Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografie economica
Cresterea populatiei mondiale in perioada 1750-2050
ANUL 1750 1800 1850 1900 1950 1990 1996 1999 2005 2010 2025 2050 750 950 1250 1650 2500 5246 5801 6000 6464 6137 8000 9400 Nr. populatiei mondiale (mil)
SURSA: Raportul FNUAP, 1996 (dupa G. Erdeli,2000) World Population prospects, the 2004 Revisian
SURSA: The World Factbook 2001,CIA,SUA Forme de mobilitate a populatiei; au fost deosebite 2 tipuri principale de deplasari:
1. obisnuite au caracter rimic si duprata redusa, sunt incluse deplasarile zilnice sau navetismul, deplasarile de weekend si de vacanta. 2. miscari migratorii propiu-zise, implica o schimbare de durata sau definitive a rezidentei. Migratiile mai sunt clasificate in: interne (intre granitele unui stat) internationale (intre state sau continente) diaspora (o forma particulara a migratiilor internationale), fenomenul fiind generat de o catastrofa sau de evenimente tragice carea ua dus la dispersarea memebrilor comunitatii la nmivel mondial. In schimb acestia detin relatii permanente cu tara de origine, la nivel mondial sunt renumite, diasporele chinezilor, armenilor, evreilor si aromanilor. Migratia ilegala sau clandestine se manifesta in tot mai multe state si include migratii care au patreuns fraudulos pe teritoriul unei tari. Exemplu: Japonia, SUA, numarul migrantilor ilegali a ajuns la peste 300.000 persoane intr-un an fiind provenite din 90 tari. Un alt tip de migratie este migratia brain-drain sau migratia creierelor, fortei de munca calificata. Acest tip de migratie este bine cunoscut in Europa vestica , prin imigratia Europei de Est, SUA-Canada,Japonia si china de Sud.
00
Evolutia numerica
ANUL 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1987 1988 1989 1992 2002 POPULATIA (loc) 12.768.000 14.280.000 15.872.000 17.499.000 19.103.000 21.559.000 22.940.000 23.053.000 23.151.000 22.810.000 21.698.181 SPORUL NATURAL
00
SURSA: Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 1998, datele rencensamantului din 2002, Institutul National de Statistica
SURSA: Anuarul Statistic al RSR,1985, DCS Bucuresti , Anuarul Statistic al Romaniei 1998, CNS Bucuresti, Institutul national de Statistica, datele rencensamantului din 2002.
Geografie economica
Principalele tari producatoare de carbuni
Carbuni superiori (mil.t) 1. Rp. Chineza 1326 2. SUA 917 3. India 334 4. Australia 276 5. Africa de Sud 223 6. Rusia 164 7. Polonia 103 8. Indonezia 101 9. Ucraina 83 10. Kazahstan 71 Restul tarilor producatoare 239 Total mondial 3873 Grafic 1.(Principalele tari producatoare de carbuni)
1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1326 992
Nr. crt
Tara
TOTAL 1326 992 3356 343 223 223 162 101 84 74 817 4713
365
343
235
Ru sia
223
Af r ica S
162
Po lo
101
ni a
84
74
Ka z ac s ta n
Ch
ina
SU A
In d ia
Au
str al
ia
In d Uc rai on na ezi a
Comertul cu carbuni Comertul cu carbuni se bazeaza aproape in totalitate pe tranzactiile de huila. Tranzactiile se deruleaza at ape cale maritime cat sip e cale terestra. Din marile bazine carbonifere: apalasian, donetc, caragana, Rur, Pecioara, Valea Jiului; pornesc curenti de transport cu intensitate mare spre centrele industriale pentru a aproviziona cu carbine energetic. O serie de tari s-au specializat in exportul de carbine: Australia, China, Indonezia, Africa de Sud, SUA, Federatia Rusa, Columbia, Canada, Polonia, Cqzastan. Principalele importatoare de carbine sunt tarile din UE (Germania, M.Britanie, Australia, Olanda, Italia, Franta, Romania, in Asia-Japonia si Coreea de Sud, America de Nord Canada, in America de S- Brazilia si Columbia).
Australia asigura mai mult de 30% din totalul mondial al exporturilor, principalii beneficiary de carbine din Australia sunt: Coreea de N si S; America Latina,UE si Republica Africa de Sud. SUA exporta catre UE, America Latina si Africa. Polonia exporta catre tarile din Europa Centrala si de vest.
