SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. rinichiul functioneaza normal. ischemia miocardica b. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. 28. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. negru ca pacura c. aspect de zat de cafea 27. varsaturi. mentinerea masei circulante in limite normale c. aplicarea unui garou c. peste pansamentul de la nivelul plagii c. Melena este un scaun: a. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. dispnee b. este localizata in hipocondrul drept. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. compresiune digitala pe plan osos 25. anxietate. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.24. 26. frison . Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. rosu-aprins b. febra. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. bradicardie. urina este hiperconcentrata.

In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. nitroglicerina c. 35. administrarea de antibiotice c. oprirea definitiva a hemoragiei. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. oprirea definitiva a hemoragiei. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. semnul Murphy prezent c. 34. antispastice b. 32. hipertensiune arteriala 30. Hemostaza provizorie este: a. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. tubajul duodenal b. administrarea de opiacee. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c.c. tulburari de tranzit b. transpiratii reci. morfina 31. etapa hematologica c. etapa volemica. etapa de refacere a fierului b. . Hemostaza spontana este: a.

papaverina b. fortral b. etapa volemica b. hematemeza b. etapa de refacere a fierului c. 60 mm Hg 38. 140 mm Hg c. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. mialgin 41. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. contine resturi alimentare b. hemoptizie. hematurie c. 100 mm Hg b. colebil c. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. La un pacient cu hemoragie. sangele este aerat . morfina 40. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa hematologica 37. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a.36. nitroglicerina c. 39.

44. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. cu iradiere in umeri c. 42. "ca o lovitura de pumnal". ulcerul stenozant b. continua. hemoragii oculte. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. apare in timpul unui efort de varsatura. cu iradiere in spate. 47. infarct de miocard. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a.c. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. durere in epigastru. 46. colicii renale b. endoscopia gastrica c. VSH crescut b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. ulcerul perforat. colica biliara . Hemoragia: a. colicii biliare c. 43. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. hipertensiunea arteriala polipnee b. durere in etajul abdominal superior intensa. colica biliara c. violenta. 45. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie.

tendinta la lipotemie in ortostatism. varice esofagiene c. 51. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. galben citron reprezentat de plasma c. 50. 48. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. durere "lovitura de pumnal". albicios format din leucocite. ulcerul aton b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. 52. durere violenta in epigastru b. traumatismul cailor biliara.c. 49. Simptomele litiazei biliare sunt: a. rectocolitele ulcerohemoragice b. 53. hipertensiune arteriala b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . cancerul gastric c. hemoroizii. tensiune arteriala normala. bradicardie. durere in etajul abdominal superior c. bradicardie c. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a.

Durerea in ulcerul gastric apare: a. la 3-4 ore dupa masa b. 57. meteorismul b. "abdomen de lemn". varice esofagiene c. 59. 58. explectoratie sanghinolenta c. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. la 30 de minute dupa masa c. varsatura sanghinolenta b. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. 56. stenoza pilorica. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. agitatia extrema c. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . Hematemeza este: a. midocalm.c. scaun sanghinolent 55. nu are legatura cu alimentatia. almagel b. chinidina c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

In metoda Simonin cunoastem: a. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. hipotensiune. grupa B(III) c. grupa A(II) b. In metoda Beth-Vincent: a. grupa B(III) c. grupa AB(IV). 80. grupa 0(I) 84. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura.c. tahicardie. 82. cianoza. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. grupa AB(IV) c. 81. grupa 0(I) b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa 0(I) 83. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. grupa A(II) b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c.

b. 87. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. grupa A(II) RH negativ c. 88. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. grupa 0(I) RH pozitiv b. aglutina cat si aglutinogenul c. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. pentru delimitarea celor 3 zone. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. nu exista la cei cu RH pozitiv c. 89. grupa B(III) RH pozitiv. 86. anticoagulant b. nu exista la cei nu RH negativ b. exista in ambele situatii. 85. de conservare c. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Aglutinele anti-RH: a. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. temperaturi sub 16 grade Celsius . Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a.

