DECLARATIA DE IDENTITATE

Miscarea cooperatista mondiala reuneste 230 organizatii nationale, din mai mult de 100 de tari. Alianta Cooperatista Internationala (ACI) cuprinde circa 800 milioane de membri, fiind, de departe gigantul nr. 1 al lumii. Infiintata in anul 1895, ACI este, ca vechime, a doua organizatie nonguvernamentala din lume, dupa Crucea Rosie Internationala. Prima cooperativa viabila din lume a fost infiintata in anul 1844, in Anglia, de catre Pionierii de la Rochdale. Generatiile care au succedat-o si Alianta Cooperatista Internationala (ACI) si-au extras principiile din regulile formulate de catre Pionierii de la Rochdale.
Alianta Cooperatista Internationala, la Congresul sau aniversar din septembrie 1995, la Manchester, a adoptat Declaratia privind Identitatea Cooperatista. In Declaratie s-a inclus o definitie a cooperativelor, o enumerare a valorilor de baza ale Miscarii si o revizuire a setului de principii ce urmeaza sa orienteze activitatea organizatiilor cooperatiste la inceputul secolului XXI. Inca de la crearea sa in 1895, ACI a fost preocupata de definirea cooperatiilor si de elaborarea principiilor ce trebuie sa stea la baza organizarii si activitatii cooperativelor. In decursul timpului, Alianta a facut doua declaratii oficiale privind principiile cooperatiste, prima in 1937 si cea de-a doua in 1966. Aceste doua versiuni prealabile, ca si reformularea din 1955, au constituit incercari de a explica modul de interpretare a principiilor cooperatiste in lumea contemporana. Unul dintre principalele motive pentru elaborarea documentelor privind identitatea cooperatista a fost acela de a reflecta varietatea de forme sub care exista organizatiile cooperatiste in toata lumea, diversele necesitati pe care le servesc si diferitele societati in cadrul carora actioneaza. Declaratia privind identitatea Cooperatista a defineste clar, inca de la inceput, cooperatia: O cooperativa este o asociatie autonoma de persoane reunite in mod voluntar, in scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor comune de natura economica, sociala si culturala, prin intermediul unei institutii detinuta in comun si controlata in mod democratic. Definitia cooperatiei pune in evidenta trasaturile caracteristice unei cooperative. Definitia spune despre cooperativa ca este autonoma, adica nu depinde de guvern si de firmele private; este o asociere de persoane, deci cooperativele sunt libere sa defineasca persoane in orice mod doresc ele; aceste persoane se reunesc in mod voluntar, din proprie initiativa, calitatea de membru nefiind obligatorie. Membrii cooperativei isi satisfac nevoile si aspiratiile din punct de vedere economic, social si cultural. Aceasta definitie subliniaza ideea organizarii cooperativei de catre membrii sai pentru membrii sai. Cerintele unui membru reprezinta scopul esential pentru care cooperativa exista. Cooperativa este intreprinderea cu proprietatea in comun si organizata democratic. Aceasta afirmatie scoate in evidenta faptul ca dreptul de proprietate este distribuit intre membrii sai pe baze democratice. Aceste doua caracteristici ale dreptului de proprietate sunt importante in distingerea cooperativelor de alte tipuri de organnizatii, precum firme cu capital controlate sau cele guvernamentale.

Declaratia Valorilor din 1995, adoptata de Congresul de la Manchester, cuprinde: Cooperativele se bazeaza pe urmatoarele valori: autoajutorare, democratie, egalitate, echitate, cinste, responsabilitate sociala si solidaritate. Autoajutorarea se bazeaza pe credinta ca toti oamenii pot si trebuie sa lupte pentru a-si hotara si controla propriul lor destin. Indivizii isi dezvolta, deasemenea, aptitudinile prin activitatile desfasurate in cooperativa si participa, democratic, la cresterea cooperativei lor.

Cooperativele se bazeaza pe egalitate. Membrii au drepturi de participare, dreptul de a fi informati, de a fi audiati si de a participa la luarea deciziilor. Asocierea membrilor trebuie realizata intr-o modalitate in care toti sa fie egali in drepturi.
Echitatea se refera, in primul rand, la modul in mambrii sunt considerati in cadrul cooperativei. Ei

trebuie tratati in mod rchitabil in felul in cere sunt retribuiti, pentru participarea la activitatea in cooperativa, prin dividende, repartitii din rezervele de capital, reducerea costurilor, etc. O alta valoare operationala este solidaritatea. In cadrul unei cooperatii, solidaritatea asigura ca activitatea cooperatista sa nu fie o forma deghizata a interesului propriu limitat. Membrii unei cooperative au responsabilitatea sa asigure conditii ca toti sa fie tratati cat mai cinstit posibil, ca principiul interesului general sa fie luat in considerare in permanenta, sa se depuna un efort constant in modul de a trata cinstit toti angajatii.
Membrii cooperatori cred in valorile etice ale cinstei, deschiderii, responsabilitatii sociale si ale grijii pentru ceilalti. Pe langa traditia speciala a onestitatii, cooperativele au aspirat intotdeauna sa incheie tranzactii cinstite cu membrii lor, care la randul lor au extins onestitatea cu ceilalti. Celelalte valori emana din relatiile speciale ale cooperativelor cu comunitatile din care fac parte. Ele sunt deschise membrilor acelor comunitati si au sarcina sa sprijine indivizii. Asemenea valori, cinstea, deschiderea, responsabilitatea sociala si grija pentru ceilalti pot fi gasite in diversele tipuri de organizatii, reprezentand o caracteristica fundamentala a activitatii cooperatiste. Congresul de la Manchester a adoptat o serie de principii noi ale miscarii cooperatiste, in consens cu transformarile si mutatiile ce se petrec in viata si activitatea organizatiilor cooperatiste. Principiile confera sistemului stabilitate si continuitate, acestea fiind dependente unele de celelalte.

