Sunteți pe pagina 1din 2

. ..

O Concep,ia este
, II

exista o asemanare uiinitoare Intre celulele


rezultatul contopirii tuturor formelor de viata. La Inceput acestea
a doua celule au fost considerate picaturi dintr-un material
sexuale: cea vascos, In centru cu -un nucleu, de care
masculina ~i cea depindea functionarea lor. De atunci a ie~it
feminina. Din acest la iveala ca structura celulei nu este a~a de
moment incepe sa simpla ~i In fiecare celula se gasescparti mai
se dezvolte o noua mici -a~a numitele organite celulare.
via'a, ale carei Fiecare din aceste organite celulare s-a
caracteristici sunt adaptat In mare masura la functiile sale
determinate de speciale..
gene. Un importani pas In cercetareacelulei a fost
facut odata cu descoperirea microscopului
electronic, care a pus In evidenta ~i faptul ca
diferitele organite celulare se pot colora cu
diferiti coloranti, ~i astfel se poate descifra
precis comportamentullor (majoritateacompo-
nentelor sunt inColore~i farn colorare sunt greu
de recunoscut).

Comportamentul celulelor
Cercetarea celulelor In laborator a dus la
numeroase descoperiri palpitante. S-a vazut
ca In centrul celulei se afla nucleul ~i ca
acesta prin "mesaje" chimice eliberate coor-
doneaza functionarea organitelor celulare. S-a
,II, adeverit ~i fapwl c~ celulele nu sunt statice:
cresc ~i In timpul cre~terii, din cand In cand,
se Inmultesc. jn nucleu s-au descoperit
unitatile de baza ale materiei genetice: genele.
cand celula.esteIn repaus Inlantuirile genelor
~
"
"
se mi~ca invizibil In nucleu, dar cand se
u
~
preg~tesc de multiplicare, genele, vizibile la
"
-' microscop, se transforma In "corpusculi
colorati" sau cromozomi (provine din limba
greaca cromo = "culoare", ~i soma = "corp").
Unitatile de baza ale vietii sunt O Celula este mai mult decat a picatura de
substan~a vascaasa. Este un pradus inzestrat cu cand celula Incepe sa creasca ~i Incepe
celulele, caramizile microsco- sarcini speciale, campus din pa~i minuscule. diviziunea, cromozomii Intotdeauna se
pice din care este construit
coIPul nostru. In nucleul pARTILE CELULEI
Citoplasma -o
celular se gasesc cromozomii, materie vascoasa in Mitocondriu -

care se gasesc struc-


care contin informatia tu rile minuscule ale
produce
necesara
energia
celulei

ereditara necesara repro- celulei, organitele


celulare
ducerii ~i mentinerii vietii. Reticul endoplas-
matic -sistem de
canalicule intre
Nucleol -ia parte la nucleu ~i membrana
formarea ribo- celulara
D Oi cercetatori, care In 1838 se ocupau
zomilor . Ribozom -ia parte
cu studiul plantelor independent unul
Nucleu -con~ine ma- la sinteza
de celalalt, au ajuns la concluzia ca
teria genetica (ADN- proteinelor
unitatea de baza a vietuitoarelor este cel\{la.
ul care formeaza Lizozom -adapos-
Unul a fost Theodor Schwann, celalalt
cromozomii) te~te enzime
Matthias Schleiden; teoria lor a fost denumita
metabolice
teoria celulei. Mai tarziu, In 1859, Rudolf
Membrana nucleului I ~
'6
Virchow ~i-a dat seama ca nu numai vie-
tuitoarele sunt formate din celule -plantele ~i Grapi,a ~i par -~
de la cele mai simple organisme animale pana " anumite substan,e ~
intra ~i ies din celula ~
la om -ci chiar ~i celulele sunt formate din
pe aici
celule. Aceasta teorie a fost punctul de
plecare al ~tiintei care astazi este cunoscuta
sub numele de biologie moleculara. Membrana celulara I~
Descoperirea celulelor ~i cercetarea lor I "E

