu ne putea face s prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a nceput i a continuat vreo zece ani, nu numai fr strlucire, dar i fr indicaii de viitor, nota Eugen Lovinescu. Criticul primete primete romanul Ion ca pe o izbnd a literaturii romne, iar satisfacia sa este consemnat n studiul Creaia obiectiv. Liviu Rebreanu: Ion. Pentru iniiatorul modernismului romnesc, al crui principiu de baz era sincronismul literaturii romne cu cea european, romanul Ion este cel care rezolv o problem i curm o controvers. Aceast afirmaie a lui Lovinescu se refer la faptul c apariia primului roman obiectiv direcioneaz literatura romn ctre valoare european i stinge polemica pe care criticul o avea cu smntoritii epocii.

Teme principale

Romanul Ion este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprig pentru pmnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de averea pe care-o posed, fapt ce justific aciunile personajelor. Soluia lui Rebreanu este aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, de i nu o iube te, Florica se va cstori cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. Personajul central al crii, Ion al Glaneta ului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti i a vremurilor creia i aparine.

Romanul

Ionesteunromanmonografic.Viatasatului ardeleanestesurprinsaincelemaimiciamanunte. Horadelainceputulsisfarsitulromanuluiconstituie unprilejpentruautordeasurprindeobiceiurile, frumuseteacanteculuilautarilorsitulburatoarea infrigurareajocului;estetotodataunprilejdea prezentastratificareasociala:primarulintrainoala numaighiaurulcapabilchiarsa-lironizeze;cei saraci(glanetasul)staupemargine;familia invatatoruluisipreotulprivescdesusnastrusnicia jocului.

Caracterizarile personajelor

Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol. Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica mai frumoasa ca oricand fata vaduvei lui Maxim Oprea. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului Patima pentru pamant il macina pentru ca pamantul ii e drag ca ochii din cap. Toata fiinta lui este mistuita de dorul de a avea pamant mult, cat mai mult, deaoarece iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o mama. Trairile lui Ion in lupta pentru a intra in posesia pamanturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate, violenta, la prefacatorie si incantare, astfel el fiind caracterizat indirect. Odata satisfacuta patima pentru pamant, celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea patimasa pentru Florica, duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. Ion este omorat de catre George, care ii prinde pe cei doi in flagrant. Astfel personajul este drastic pedepsit de autor, intrucat el se face vinovat de dezintegrare morala, raspunzator de viata Anei si al copilului lor, tulburand lunistea unui camin, a unei intregi colectivitati.

Ana
Dintre toatele eroinele propuse de romaul interbelic, fiecare reprezentand o ipostaza a misterului feminin, Ana, fata instaritului Vasile Baciu, pare nascuta sub semnul nefericirii, fiind predestinata unei existente tragice. Autorul o surprinze in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul moral, prin analiza sufletului ei chinuit: cea de tanara femeie, indragostita profund de Ion, caruia ii incredinteaza cu generozitate viata; aceea de sotie, indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului; si aceea de mama, impostaza care, in circumstante normale, ar fi putut fi o salvare pentru femeia nefericita. Intreaga existenta a Anei este guvernata de iubire si blandete, virtuti care intregesc un portret moral superior. Din dragoste pentru Ion, Ana accepta relatia cu acesta si, chiar si atunci cand ramane insarcinata si ajunge de rasul satului, crunt batuta de tatal ei, nu-i reprosaza nimic flacaului. Pentru ca a crescut singura, lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare sufletul ei trist cauta o dragoste sfioasa si adanca. Din iubire isi infrunta tatal, acceptand umilintele lui. Ceea ce o distruge este totala lipsa de afectiune a lui Ion, pentru care isi sacrificase intreaga fiinta: isi zicea mereu, ca fara el ar trebui sa moara. Sinuciderea ei este descrisa minutios intr-un capitol de mare forta analitica, Streangul. Moartea ei, fara a fi in intentia asta, devine prin urmarile ei, o cumplita pedeapsa aplicata celui care i-a distrus viata. Destinul ei este tipic lumii rurale, unde femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii

Apartenenta la specie

Romanul Ion este prima creatie epica majora a lui Liviu Rebreanu, impunandu-se inca de la aparitie in peisajul literaturii romane prin rigoarea constructiei, stil, care ii confera statutul de creator al romanului romanesc modern, obiectiv si realist. Autorul marturiseste ca romanul este un act de creatie la care participa si impresia afectiva. Statutul de roman realist este sustinut de marii critici dintre care George Calinescu, care afirma ca este o monografie a satului ardelenesc de la inceputul secolului XX. Geneza operei este relatata de Rebreanu care marturiseste ca intr-o vizita in satul Prislop (care in roman devine Pripas) a vazut un taran care a sarutat pamantul ca pe o ibovnica. Personajele au caracter credibil si sunt conditionate social. Personajul central Ion Pop al Glanetasului este prototipul taranului sarac care incearca prin toate mijloacele posibile sa-si depaseasca conditia sociala. Este inteligent si harnic, dar cu toate acestea demnitatea lui e calcata in picioare deoarece el nu este stapan al multor locuri.

Constructia subiectului releva inca o latura de factura realista. Romanul incepe cu monografia satului si hora duminicala, traditionala. Sunt prezentate personajele si spatiul: satul Pripas. Inca din expozitiune de deduc relatiile dintre personaje, alternanta planurilor, dar si patimile lui Ion: iubise pe Florica (), dar Florica era mai saraca decat Ana, si Ana avea locuri si case si vite multe. Apoi sunt prezentate cele doua clase sociale intre care de-a lungul desfasurarii actiunii se stabilesc multiple relatii: taranimea care este in legatura directa cu problema pamantului si intelectualitatea care isi pune problema nationala. La hora din curtea vaduvei lui Maxim Oprea Ion, personajul central intra in conflict cu Vasile Baciu. Motivul acestei confruntari il reprezinta dorinta lui Ion de a o curta pe Ana, iar Vasile Baciu este impotriva unei posibile casatorii. Ion este insultat de tatal fetei talhar si sarantoc. Bataia cu George Bulbuc, pretendentul la mana Anei, reprezinta un alt conflict pe care Ion il provoaca. Ion este vazut de Vasile Baciu ca un talhat si sarantoc, iar faamilia Herdelea il considera ca fiind inteligent si harnic, iar d-n Herdelea vorbeste despre el cu bunavointa Ion e baiat cumsecade. E muncitor, e harnic, e saritor si istet. George Bulbuc spune ca Ion e un lup nemancat, iar Ilie Omu il acuza in fata oamenilor asta-i ucigas oameni buni, asta-i hot. Parintele Belciug il judeca aspru: un bataus si-un om de nimic.