COMUNICAREA N PRIMUL AN DE VIA

Profesor coordonator : Lect.Vlaicu Claudia

Realizatori: Bondoc Elena Valentina Coman Florina Mdlina Costea Ana-Maria Ghitescu Irina Hlciug Diana-Mihaela Neagoe(Greblus)Aurelia

Cuprins

Introducere...............................................................................................................................3 Introducere...............................................................................................................................3 Comunicarea adaptiv-afectiv................................................................................................3 Comunicarea verbal...............................................................................................................5 Gestica.......................................................................................................................................5 Gestica.......................................................................................................................................5 Privirea......................................................................................................................................6 Privirea......................................................................................................................................6 Zmbetul...................................................................................................................................7 Zmbetul...................................................................................................................................7 Transpunerea in fapt...............................................................................................................8 Transpunerea in act.................................................................................................................8 Transpunerea n act.................................................................................................................8 Cum comunic bebelusul.........................................................................................................9 Cum comunica bebelusul.........................................................................................................9 Depistarea problemelor de viata...........................................................................................13 Depistarea problemelor de comunicare...............................................................................13 Bibliografie..............................................................................................................................14 Bibliografie..............................................................................................................................14

Introducere

Copiii votri nu sunt copiii votri.Sunt fii i ficele chemrii vieii la via.Vin prin voi,dar nu din voi,i chiar dac sunt alaturi de voi,nu v aparin.Putei s le daruii dragostea,dar nu i gandurile voastre.Cci eu au propriile lor ganduri .KHALIL GIBRAN Ne priveste direct in calitate de prini, de insotiori ai copiilor,responsabili de educarea lor i de mijlocitori in procesul de invare al vieii,dac acceptm s favorizm abordarea relaional fa de copii.Si aceasta,incepnd de la miscarile tainice ale micului embrion,inc protejat de pntecele mamei,i teminnnd cu furtunile i preaplinul vrstei adulte,trecnd prin toate etapele dezvoltarii lor. Pentru noi,parinii sau adulii care trim alturi de un copil sau il insoim pe drumul vieii,provocarea const in a-i permite s realizeze actul cel mai dureros pentru fiecare, acela de a crete si de a se diferenia de noi.Il autorizam astfel sa ne prseasc,s se despart de noi,se se indeparteze,pentru a intampina riscurile si minunile vieii. Dac bebeluii si copii foarte mici nu dispun de prea multe cuvinte petru a vorbi,ei au in schimb multe alte limbaje petru a se dezvlui pe sine. In cultura noastr,comunicarea e considerat un fapt natural,chiar spntan,ceva ce vine de la sine.Dezvoltarea motorize,intelectual i afectiv insoeste i sustine dezvaltarea exprimrii i,deci,a comunicrii.Vedem totui in jurul nostrum,in vevintatea nostr,in noi,adevrai infirmi ai relatiilor.Fiecare dintre noi descoper intr-o buna zi c handicapul lui cel mai frecvent este tocmai acela de a nu ti sa se pun in comun.Descoper c dincolo de o posibil exprimare a unei idei,a unui sentiment,a unui fapt trit,exist numeroase obstacole in celea impartirii acestora,in calea punerii lor in comun,pentru care este nevoie de o dubl miscare,cea de a da ic ea de a primi,de a expune i de a recepiona,de a spune i de a intelege.De aici,necesitatea vitala de a inva,de a reinva sa comunicm mai bine.In egal masur, de a insista asupra responsabilitii ce ii revine fiecruia dintre noi de a imbunti calitatea comunicrii pe care vrem s o stabilim cu celllt. La originile oricerei relaii:-se afl dorinele sau reinetile care guverneaz procrearea;-se afldeja schimburile simbiotice ale gestaiei i multiplele implicaii ale unei desprinderi numite natere.

