Sunteți pe pagina 1din 53

Although the finite element

method
can make a good engineer
better, it
can make a poor engineer more
dangerous.
In timp ce metoda elementului
finit
poate face ca un inginer bun s`
devin`
mai bun, ea poate face ca un
inginer
slab s` devin` mai periculos.
Bibliografie
Blumenfeld, M
Bathe, K.-J.:
Finite-Elemente-Methoden.
Berlin, Heidelberg,New
York: Springer 1986
Zienkiewicz, O.C.:
The Finite Element Method.
McGraw-Hill 1977
Huebner, H. K. :
The Finite Element Method
for Engineers
John Willey & Sons 1975
Introducere [n metoda elementelor
finite
Ed. Tehnica, 1995
G@rbea , D.
Analiz` cu elemente finite
Ed. Tehnic`, 1990
Gafi\anu, M. ].a .
Elemente finite ]i de frontier` cu
aplica\ii la calculul organelor de
ma]ini
Ed. tehnic` , 1987
Pascariu, I.
Elemente finite Concepte-Aplica\ii
Ed. Militar` , 1985
Scurt istoric
1940: Utilizarea metodelor matriciale [n calculul structurilor
(Hrennicoff -1941 ]i formulare varia\ional` R.Courant- 1943)
1950: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe metoda
deplas`rilor ]i respectiv a rigidit`\ilor pentru calculul
structurilor complexe din avia\ie - formularea energetic` -
Argyris-1954)
1970: Utilizarea efectiv` ]i eficient` a MEF pentru calculul
structurilor [n industria aerospa\ial` (NASA) ]i apoi [n cea
constructoare de automobile ( NASA->NASTRAN)
1960: Impunerea termenului de element finit Finite
Element- R.Clough-1960
1980: Metoda c@]tig` teren ]i [n alte domenii: mecanica
fluidelor, electromagnetism etc.
1990: FEM se impune ca unealt` standard (numeric`)
pentru calculele inginere]ti
Organigrama etapelor la realizarea unei piese mecanice
Conceptie
Prototip Modelare
Studiul comportamentului mecanic
Experimentare Simulare numeric`
Optimizare
Validare
Produc\ie
Modificari
Proiectarea moderna trebuie sa faca fata multor
cerinte
O sarcina majora este determinarea comportarii
unei
structuri mecanice sau a unor elemente structurale sub
efectul actiunilor exterioare
Concret, intrebarea esentiala este : care este
raspunsul
structurii atunci cand este supus actiunilor exterioare
(variatii de forte, de temperaturi etc.)
Actiuni
Sis
te
m
Raspuns
STAREA GLOBALA
A STRUCTURII (macro)
AC|IUNI MECANICE
(forte, momente) 4
3
DEPLAS~RI
(lineare, unghiulare) 2
STAREA LOCALA
A MATERIALULUI (micro)
TENSIUNI
(normale , tangentiale)
1
DEFORMAT II
(specifice lineare, unghiulare)
Relatii generale
l {} = [D] * { }
2 {}= [B ] * {}
3 { F
i
} = [ K] * {
i
}
([n conditiile acceptarii unei discretizari
si a unei functii predefinite pentru deplasari )
4 { } = [ D] * [B ] *{
i
}
([n conditiile acceptarii unei discretizari si a
unei functii predefinite pentru deplasari )
Particularizare pentru o
bara simpla solicitata axial
l
*
= E *
2* = (1/ L) l
3* F = (E*A/ L) l
F = k u
4* = F / A
Tensorul tensiunilor
z

z
zy
zy
Direc\ia de ac\iune
zx Direc\ia normalei la planul [n
care ac\ioneaz`
x

)
,

,
x %
,
y
,
y

x xy

xz ,
,

,
z ,
)
yx y yz

,
xy
,

xz
,
,
zx zy z
,

,
]
yz

=
=
Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
x
u
=

x
v
u v
= +
xy
y x
u w
y
z
y
w
= +
xz
z x
w v
= +
yz
z y z
u, v, w , sunt componentele deplas`rii dup`
direc\iile x, y ]i z.
Curs MEF A. Pascu
Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
)

