CATEVA CONSIDERATII CU PRIVIRE LA TRASEUL SI CRONOLOGIA BRAZDEI LUI NOVAC DE NORD* COSTIN CROITORU (Braila) Augustus hotarise, dupa egecul din Germania, stoparea expansiunii Imperiutui si ‘recerea la o politica defensiva pe frontierele li naturale: Atlantic, Rhin, Duntre, Eufrat, desert african’. La granija dundreand, pentru realizarea acestuideziderat, politica imperial, tn functie de raportul de forte existent, prezints tri importante trastturi”: a) transferarea populafilor existente aici in Imperiu si crearea unor ,spatit de sigurania”, ’) plitiea de stipendii acestor populati, att pentru a nu intreprinde expediti in Imperiu, eft si pentru a opri avansarea altor neamuri spre aceastt zon’; ©) anexarea la Imperiu; Pentru ca aceste misuri si fie respectate, ele trebuiau concretizate pe teren print 1m sistem defensiv. fa epoca romand, principalul sistem defensiv, in lipsa frontierelor naturale, era valu de pamint cu ganful aferent. Determinarea datirii unor astfel de Iucrdi, eit sia circumstanfelor in care ele au fost ridicate, in lipsa unor izvoare scrise sau a unor descoperiri arheologice clocvente, amine la stadiul de ipotezA. Primele ineercari de explicare ale unor construct de acest ‘gen vin din partea cronicarlor secolelor XVII - XVIII, conform cérora toate valurile din Dacia ar fi opera imparatului Traian’. Seria analizelor stinjfice, bazate pe informatiile oferte de arheologie si de tradita literar8, consacrate acest subiect este deschisi de V. Parvan', in 1926, siea continua si astizi® * Muljumim é-lui Valeru Sirbu pentru sugestie lute pe parcursul redactiril studiuli "Tacitus, Anale, 1,3, 6; 6, 11, 4; Cassius Dio, 56, 33; 2'V. Sitbu, Despre unele probleme de arheologie si istorie ale Campiei Brile in sec. I~ II em, CDI, I, 1986, p.189-197. "'M, Costin, Opere, Bucuresti, 1958, ed. P. P. Pansitescu, p.623-624; Idem, Letopisetal Tarit Moldovei, ed. M. Kogilniceanu, 1, in Cronicele Romdniei, 1, Bucuresti, 1972, p.247-249; D. Cantemir, Descriptio antigui et hordierni Status Moldaviae, ed. Academici Romane, 1872-1875, Bucuresti p23. * Getica, 0 provoistorie a Daciei, Bucuresti, 1926, p.127-128. Contibutile lui Gr. G. Tocitescu, Limesul Aluian si castelul idava de ldnga Campulung, mss. \a Biblioteca Academiei, vol. 5139, 3-39; Idem, Valurile, mss. la Biblioteca Academiei, vol. $138, p.332-348; si P. Polonic, Despre valuri, drumuri si cet din pile locuite de romdni, mss. la Biblioteca Academie, 1, 22, apud Cr. M. Viadescu, Noi observarit privind traseul Brazdei lui Novac de nord pe raza jud. Mehedini, 'SMMIM, 10, 1977, 14, p.79, anterioare fui V, Parvan sunt de ordin topografic.314 Costin Croitoru Inire acestechestuni,o problema foarte dezbaruta este aceea cu privie la tase, atara si, implicit, utltateavalufui de pamint numit de specialist Brazda lui Novac de Nord. Acesta separt zona de cimpie de cea colinard, pornind de la. Drobeta-Turmu Severin® si putind fi identificat pana spre Braila’. Dac& in privinta capatului vestic, se mai foloseste si atiziinformatia lui D. Tudor, conform eareia punctl terminus al Brazdei lui Novac de Nord s-ar afla la Hinova’, in ceea ce priveste capttul estic situatia este controversat8. Acesta este identficat