o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. dupa 20 de minute c. 92. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. 16-18 grade Celsius c. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 90. spongios. dupa 30 de minute b. dupa 60 de minute. socul prin arsuri . temperaturi in 20-25 grade Celsius. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. 94. de culoare galbuie. asezata pe peretii flaconului. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. 93. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b.b. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. 91. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a.

hemocolecistul. prin microstaza creata de modificari distrofice b. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. cancerul gastric c.b. ileus biliar b. 98. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. 95. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. ciroza hepatica. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. 96. calcul de carbonat de calciu . dischineziile biliare c. stenoza pilorica b. 99. fistula biliara c. 97. angiocolita acuta b. litiaza biliara.

400 ml. calculi micsti c. 300 . 2000 .600 ml c. bolnavi astenici b. apare la administrarea de sange ce contine alergeni. bolnavi anemici c. Hematuria: a. 101.1500 ml b. 200 .1000 ml.3000 ml c. 600 . apare in cazul incompatibilitatii de grup b.1000 ml b. renali cronici este: a. 1000 . 750 . . calcul de colesterol. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. 103. apare in socul hemolitic c. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. bolnavi hipertensivi.b. 100. 102.

c. durere. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. nu intereseaza frecvent traheea. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. 105. b. 108. eczema. c. b. lacrimare. b. Bronsita acuta este: a. Bronsita acuta . c. dilatatia bronhiilor. stranut. . b. 107. b. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. 106. hidroree. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. tot arborele bronsic . pneumonie. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. c. rinoree mucopurulenta. senzatia de infundare a nasului. gripa. 109. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. scaderea acuitatii vizuale. c. fotofobie. edem corneean. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente.104. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. bronhiile mari si mijlocii.

tuse. c. 112. . catar rinofaringian. Bronsita acuta: a. 1-5 zile. expectorante. b. faza de cruditate. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. faza de cruditate. are 2 faze de evolutie. faza de vindecare. faza de coctiune. c. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. 113. faza productive. Simptomatic. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a.b. insotita de cresterea secretiilor bronsice. calmante ale tusei. acuta sint: 111. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 110. tuse. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. b. c. faza de coctiune. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. b. dureaza 1-2 saptamini. 3-6 zile. convalescenta. faza de coriza. permanenta sau intermitenta. 114. c. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. c. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. interesind frecvent traheea. b. 2-3 zile. codenal.

urmatoarele afectiuni: a. factorii iritanti. 115. bronsita cronica: . 3 ani consecutiv. infectia. emfizem pulmonar si bronsita cronica. c. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . astm bronsic. b. c. 116. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. b. alergia. c. Bronsita cronica: a. dispneea nu creste progresiv. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. un loc primordial il ocupa: a. cresterea VEMS. b. astm bronsic. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. b. nu este un factor cauzal. 117. este o boala usoara si frecventa. 118. cianoza apare precoce. astm bronsic si fibroza pulmonara. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. 119. 120. bronsita acuta. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. c. bolnavul este de obicei afebril. Alergia din bronsita cronica: a. In a. c. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde.c. emfizem pulmonar si bronsita acuta.

variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. c. care induc bronhostenoza: a. edemul mucoasei bronsice. care arata ca: a. b. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. ireversibila a calibrului bronhiilor. 122. este precedata intotdeauna de crize astmatice. urmatoarele caracteristici: a. c. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. b. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. Bronsita astmatiforma. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. reducerea generalizata. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. c. relaxare bronsica. procesul este difuz. extins si la bronhiolele distale. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. c. 125. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. . scaderea secretiei de mucus. 124. 121. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. b. c. b. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . reducerea generalizata. hipersecretia si spasmul. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. eritemul mucoasei bronsice. b. 123. hiposecretia si spasmul. hipersecretie de mucus.c. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. complicatie a astmului bronsic are una din . cresterea debitului ventilator maxim pe minut. inflamatia mucoasei bronsice.

