Sunteți pe pagina 1din 5

UTOPIILE DEZVOLTARILOR URBANE ALE SECOLULUI XXI

Gandirea utopica a fost din totdeauna motorul ce a incurajat arhitectura sa se reinventeze si sa avanseze in diferitele sale forme , marcand in mod special secolul XX prin intermediul miscarii moderniste la baza careia a stat. 1. Gandirea utopica in sec. al XIX-lea si al XX-lea Modelul Progresist , Culturalist si Naturalist; Odata cu avansul tehnic din era industriala capacitatile oraselor ce nu se schimbasera foarte mult din epoca medievala au fost puse la incercare , lipsa de salubritate , poluarea , supra aglomerarea si slaba calitate a locuirii in gereral ,au dat nastere utopiilor urbanistice ale secolelor XIX si XX . Modelul urbanistic progresist , aparut in pantecele orasului industrial dar ajuns la maturitate abia dupa incheierea Primului Razboi Mondial , avea drept idee generatoare MODERNITATEA. Modernitatea privea era industriala drept o ruptura isorica radicala , ceea ce insemna deplasarea interesului urbanistilor de la structurile economice si sociale, exclusiv catre structurile tehnice si mai ales estetice. . Aceasta modernitate imbratisa cu entuziasm noile materiale betonul armat , metalul si sticla animate avantul tehnicilor de constructie ce aveau la baza aceste materiale. Astfel , orasul-unealta pre-industrial a fost transformat intr-un oras-spectacol , retelele de strazi , zonificarea dar si caracterul estetic al obiectelor arhitecturale fiind compuse asemeni unui tablou pe panza sa. Modelul culturalist a aparut chiar inaintea modelului progresist , in tarile ce se confruntau cu o anumita inapoiere industriala. Spre deosebire de modelul progresist caruia i se opune , acesta pune pe primul loc problema totalitatatii orasului , inteleasa drept aglomerare urbana , ce primeaza fata de individ , dezvoltand conceptul cultural de oras-cetate si abordarea estetica a acestuia. In opozitie fata de modelul progresist , modelul culturalist stabileste limite clare orasului si se afla in cautarea diferentierii in locul productiei in masa. Se pune accent pe factorii sociologici , avandu-se in vedere echilibrarea distributiei diferitelor clase sociale si a tuturor sectoarelor muncitoresti pe suprafata intregului oras. Faptul ca modelul culturalist priveste insa catre trecut, avand drept sursa de inspiratie relevee si analize ale modelelor oraselor clasice grecesti , romane , dar si a orasului renascentist , face ca acest model sa fie privit atunci ca si acum drept un model nostalgic. Modelul naturalist il are drept reprezentant principal pe arhitectul Frank Lloyd Wright prin proiectul sau Broadacre City , sutinut de sociologii si town-planerii americani

