Sunteți pe pagina 1din 4

Le systme consonantique Caractristiques articulatoires et acoustiques des consonnes

Timbrul consonantic Din punct de vedere articulator,fonemele consonantice sunt produse atunci cand,aerul laringial trecand prin cavitatea bucala,intalneste un obstacol. Din punct de vedere acustic, acestea se numesc zgomote.Principala caracteristica fonetica a consoanelor este faptul ca sunt inchise ( inchiderea ) In Franceza exista 17 consoane ale caror timbre se diferentiaza dupa modul si punctul de articulatie ; Modul de articulatie Modul de articulatie al consoanelor este determinat de urmatorii trei factori : Cavitatea rezonantei Vibratia corzilor vocale Modul prin care aerul trece prin canalul

2.1 Oralitate vs. Nazalitate Consoanele au o rezonanta orala cand aerul venind din glota iese prin gura, si o rezonanta nazala cand aerul este retinut in gura si, dupa coborarea membranei cerului gurii, iese prin orificiile nazale. Exemplu : tenir = t consoana orala, n consoana nazala , r consoana orala. In limba franceza exista 14 consoane cu timbrul oral si 3 consoane cu timbrul nazal.

2.2 Sourdit vs sonorit Consoanele pot fi pronuntate : Cu ajutorul vocii , prin apropierea si vibrarea corzilor vocale ( consoane sonore ) Fara emisia vocii , prin trecerea neobstructionata a aerului de-a lungul laringei ( consoanele surde ) Ex: tondu = t, - consoana surda ; d, - consoana Sonora.

Exista 6 perechi de consoane surde / sonore :

[p] + [b] ; [t] + [d] ; [k] + [g] ; [f] + [v] ; [s] + [z] ; [] + [ ] Acestora li se adauga inca 5 consoane caracterizate printr-un grad de sonoritate superior care le aproprie de vocale: 3 consoane nazale : [m] , [n] , [ 2 consoane lichide : [l] , [r] Aceste consoane alaturi de semi-consoanele [ j ] , [ ] , [ w ] formeaza din punct de vedere acustic clasa [sonantelor] 2.3 Constrictivit vs occlusivit In timpul producerii consoanelor , canalul bucal este : Mai mult sau mai putin contractat sau strans , in asa fel incat aerul iese fara sa fie interrupt, avand un zgomot de frecare Complet inchis sau obstructionat , ceea ce face ca aerul sa fie oprit pentru moment si apoi brusc eliberat cu o mica explozie Durata consoanelor contractate ( timpul emisiei lor ) este mai lunga ( consoane lungi ) decat cea a consoanelor momentane ( scurte ) Ex : sac : s consoana lunga ; c consoana scurta. Exista insa si anumite cazuri speciale : Doua dintre consoanele pe care le atribuim categoriei de consoane lungi se caracterizeaza prin elemente articulatorii ce tin de consoanele scurte. Este vorba despre [l] si [r] . Modul lor de articulatie este urmatorul : In masura in care canalul bucal este blocat la mijloc,lasand aerul sa scape lateral, prin cele doua extremitatii ale limbii, se obtine o articulatie laterala ( consoana [l] ) In masura in care canalaul bucal este inchis si redeschis intr-o maniera rapida si repetata cu ajutorul organului fonator ( membrane palatina , omusorul ) , sunetul produs este o consoana vibranta = velara [Sunet care se articuleaz n partea posterioar a cavit ii bucale, prin atingerea sau prin apropierea r d cinii limbii de v lul palatului ] sau uvulara [Care se articuleaz n partea posterioar a cavit ii bucale, prin vibrarea omuorului. ]=( [r] numit grassey ). Dar se poate ca aceasta consoana sa fie deasemenea pronuntata fara vibratie ( [r] numit fricatif ).

Aceste doua consoane, laterale si vibrante , sunt incluse de obicei in categoria consoanelor lichide. Observatii : Articularea consoanei R in zona alveolara,prin vibratiile varfului limbii , genereaza un [r] rulat,ca in romana. Aceasta variant lichida nu este retinuta de sistemul consonantic francez datorita utilizari sale limitate,regionale ( in Centru ) Franceza poate combina modul de articulare scurt si fricative atunci cand este vorba despre pronuntarea cuvintelor straine precum : tsar,zeta ,tcheque,budget. Aceste articulari consonantice complexe nu sunt totusi adevarate mi-oclusive ,ci ,ci mai degraba grupuri consonantice de o durata mai lunga decat africativele,articulate printr-o miscare rapida a limbii dintr-un punct articulator in celalalt Punctul de aticulare