Comunicarea adaptiv-afectiv

Comunicarea constituie unul din aspectelefundamentale ale adaptarii. Poate fi abordata ca factor de echilibru al copilului cu mediulnconjurator si este ncarcata de foarte dense potente formative.Comunicarea se realizeaza prin vorbire (limbaj) si prin reactii nonvebale

(C.N.V.)n care se includ gestica, mimica, tinuta-pozitie a capului, postura si paralimbajul.Comunicarea este extrem de importanta ca factor de echilibrare n familie, deoarece membrii familiei si petrec aproximativ jumatate din timpul vietii mpreuna. Comunicarea nonverbala (C.N.V.) include n variantele sale nenumarate distante psihologice. Acestea cresc atunci cnd parintii exercita conduite blamate, agresive, punitive, cnd copiii manifesta conduite opozante sau cnd n familii domina o excesiva penurie de comunicare. Debutul de comunicare aduce dupa sine o adevarata explozie de reactii C.N.V., ceea ce va largi comunicarea copilului sugar cu cei din jur, dar mai ales cu mama. La 2 luni se contureaza destule momente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zmbi ca raspuns la discursul afectiv al mamei. La 2,5 luni vocea mamei va produce mai putine zmbete din partea copilului, dar sunt mai frecvente reactiile de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema de comunicare. La 3-4 luni zmbetul devine mai mult reactie la sursul mamei si mai ales reactie la contactul vizual. Dupa vrsta de 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doilea n contextul C.N.V. se afla gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai densa dupa 6-7 luni n intentii afective sau refuz. Dupa 4 luni, fac parte din C.N.V. ntinderea minilor si a corpului de catre copil pentru a fi luat n brate, forme variate de mimica pentru stari de disconfort (cnd copilul e ud, murdar si i este foame etc.), agatarea de mama pentru a fi luat n brate etc. E. Hull, unul din ntemeietorii proxemicii, adica ai functiei de comunicare a spatiului, a pus n evidenta faptul ca n distantele dintre cei ce comunica exista ncorporate o serie de dimensiuni ascunse de comunicare si de relationare afectiv-sociala. Comunicarea intima de maxima afectiune este de mica distanta (20-35 cm). El a atras atentia asupra faptului ca nu ntmplator distanta intima este egala cu aceea dintre fata mamei si aceea a copilului cnd suge, fiind n bratele ei. n cazul n care intervine o raceala n comunicarea dintre doua persoane sau un dezacord, o nentelegere, ele se distanteaza spontan, concomitent se modifica tonul, vocea, mimica. A doua forma de distanta, mai putin ncarcata de afectiune si mai socializata, n care se comunica informatii a fost denumita conventional distanta personala. Urmeaza o distanta numita oficiala. Este distanta n care se comunica decizii, se organizeaza activitati. Cu aceasta din urma se va familiariza copilul cnd va fi primit n cresa sau n gradinita. Distanta intima este distanta marilor preferinte n copilaria timpurie. Nu se poate ignora nici problema atingerii. Atingerea este distanta maximei iubiri si afectiuni (a iubirii de mama, a intimitatii, a dansului, a contactului de cuplu), dar si a maximei agresiuni (lupta). Copilul utilizeaza atingerea ca forma de comunicare (se cere n brate), dar utilizeaza si respingerea atingerii, cnd se supara sau vrea sa fie lasat sa se trasca singur ntr-o directie oarecare. Distanta intima si atingerea sunt preferate pna la un an. Momentul nvatarii deplasarii (mersul) modifica structurile distantelor. Distanta intima cu o intensificare a atingerii ramne rezerva momentelor de oboseala si de joc, distanta personala se construieste complementar prin cerinta exprimata a copilului de a fi asistat n escapadele sale de mers. Tot pna la 1 an se contureaza si experienta distantei oficiale, fata de persoanele straine de familie. Acestea sunt tratate n genere ca intruse n spatial intim si se manifesta discordante fata de ele. ntre timp se diversifica formele primare de C.N.V. Zmbetul conjugat cu mimica ia foarte numeroase forme, privirea capata nuante de atentionare, contemplare, miscare, observare, pnda etc. Contactul vizual devine si el mai ncarcat de solicitare, repros, durere sau ncntare si iubire. Acesta din urma, ca si zmbetul, diminueaza n contactele tensionale si devine nul n relatiile neutre, crescnd ca intensitate si frecventa n contactele pozitive, placute. Gestica minilor se dezvolta de asemenea foarte de timpuriu ca forma de C.N.V. Comportamentul se ncarca de mici gesturi de afectiune sau de respingere dupa 6 luni.