este tratamentul cel mai eficace. pot aparea: a. insuficientei respiratorii cronice. . Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. corticoterapia: a. este constanta. de citeva secunde . albicioase( perlata). 127. este inconstanta. nu prezinta riscuri. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. are urmatoarele caracteristici : a. treptat. peste 24 de ore. aparitia cianozei. nu se administreaza in formele grave. b. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. este constanta. c. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. are urmatoarele caracteristici: a. b. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. este inconstanta. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. polipnee si transpiratii profuse. b. c. c. Modificarile patologice caracteristice. pina la citva minute. 130. b. 128. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. 131. administrata pe cale orala. aparitia sputei viscoase. c. b. c. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. In tratamentul astmului bronsic.126. de citeva minute sau ore. 129.

137. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. nu este o urgenta medicala majora. bradicardia. b. lipsa de oxigen. Simptomatologia in insuficienta acuta. c. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. b. Ca fenomen compensator. b. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie.b. retentia de oxigen. c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. insuficientei respiratorii acute. cind domina cresterea oxigenului in singe. urmareste: a. 135. cind hipercapnia este pronuntata. 132. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. hipertensiunea arteriala. in urmatoarele situatii: a. b. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. tahicardia. este contraindicat. in insuficienta respiratorie acuta. variabil. 134. prin dezobstruare bronsica. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. cu substante bronho dilatatoare. c. apare: a. brusc. 136. interventia de reanimare. restabilirea permeabilitatii bronsice. c. c. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. nu depinde de : a. excesul de oxigen. b. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. . 133. Encefalopatia respiratorie din cadrul. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. c.

b. introducerea policelui in gura bolnavului. insuficienta respiratorie acuta. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. vaccinare antigripala. masuri terapeutice speciale. c. au urmatoarele caracteristici: a. 142. pneumotoraxul. c. in insuficienta respiratorie acuta. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. 139. b. Cauza cea mai frecventa de asfixie. c. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. masuri terapeutice adresate cauzei. se adreseaza cauzei. cind apare polipneea. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. masuri terapeutice adresate oricarei . nu comporta: a. b. b. aplicate in insuficienta presupun: a.insuficiente respiratorii acute. c. 138. asezarea bolnavului in decubit dorsal. b. c. Masurile terapeutice speciale. a. cind hipoxemia este redusa. gimnastica respiratorie. Masurile terapeutice generale. masuri terapeutice generale. c. nu sint obligatorii. infectiile respiratorii. consta in: din repiratorie acuta. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. din cadrul insuficientei respiratorii acute. obstruarea cailor aeriene. o reprezinta: a. 141. 140. b. .

incepind din ziua a doua: a. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. leucocitoza cu polinucleoza. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . hipofibrinemie. b. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. c. la citeva ore de la debut: 146. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. b. 144. 147. raluri sibilante si ronflante. Perioada de stare a. c. se practica: a. vibratii vocale diminuate. c. pune in evidenta. tetraciclina. c. b. In pneumonia pneumococica: a. temperatura se mentine " in platou". c. 149. b. cind nu se poate deschide gura victimei. 148. b.143. Respiratia " gura la nas" . la 1-2 zile de la debut. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. frison . in zilele premergatoare. numai cind victima nu este constienta. 145. bolnavul prezinta poliurie. apetitul este crescut. in sindrom de condensare pulmonara. prin intermediul canulei.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. la 3-4 zile de la debut. b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. c. viteza de sedimentare mult incetinita. Antibioticul de electie.

semne clinice constante. interesind cu precadere plaminul. este o boala infecto. c. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. In cazul tuberculozei pulmonare. 154. c. are de obicei o evolutie cronica. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. c. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. are de obicei o evolutie acuta. 152. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. c. 155. reactii la tuberculina negative. leziuni anatomice. pe cale aeriana. b. urmatoarele caracteristici: . b. nu afecteaza organismul in intregime. 151. afecteaza organismul in intregime. b. c. b. are de obicei o evolutie acuta. c. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. frecvent pe cale digestiva. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. la nivelul pleurei. 153. ampicilina. este provocata de bacilul Koch.b. este provocata de pneumococ.contagioasa. 150. b. contaminarea se realizeaza: a.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. la nivelul cordului. penicilina G. Tuberculoza pulmonara are a. b.