la Pietroasele Jud. Buz), dupa ultimele cercetai perieghetice’, informatiile lui P. Polonic, de atitea ori confirmate'” find ignorate. Punem ‘ns aceast inadvertent pe seama faptului ci in zona Buziu - Braila valu traverseazh CCimpia Bardganului, unde se practicd o agrculturd intensivi,astfel cd urmele Bracdei at fi putut dispare in timpul scurs inte cereetirile mentionate. De atfl, orice evaluare cronologicé am da valului, ridicarea sa doar pind la Pietroasele nu este justificatt, necesitatea de a contola culuarul dntre Carpaji si Duntre, zona predilecté a atacurilor Iimpotiva Imperilui, find desigur cunoscuté straeyilor romani. In plus, la ridicarea ‘marelui val romani trebuie s fi avut in vedere princpiulstraegic, utiliza la efectuarea unor constructii similare'', astfel incit, in ipoteza cA lucrarea a fost dus& la bun sfirsi considerim ci marginea estic a Brazdei lui Novac de Nord ar trebui cAutat’ undeva pe ‘malul Dundei sau al Sirtali- {In privinga dati, in ipsa susclor primare, se constaté aceeasi nesiguran. In timp, s-au fundamentat trei ipoteze mai importante’, dup cum urmeaz’: 1. Brazda ar fi fost ridicata 1a mijlocul secolului I p.Chr., fiind pusd in legatura cu politica ,spatiului de sigurana”. 2. Brazda ar fi fost construits in secolul al IV-lea p.Chr., ca urmare a recuceririlor lui Constantin cel Mare! § Veri C. H. Opreanu, Dacia romand si barbaricum, Timigoara, 1998, p32-34, 62, 73, cu bibliografia probleme, ®M. Davidescu, Drobera in sec. IV-VI en., RM, 1, 1976, p43. *P. Polonic op. cit. Veri fig. 1 "D. Tudor, Oltenia roménd, Bucuresti, 1960, p.244, * D. Tudor in 1960, cu rezultaele publicate in op. cit, p.248 si Cr. M. Viadeseu in 1979, cu reaultatele publcate in Traseul Brazdei lui Novae de Nordin jud. arges, Olt, Dimbovifa, SMMIM, 12,1979, p60 "CC. Petolescu, Dacia si Inperiul Roman, Bucuresti, 2000, p.199, 0.121. * Veai M. Bruciu, Cercetdr privind valurile ante din sudul Moldovei, DER, 1995, 231-232. * Qa patra ipotezA atribuie valul sefului got Athanaric, care Lar fi idicat in 375 p.Chr. in faja Pericolului hunic, Ammianus Marcellinius, XXXI, 3, 6-8. O astel de lucrare depasea inst puterea vizigoflor, D. Tudor, OR, p.250. Valul atribut lui Athanaric poate fi identifica in Moldova, intre Toc. Ploscujeni (pe Siret) si Stoican (pe Prut), M. Bradiv, Cercerdri arheologice in zona velului lui Athanarie, Danubius, VIM-IX, 1979, p.151-164 © V, Parvan, op. cit, p.128; K. Horedt, Cu privire la problema valurilor de péimint dln Banat $1 Grisana, SCIV, 16, 4, 1965, p.728; I. Bamea, O. Hiescu, Constantin cel Mare, Bucuresti, 1982, P.112; C. €. Petolescu, Varia Daco-Romana (VU-VII), Thraco-Dacica, 5, 12,"1984, p.187-188; CH Opreanu, op. cit, p.22-23, ec *'D. Tudor, op. cit, 250-251; R. Vulpe, Valla de la Valachie, de Basse-Moldavie et du Boudjak, ‘Actes du IX-e Congrés, p.267-276; Cr. M. Viddeseu, O. Stoica, N, Moghior, Brazda lui Novac peBrazda lui Novac de nord 315 3. Valul ar delimita la nord de Dundre spafiul dominatiei bulgare, find ridicat in sec. VIL - IX p.Chr.