Comunicarea verbal

Gnguritul constituie materia prima a vorbirii. El cuprinde nti vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, o, i, u). Dupa 4 luni se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor (a se articuleaza cu m, n, p, b, t, d), apoi se face diferentierea dintre siflante si suieratoare. Urmeaza diferentierea celorlalte consoane, cstigarea tonalitatii de pronuntie. Ultimul care se poate pronunta este sunetulr. Legea efortului minim fiziologic careia se supune pronuntia sunetelor face ca sa fie nti emise vocale, apoi labiale (consoane), apoi guturale.n jurul vrstei de 5 luni ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului. Lalatiunea este o expresie articulata si consta dintr-o intensa emisie de repetitii de silabe (reactie circulara). Spre sfrsitul lunii a 10-a, atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptarii. Primele cuvinte pot fi considerate ca un fel de molecule ale vocabularului. Reduse ca material fonetic, aceste prime cuvinte sunt sintagme investite cu functii gramaticale difuze, ele sunt cuvintepropozitii sau holofraze. Desi par opace ca lanturi sintagmatice, holofrazele sunt implicate potential ntr-un vast sistem, ntruct limba functioneaza n mediul apropiat lingvistic al copilului. La 11-12 luni holofrazele sunt folosite activ ca nucleu al unor combinatii verbale ce contureaza un fel de context. Copilul face rapid progrese de ntelegere a vorbirii ce i se adreseaza si a folosirii mai circumscrise a holofrazelor la 11-12 luni. De altfel, aceste prime cuvinte cuprind numeroase imitari de sunete (pisica este numita miau, cinii ham-ham, ceasul tic-tac, focul fu-fu). Numeroase holofraze se leaga de diverse functii somatice si vegetative, punnd n evidenta caracterul pragmatic al comunicarilor verbale. Ele sunt n acelasi timp relative instabile. n functionalitatea comunicarii exista pe de-o parte competenta (capacitatea copilului de decodificare a limbajului adult) si, pe de alta, performanta (capacitatea de a utiliza si produce, de a pronunta cuvinte ca mijloace de comunicare). Competenta este totdeauna mai sensibila si avansata dect performanta. Comunicarea verbala se ncarca afectiv, ceea ce contureaza numeroase conduite noi. Dintre acestea enumeram simpatia si antipatia, gelozia, timiditatea, simularea si imitatia la cerere, dar si cearta (dusumelei n locul n care copilul a cazut). Toate cele descrise mai sus denota o evidenta dezvoltare a sociabilitatii care este ntr-un grad mai evident fata de adulti si fata de copiii mai mari, n schimb fata de copiii mai mici si de aceeasi vrsta, sociabilitatea este saraca. (Adeseori contactul cu copiii de aceeasi vrsta contine elemente de gelozie si usoara agresivitate rapirea unei jucarii).

Gestica
Gestica reprezint ansamblul semnelor produse i emise n permanent de corp. n cea mai mare parte a timpului, acestea nu sunt intenionate ci sunt urmarea unui schimb subtil dintre corp i mediul imediat nconjurtor. Dintre limbajele nonverbale,unul dintre cele mai uor perceptibile este cel al gesturilor.

Acesta ar fi altcatuit din totalitatea gesturilor,conduitelor si comportamentelor pe care le producem cu ajutorul corpului nostrum.De la privire pan la respiraie,trecnd prin gesturile fizice, poziiilei atitudinile corporale.Cuprinde imensa emisie de semnale produse de unul dintre cei mai perfecionati emiatori ai lumii:corpul. Copilul mic transmitee far rnici un efort mesaje pe care oricare alt copil mic le va intelege.E de ajuns sa vezi intense activitate relaionala din cree,din parcurile pentru copii.Adesea,adultul nu acord sufucient atentie acestor mesaje,nu ties a le decodeze,nu le inelege i le rspunde in chip nepotrivit.Confruntat cu aceast lips de inelegere, micuul poate resimi nelinite,tensiune i va creste cantitatea mesajelor i a comportamentelor purtatoare de sens.Va aparea un cerc vicios i acesta va duce la suferina,transpunere in act somatic sau inchidere. Mirosul este un limbaj nonverbal important,limbaj mult prea putin cunoscut,cruia ar trebui sa I se acorde mai multa atentie.Propun,de altfel,c in momentul naterii copilul sa fie plimbat de-a lungul corpului ambilor printi petru a-l face sa simt mirosul acestora, iar acetia sa-i apropie nasul de corpul copilului lor,sa-l adulmece,sa-l respire,punand astfel in funciune mesaje arhaice de recunotere,permiand recrearea unor legturi mai vechi decat viaa. Respiraia i mirosul sunt,de altfel,primele limbaje de care dispunem la venire ape lume.Sunt limbaje esentiale, pe care le pierdem sau le uitam foarte repede, pe care le deformam in chip nefericit, in viaa de azi, mai ales cu parfumuri.