,
x %
,
y
,

x
0
0 0

0
y

) u %
, z , 0 0

z
( x, y , z )
, ,
{} = ) =
v ( x , y , z ) )

,
,

,

xy ,
,
xz
,
yz ]

z
0

x
0

z
0


y
,

w ( x ,
y , z )
,
]
Sub form` matricial`:
Curs MEF A. Pascu
}
{}
=
[ B ]{

( x , y ,
z )
{} [
,

,
d

,
,
,
,
,
]
d
Rela\ia tensiuni-deforma\ii specifice
(legea lui Hooke generalizat`)
) %
d d d d d d ) %
x
y
,
z ,
) =
11 12
d
d
22
13 14 15 16
d d d
23 24 25 26
d d d
33 34 35 36
x
, ,
y
, ,
, z ,
)
,

xy
xz
yz
d
sim
d d
44 45 46
d d
55 56
66
Curs MEF A. Pascu

xy
, ,
, ,
xz
, ,
]
yz
Sub form` matricial`:
=D ]{ }
Pentru materiale omogene, izotrope, cu
comportare linear`:
)
x
,

y
,
,
z

, xy
,
%
,
,
,
) =
,
,

1

( 1 )( 1 2
)


1
1
0 0 0
0 0 0
0 0
0 0
1 2
0
2
1 2
0
Q
Q
0
) %
Q x
0 Q , ,

y
Q , ,
Q , ,
0 z
Q )

Q , xy ,
0 Q , ,
,
yz
,
yz
2 Q , ,

z
x
]

-
0 0 0 1
C u r s M E F A . P a s c u
0 0
]
Q zx
2
Q
2 \
Not`: G= E
2(1 )
Pentru starea plan` de tensiuni:

z
= 0 =
z

E
+ )
se
x y
neglijeaza
rezult`:

) %
Q
1 0 Q ) %
,
x
, E
x
Q , ,

y
,

xy
)
,
]
=
(1

2
)

1 0
Q
1 Q
y )
,
xy ]

Curs MEF A.
Pascu
-
0 0 Q
2 \

0
-
Pentru starea plan` de deforma\ii:
z
= 0
z
= [ ( 1
)
( 1 + ) ( 1 2 )
se
neglijeaza
+ ]
x y
Q
) % 1
x
, ,
=
y )
, ,
xy ]
E
( 1 + ) (
1
2 )

0
1
0
1

Curs MEF A. Pascu
0
2
Q

Q
\
2 ) %
Q x
, ,
y )
, ,
Q
xy ]
1
u
- Rela\ii analitice directe se pot ob\ine numai pentru cazuri
particulare simple, cum sunt structurile tip bar` supuse la
solicit`ri simple. Cel mai simplu exemplu este bara solicitat`
axial:
L
L = u
E, A
L + L
u
=
F
A
F
=E

L
= =

F =
E A
u
L
Curs MEF A. Pascu
L
L
F =k
u
Metode de calcul numeric
Programe matematice generale: Mathcad, Mathematica,
Maple, Matlab
Programe speciale care prelucreaz` ]i adapteaz`
formulele de calcul
- de ex. metodologii de calcul standardizate, nomograme
Metode numerice
- Metoda diferen\elor finite
- Metoda elementelor de frontier`
- Metoda elementelor finite (MEF) (FEM)
Curs MEF A. Pascu
Principiul de baz` al procedurilor
numerice
Ecua\iile diferen\iale descriu comportarea structurii la nivelul
unei particule infinitezimale
- pt. probleme de rezisten\` > Teoria elasticit`\ii
pt. mecanica fluidelor > Ecua\iile Navier-Stokes
pt. c@mpuri magnetice > Ecua\iile Maxwell
pt. transfer de c`ldur` [n solide > Ecua\ia Fourier
Func\ia pe care o descrie ecua\ia diferen\ial` este o m`rime
caracteristic`:
- pt. probleme de rezisten\` > deplasarea
pt. mecanica fluidelor > viteza, presiunea
pt. c@mpuri magnetice > poten\ialul magnetic
pt. transfer de c`ldur` > temperatura
Curs MEF A. Pascu
Principiul de baz` al procedurilor
numerice
Scopul este s` ob\in` solu\ia pentru aceast` func\ie.
Celelalte m`rimi rezult` din prelucrarea func\iei
Pentru solu\ionarea ecua\iilor diferen\iale se stabile]te o
reprezentare aproximativ` pentru func\ia necunoscut`.
Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare
numeric` (Utilizarea diferen\elor, a dezvolt`rilor [n serie
etc.- care implic` discretizarea) problema descris` de
ecua\ia diferen\ial` se transform` [ntr-un sistem de
ecua\ii algebrice.
Prin solu\ionarea sistemului de ecua\ii se determin`
valorile m`rimii caracteristice [ntr-un num`r finit de
puncte ]i respectiv coeficien\ii care permit definirea
concret` a func\iei de aproximare.
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Discretizarea - Func\ia de define]te numai pentru domenii
mici. Aceasta permite ca pentru descrierea comport`rii ei
[n interiorul domeniului s` se poat` alege func\ii de form`
simple, de ordin inferior.
Func\ia de aproximare pentru [ntreaga structur` rezult` din
asamblarea func\iilor domeniilor individuale, par\iale, mici.
Aceste domenii individuale sunt denumite elemente.
Punctele [n care se realizeaz` leg`tura dintre elemente sunt
denumite noduri.
1 + 2 = 1 2
Curs MEF A. Pascu

Metoda Elementului Finit (MEF)


O analogie: determinarea ariei unui cerc, consider@nd c`
se cunoa]te numai formula de calcul a ariei unui triunghi:
A
tr
= b h/2
n
Acerc = A
i = 1
de re\inut:
tr i
- utilizarea unei aproxim`ri bazat` pe folosirea de
elemente mai simple, pentru care avem la dispozi\ie o
solu\ie;
Curs MEF A. Pascu
- sporirea exactit`\ii calculului prin rafinarea discretiz`rii
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Se pot analiza astfel structruri cu forme mai complexe
Entit`\ile cu care opereaz` Metoda elementului
finit sunt nodurile ]i elementele
M`rimea fizic` urm`rit` pentru calculul structurilor mecanice
este deplasarea. - [n urma discretiz`rii : deplasarea
nodurilor.
Pentru un nod, ca ]i pentru un corp exist`
6 deplas`ri posibile, denumite ]i grade de
libertate (DOF): trei transla\ii, notate u,v,w
]i trei rotiri, notate rx,ry,rz. Pentru cazuri
particulare num`rul acestor deplas`ri este
mai redus.
Exemplu:
Pentru nodul unui element de
structur` solicitat uniaxial,
singura deplasare ce intervine
u
este u
Curs MEF A. Pascu
Pentru noduri care intervin [n condi\iile de frontier`:
Rezemarea simpl` (2D)
Y
X
Sunt permise rz ]i transla\ia u
v=0
Articula\ia (2D)
Y
X
Este permis rz
{n plan preia for\e Fy, nu
preia momente ]i Fx
Preia [n plan for\e
Fx ]i Fy, nu preia
momente
z
u=0; v=0
F
Curs MEF A. Pascu
Y
X
u=0; v=0; rz =0
Y
z X
v=0; rz =0
{ncastrarea
Nu permite nici o deplasare
Ghidarea
Permite numai transla\ia u
{n plan preia for\e Fx ]i
Fy precum ]i momente
{n plan preia for\e Fy ]i
precum ]i momente Mz
Curs MEF A. Pascu
Sprijinirea plan`
Y
z X
v=0; rx =0;ry =0
Permite deplasarile u ]i v
precum ]i rota\ia ry
Preia for\e verticale
Fy ]i momente Mx,Mz
Articula\ia sferic`
Y
X
z
u=0; v=0; w=0
Permite toate rota\iile, nu
permite nici o deplasare
Preia for\e dup`
toate direc\iile, nu
preia momente
Curs MEF A. Pascu
Elementele se diferen\iaz`:
- dup` geometrie
- dup` tipul de [nc`rcare suportat
- legea de comportare a materialului
Exemple
Modelare element finit
Element cu 1
nod - mass
Mas` concentrat` (se abstractizeaz` cu un punct )
Element bar` cu 2 noduri
Structur` din bare articulate
(tip linie) - truss
Curs MEF A. Pascu
y
x
z
Element grind` cu 2
Structur` din profile sudate ( se modeleaz`
cu grinzi, abstractizate ca linii)
Structur` plan` sub\ire, solicitat` [n
planul ei
(se
modeleaz` ca o
suprafa\`)
( sunt abstractizate ca linii)
Curs MEF A. Pascu
noduri (tip linie) - beam
Element de stare plan`
de tensiuni cu trei noduri
(tip suprafa\` ) - triang
p
Element de stare plan` de
deforma\ii cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D
Structur` cu l`\ime mare, pentru care se poate considera c`
deforma\ia ]i solicitarea este identic` [n toate
sec\iunile transversale (stare plan` de deforma\ii)
Element de solid de revolu\ie
p
cu [nc`rcare axial-simetric`
Element cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D
Curs MEF A. Pascu
Element de [nveli] -
Pies` din tabl` ( se modeleaz` ca o
suprafa\`)
shell (tip suprafa\`)
cu 3 noduri
Element de solid -
tetra (tip volum) cu
4 noduri
Solid de revolu\ie cu [nc`rcare simetric`
Curs MEF A. Pascu
Pies` masiv` (se modeleaz` 3D)
Metoda Elementului Finit (MEF)
Continuum
Discretizare
Material
Geometria
elementului
Condi\ii de
frontier`
{nc`rc`ri
{F
i
} = [K] * {
i
}
Sistem de ecua\ii cu n necunoscute
[K] = Matricea de rigiditate a structurii
{
i
} = Vectorul deplas`rilor [n nodurile
structurii
{F
i
} = Vectorul [nc`rc`rilor structurii
( aplicate [n noduri)
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
bxhxL = 20x10x100 [mm]; E= 2,110
5
[MPa]; F = 100 [N]
Variante de abstractizare
]i discretizare
Elemente de plac` cu grosimea h
- shell 120 elemente 147 noduri
Elemente de stare plan` de deforma\ii
Plane2D- 100 elemente 127 noduri
Elemente tip linie, de grind` solicitat` la
[ncovoiere, (caracterizat` de I = bh
3
/12)
beam -20 elemente 21 noduri
Elemente paralelipipedice de volum
solid- 600 elemente 1175 noduri
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat `
Rezultate pentru deplas`ri
Solu\ia analitic` corespunz`toare
teoriei de bar`:
f
max
FL
3
= =
3 EI
3
=
3