Punctul de articulare este locul unde se produce inchiderea canalului bucal. Din fata si pana in spatele gurii, sunt mai multe puncte de articulare a consoanelor,generate prin apropierea sau contactul organloe fonatoare : Cele doua buze : consoanele bilabiale [p] , [b] , [m] Buza inferioara si dintii superiori : consoanele labio-dentare [f] ,[v] - Varful limbii si zona inferioara a dintilor superiori genereaza consoanele apico sau alveo dentare : [t] , [d] , [n] Partea anterioara a limbii si alveolele superioare genereaza: consoanele predorso-alveolare [s] , [z] si [l] Partea anterioara a limbii si partea anterioara a palatinei genereaza consoanele predorso-palatale [ ] ,[ ]. Spatele limbii si mijlocul palatinei : consoana dorso-medio-palatala : [ ] Spatele limbii si zona post-palatala-velara : consoane dorso-palatale-velare [k] , [g] Spatele limbii si membrana palatine sau omusorul : consoana dorso-velara / uvulara [r]

Caracterul distinctive al trasaturilor timbrului Analiza articulator-acustica pe care o vom face pune in evidenta ca timbrul unei consoane este compus dintr-un fascicul de 4 trasaturi fonetice . Trei dintre aceste trasaturi sunt date de modul de articulatie si una de punctul sau de articulatie. Aceste trasaturi pot fi comune mai multor cosnoane,dar permit in acelasi timp , diferentiarea unei consoane de cealalta. Sunt deci, trasaturi fonologice pertinente sau distinctive. Astfel , fonemele [p],[t],[k],care au in comun trasaturile [ oral + sourd + occlusive ], se disting una de cealalta prin cea de-a patra trasatura a lor ( [p] este un sunet bilabial, [t] este dental si [k] este palatal-velar ) si se disting de fonemele [b] , [d] , [g] prin cea de-a doua trasatura a lor ( sonoritatea ) etc.

Observatii : Consoana scurta nasala velara [ ] apare in cuvinte imprumutate in special din engleza Consoana lunga dorso-velara sau laringiala H nu exista in sistemul consonantic francez modern. Distributia fonetica si grafia

1.Consoana puternica vs. consoana slaba

Fonemele consonantice pot aparea in toate pozitiile silabei si a cuvantului. Din punct de vedere articulator consoanele initiale ale silabei sunt mult mai puternice decat consoanele finale care sunt mult mai slabe PaR TiR P,T = mult mai puternice ; R,R = mult mai slabe.

2. Grupul consonantic Mai multe consoane successive formeaza un grup consonantic . In Franceza exista mai multe grupuri consonantice variate pe care le intalnim in special in interiorul cuvantului . GRUPUL CONSONANTIC CEL MAI FRECVENT LA INCEPUTUL CUVANTULUI ESTE FORMAT DIN Consoana + R/L Grave , tres , gloire , client 3. Grafia consoanele In mod general , un fonem consonantic poate fi reprezentat graphic in cuvant prin : O consoana-litera simpla : lak , faveur O consoana-litera dubla : attire,casser Un grup consonantic grafic : sache [sa] Singurele grupuri consonantice sonore care pot fi reprezentate printr-o litera sunt [ks] ( axe [aks] ) si [gz] ( Xavier [ gzavje] ) Cele trei reprezentari grafice mentionate au in cuvant distributia urmatoare : La inceput poate avea acolo o consoana simpla sau un grup grafic,dar niciodata consoana dubla : peu , chanter In interiorul cuvantului toate cele trei repr.grafice sunt posibile: ete,aller,achat. La finalul cuvantului , cele trei repr.grafice apar in principal urmate de un e mut : robe , regne , messe.

Literele q si g sunt separate de e mut prin litera u : Vague , phoque. Exista mai multe consoane litere duble care pot aparea in aceasta pozitie : p,t,f,s,l,r,m,n.

In finala absoluta ( fara e mut ) nu poate exista decat o singura litera consoana : chef,rhum,sac. Repr. Grafice simple sunt mai putin numeroase in aceasta pozitie,cele care apar cel mai des fiind c,f,l,r. Grupurile grafice sau literele consoane duble sunt rare in aceasta pozitie ( cuvinte straine,nume proprii) : miss,schlamm,Auch. Obs. Daca,printr-un demers invers,plecam de la grafie spre pronuntie,trebuie sa precizam ca majoritatea literelor-consoane sunt simple in pozitie finala absoluta reprezinta foneme total sau partial amutite: Premie(r) , po(t) , ca(s) Cateva dintre acestea redevin sunete prin legatura : Premier [ premje] vs le premier etage [premjereta: