Referat Ecotehnologii

-Poluarea-

Dan Iulia Elena Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Management Anul 1, Seria B, Grupa 107 Anul 2011

Poluarea
Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. Ele pot fi intreprinse numai de guverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa platim scump supravietuirea omenirii. Ca rezultat al progreselor in industrie, agricultura si tehnologie, se creaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul, excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organismele mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibru natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte, pe uscat, in rauri si mari si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei. Poluarea uscatului Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de masurat si controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. Uscatul este folosit pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statie de epurarea a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in apa sau in stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati importante de substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice. Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monotorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamanutl sa nu adaposteasca boli. Multe locuri in care au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etanse si ingropate adecvat, la un moment dat aparea emanatii de gaze nocive. Poluarea raurilor Substantele care polueaza solul sunt adesea spalate in paraie si rauri, prvocand poluarea apelor. Ingrasamintele utilizate la imbunatatirea productiei agricole contribuie si ele la aceasta problema, incurajand cresterea excesiva a plantelor in rauri, iar pesticidele, dintre care multe nu se descompun, sunt daunatoare pentru insecte si alte organisme utile.

In acelasi timp, raurile si paraiele ofera un traseu convenabilpentru reziduurile industriale lichide. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict contolata, este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distruga un rau. Cand oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numar, poluarea era neglijabila deoarece raurile in care curgeau deseurile lor se curatau de la sine. Pe masura ce comunitatile s-au marit, au manifestat tendinta de a se aseza in apropierea unor surse mari de apa curata ca sa poate accepta povara poluarii fara un efect observabil. Raul Tamisa din Londra, de exemplu, a fost relativ curat pana la inceputul anilor 1800, pentru ca apa era drenata in principal de la suprafata. Se revarsau in rau si ape reziduale, dar acestea ajungeau in puturi de decantare, de unde deseurile lichide se scurgeau iar cele solide se descompuneau. Dupa introducerea toletelor igience, puturile de decantare nu au mai facut fata la intregul lichid si apele reziduale au curs prin canale direct in rau. Raul s-a deteriorat rapid si d-au declansat epidemii de holera si febra tofoida. Presiunea din partea populatiei alarmate a dus la constructia unui sistem de drenare metropolitan al apelor reziduale, cu o statie de epurare unde reziduurile puteau fi depozitate in siguranta. Acest lucru a imbunatatit situatia pentru o vreme, dar cresterea populatiei si a industriei in zona Londrei a produs atat de multa poluare in zana de maree a Tamisei incat, in 1950, raul adesea mirosea neplacut in lunile de vara si pestii au disparut. Construirea unor statii de epurare mai mari si mult mai eficiente a imbunatatit calitatea apei, si in prezent Tamisa din Londra contine multe specii de pesti. Autoritatile responsabile cu tratarea apelor reziduale stabilesc nivele pentru cantitatile de substante chimice pe care fabricile le pot evacua in sistem. Aceste nivele protejeaza reteaua apelor reziduale, asigura faptul ca statia de epuare este sigura pentru muncitorii de acolo si permit statiilor sa mentina calitatea produselor reziduale finale si a namolului. Companiile industriale mari adesea consulta specialistii pentru a hotari soarta produselor reziduale si sunt sfatuite in cazul scurgerilor de deseuri care ar putea afecta mediul local. Verificare permanenta Pentru a verifica cat de poluate sunt raurile, unele autoritati responsabile au instalat noi statii de control automate care iau mostre de apa la intervale specificate, pentru a-I monitoriza aciditatea sau alcalinitatea, si cantitatea de substante chimice, bune si rele, prezente in ea. Dar aceste statii nu pot efectua teste pentru toti agentii de poluare. Un fenomen ingijorator este raspandirea substantelor chimice complexe in apa potabila. Unele dintre aceste substante chimice afecteaza hormonii din corpul uman, care controleaza rata metabolismului si caracteristicile noastre sexuale. Asemenea substante chimice pot provenii dintro varietate de surse, incluzand detergentii industriali, mase plastice,ca produs auxiliar al fabricarii hartiei si din pesticide. Efectele lor asupra oamenilor sunt inca cercetate, dar ele include scaderea numarului de spermatozoizi la barbati si inmultirea numarului de cazuri de cancer la testicule; iar in cazul femeilor exista dovezi ca este afectata fertilitatea si s-a demonstrat ca exista o legatura intre anumite pesticide si cancerul mamar. Guvernele sunt de caord ca cercetarile trebuiesc continuate, deoarece exista indicii ca aceste substante chimice afecteaza viata salbatica din apropierea raurilor poluate, mai ales dupa scurgerea anumitor deseuri. Substantele chimice daunatoare nu se gasesc numai in raurile si paraiele care ne ofera alimentatia cu apa, si sunt prezente si in alimente: lacul utilizat pentru interiorul unor cutii de conserve de legume continea o substanta chimica ce sporea activitatea celulelor de cancer mamar.