nu ar fi fost posibila fara inventarea ~i per-


1

fectionarea microscopului. S-a descoperit ca

103

~
iNCEPUTURILE VIETII

rearanjeaz~dup~ un model bine definit -se O Cei 46 de


concentreaz~in form~ de fus ~i migreaz~ spre cromozomi din
polii opu~i ai nucleului. jnmomentul rupturii celula umana. fn
celulei in dou~ se rupe ~i nucleul, rezultand fiecare celula din
cate un nucleu pentru fiecare celul~ nou organismul nostru
format~ ~i vor fi tot atatea perechi de cro- exista 22 perechi de
mozorni, cate a avut celula initial~. Astfel s-a cromozomi.
ajuns la teoria c~ cromozomii detin "secretul respectiv doi cro-
vietii", c~ ei deterrnin~ natura celulelor din mozomi X la femei.
care este format organismul viu. Urm~toarele iar la barba~i un
cercet:lri au arntat c~ de fapt cromozornii sunt cromozom X ~i unul
formati din inl~ntuiri moleculare complicate Y. Sexul viitoarei
fiin~e depinde de
cromozomul sexual
X sau Y primit de la
tata.

O Organizarea ~i
func,ionarea vie~ui-
toarelor depinde de
protei ne. Tipul de
proteine produse de
organism este
determinat de ADN.

sexuale difera de toate celelalte celule ale noli flinte, se divid ~i formeaza perechi de
organismului, prin faptulca nu con!in perechi cromozorni. Din combinatia cromozomilor
de cromozomi, ci doar cate unul fiecare. matemi ~i patemi, mai precis din <:(?mbinatille
de cromozomi ale parintilor, rezulta indivi-
Momentul conceptiei , dualitatea omului, sau animalului, .prin
cand celula sexuala masculina se lntalne~te caracterele mo~tenite.
cu celula sexuala feminin~ ~i se contopesc,
continutul cromozomial unic se transforma O Aproape to~i suntem diferi~i de to~i
-& lntr-o unitate alcatuita din perechi de ceilal~i -purtam combina~iile unice ~i
~
cromozomi ~i se comporta ca o celula unica. nerepetabile ale genelor parin~ilor -dar
~
.,.
intalnirea celor doua celule, contopirea lor ~i uneori se intampla ca dintr-o celula
~ formarea noii celule (zigot) indica momentul fecundata sa se dezvolte doi embrioni.
~ conceptiei. Acesta este momentul lnceperii Gemenii univitelini astfel rezulta~i au acela~i
~
" noii vieti. Dupa conceptie, In zigot, genele stoc genetic ~i sunt identici.
e
"
~

1
:1:

numite acizi nucleici Deosebim doua: tipuri


de acizi nucleici: ADN (acid dezoxiribo-
nucleic). aflat in nucleu (~i in alte cateva
organite celulare). ~i ARN (acid ribonucleic)
care se ga:se~te~i In plasma celulei. Din punct
de vedere chimic ADN-ul este o molecula:
uria~a: compusa: di11tr-o baza: heter()ciclica:
(adenina:. guanina:. citozina:. timinea).
hidrocarburi ~i acid fosforic.
Genele corespund unor pa:rti ale mole-
culelor de ADN. ADN-ul este materia care se
concentreaza: In cromozomi Inainte de
diviziunea celulara:.Tot ADN-ul este cel care
hota:ra:~te structura unei noi celule ~i
determina: ca celula nou formata: sa: fie
identica:cu celula-mama:.ADN-ul este cel care
determina: caracteristicile personale ale
fieca:reifiinte .

Celulele sexuale
De~i dintr-o celula:se pot face.doua:,apoi din
doua: patru ~i a~a mai departe, omul (ca de
altfel toate animalele din regnul superior) se
dezvolta: nu dintr-o celula:. ci din doua:. O
celula:, celula ovariana: (ovul) este data: de
maina:. iar celula sexuala: masculina:
(spermatozoid) de tata:. Aceste doua: celule ~

104 Corpul omenesc 36 -CONCEPTIA ' Corpul omenesc 37 -DEZVOLTAREA INDMDULUI