1)

2)

3)

4)

5)

In Declaratia din 1995 sunt enumerate sapte principii: Asocierea membrului este voluntara si deschisa. Pe langa faptul ca oamenii aleg in mod liber si voluntar apartenenta lor la cooperative, acest principiu interzice discriminarea. Cooperativele sunt deschise tuturor persoanelor care pot folosi serviciile lor si doresc sa accepte responsabilitatile calitatii de membru, fara deosebire de sex, discriminare sociala, rasial, politica sau religioasa. Controlul democratic al membrilor. Membrii cooperativei sunt activ implicati in stabilirea si luarea deciziilor-cheie, fie in cadrul adunarilor generale, fie datorita rutinei activitatilor desfasurate zilnic de cooperative. In toate cooperativele, cei care isid esfasoara activitatea ca reprezentanti alesi sunt raspunzatori in fata celorlalti membri. Participarea economica a membrilor. Membrii contribuie in mod echitabil si efectueaza un control democratic asupra capitalului cooperativei lor. In esenta, ei isi pot aduce contributia la capital in trei moduri. In majoritatea cooperativelor, investesc in cooperativa pentru a beneficia de calitatea de membru. In al doilea rand, pe masura ce cooperativele prospera, ele isi pot crea rezerve, ce provin din retinerea unor castiguri rezultate din activitatea organizatiei. In al treilea rand, cooperativele pot astepta ca membrii lor sa contribuie in mod regulat la capital prin parti ale dividendelor lor, pe baza rotatiei sau pana la pensionare. Cand activitatile desfasurate de cooperativa creeaza surplusuri, membrii ei au dreptul si obligsatia sa decida modul in care aceste surplusuri sa fie alocate. Autonomie si independenta. Principiul autonomiei se adreseaza in esenta necesitatii cooperatiilor de a fi autonome in acelasi fel cum intreprinderile controlate de capital sunt autonome in tranzactiile cu guvernul. Principiul afirma: Cooperativele sunt organizatii autonome, controlate de membrii sai. Daca incheie contracte cu alte organizatii, incluzand guvernul, sau isi majoreaza capitalul din surse externe, acest lucru se face in termenul ce asigura controlul democratic al membrilor sai si mentine autonomia cooperativei. Educarea, instruirea si informarea.
Acest principiu subliniaza importanta vitala a educatiei si instruirii in cadrul cooperativelor. Educatia inseamna mai mult decat simpla distributie a informatiei; ea inseamna angajarea

mintilor membrilor cooperatori, a liderilor alesi, a managerilor si angajatilor pentru o intelegere completa a complexitatii si bogatiei gandirii si actiunii cooperatiste. Instruirea inseamna siguranta ca toti cei asociati cu cooperativele au indemanarea ceruta pentru a duce la bun sfarsit, in mod efectiv, responsabilitatile ce le revin.

6)

7)

Cooperarea intre cooperative. Acest principiu afirma: Cooperativele isi servesc membrii mult mai eficient si intaresc miscarea cooperatista prin activitatea comuna desfasurata in cadrul structurilor locale, nationale, regionale si internationale. Cooperativele pot sa ajunga la un potential maxim printr-o colaborare practica, riguroasa. Ele pot realiza mult pe plan local, dar inacelasi timp trebuie sa se lupte continuu pentru a realiza benficiile unor organizatii mari, in timp ce-si pastreaza avantajele proprietatii si ale implicatiei pe plan local. Preocuparea pentru comunitate.
Cooperativele sunt organizatii care exista in primul rand pentru beneficiul membrilor lor. De aceea, cooperativele sunt strans legate de comunitatile unde exista. Depinde totusi de

mmbrii cooperatori proportia si modalitatile specifice in care ei isi aduc contributia in cadrul comunitatii.
Principiile cooperatiste, reunite intr-un singut tot, reprezinta forta motrice a miscarii. Acestea modeleaza structuri si determina atitudini care ofera miscarii cooperatiste perspective distincte. Ele reprezinta liniile directoare cu ajutorul carora cooperatorii actioneaza pentru dezvoltarea organizatiilor. In pragul secolului XXI, valorile si principiile cooperatiste noi, in consens cu dezvoltarea economica, sociala, stiintifica, culturala a lumii, sunt menite sa conduca la solidaritatea si afirmarea plenara a acestui sistem, aflat, sinergetic, intr-o lume in schimbare.