Alte poluari ale raurilor au cauze naturale. De exemplu, raurile serpuitoare in vai mature se pot bloca cu sol si deseuri spalate de furtuni in regiuni muntoase. Pe masura ce raul devine malos si stagnant, tot mai putine plante si animale supravietuiesc in apa lipsita de oxigen. Problema se agraveaza daca se defriseaza padurile, deoarece ploile torentiale se scurg la suprafata in loc sa fie absorbite de plante. Reziduurile provenite de pe santiere de constructii pot fi si ele spalate in rauri si sa agraveze problema. Poluarea marilor Apa raurilor se scurge in mare si ca rezultat intinderi mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate. In unele parti ale Insulelor Britanice inotul in mare este chiar periculos datorita nivelului inalt de ape reziduale nocive. Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot distruge viata salbatica pe intideri mari. Dupa scufundarea navei petroliere Exxon Valdez in Golful Alaska, in 1989, au trebuit sa treaca peste sapte ani pana cand populatia de pasari s-a apropiat de nivele anterioare. Desi unele specii mai mari si puternice, ca vulturul plesuv, si-au revenit mai repede, altele au si acum populatii mult mai mici decat inainte dezastrului. Viteii de mare au platit un pret mare: numarul lor era deja in scadere inaintea dezastrului, iar acum, cu reducerea hranei constand in pesti, numarul lor continua sa scada. Mai demult se foloseau detergenti in operatiunea de curatire a acestor scurgeri, dar se considera ca efectele daunatoare ale detergentilor inrautatesc lucrurile si petrolul este lasat sa se disperseze in mod natural. Poluarea aerului Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumui din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicale si poate deveni toxic sub actiunea soarelui puternic, datorita unei reactii chimice provocata de lumina. Smogul care rezulta are un miros neplacut si provoaca lacrimare. Mai demult el invaluia Londra in timpul iernii, cand in fiecare casa ardeau focuri de carbune. In ani 1950guvernul a emis legi pentru a impiedica ca in anumite regiuni oamenii sa arda altceva decat combustibili fara fum. Cresterea numarului de cazuri de astm si de boli bronhiale este o dovada a efectelor daunatoare a poluarii aerului. In lupta pentru un aer curat, multe autoritati au instalat monitoare pentru verificare calitatii aerului. Monitoarele masoara particulele suspendate, precum oxizii de azot si de plumb, si gazele , inclusiv dioxidul de sulf, principalul agent de poluare a aerului, si monoxidul de carbon, prvenit in special din gazele de esapament. Pe langa efectele directe ale inspirarii aerului poluat, areul poluat are si un efect devastator asupra mediului. Substantele chimice emanate in atmosfera sunt transporate de vaporii de apa din curentii de aer, iar daca acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia, provocand fenomenul de ploaie acida. Cele mai grave dovezi ale acestuia se gasete in Europa, in muntii Poloniei si ai Republicii Cehe, unde au fost afectate regiuni de padure. Distrugerea padurilor la randul sau tulbura mai departe echilibrul ecologic, deoarece zonele pierd efectul benefic al vegetatiei. Substantele chimice poluante din aer ajung sin in lantul alimentar, fiind absorbite de plantele din regiunile poluante. O parte din alimentele pe care le mancam contin urme de plumb, care este toxic, dar nivelele se afla mult sub cel care provoaca otravire. S-a descoperit ca totusi si micile