Privirea
O aez pe primul loc la toi copiii mici. E un limbaj nonverbal de o importan extrem. Copiii ne privesc chiar i atunci cnd par s nu ne vad, iar noi i privim prea puin dup prerea mea. Mathilde a fost un copil urltor timp de cinci luni ntregi. Mama ei ne spunea: Pn n clipa n care am realizat c nu o vedeam. Nu m uitasem cu adevrat la ea niciodat. Incredibil. i ddeam ngrijirile de care avea nevoie dar nu i ddeam prezena mea. Nu eram lang ea nici mcar cnd m ocupam de ea. Am neles lucrul acesta ntr-o dimineaa n timp ce o alptam. i n acea zi am privit-o cu adevrat. N-a mai urlat niciodat! Ce nebunie! Cred c este important s gseti rgazul de a-i opri privirea asupra lui, ncercnd s transmii din ochi semne de recunoatere, cci altfel absena privirii sau privirea ce trece prea repede pe lng copil pot fi resimite de acesta ca agresiuni. Privirea este legat de recunoaterea fundamental de care are nevoie orice copil: Nu vreau sa fiu doar privit, ci i recunoscut!. A vrea s prsim idea conform creia atitudinile comportamentale ale copilului se exprim fie n termeni de cerere de dragoste fie n termeni de satisfacie sau insatisfacie. Firete toi purtm o cerere de dragoste dar purtm n egal msur nevoia de a iubi. A ntelege mai bine un copil nseamn a renuna la aceast idee des ntlnit; care const n a nu ntelege i a nu traduce comportamentele n termeni de iubire primit sau maltratat. Multe dintre comportamente sunt legate de nevoia de a fi recunoscut i de a recunoate, de nevoia de a-i circumscrie propria existen n via. Privirea e un mod de confirmare a celuilalt. V vd = existati din punctual meu de vedere. Suntei diferii de mine!. Lea are 10 luni i de cteva sptmni merge de-a builea. ntr-o sear prinii erau aezai n buctrie, iar ea se ndreapt ctre ei venind din salon. ntre cele dou camere trebuie

cobort o treapt de 15 cm. Ajuns n dreptul treptei pune o mn n gol, tatoneaz locul se sprijin n mini i arunc o privire gritoare mamei ce spune parc: Mam e un obstacol! Vino s m ajuti, tiu c vei veni , te atept! Avntul mamei e imediat, dar soul i pune o mn pe bra i i spune: Las-o singur! Tatl i vorbete fetiei: Poi s o faci! Dup cteva minute din ndrzneal n retragere, din privire n privire, triumftoare se ndreapt ctre prini n strigte de bravo!. n aceast situaie putem vedea cum Lea i poate stimula mama doar printr-o singur privire. Prin intermediul privirii copilul ntlnete lumea.

Zmbetul

La mult timp dup Spitz care a semnalat importana zmbetului ca element de socializare, doctorul T. Berry Brazelton, a ncercat s i renvee pe prini , am putea spune, limbajul zmbetului. Contribuia lui la comunicarea dintre prini i copii const n evidenierea importanei zmbetului ca modalitate de calmare i stimulare.Zmbetul nostru , ca i cel al copilului , e o ncercare de familiarizare cu universul n care triete cellalt, un semn al strii de bine. Bineneles nu se poate zmbi la comand.Cnd suntem obosii sau ngrijorai trebuie s ne asumm sentimentele.Dac nu putem zmbi ,putem nva s ne destindem corpul, s ne relaxm umerii i respiraia.De fiecare dat cnd mergem s vedem un bebelu sau un copil mic i vrem s l atingem trebuie s ne relaxm dinainte respiraia, s lsm la o parte din preaplinul tensiunilor i ngrijorrilor din viaa noastr cotidian.Copiii anticipeaz uneori, simt tensiunile adultului i se protejeaz prin comportamente antirelaionale, care le consum mult energie.