adepti ai curentului anti-urban , acesta a fost insa un model considerat prea radical utopic pentru a fi aplicat in realitate. Wright acuza marele orase industriale pentru alienarea individului si considera ca doar contactul omului in mod direct cu natura ii poate permite o dezvoltare armonioasa a persoanei ca intreg. Acesta vorbeste despre un individualism intransingent legat de o depolitizare a societatii in folosul tehnicii , pe care o numeste democratie . Acest termen insa nu trebuie identificat cu sensul sau politic. Pornind de la aceste premise Frank Lloyd Wright propune o solutie ce poarta numele de City , desi elimina din aceasta ideea de oras in general. In acest City natura redevine un mediu continuu, unde toate functiunile urbane sunt dispersate si izolate sub forma unor unitati reduse , iar locuintele sunt individuale , fiind eliminat conceptul de locuinta colectiva. S-a dovedid insa odata cu trecerea timpului esecul celei mai mari parti dintre proiectele ce au fost realizate avand la baza gandirea conform careia o societate poate fi idealizata. Tinand cont de faptul ca societatea este defapt creata dintr-un numar mare de indivizi unici in felul lor acestia nu vor cadea niciodata de acord asupra ceea ce inseamna pentru ei o societate ideala . Urbanismul stiintific este considerat deci unul dintre miturile societetii industriale. 2. Secolul XXI Avansul extraordinar din punct de vedere economic sub numele caruia a stat cu buna-seama inceputul secolului XXI a creat , lafel ca si in perioada industriala , premisele si cadrul perfect pentru noua dezvoltare si teren fertil pentru gandirea utopica. Dupa esecul marilor orase moderniste ce au avut parte de dezvoltarea lor in secolul XX , si si-au atuns in unele cazuri pragul de saturatie( unele din ele confruntandu-se deja cu efectul de Shrinking City ) a venit randul unor noi natiuni sa aiba parte de stadiul lor de inflorire fara precendent. Voi expune in randurile ce urmeaza fenomenele dezvoltarilor urbane extraordinare din Tarile Arabe si utopia insulelor artificiale si competitia pentru cele mai inalte cladire din lume si boom-ul imobiliar al Chinei ce a dat nastere unui numar mare de asa numitele orase fantoma. Dubai este unul dintre cele mai bune exemple de orase aflat in plina expansiune. Ceea ce acum 20 de ani era o asezare pitoreasca , in prezent este unul dintre cele mai mari orase in care se construiesc proiecte ce utilizeaza tehnici de ultima ora si imping limtele posibilitatilor logicii. Astfel in acest moment in Dubai se afla in dezvoltare proiectele a 9 dintre cele mai inalte cladiri din lume , este unul dintre cele mai puternice centre economice din lume si se bucura de o extraordinara atentie turistica . Incepand din anul 2004 aici a inceput constructia unei serii de insule artificiale in forme neconventionale. Dubai Palm Islands , Waterfront Archipelago , The World Archipelago si ultimul proiect din serie The Universe archipelago , sunt arhipelaguri

artificiale create cu nisip extras din adancurile Golfului Persic , avand forme neobisnuite de palmier , arce de cerc , o imitatie a hartilor statelor lumii si un mare univers ce il inconjoara cu forme de cai galactice.

Prima dintre acestea care a inceput sa isi primeasca locuitori este insula Palmier. Arhipelagul artificial este format dintr-un trunchi de palmier si 16 crengi inconjurate de un dig de 11km lungime. Pe aceasta insula au fost dezvoltate proiecte imobiliare de locuinte de vacanta . insa calitatea constructiilor cat si spatiul foarte mic de care dispune fiecare imobil in parte au atras un numar destul de mic de cumparatori. Mare parte dintre acestia sunt persoane cu o situatie materiala excelenta ce vin din orase supra aglomerate cu climat rece si considera mica plaja ce se afla in fata casei de vacanta o bucata din paradis , nefiind deranjati de lipsa vegetatiei si de apropierea foarte mare fata de imobilele vecine. Lucrul la aceasta insula s-a oprit insa in 2010 datorita crizei financiare ce a indepartat cu atat mai mult cumparatorii. Aceste proiecte pot fi considerate utopii , numai din sfera costurilor de realizare. Insulele artificiale fiind in imposibilitate de amortizare a investitiei datorita necesitatii constante de a pompa nisip pentru a preveni eroziunea lor. De asemenea , aceste arhipelaguri artificiale au inceput sa afecteze vizibil coasta Dubai-ului , datorita schimabrilor traseelor curentilor maritimi , plaja costala fiind martora unor eroziuni ce nu existau in trecut. De asemenea viata subacvatica este afectata , iar proiectele ce nu atrag cumparatori par sa nu merite toate aceste sacrificii.

Din aceeasi categorie a utopiilor unor persoane excentrice ce detin sume mari de bani face parte si cazul seicului din Abu Dhabi ce si-a inscriptionat numele in desert. Numele sau , HAMAD este scris cu majuscule cu inaltimea de 1 km. Primele trei litere au fost transformate in canale navigabile.