urme de plumb au un efect daunator, indeosebi asupra copiilor, provocand nasterea de copii morti si afectiuni ale creierului. Plumbul din atmosfera provine de la autovehicole care utilizeaza tetraetil de plumb drept ingredient antidetonant in benzina. Dar reducerea poluarii cu plumb a fost recent realizata in unele tari prin incurajarea folosirii benzinei fara plumb. Iar legile care limiteaza emisiunea de substante daunatoare de la autovehicule prin esapament i-au ogligat pe fabricanti sa incorporeze dispozitive precum convertorii catalitici, care contin un catalizator chimic ce curata gazele de esapament. Din intamplare, plumbul a fost un ingredient important in vopsele. S-a descoperit insa ca avea efecte daunatoare, mai ales asupra sugarilor si copiilor mici care au tendinta sa roada jucariile vopsite. Nivelu de plumb in toate vopsele a fost redus la minim si unele vopsele sunt complet lipsite de plumb. Alta tulburare a echilibrului ecologic din atmosfera este provocata de anumite tipuri de pulverizatoare cu aerosol. Substante numite CFC-uri (clorofluorocarbonuri) au fost utilizate in multe asemenea spray-uri pentru expulzarea continutului. CFC-urile sunt utilizate si in racire, fiind un ingredient al lichidului din sistemul de racire. Aceste gaze au ajuns insa aum in stratul de ozon al Pamantului, care filtreaza majoritatea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. Aceasta ar putea fi cauza unei cresteri a numarului de cazuri de cancer la piele la cei carora le place sa se bonzeze si la muncitorii in aer liber care sunt expusi la cantitati mari de radiatii ultraviolete. In majoritatea tarilor CFC-urile sunt inlaturate sau chiar interzise. Poluarea fonica Desi zgomotul in mediul urban nu reprezinta o noutate, este ciudat ca reprezentarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Prima cercetare importanta din lume a zgomotului a fost efectuata in Londra in 1960. Pe langa probleme tehnice asociate cu o asemenea investigatie, prezentarea datelor privitoare la zgomot intr-o forma inteligibila este complicata. Intensitatiile sunetelor pot fi comparate in unitati numite decibeli (dB). Totusi, cand se fac masuratori, este important de luat in seama ca efectul asupra urechii umane nu depinde doar de instensitatea sunetului, ci si de frecventa sa; unele zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat frecventele mai joase la aceleasi nevele de dB. Din acest motiv, este necesar sa ingreuiem citirle pentru a accentua anumite frecvente astfel incat sa aiba efect asupra unei urechi umane tipice. Intrumentele utilizate pentru masurarea nivelelor de presiune a sunetului incorporeaza circuite electronice pentru a compensa automat aceasta reactie subiectiva. Scara utilizata de obicei este scara ingreuiata A, exprimata drept citirea dB(A). Alta complicatie este ca aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic. Dublarea nivelului de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A). Iar doua zgomote identice simultane, produc doar o mica crestere a nivelului de dB(A). Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional), promtitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi in care apare. Zgomotul produs de avioane este o problema de mediu care se atenueaza prin reducerea zgomotului la sursa, in motorul avionului, si interzicerea contructiei de locuinte in apropierea aeroporturilor cu trafic intens. Efectul zgomotului avioanelor poate fi redus prin utilizarea unor motoare mai silentioase si prin producerea de avioane noi a unor standarde de zgomot imbunatatite, convenite international. Se pot selecta trasee cu nivel minim de zgomot pentru rutele de zbor, planificate teoretic pentru a afecta cat mai putin oameni.