Transpunerea n fapt
In vecintatea gesticii se afla transpunerea in fapt.Daca,de exemplu,m repede asupra cuiva pentru a-l muca,pentru a-I aplica lovituri sau daca ii intorc spatele,prin asta spun ceva. Comportamentele agresive,jocurile de tachinare sau cele ceva mai violente sunt tot atatea limbaje folosite pentru a exprima dificilul,conflictualul sau contradictoriul. La copiii foarte mici constructia unui comportament de amenintare (gura deschisa,ipetele ascuite) este adesea o protecie aezatin calea unui comportament exterior perceput drept periculos sau inconfortabil.De foarte devreme, incepand de la zece luni,copilul inva s se aprere , s se protejeze.Unii, cu o dominant agresiva, sunt capabili de acte agresive: s mute, s zgarie, sa ciupeasc de obraji, de nas, de bra, s trag de par, sa tranteasc aciunea lor e de scurt durat, invinsul plange, face gesture de supunere, se ghemuiete, ii inchide ochii sau ii acoper faa cu mana.Invingatorul se departeaz multumit.Am putea face legatura intre aceste fapte agresive din mediul social(cree, locuri publice) i constrangerile la care este supus in mediul familial. Comportamentele agresive ale copiilor ii nelinistesc mult pe aduli, care gandesc in termini de bine i de ru i care inteleg cu greu c este vorba de un limbaj. Transpunerea in fapte,chiar dac acestea sunt greu de suportat i urmate de tot felul de consecine,este adesea salvatoare,este un semnal de alarm sau de chemare ce trebuie ascultat cu atenie.

Transpunerea n act
Ea reprezinta erupia brutala in realitate a unei angoase prea mari,a unui refuz de nesuportat, a unui dezechilibru in reprezentarea lumii. Aceste comportamente brute sau repetitive ce par incotrolabile,legate adesea de o eliberare a agresivitaii sau a angoasei,nemijlocite prin cuvinte sau simboluri, vor fi resimite de cei din jur ca jenante, destabilizatoare si, prin urmare, reduse ori suprimate, in loc sa fie intelese ca limbaje.Ele nelinitesc, mobilizeaz atenia i precipit aciunea adulilor care vor incerca s le suprime sau sa le reduc.Transpunerile in act pot fi de doua feluri:indreptate ctre sine sau indreptate ctre celalalt. Agresiunea indreptat catre sine Se intampl atunci cand beleluul sau copilul ii smulge prul,se lovete cu capul de pmant,se zgarie,se muc, pe scurt, indreapt violenta catre sine sau ctre o parte a corpului su.Unii copii se pun adeseori in pericol, trec mai tot timpul la doi pasi de un accident, ca i cum s-ar juca de-a viata i de-a moartea. O parte a acestor forme de agresiune indreptate catre sine, oricat de paradoxal ar prea, ii dau copilului sentimental c exist, c lupta impotriva dezintegrarii, impotriva unui defect sau a absenei unei parti a corpului sau.S simi c traieti pentru c te doare.Mai tarziu, la adult, fenomenul se regsete in cultivare suferinei ca forma de lupta impotriva golului existenial. Cautarea senzaiilor corporale cu scopul de a simi c exiti inauntrul propriului corp joac un rol existenial in anumite faze ale dezvoltarii. Agresiunea indraptata ctre celalalt Numeroase i in forme foarte diferite, agresiunile indreptate ctre celalalt pot fi reacii sporadice sau, mai grev, modaliti permanente de relaionare in intalnirea cu celalalt.In

primul caz acestea pot fi intelese ca incercri de afirmare-Sunt aici,o confirmare a unei poziii de putere-Lumea trebuie sa tina cont de mine. Transpunerile in act sunt tot atatea limbaje greu de inteles care, la inceput, il amenina pe potenialul aculttor, iar aceasta ameninare ii perturba ascultarea.Prinii i adulii reacioneaz i tocmai din aceasta cauz nu inteleg. Cu alte cuvinte ,san e oferim sa-l ascultm,sa-I oferim atentia noastr,prezenta binevoitoare i ferm a unui punct de sprijin, pentru a-I usura copilului o posibil confruntare.Nimic nu e mai ru decat fuga adulilor in fata cautrii i contradiciilor transpuse in fapte fat de un copil.

