EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII De LUCIAN BLAGA

Blaga se autodefine]te drept nu at@t un m@nuitor ci un m@ntuitor al cuvintelor.{mbin` filozofia ]i poezia ,el fiind singurul creator de sistem filozofic complet.Ca ]i Nietzsche, debuteaz` cu volumul Poemele luminii(1918) dar ]i cu Aforisme , pietre pentru templul meu,urm@ndu-le Pa]ii profetului [n marea trecere,La cur\ile dorului.Crea\ia filosofic` e grupat` [n 3 trilogii: a cunoa]terii,a culturii,]i a valorilor (cea cosmologic` r`m@n@nd ne[ncheiat` ). Poezia ]i filozofia se [ntrep`trund prin marile [ntreb`ri ale existen\ei ]i cunoa]terii prin bog`\ie metaforic` ]i terminologie original`; la nivel conceptual Eu nu strivesc corola de minuni a lumii imprim` 2 universuri distincte, liric ]i speculativ [n arta poetic` ,ideile fiind comune (teoretic ]i sistematic) cunoa]terii luciferice(inclus` [n trilogia cunoa]terii) propun@nd premisa omul trebuie s` fie un creator, de aceea renun\` cu bucurie la cunoa]terea absolutului cugetare care imprim` atitudinea de bucurie fa\` de secretele [nconjur`toare pentru a proiecta [n misterul lumii un [n\eles. Din aceast` perspectiv` substratul filosofic al poeziei este evident , dar []i p`streaz` farmecul intrinsec, de scurt` confesiune;formula estetic` propus` are la baz` asimetria prin inegalitatea versurilor,chiar prin aspectul liber; se remarc` spirit interior potrivit g@ndirii abrupte, sacadat` a eului liric. Atitudinea fa\` de tainele universal` se exprim` prin existen\a a 2 planuri diferite [n ordinea lucrurilor unul concret ]i altul abstract; se stabile]te o diferen\` [ntre g@ndirea ra\ional` ]i cea poetic`, creatoare de metafore centrate asupra termenului de mister cheia sistemului s`u filosofic. Eul liric opteaz` pentru o nega\ie nu strivesc corola de minuni a lumii / ] i nu ucid / cu mintea tainatextul nu este conceptual ci poetic, nu al`tur` ra\ionamente ci metafore, m`rturisirea lui gener@nd o pozi\ie mereu amplificat`: eu al\ii,lumina mea-altora,corola de minuni a lumii,flori, ochi, buze ori morminte;to\i termenii au sens figurat: pronumele personal eu cuv@ntul cheie al enun\ului poetic prin repeti\ia lui obsedant` semnific` pe creator, lumina mea reprezint` g@ndirea poetic` lumina altora g@ndirea comun`,corola de minuni totalitatea misterelor universale, iar flori, ochi, buze ori morminte reprezent`rile concrete ale misterelor.Ca ]i filozofie, accentul cade asupra opozi\iei dintre g@ndirea

poetic` sau luciferic` bazat` pe intui\ie cu scopul poten\`rii misterului, [n timp ce g@ndirea altora sau paradisiac` reduce misterul.Conceptele apar [ntr-o form` aforistic` Pietre pentru templul meu (1919) el pled@nd pentru l`rgirea ad@ncirea unui adev`rat mister, [ntr-un mister ]i mai mare, apoi recunoa]terea luciferic` (1933)integrat [n trilogia cunoa]terii. Distribuirea verbelor [n text se realizeaz` antitetic: eul liric este asociat unei succesiuni de nega\ii,lumina altora este asociat cu verbul sugrum` dar prin asociere i se pot atribui strive]te, ucide, nu spore]te, nu [mbog`\e]te nu iube]te, metaforic reprezent@nd efectele cunoa]terii asupra spa\iilor necunoscute. Cunoa]terea logic` reduce misterele prin abstractizare, anul@ndu-le farmecul concret,individual,cunoa]terea poetic` dimpotriv` conserv` fiorul concret al necunoscutului, proiect@nd misterele lumii un [n\eles, un rost ]i valori. {n consecin\`, pornind de la premisa c` termenul eu e cheia de [n\elegere a ideii poetice, textul se reduce la 2 enun\uri [n care atitudinea de protejare a misterelor e explicabil` prin iubire,ea nu are la Blaga o func\ie sentimental`, ci reprezint` mai mult dec@t un aport afectiv, este un instrument al cunoa]terii, o gal` de p`trundere [n misterele lumii, prin tr`irea nemijlocit` a formelor tangibile care se supun sim\urilor. Deci, poezia [nseamn` iubirea [n concret, [n particular a universalului reprezentat printro succesiune de metafore vraja nep`trunsului ascuns, largi fiori de sf@nt mister ]i o singur` compara\ie cu luminozitatea lunii amplific` tainele nop\ii. Apare evident c` textul se constituie drept art` poetic`,act de m`rturisire a unui crez artistic ]i al unei conduite filozofice, el apropiindu-se prin rela\ia dintre poezie ]i filozofic de Eminescu dar ]i de Nietsche. Stelistic, lirismul s`u este [n mod esen\ial reflexiv, notarea unei st`ri de spirit fiind revelarea unei idei.Clasicizarea ideilor devede]te o remarcabil` for\` de materializare, este studiat` de E.Lovinescu, numindu-l unul din cei mai originali creatori de imagine a literaturii noastre. {n sf@r]it, se poate observa aspectul liber al versifica\iei,exist` doar un ritm interior care se desf`]oar` [n func\ie de g@ndirea sacadat` a eului liric ( la vers clasic nu apeleaz` dec@t [n La por\ile dorului), el prefigur@nd sub toate aspectele ca ]i G.Trake,Franz Worfel ]i prin eseul Noul stil expresionist.