A treia metoda este utilizarea procedurilor de atenuare a zgomotului care planifica rata ascensiunii unui avion dupa decolare aastfel incat sa provoace un zgomot minim si sa afecteze cat mai putin oameni. Dar masurile De siguranta pentru avioane sunt prioritare si uneori impiedica aplicarea acestor planuri. Reglementarile protejeaza si muncitorii din fabricile zgomotoase si de pe santierele de lucru. Masurile include izolarea fonica sa incaperii si folosirea castilor pentru urechi. Limite de zgomot acceptabile in mediile de lucru in dB(A) Ateliere si cladiri de contructii unde comunicarea este necesara...70 Birouri de atelier, birouri din fabrici si camere de control, precum si alte locuri unde este necesara comunicarea facila..60 Birouri generale.50 Birouri private si camere mici de conferinta45 Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt..35 Reactia estimata a comunitatii la zgomot Cantitate in dB(A) prin care nivelul corectat, Reactia estimata a comunitatii masurat al zgomotului depaseste criteriul corectat 0 Nu s-a observat vreo reactie 5 Plangeri sporadice 10 Plangeri frecvente 15 Amenintari de reactie a comunitatii 20 Actiune viguroasa a comunitatii Ce se poate face? Multe grupari militeaza pentru un mediu mai curat si mai sanatos. Unele miscari sunt restranse, de exemplu cele pentru prevenirea utilizarii unor terenuri ca locuri de depozitare a deseurilor, iar altele sunt globale. De exemplu, Proiectul de Reforma al Bancii pentru Dezvoltare Multilaterala cauta sa reformeze sistemele monetare internationale pentru a promova asistenta pentru scheme inofensive mediului. Grupurile de campanie trebuie sa faca statistici pentru a prezenta cazuri fiabile pentru masuri antipoluare. Insa si individual putem face ceva. Daca incepem prin a recicla alimentele supraimpachetate, am pute areduce deseurile curatate saptamana dupa strazi. Idustriile trebuie sa fie mai atente la modul in care ambaleaza produsele si recileaza materialele, sa caute metode de a-si face mai curate liniile de productie si sa reduca cantitatile de produse auxiliare poluante. Iar cercetatorii trebuie sa gaseasca moduri de a evita compusii daunatori care nu se descompun in elemente inofensive.

Bibliografie
1. Revista Arborele Lumii Numarul 89 -Sectiunea Stiinta si Tehnologie 46 2. Revista Arborele Lumii Numarul 92 -Sectiunea Planeta Pamant 90 3. Revista Arborele Lumii Numarul 94 -Sectiunea Planeta Pamant 91

Referat Ecotehnologii
-Poluarea-

Dan Iulia Elena Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Management Anul 1, Seria B, Grupa 107 Anul 2011

Poluarea
Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. Ele pot fi intreprinse numai de guverne si sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa platim scump supravietuirea omenirii. Ca rezultat al progreselor in industrie, agricultura si tehnologie, se creaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul, excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organismele mai mici, eliminand din nou in aer si in sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibru natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte, pe uscat, in rauri si mari si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei. Poluarea uscatului Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de masurat si controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. Uscatul este folosit pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statie de epurarea a apelor reziduale este in general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii in apa sau in stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati importante de substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina si cantitati nedorite de metale toxice. Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse in contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceea, multe tari monotorizeaza acum substantele periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante in tesuturile vegetale, in organismul animalelor, in alimente si organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamanutl sa nu adaposteasca boli. Multe locuri in care au fost depozitate deseuri timp de zeci de ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case. Insa o asemenea dezvoltare nu este de dorit in unele locuri: daca s-au depozitat reziduuri toxice si ele nu sunt etanse si ingropate adecvat, la un moment dat aparea emanatii de gaze nocive. Poluarea raurilor Substantele care polueaza solul sunt adesea spalate in paraie si rauri, prvocand poluarea apelor. Ingrasamintele utilizate la imbunatatirea productiei agricole contribuie si ele la aceasta problema, incurajand cresterea excesiva a plantelor in rauri, iar pesticidele, dintre care multe nu se descompun, sunt daunatoare pentru insecte si alte organisme utile.