Cum comunic bebelusul n primul an de via

De la nastere si pana la varsta de un an, copilul va traversa o perioada complexa, de la plans la gangurit si apoi la vorbit. Acestea sunt uimitoare pietre de temelie pentru realizarile copilului, intr-o perioada atat de scurta de timp, in care se dezvolta abilitatile de vorbire si de limbaj.

Prima luna
Din momentul nasterii si pana implineste o luna, copilasul doarme 16 ore pe zi si alte 6 ore se straduieste sa manance. Se uita fix la obiectele apropiate, dar inca nu le poate urmari cu privirea. Cel mai fascinant lucru e si cel mai evident: creste vazand cu ochii. Copilul intelege vorbirea, cu mult inainte de a incepe sa vorbeasca. Va emite un mic numar de zgomote, ce vor incepe sa insemne ceva, cum ar fi felul sau propriu de a indica foamea si durerea. Aceste zgomote vor include plansul si anumite sunete, pe care copilul le scoate in timp ce respira. Copilul diferentiaza vocea ta de alte sunete. Daca e suparat si te aude vorbind, se linisteste ca prin minune. Focalizeaza din ce in ce mai bine obiectele, dar nu la distante mai mari de 30 cm. Pupilele nu sunt inca dezvoltate, asa ca marginile campului vizual sunt cam incetosate. Incepe sa distinga tot mai multe culori si este atras de formele bine conturate. Spre sfarsitul lunii te urmareste cu ochisorii. Dar nu pentru mult timp.

Luna 2
Bebelusul devine mult mai atent la tot ce se intampla in jur. Isi "exprima" mai bine nevoile si este fascinat de sunete si culori Dezvoltarea senzoriala Bebelusul vede acum pana la 25-30 cm si focalizeaza foarte bine obiectele. Urmareste cu privirea un obiect care se misca prin fata lui, la 15 cm. Iti recunoaste chipul cand stai aproape de el si asta este cea mai mare bucurie pe care o simte. La sunetele puternice raspunde, intorcand capsorul sau incepand sa planga.E incantat de companie Zambeste constient cand te vede sau cand iti aude vocea (ai grija, speculant mai mare nu e pe fata Pamantului). Cand este fericit, rade chiar zgomotos. Tine-l in brate, canta-i si joaca-te cu el cat mai mult. Bebelusul tau are nevoie de multa dragoste si atentie. si fascinat de comunicare Copilul este fascinat de diferitele tonuri ale vocii tale si iti raspunde gangurind. Ii place sa te auda vorbind si te urmareste cu privirea.

Luna 3
Puiul tau aude acum perfect, vede in culori si focalizeaza obiecte foarte mici. Sta treaz mai mult timp si se poate concentra pentru cinci, sapte secunde. Ii place sa-si auda "vocea" si va incerca cele mai diverse tonuri, gangurind tot mai mult. Expresia fetei traduce starea pe care o are (teama, bucurie sau suparare).

Luna 4
La 4 luni bebelusul nu vorbeste inca. In sfarsit, individul (adica Puiul, Bebita, Sufletel etc.) isi tine capsorul sus, fara efort. Apuca bine obiectele si le trece dintr-o manuta in alta, fiind fascinat de jucariile care zornaie. Isi ridica pieptul si capul cand sta pe burtica, urmarind tot ce se intampla in jur. Se intampla des ca puiul tau sa se trezeasca primul dimineata si sa-l gasesti jucandu-se. Incepe sa fie cumsecade! Se joaca Minunea zambeste si gangureste pentru a-ti atrage atentia, adora sa se joace in timp ce mananca si protesteaza cand vrei sa-i iei jucariile. Nu-i place sa fie luat in brate de persoane necunoscute, mai ales daca tu nu-i esti prin preajma.

Luna 5
Incepe sa incerce sa stea in fundulet,si se rostogolesc de pe o parte pe alta. Acum poate sa-si tina singur si biberonul. Aparitia primului dintisor incepe sa-l deranjeze, asa ca jucariile de plastic devin preferatele lui larontait. Daca il ajuti, sta in fund fara probleme. Gangureste sau se opreste din plans cand aude muzica. Ii place sa se auda "vorbind" si incearca sa-ti atraga atentia. Se intampla uneori sa fie trist. Chicoteste si gangureste tot mai mult, incercand sa te imite. Compara obiectele intre ele, analizandu-le mai mult timp. Incearca sa se joace cu propria imagine din oglinda, fara sa se recunoasca.