Petrolul
Nr. crt
1. Arabia Saudita 2. Fed. Rusa 3. SUA 4. Mexic 5. Iran 6. R.P. Chineza 7. Norvegia 8. Venezuela 9. Canada 10. M.Britanie Restul tarilor producatoare Totalul mondial
409
378
350
178
176
169
156
153
133
115
s Ru
ia
A c SU Mexi
a Ar
ina ta nie i Ch Br M.
820
200
198
170
119
114
107
ia In d
96
96
ia Ital
89
nta Fra
A SU
Jap
a oni
in a Ch
da na Ca
Comertul si transportul petrolului si produselor petroliere Principalele tari exportatoare de petrol sunt cele din oriental mijlociu ce asigura 30% din exporturile mondiale de petrol, cum sunt: Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite: Iran, Irac. Cele mai mari state exportatoare de petrol in perioadele 2002-2003 au fost: Arabia Saudita, Federatia Rusa, Norvegia, Iran, Venezuela, Nigeria, Mexic, Irac, M. Britanie, Emiratele Arabe Unite. Tot pentru acea perioada cel mai importante au fost: SUA, Japonia, Coreea de Sud, Germania, Italia, Franta, India, Olanda, Republica Pop. Chineza si Spania. In exportul de produse petroliere s-au specializat o serie de tari cu o puternica industrie de rafinare: Olanda, Federatia Rusa, Venezuela, SUA, Italia, Germania. Flota petroliera s-a dezvoltat dup ace s-a inchis Canalul Suez. Capacitatea navel;or a crescut de la 80.000-500.000 tdw (deduet-in asta se masoara flotele petroliere
reprezentandd 40% din tonajul flotei comerciale mondiale). Cele mai mariflote le detin: Japonia, Norvegiia,SUA, Grecia, Liberia, Marea Britanie, Olanda, si Franta. Unele state si-au creat o flota proprie pentru import cum e cazul: MArei Britanii, Olandei, Frantei si Romaniei.. Alte state derin o flota numeroasa de tancuri petroliere asigurand si transportul unor tari : Suediei, Danemarcii, Marei Britanii, Grecia, Panama. Cele mai importante rute maritime pornesc din oriental mijlociu si apropiat catre Europa de Vest, Sudica, SUA, Japonia. Din SUA catre Europa Vestica. La nivel terestru petrolul e transportat printr-un system de pipe-lineuri sau oleoducte. Cele mai mari sisteme de gazolucte sau oleoducte sunt: in Vestul Americii de Nord unde transporta hidrocarburile din Alascacatre rafinariili din Vestul SUA. Un alt system de oleoducte funcioneaza intre: Germania- Olanda si Marea Nordului. Din Africa de Nord catre Sudul Europei (Italia si Franta)
Principalele tari
Geografie economica
Principalele tari
Nr. crt 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 . 8 . 9 . 1 0 . 1 1 . 1 2 . 1 3 . 1 4 . 1 5 . 1 6
Statul Australia Belgia Bulgaria Chehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franta Germania
Suprafa Populatia (mil ta loc) (km2) 83871 8,2 30528 110994 78866 9251 43094 45227 338145 543965 357028 10,3 7,3 10,2 0,8 5,4 1,3 5,3 60,5 82,3
Capitala Viena Bruxelles Sofia Praga Nicosia Copenhaga Tallinn Helsinki Paris Berlin
PIB (2005 mil USD) 275 325 71 187 17 188 22 163 1830 2521
Grecia
131957
11,1
85
Atena
248
Irlanda
70273
40
60
Dublin
168
Italia
301270
58,1
193
Roma
1670
Letonia
64610
2,2
36
Riga
29
Lituania
65300
3,5
53
Vilnius
48
Luxemburg
2586
0,5
182
Luxemburg
32
8. 9. 10.
Naturale
Clima: temperatura precipitatiile, lumina, vantul. Relief: altitudine, expozitie fragmentare, panta si forma versantilor Solul: fertilitate Mecanizare au redus volumul muncii Chimizare investite, au crescut Irigatiile productia la hectar.
Tehnice
Socio-economice-- numarul si densitatea populatiei, fata de munca, nivelul de dotare tehnica, nivelul de dezvoltare socio-economica, pozitia economico-geografica.
Producatorii de grau
Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. Producatorii de grau China India SUA Federatia Rusa Franta Canada Mii tone 96340 72000 51105 47608 36922 25547 % total mondial 15,41 11,51 9,13 7,61 5,90 4,08
7. 8. 9. 10.