In acelasi timp, raurile si paraiele ofera un traseu convenabilpentru reziduurile industriale lichide. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict contolata, este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distruga un rau. Cand oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numar, poluarea era neglijabila deoarece raurile in care curgeau deseurile lor se curatau de la sine. Pe masura ce comunitatile s-au marit, au manifestat tendinta de a se aseza in apropierea unor surse mari de apa curata ca sa poate accepta povara poluarii fara un efect observabil. Raul Tamisa din Londra, de exemplu, a fost relativ curat pana la inceputul anilor 1800, pentru ca apa era drenata in principal de la suprafata. Se revarsau in rau si ape reziduale, dar acestea ajungeau in puturi de decantare, de unde deseurile lichide se scurgeau iar cele solide se descompuneau. Dupa introducerea toletelor igience, puturile de decantare nu au mai facut fata la intregul lichid si apele reziduale au curs prin canale direct in rau. Raul s-a deteriorat rapid si d-au declansat epidemii de holera si febra tofoida. Presiunea din partea populatiei alarmate a dus la constructia unui sistem de drenare metropolitan al apelor reziduale, cu o statie de epurare unde reziduurile puteau fi depozitate in siguranta. Acest lucru a imbunatatit situatia pentru o vreme, dar cresterea populatiei si a industriei in zona Londrei a produs atat de multa poluare in zana de maree a Tamisei incat, in 1950, raul adesea mirosea neplacut in lunile de vara si pestii au disparut. Construirea unor statii de epurare mai mari si mult mai eficiente a imbunatatit calitatea apei, si in prezent Tamisa din Londra contine multe specii de pesti. Autoritatile responsabile cu tratarea apelor reziduale stabilesc nivele pentru cantitatile de substante chimice pe care fabricile le pot evacua in sistem. Aceste nivele protejeaza reteaua apelor reziduale, asigura faptul ca statia de epuare este sigura pentru muncitorii de acolo si permit statiilor sa mentina calitatea produselor reziduale finale si a namolului. Companiile industriale mari adesea consulta specialistii pentru a hotari soarta produselor reziduale si sunt sfatuite in cazul scurgerilor de deseuri care ar putea afecta mediul local. Verificare permanenta Pentru a verifica cat de poluate sunt raurile, unele autoritati responsabile au instalat noi statii de control automate care iau mostre de apa la intervale specificate, pentru a-I monitoriza aciditatea sau alcalinitatea, si cantitatea de substante chimice, bune si rele, prezente in ea. Dar aceste statii nu pot efectua teste pentru toti agentii de poluare. Un fenomen ingijorator este raspandirea substantelor chimice complexe in apa potabila. Unele dintre aceste substante chimice afecteaza hormonii din corpul uman, care controleaza rata metabolismului si caracteristicile noastre sexuale. Asemenea substante chimice pot provenii dintro varietate de surse, incluzand detergentii industriali, mase plastice,ca produs auxiliar al fabricarii hartiei si din pesticide. Efectele lor asupra oamenilor sunt inca cercetate, dar ele include scaderea numarului de spermatozoizi la barbati si inmultirea numarului de cazuri de cancer la testicule; iar in cazul femeilor exista dovezi ca este afectata fertilitatea si s-a demonstrat ca exista o legatura intre anumite pesticide si cancerul mamar. Guvernele sunt de caord ca cercetarile trebuiesc continuate, deoarece exista indicii ca aceste substante chimice afecteaza viata salbatica din apropierea raurilor poluate, mai ales dupa scurgerea anumitor deseuri. Substantele chimice daunatoare nu se gasesc numai in raurile si paraiele care ne ofera alimentatia cu apa, si sunt prezente si in alimente: lacul utilizat pentru interiorul unor cutii de conserve de legume continea o substanta chimica ce sporea activitatea celulelor de cancer mamar.