100 100 12
5 3
2, 1 10 20
10
= 0 ,0952 [ mm ]
Curs MEF A. Pascu
Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\ ` transversal` concentrat`
Rezultate pentru
tensiunile
x
Solu\ia analitic` corespunz`toare
teoriei de bar`:

max
M F L
= = =
2
W bh /6
100 100 6
=
20 10
2
Curs MEF A. Pascu
= 30 [ MPa ]
Simularea [nc`rc`ri i
]asiului pe un banc de
prob` (50.000 nodes)
* FE-Kongress Baden-Baden, 1998
Curs MEF A. Pascu
Static Load Transfer
Curs MEF A. Pascu
Limit`ri: de exemplu la analiza tensiunilor
Persist` probleme pentru
analiza modelelelor de tip
solid: un exemplu concret -
arborele cotit
m`rimea modelului : chiar ]i
1.000.000 noduri se dovedesc a
fi o discretizare prea grosier`
pentru zonele cu concentratori
de tensiuni - de exemplu zona
racord`rii marcat` [n medalion
Curs MEF A. Pascu
Astfel de aspecte pot fi tratate eficient pentru p`r\i ale modelului
Curs MEF A. Pascu
Curs MEF A. Pascu
Modelul original PATRAN/NASTRAN
pentru aceasta caroserie a fost citit de
translatorul de date NASTRAN -
ADINA ]i convertit [n modelul
prezentat [n figur`.
Curs MEF A. Pascu
Curs MEF A. Pascu
Compara\ie a rezultatelor experimentale cu datele
furnizate de ADINA, pentru modelul analizat
Curs MEF A. Pascu Curs MEF A. Pascu