China , devenita a 2-a putre economica a lumii, este un alt teren fertil pentru a naste utopii.China consuma mai mult otel , fier si beton decat orice alta natiune industrializata din lume. Materialele sunt investite in cai ferate ce nu vor produce niciodata venituri , drumuri pe care nu circula nimeni si orase in care nu traieste nimeni. Regimul comunist a pornit in ultimii ani la construirea unei serii intregi de orase , mai exact 20 de orase noi pentru urmatorii 20 de ani. Jiangsu , Kengbaski ,Chenggong si Orasul Britanic sunt 4 dintre aceste orase , care desi sunt finalizate sunt nelocuite , amintind vizitatorilor straini de orase fantoma. In total 64 de milioane de locuinte nefolosite au putut fi identificate prin stelit numai in anul 2010. Orasul Kangbaschi a fost construit dupa proiectul vizionar al secretarului local al Partidului Comunist Chinez , si s-a dorit a fi un monument al nou-castigatei prosperitati a Chinei. Orasul este dominat de cladiri publice masive, o biblioteca publica placata cu marmura , un teatru ce reuneste tehnologii de ultima generatie si un palat de congres gigantic , cladiri ce nu au fost folosite niciodata. In centrul orasului se regaseste o statuie de 70m inaltime ce reprezinta doi cai care se lupta. Insa in acest oras lipsesc oamenii. Construit pentru a adaposti 1 milion de locuitori , doar 20 000 au reusit sa se mute aici pana in prezent. Desi constructia orasului a inceput cu proiectul cumparat din start de catre oamenii noii clase de mijloc a Chinei , acestia se afla acum in imposibilitatea de plata . Orasul insa a sfidat din start orice logica economica si de dezvoltare teritoriala , deoarece nu exista nici un fel de logica economica si de dezvoltare pentru care cineva si-ar dori sa locuiasca acolo.

Orasul Britanic , numit Thames Town a fost construit pe post de replica a orasului Austriac Hallstadt si a costat 9 miliarde de dolari in anul 2006. Asezarea face parte din programul de descentralizare a orasului Shanghai ce poarta numele Un oras , noua localitati. Singura activitate din orasul fantoma este slab dezvoltatul turism , fenomenul starnind curiozitatea oamenilor veniti sa faca fotografii. Unul din acesti turisti a facut o paralela intre Thames Town si filmul The Truman Show , spunand ca orasul seamana mai degraba cu setting-ul complex al unui platou de filmari. Aceste orase fantoma , lipsite de identitate locala , care incearca din greu sa imite stilurile arhitecturale globale , nu par a fi nimic altceva decat simbolul unei tari care incearca sa se impuna pe plan cultural international incercand sa creeze o imagine de libertate si deschidere catre exterior. Toate aceste utopii ale dezvoltari urbane, exercitii de excentricitate, au fost puse la incercare si dovedite lipsite de rational mult mai repede decat exemplele de utopii din secolul al XX-lea. Ramane de vazut ce se va intampla cu aceste exemple in urmatoarele decade , care vor fi criticile aduse lor si invataturile care ni le vor oferi.

Bibliografie : Choay , Francoise ; URBANISMUL, UTOPII SI REALITATI , Editurile Paideia si Simetria, Bucuresti 2002 Revista de sinteza literatura universala stiintele omului dialogul culturilor ; SECOLUL 20 LOC-LOCUIRE POLUARE , Editata de Uniunea Scriitorilor din Romania, Bucuresti 1999 http://factoidz.com/utopian-cities/ http://skyscraperpage.com/diagrams/?searchID=202&page=1 http://www.lifeslittlemysteries.com/1621-sheikh-name-written-sand-visible-space.html http://www.dailymail.co.uk/news/article-2005231/Chinas-ghost-towns-New-satellitepictures-massive-skyscraper-cities-STILL-completely-empty.html