Alte poluari ale raurilor au cauze naturale. De exemplu, raurile serpuitoare in vai mature se pot bloca cu sol si deseuri spalate de furtuni in regiuni muntoase. Pe masura ce raul devine malos si stagnant, tot mai putine plante si animale supravietuiesc in apa lipsita de oxigen. Problema se agraveaza daca se defriseaza padurile, deoarece ploile torentiale se scurg la suprafata in loc sa fie absorbite de plante. Reziduurile provenite de pe santiere de constructii pot fi si ele spalate in rauri si sa agraveze problema. Poluarea marilor Apa raurilor se scurge in mare si ca rezultat intinderi mari de litoral au plaje inadmisibil de poluate. In unele parti ale Insulelor Britanice inotul in mare este chiar periculos datorita nivelului inalt de ape reziduale nocive. Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot distruge viata salbatica pe intideri mari. Dupa scufundarea navei petroliere Exxon Valdez in Golful Alaska, in 1989, au trebuit sa treaca peste sapte ani pana cand populatia de pasari s-a apropiat de nivele anterioare. Desi unele specii mai mari si puternice, ca vulturul plesuv, si-au revenit mai repede, altele au si acum populatii mult mai mici decat inainte dezastrului. Viteii de mare au platit un pret mare: numarul lor era deja in scadere inaintea dezastrului, iar acum, cu reducerea hranei constand in pesti, numarul lor continua sa scada. Mai demult se foloseau detergenti in operatiunea de curatire a acestor scurgeri, dar se considera ca efectele daunatoare ale detergentilor inrautatesc lucrurile si petrolul este lasat sa se disperseze in mod natural. Poluarea aerului Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumui din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicale si poate deveni toxic sub actiunea soarelui puternic, datorita unei reactii chimice provocata de lumina. Smogul care rezulta are un miros neplacut si provoaca lacrimare. Mai demult el invaluia Londra in timpul iernii, cand in fiecare casa ardeau focuri de carbune. In ani 1950guvernul a emis legi pentru a impiedica ca in anumite regiuni oamenii sa arda altceva decat combustibili fara fum. Cresterea numarului de cazuri de astm si de boli bronhiale este o dovada a efectelor daunatoare a poluarii aerului. In lupta pentru un aer curat, multe autoritati au instalat monitoare pentru verificare calitatii aerului. Monitoarele masoara particulele suspendate, precum oxizii de azot si de plumb, si gazele , inclusiv dioxidul de sulf, principalul agent de poluare a aerului, si monoxidul de carbon, prvenit in special din gazele de esapament. Pe langa efectele directe ale inspirarii aerului poluat, areul poluat are si un efect devastator asupra mediului. Substantele chimice emanate in atmosfera sunt transporate de vaporii de apa din curentii de aer, iar daca acestia se ridica deasupra muntilor, vaporii de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia, provocand fenomenul de ploaie acida. Cele mai grave dovezi ale acestuia se gasete in Europa, in muntii Poloniei si ai Republicii Cehe, unde au fost afectate regiuni de padure. Distrugerea padurilor la randul sau tulbura mai departe echilibrul ecologic, deoarece zonele pierd efectul benefic al vegetatiei. Substantele chimice poluante din aer ajung sin in lantul alimentar, fiind absorbite de plantele din regiunile poluante. O parte din alimentele pe care le mancam contin urme de plumb, care este toxic, dar nivelele se afla mult sub cel care provoaca otravire. S-a descoperit ca totusi si micile

urme de plumb au un efect daunator, indeosebi asupra copiilor, provocand nasterea de copii morti si afectiuni ale creierului. Plumbul din atmosfera provine de la autovehicole care utilizeaza tetraetil de plumb drept ingredient antidetonant in benzina. Dar reducerea poluarii cu plumb a fost recent realizata in unele tari prin incurajarea folosirii benzinei fara plumb. Iar legile care limiteaza emisiunea de substante daunatoare de la autovehicule prin esapament i-au ogligat pe fabricanti sa incorporeze dispozitive precum convertorii catalitici, care contin un catalizator chimic ce curata gazele de esapament. Din intamplare, plumbul a fost un ingredient important in vopsele. S-a descoperit insa ca avea efecte daunatoare, mai ales asupra sugarilor si copiilor mici care au tendinta sa roada jucariile vopsite. Nivelu de plumb in toate vopsele a fost redus la minim si unele vopsele sunt complet lipsite de plumb. Alta tulburare a echilibrului ecologic din atmosfera este provocata de anumite tipuri de pulverizatoare cu aerosol. Substante numite CFC-uri (clorofluorocarbonuri) au fost utilizate in multe asemenea spray-uri pentru expulzarea continutului. CFC-urile sunt utilizate si in racire, fiind un ingredient al lichidului din sistemul de racire. Aceste gaze au ajuns insa aum in stratul de ozon al Pamantului, care filtreaza majoritatea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. Aceasta ar putea fi cauza unei cresteri a numarului de cazuri de cancer la piele la cei carora le place sa se bonzeze si la muncitorii in aer liber care sunt expusi la cantitati mari de radiatii ultraviolete. In majoritatea tarilor CFC-urile sunt inlaturate sau chiar interzise. Poluarea fonica Desi zgomotul in mediul urban nu reprezinta o noutate, este ciudat ca reprezentarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Prima cercetare importanta din lume a zgomotului a fost efectuata in Londra in 1960. Pe langa probleme tehnice asociate cu o asemenea investigatie, prezentarea datelor privitoare la zgomot intr-o forma inteligibila este complicata. Intensitatiile sunetelor pot fi comparate in unitati numite decibeli (dB). Totusi, cand se fac masuratori, este important de luat in seama ca efectul asupra urechii umane nu depinde doar de instensitatea sunetului, ci si de frecventa sa; unele zgomote de frecventa inalta suna mai tare decat frecventele mai joase la aceleasi nevele de dB. Din acest motiv, este necesar sa ingreuiem citirle pentru a accentua anumite frecvente astfel incat sa aiba efect asupra unei urechi umane tipice. Intrumentele utilizate pentru masurarea nivelelor de presiune a sunetului incorporeaza circuite electronice pentru a compensa automat aceasta reactie subiectiva. Scara utilizata de obicei este scara ingreuiata A, exprimata drept citirea dB(A). Alta complicatie este ca aceasta scara nu poate fi tratata aritmetic. Dublarea nivelului de zgomot nu dubleaza nivelul de dB(A). Iar doua zgomote identice simultane, produc doar o mica crestere a nivelului de dB(A). Alti factori care transforma sunetul intr-un agent de poluare sunt persistenta zgomotului (daca este constant, intermitent sau ocazional), promtitudinea lui (daca creste treptat sau apare exploziv) si perioada de zi in care apare. Zgomotul produs de avioane este o problema de mediu care se atenueaza prin reducerea zgomotului la sursa, in motorul avionului, si interzicerea contructiei de locuinte in apropierea aeroporturilor cu trafic intens. Efectul zgomotului avioanelor poate fi redus prin utilizarea unor motoare mai silentioase si prin producerea de avioane noi a unor standarde de zgomot imbunatatite, convenite international. Se pot selecta trasee cu nivel minim de zgomot pentru rutele de zbor, planificate teoretic pentru a afecta cat mai putin oameni.