Luna 6

Striga-l pe nume pe micutul tau si vei vedea ca intoarce capsorul, ca dovada ca stie cum il cheama. Bebelusul se sprijina in manute si in genunchi, ca sa mearga de-a busilea. Poate sa tina cate un obiect in fiecare manuta si ii place sa le arunce pe podea. Incepe sa fie mai sigur pe el, imbunatatindu-si echilibrul. Cand vrea sa fie luat in brate, plange ca sa te santajeze sau "vorbeste" in limba lui, isi ridica manutele aratandu-ti foarte clar ce vrea. Sta in fundulet si este fericit pentru ca acum vede lucrurile dintr-o alta perspectiva. Se rostogoleste de pe spate pe burtica si invers. Primele interdictii si Din tonul vocii tale intelege sensul lui "nu" si te asculta. A venit si vremea asta! Ii place tot mai mult sa aiba un partener de joaca. Adora sa se joace in baita, iar schimbatul scutecelor si hainutelor poate fi pentru tine o grea incercare.

Luna 7
Strengarul tau poate prinde intre degetul mare si aratator obiecte foarte mici. Pentru ca este deja campion la mersul de-a busilea, acum se sprijina intr-o singura manuta, in cealalta tinand o jucarie. Daca sta intins pe burtica, se poate aseza singur in fundulet. Se distreaza teribil daca-l lasi sasi faca de cap in fata castronelului cu mancare. Se mozoleste, dar reuseste sa bage si-n gurita putina mancare. Nu-i place singuratatea si Daca nu-i place vreun obiect, il arunca fara sa stea pe ganduri. Stie deja sa bata din manute si nu-i place sa stea in camera cu usa inchisa. Recunoaste persoanele pe care le-a mai vazut si isi manifesta teama fata de straini.

Luna 8
Acum e o adevarata personalitate. Cu bune si chiar cu rele. Ii place sa se agate de tarc, incercand sa se ridice in picioruse. Colinda cu premergatorul toata casa si este fascinat de lucrurile noi pe care le descopera. Daca tot sta in fund, manutele le foloseste studiind obiectele din jur. Pe cele mici le apuca doar cu o mana, iar pe cele mai voluminoase cu ambele. Prefera compania copiilor si Alege jucaria care-i place cel mai mult si ii place compania altor copilasi. Daca prietenul lui de joaca plange, va incepe si el sa planga. Nu-i place sa-si vada jucariile in "maini straine". cere papa Puiul tau le "explica" tot timpul cate ceva jucariilor, bolborosind pe intelesul lui. Spune "papa" si face cu manuta "pa" la plecare. Isi aminteste jocul pe care l-a jucat ieri si gaseste cu usurinta obiectele ascunse. Nu-i place sa faca de prea multe ori acelasi lucru, il plictiseste repetitia, monotonia.

Luna 9
Nu-i mai ajunge casa. Trebuie sa fii atenta tot timpul, sa anticipezi gesturi si miscari care pot deveni periculoase.

Voinicelul face mari progrese. Sprijinit de mobila se ridica in picioruse si sta pentru putin timp. Cu sufletul cat un purice, dar cu multa ambitie, va incerca sa faca un pas lateral, tinandu-se bine cu ambele manute de patut. Ajutat, bea din canita, pentru ca acum stie sa-si arcuiasca buzele. Treptat, miscarile degetelor devin mult mai precise si micutul tine chiar doua obiecte intr-o manuta. Te vrea numai pentru el si Puiului tau ii place sa se simta "buricul pamantului". Deseori il vei surprinde cerandu-ti din priviri aprobarea pentru ceea ce vrea sa faca. Daca-l atrage un lucru anume, arata spre el, il cere cu toata hotararea. Ii place sa-l alinti si iti ofera pupici la schimb.

Luna 10
Copilasul tau se ridica singur in picioruse, dar acum stie sa se si aseze, fara sa cada. Cu cat va fi mai sigur pe el, cu atat va renunta la manutele care-l ajuta sa se sprijine de mobila. Incearca sa se suie singur pe canapea, fara sa-si puna problema daca se va putea da jos de acolo singurel. Vrea jocuri "de societate" si Puiul tau adora sa se joace de-a v-ati ascunselea sau sa rostogoleasca mingea. Daca l-ai obisnuit cu un anumit ritual, el stie perfect cand urmeaza si asteapta sa se intample. Face cu manuta la plecare si cauta intotdeauna aprobarea ta.