%. Aceasti ipotez’ nu este confirmaté de nici un argument atheologic, din spatiul dintre Dunare si Brazda lipsind fortificaii, drumuri sau necropole importante care ar putea fi atribuite bulencilor. in cele ce urmeazi vom incerca sa analizim citeva dintre argumentele care icarea valului in secolul I p.Chi.,respectiv IV p.Chr. Brazda lui Novac de Nord are sanjul orientat spre nord, find ridicath fri Indoiald de citre cineva care se afla pe linia Dung, interesatfiind S40 apere. Scopul s8u defensiv', este evident daca avem in vedere caractersticile tehnice - in 1978 valul mai pistra o inalfime medie la suprafafa terenuJui de 0,50 /3 m, cu o ad@ncime a santului de 0,50 1 2m”, si taetice - pe teritoriul Oltenii, din loc in loc, in spatele Brazdei existau turmuri de observatie si semnalizare, unul fiind identficat Ia 2 km. de Hinova'’, pe cota 250, iar altele pe dealul Bucovatului si, respectiv, pe teritoriul satului Sarbatoarea (Comuna Bucovar, juderul Dol)), ta cota 170. Cel pusin temetiile acestor posturi fuseser construite din piatra®. fntrucit Brazda nu a fost cercetatA prin fotografi aeriene, nu putem. sti sigur dact existau puncte de trecere controlate peste acest cordon defensiv™,totusi nu se exclude posibilitatea existenfel inre turnuri a unui punct de trecere, eu atft mai mult cu cit in Lunca Jiului Bracda nu se mai observa, fiind apoi identificata pe aria orasului Craiova. Aceste principii defensive, cum am arta, nu ar putea fi puse decit in legiturd cu douk momente specifice petrecute la Dunarea de Jos: crearea ,spatiului de siguranta” ‘ord-dunarean la jumatatea secolului I p.Chr.5irecucerirle lui Constantin cel Mare. ‘Asadar, prima ipoteza atribuie ridicarea valului guvernatorului Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Conform acestei opinii constructia Brazdei lui Novae de Nord sar Incadra in parametrii politcit ,spafiului de siguranfa”, practicat in secolul I p.Chr. de guvernarea romana”, delimitind la nord cordonul defensivridicat in fata Duna plaseaza ‘eritoril jud. Dol, SMMIM, 11, 1978, p.163-164; E. M. Constantinesca, Memoria paint dintre Carpaji si Dunare, Bucuresti, 1999, .27, 38, ee '°U. Fiedler, Studien zu Graberfeldern des 6. bis 9. Jahrhunderts an der unteren Donaus, tI Bona, 1992, p.38; Contra T. Samowski, U. Fledlor, Sudien su Graberfeldern des 6, bis . Jahrhunderts an der unteren Donau (recenzie), Archeologia? 45, 1994, p.118-119, apud C-H, Opreanu, op. cit, n.25 126, p43. "°C. H. Opreanu, ap. cit, p-32, considerd c& rolul acestui val de pimént era de naturl birocraticd, ‘marci litimea cordonului sanitar institut de catre romani tn faja Moesiei, "'D. Tudor, op. cit, 244. " 'Situat pe culmea celui mai inalt deal din vecinatate, tumul oferd o vizibilitate perfect, cu postbii de semnalizare spre Hinova si Dobeta, Cr. M. Vi8descu, SMMIM, 10, pS " Aceste utime turnuti ar fi fost identificate de arhitectal Craiovei, ingiverul Vincenz, D. Tudor, apt, p249, CM. Vildescu, SMMIM, 11,16, p.159, nua mai psi in 1978 wemele lr. ‘Tradiia orala pastreazh informatii despre existenja unor wmuri Iingh Brosteni si Fosea, ‘eidentiticate ins In teren, Cr. M. Viddescu, SMMIM, 12, 0.17, p.137 2 C,H, Opreanv, op. cit. P32. 2D. Tudor, op cit. p.246, considerk cin zona amintits Brazda a fost dstrus, ® D. M. Pippidi, Tiberius Plautius Aelianus gi frontiera Dundrié de Jos in sec 1 en., CVR, 1967, 287-329,