Castravete Cucumis sativus Familia Cucurbitaceae Nelipsit din orice buctrie, n stare proaspt , sau conservat, n murturile de iarn,

rn, sau n murturile clasice rneti, mai nou foarte folosit i n industria cosmetic. Aadar, castravetele , o legum foarte important n cultura din ara noastr.

Originea i rspndirea- castravetele este originar din China , n ara noastr se cultiv n toate regiunile. Scopul culturii- fructele tinere de castravei se consum n stare proaspt sau conservat. Caracterele botanice i biologice este o plant anual cu rdcini trasante , care se dezvolt la adncime mic n sol ,cca 30 cm. Tulpina este trtoare, la unele soiuri ajungnd pn la 2-2,5 m lungime , cu mare capacitate de lstrire i ramificare dac se

ciupete vrful vrejului principal. n contact cu solul umed, formeaz uor rdcini adventive. Frunzele sunt lung-peiolate, pentalobate, acoperite cu peri aspri. Florile unisexuate, galbene, sunt dispuse la baza frunzelor. Cele femele se formeaz n numr mai mare pe ramificaiile de ordin superior i se recunosc uor dup ovarul inferior ngroat. Polenizarea este alogam, entomofil. Soiurile cultivate n ser formeaz fructe fr a fi avut loc fecundarea ( prin partenocarpie). Fructul este o melonid alungit, de form i mrime diferit, dup soi. Seminele sunt albe-glbui, au facultatea germinativa de 80-90 % i se pstreaz 4-5 ani. Soiuri- cornichon este un soi timpuriu care se cultiv n special pentru conserve. Fructele sunt mici 8-12 cm lungime, cu form oval- alungit, culoarea verde mai albicioas spre vrf, cu numeroase brobonele pe suprafa. Se pot recolta dupa 50-55 zile de la rsrire. Hokus si tezier. Sunt tot soiuri cu fructe mici, cultivate in special pentru export si industrializare. De bistrita are fructul de mrime mijlocie (15-20 lungime), suprafaa neted, de culoare verde-inchis, cu dungi mai deschise, care se prelungesc de la baza pana la jumatate. Este un soi timpuriu (50-55 zile de la rasarire la prima recoltare). Delicates este un soi semitimpuriu (55-60 zile) cu fructul cilindric, lung de 20-30 cm de culoare verde-inchis. Pe suprafa are numeroase broboane cu periori albi. Generous- este un soi semitimpuriu, cu fructele drepte, cilindrice, putin ingrosate la mijloc, avand o lungime de 20-25 cm si 3,5-4,5 cm in diametru. Culoarea fructelor este verde-inchis. Soiuri de perspective pentru cultura castraveilor de conserve n condiii de mecanizare sunt: levo, nimbus, pioneer s.a. (hibrizii f1) care au fructificare simultan. Cerintele fa de factorii de mediu- castraveii sunt plante pretenioase fa de cldur. Semintele incep sa germineze la temperature de 12 grade celsius. Temperatura optima de vegetatie este de 25-30 grade celsius. Fa de lumin i umiditate are cerine mari. In regiunile secetoase cultura se irig. Seceta influeneaz calitatea fructelor favoriznd amreala acestora. Cere soluri uoare, permeabile, afnate, cu reactive neutral. Se obin rezultate bume n urma aplicrii a 30-40 t| ha gunoi de grajd bine descompus, combinat cu 300- 350 kg/ ha superfosfat si 100 kg/ha sare potasic sau sulfat de potasiu. Tehnologia culturii Ca plante bune premergtoare pentru cultura castraveilor sunt legumele din grupa verzei, rdcinoasele i leguminoasele.

Solul se ar adnc din toamn, incorporandu-se gunoiul de grajd si ingrasamintele minerale cu fosfor si potasiu. Primavara se aplica si ingrasamintele cu azot ( 100-150 kg/ha). Da rezultate foarte bune ingrasarea locala la cuib cu 15-20 t/ha mranita. Castravetii se cultiva prin semanatul direct si numai pentru culturile timpurii se produce rasad. Tehnologia moderna, in conditii de mecanizare necesita modelarea terenului in brazde de 94 cm la coronament. Pentru erbicidare se aplica 6-8 l/ha balan n 450 l ap cu 10-15 zile inainte de semnat. Se seamn cu maina SPC -6, un rnd pe brazda la soiurile de salata si 2 randuri la cele de conserve . norma de samanta este de 3-4 kg/ha iar adancimea de semanat 3-4 cm. In culturile timpurii se pot semna deodat i perdele de protecie (cu lise) din porumb care se amplaseaz la interval de 8 brazde. Epoca de semnat este la sfritul lui aprilie- nceputul lui mai, pentru cultura de var (timpurie) i ntre 15 iunie- 15 iulie- 5 iulie, pentru cultura de toamn. Ingrijirea culturii- pentru afnarea solului se fac praile superficial (2-3) cu care ocazie se i muuroiesc plantele. Rasaritul se executa cand plantele au o frunza, lasand distant pe rand intre plante de 1520 cm. plantele se rup, nu se smulg. Irigarea (4-6 udari) se face folosind norme de 300-400 m3 apa la ha mentinand in sol 7080% din capacitatea de camp. Fertilizarea suplimentar se face la nceputul nfloritului cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu. Combatarea bolilor i duntorilor se face prin tratamente cu caratan 0,1% sau morestan 0,04% preventive sau curative (pentru fainare); cu zeama bordeleza 1% pentru antracnoza si bacterioza i cu dithane M-45-0,3 %. Pentru duntori se aplic tratamente cu CARBETOX 0,4% (afide), Acaricidol 0,4% (pentru paianjenul rosu) Ekatox 0,07% (paduchi de Frunze) Recoltarea se face periodic la 2-3 zile, cand castraveii au mrimea specific soiului i culoarea verde. Pentru conserve se recolteaz fructele mici de la 5-6 cm la 8-12 cm si se calibreaz dup dimensiuni. Perioada de recoltare ncepe in iunie la culturile de var i la sfritul lui augustseptembrie la cultura de toamna. Productia este de 20-30 tone la soiurile cu fructe mari si de 10-12-15 tone la cele de conserve.

Pentru industria de conserve, n perspective este prevzut mecanizarea integral a culturii. In acest scop se folosesc soiuri cu fructificare simulta- n, care cresc n form de tuf. Se seaman mai des iar n faza cand pe fiecare lastar sunt 2-3 fructe de marimea optima se face recoltarea cu combina, prin desfiinarea culturii.