Luna 11
Voinicelul tau tine minte evenimentele importante. Daca i-a placut intr-un loc, ii va placea de fiecare data cand il duci acolo. Dezvoltarea fizica Nazdravanul tau se ridica singur in picioruse si face cativa pasi, sprijinindu-se de mobila cu o singura manuta. Bea singurel din cana. Sa nu fii surprinsa daca-l vei vedea redescoperind mersul de-a busilea. Unii copii pornesc mai greu la mers si fac acum primele ture in patru labe. Toti copiii gasesc acest mod de deplasare mai eficient si apeleaza la el ca sa ajunga repede la "tinta". Scotoceste si Ii place sa exploreze singur fiecare coltisor al casei, dar intr-un loc necunoscut vrea sa te aiba tot timpul langa el. Rade din ce in ce mai mult si sunt tot mai multe situatiile care-i trezesc buna dispozitie. Cartile il fascineaza si adora sa-i arati poze. Ii place sa se joace alaturi de alti copii, dar nu cu ei (joaca paralela). Jucariile lui sunt doar ale lui, in schimb, le-ar vrea pe ale celorlalti.

Luna 12
Copilasul tau sta in picioruse fara sprijin si face cativa pasi in linie dreapta. La inceput ii e teama si se opreste brusc, cel mai adesea cazand in fundulet. In momentul in care va fi foarte sigur pe el, va invata sa ocoleasca un obstacol. Puiul tau vrea sa manance singur cu lingurita, dar nu nimereste gurita totdeauna. Despartirile sunt dureroase si Puiul tau isi exprima emotiile si deseori plange cand pleci de acasa. Ajuta-l sa aiba incredere in el si evita sa-l pui in situatii carora nu le poate face fata.

Depistarea problemelor de comunicare n primul an de via

Observati cu atentie reactiile si manifestarile copilului. E posibil sa aiba o problema in cazul in care observati ca : Nu reactioneaza si nu se orienteaza spre sursa sunetului atunci cand acesta se produce (pana la 2 luni). Realizeaza contactul vizual rar sau nu il mentine (ca mama, aveti impresia ca va "matura cu privirea"). Pare absent, nu este interesat de oameni si obiecte (pana la 4 luni). Nu raspunde imitativ la zambet, zgomote, sunete si gesturi. Nu gangureste si nu vocalizeaza (pana la 10 luni). Plange si surade foarte rar. Va priveste cu mare atentie buzele in timp ce vorbiti.

Copilul implineste in curand un an. Dupa aceea nu se mai discuta despre varsta copilului in luni, ci in ani. Ajunsa la acest moment, orice mama priveste inapoi asupra anului scurs. Copilul a facut progrese uriase, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul sau si care are o vointa proprie. Satisfactia cea mai mare a unei mame este de a fi constienta de increderea copilului in ea si de faptul ca el o cunoaste. Orice mama ia o multime de hotarari, din instinct, fara a reflecta prea mult. Cand este nesigura, copilul ii arata prin reactiile lui daca solutia adoptata este cea mai nimerita. Incercarile si greselile fac parte din viata parintilor si nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mama de emotii sau de situatii neprevazute. Primul an din viata bebelusului este dominat de cele mai multe si mai mari schimbari. In primul an, bebelusul creste repede, ii erup primii dintisori, spune primele cuvinte, face primii pasi si descopera in fiecare zi lucruri noi.

Bibliografie
Emil Verza-Psihologia varstelor 1981 Jacques Salome-Mami,tati,ma auziti http://www.mami.ro/copilul-tau/primul-an-de-viata-pe-luni/ http://www.despresuflet.ro/forum/comunicare-f40/comunicare-copilului-in-primul-an-deviata-t577.html http://www.utilecopii.ro/articole/bebelusi/cum-comunica-bebelusul-gangurit-si-planset-inprimul-an-de-viata/5697/ http://www.scritube.com/sociologie/asistenta-sociala/STADIILE-DEZVOLTARII-PSHICEDe195961924.php http://www.superbebe.ro/articol_2472/dezvoltarea_intelectuala_in_primul_an_de_viata.html