A treia metoda este utilizarea procedurilor de atenuare a zgomotului care planifica rata ascensiunii unui avion dupa decolare aastfel incat sa provoace un zgomot minim si sa afecteze cat mai putin oameni. Dar masurile De siguranta pentru avioane sunt prioritare si uneori impiedica aplicarea acestor planuri. Reglementarile protejeaza si muncitorii din fabricile zgomotoase si de pe santierele de lucru. Masurile include izolarea fonica sa incaperii si folosirea castilor pentru urechi. Limite de zgomot acceptabile in mediile de lucru in dB(A) Ateliere si cladiri de contructii unde comunicarea este necesara...70 Birouri de atelier, birouri din fabrici si camere de control, precum si alte locuri unde este necesara comunicarea facila..60 Birouri generale.50 Birouri private si camere mici de conferinta45 Birouri si camere de conferinta unde este necesar un standard inalt..35 Reactia estimata a comunitatii la zgomot Cantitate in dB(A) prin care nivelul corectat, Reactia estimata a comunitatii masurat al zgomotului depaseste criteriul corectat 0 Nu s-a observat vreo reactie 5 Plangeri sporadice 10 Plangeri frecvente 15 Amenintari de reactie a comunitatii 20 Actiune viguroasa a comunitatii Ce se poate face? Multe grupari militeaza pentru un mediu mai curat si mai sanatos. Unele miscari sunt restranse, de exemplu cele pentru prevenirea utilizarii unor terenuri ca locuri de depozitare a deseurilor, iar altele sunt globale. De exemplu, Proiectul de Reforma al Bancii pentru Dezvoltare Multilaterala cauta sa reformeze sistemele monetare internationale pentru a promova asistenta pentru scheme inofensive mediului. Grupurile de campanie trebuie sa faca statistici pentru a prezenta cazuri fiabile pentru masuri antipoluare. Insa si individual putem face ceva. Daca incepem prin a recicla alimentele supraimpachetate, am pute areduce deseurile curatate saptamana dupa strazi. Idustriile trebuie sa fie mai atente la modul in care ambaleaza produsele si recileaza materialele, sa caute metode de a-si face mai curate liniile de productie si sa reduca cantitatile de produse auxiliare poluante. Iar cercetatorii trebuie sa gaseasca moduri de a evita compusii daunatori care nu se descompun in elemente inofensive.

Bibliografie
1. Revista Arborele Lumii Numarul 89 -Sectiunea Stiinta si Tehnologie 46 2. Revista Arborele Lumii Numarul 92 -Sectiunea Planeta Pamant 90 3. Revista Arborele Lumii Numarul 94 -Sectiunea Planeta Pamant 91