Antisemitismul

Existena evreilor ca minoritate etnic i religioas care refuza s se asimileze i s renune la religia, cultura i obiceiurile proprii s-a lovit, de-a lungul istoriei, de ostilitatea reprezentanilor religiilor majoritare, cretine. Asta a dus deseori la masacre, campanii de convertire forat i expulzri n mas, legislaii restrictive i discriminatorii mpotriva evreilor. Autoritile religioase i laice ale popoarelor majoritare au impus evreilor un statut inferior, uneori exercitnd presiuni asupra lor ca s-i determine s se asimileze. Guvernanii i-au exploatat pe evrei economic (impozite suplimentare) i le-au interzis exercitarea mai multor meserii, mpingndu-i spre ndeletniciri i meserii cu statut social inferior. Antisemitisul putea lua, aadar, diverse forme: nvturi religioase care proclamau inferioritatea evreilor, de exemplu cartea lui Martin Luther Evreii i minciunile lor, n care scria c evreii sunt otrvitori de fntni i ucigai de copii furai, sau predicile lui Ioan Gur de Aur, n care acesta instiga i cita pe cei care instigau la ur religioas contra evreilor. Antisemitismul putea include opinii stereotipe i prejudeci, sau forme politice care puteau ajunge de la ncercarea de a discrimina, izola i oprima, pn la violena fizic contra evreilor. Statutul discriminatoriu impus evreilor din Europa, prigonirea lor economic, politic, administrativ, cultural i religioas au strnit n rndul evreilor sentimente de nemulumire. Nu de puine ori tineri evrei au fost tentai s se alture micrilor revoluionare din rndul popoarelor n cadrul crora triau, s participe la ncercrile de schimbare a regimurilor politice i sociale cu sperana c un nou tip de societate i de guvernare le vor oferi o via mai echitabil i mai onorabil. Din aceste motive au fost muli evrei printre revoluionarii liberali, socialiti, social-democrai, comuniti i anarhiti. n general, minoritatea evreiasc s-a divizat n trei grupri principale: Religioii (habotnicii), pstrtori cu strictee a regulilor impuse de religia iudaic; Emancipaii, intelectualii, ncadrai n tot felul de activiti publice, n funcie de libertile acordate de regim, clasa muncitoare, activitii n economie, cu vederi politice liberale, sau conservatoare, de centru; Laicii, revoluionarii, cuttorii unui debueu pentru evoluarea, schimbarea - adesea revoluionar, violent - a regimului mpiltor.