urina. b. lichid cefalorahidian. expectoratie. infiltrate pulmonare.c. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. In tuberculoza secundara. In cazul tuberculozei a. c. asimptomatic. 156. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. expectoratia. bronhogena. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. b. b. lichid cefalo-rahidian. c. 158. Simptomul a. b. durerile toracice. c. brusc. bacilul Koch se pune in evidenta in: . expectoratie si lichid de varsatura gastrica. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. In tuberculoza pulmonara. c. intotdeauna acut. noduli pulmonari. 162. singe. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. 157. b. 160. limfatica. caverna. c. c. hematogena. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. 159. tusea. 161. intens. la nivelul plaminului. b. precizat datorita frisonului unic. generalizat.

restrictiv. dispneea. 164. 168. ca o" gheara. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. ateroscleroza coronariana. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. b. procese pulmonare si pleurale. administrarea de nitroglicerina. 167. 166. c. arsura sau sufocare". Cauza principala a anginei pectorale este: a. durerile toracice. 165. durerea. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. b. c. b. c. continuu. constrictiv. incetarea cauzelor. Simptomul a. c. c. coronarita. administrarea de miofilin. procese laringotraheobronsice. 1-2 zile. c. dispneea.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. Caracterul durerii din angina a. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. b. tusea seaca. citeva minute. b. b. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . febra. 163. b. c.a. citeva ore.

plagi . 175. inflamatia miocardului. b. obiecte . are urmatoarele caracteristici: 170. nitroglicerina. c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. propanolol. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. 174. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. sublingual. 173.169. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. b. iradierile nu sint obligatorii. c. c. peros. plosti urinare. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. b. c. c. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele .obstruarea brusca aunei artere carotide. 171. Ce este dezinfectia? a. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. obstruarea brusca a unei artere coronare. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. Durerea din angina pectorala a. b. c. nitropector. b. 172. Infarctul miocardic este: . intravenos. b. dureaza peste 15 minute. nu este insotita de anxietate.

de stare si de convalescenta c. ramane constanta timp de 1 saptamana. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. b. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. c. 177. b. dureaza 8-10 zile . caracterizata prin crize dureroase paroxistice. scade dupa o luna. coronarita reumatica . o forma clinica a cardiopatiei ischemice. apare din primele ore. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. o perioada prodromala. b. b. 180. Febra in infarctul miocardic a. este de obicei moderata. leucocitoza . c. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard.95 % .a. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. ateroscleroza 90 . o perioada prodromala. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. 179.12 h dupa debut . b. . una de debut. c. aortita luetica . o perioada de debut. de stare si de convalescenta . de debut si de convalescenta 178. c. apare la 6 .

184. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . 185.i). b. tulburarile de ritm ale inimii . nu dispare la administrare de nitroglicerina . c. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. b. c. pana la maxim 20 minute. cardiopatiile valvulare. cresterea fibrinogenului . 183. b. c.b. mese copiaose . Criza dureroasa din angorul pectoral : a. b. 181. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. dureaza 2-3 minute. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. tulburarile de ritm. emotii. Manifestarile clinice ale EPA sunt : . hipertensiunea arteriala . se normalizeaza in 3-5 zile. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. in umarul stang. diabetul zaharat. LHD . Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. in regiunea toracica anterioara. c. apare dupa efort. 182. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . tabagismul.ul in infarctul miocardic a. b. c.

Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. radioscopie toracica. BPOC. se administreaza : a. Insuficienta cardiaca este : a.v. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . c. b. . mialgin i. mobilizare precoce.a. pozitia trendelenburg . tuse uscata in prima faza. i. efectuarea examinarilor (transaminaze. b. palide. morfina . ventilatia mecanica. leucocite. 190.m. c. 187. . c. 188. 189. instituirea regimului igieno-dietetic. VSH. i. c. aerata . ECG) b. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. b. glicemie. apoi cu sputa spumoasa rozata. morfina i. b. bradipnee. AVC. emisiunea de sange. ambele. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . c. 191.v. . b. tegumente uscate. Conduita de urgenta in IMA este: a. prelungirea timpului pana la internarea in spital .m. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . turgescenta jugularelor. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a.

Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. b. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. afectiune de obicei congenitala c. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. b. atrofii musculare bilaterale si simetrice. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. Polimiozita este o: a. aspiratia. 195. introducerea unei pipe Guedel. curatirea orofaringelui. pastrarea cunostintei. gripa. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. c. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. oprirea miscarilor respiratorii.c. slabiciune progresiva . mobilitatea globilor oculari. valvulopatii dobandite si congenitale. absenta pulsului la artera carotida. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . c. HTP . imposibilitatea de a expulza intreaga 192. hTA . deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. 193. 194. c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. c. dificultatea de a decontracta muschii b. toracice si abdominale. b.

radicular sau trunchiular.a.Poliomielita anterioara cronica este: a. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. . cu aspect polinevritic. c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. 10-20 ani c. slabiciune progresiva . atrofii si tulburari de sensibilitate. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. 20-40 ani b. sindrom senzitivo-motor. bilateral si simetric . Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. dificultatea de a decontracta muschii 198. b. o boala cronica si progresiva 202. c. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. tulburari sfincteriene si genitale. 40-60 ani 201. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b.

nespecific (vasodilatatoare. Plexitele se caracterizeaza prin: a. 207. apare mai ales vara si toamna. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. compresiuni (fracturi. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. tumori cerebrale si medulare. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. deviatia gurii spre partea sanatoasa. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. forta musculara de obicei diminuata mult . fracturi de rahis. 208. imposibilitatea de a fluiera. b. scleroza laterala amiotrofica. sindrom de neuron motor periferic. Nevritele se datoresc: a. senzitive si trofice c. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. unor viroze. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. masuri de igiena). unui proces inflamator local 205. eventual chirurgical sau ortopedic b. în primul rând etiologic. unui tratament insuficient c. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. consta în Roentgenterapie c. în accidente vasculare cerebrale. deficit motor la nivelul degetelor. 206.203. tulburari motorii. în special a policelui b. mielite.

c. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. accese periodice de manie sau melancolie. tulburari de memorie. 210. ameteli. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. Gerovital.neuroleptice.tulburari de memorie. stare depresiva. b. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. regim alimentar bogat în vitamine. iluzii verbale. de atentie. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. 10-20 ani 211. halucinatii auditive. anxietate cu idei delirante. prin tulburari nevrotice: cefalee. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. odihna. 2-15 ani b. astenie.b. c. vorbeste în soapta. 1-2 ani c. indispozitie . insomnie. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. tranchilizante. 212. c. lent. semnul Babinski prezent. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. tulburari digestive. Mecopar. b. Vit. B6. b. administrare de hormoni (foliculina). absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. vitamine 213. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. vâjâituri în urechi. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. idiotie încetinita. dispozitie trista. tonice cardiace. c. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. abatut. dezorientare. tulburari în sfera activitatii si vointei . Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. tratament cu antibiotice. sarac în substante azotoase. semne de paralizie faciala. lipsa de imbold în activitate. b.

arsura de gradul II c. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. arsura de gradul I b. cu soc hipovolemic b. de aceeasi intensitate b. cu soc toxico-septic 215. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. bronhopneumonie. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. socului hipovolemic c. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. nu se complica c. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. embolia pulmonara. Nefrita acuta. terminatiile din derm sunt distruse c. profunzimii arsurilor . în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. hemoragia digestiva.214. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b.

A. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. primele zile de la producerea arsurii b. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila.P. anestezie a cailor respiratorii superioare. dezobstructia cailor respiratorii b. arsii cu leziuni combinate 220. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. În cazul unui accident colectiv.219. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. oricând.T. a treia saptamâna (14-16 zile) c.A 0. oxigenoterapie c. efectuarea tratamentului antisoc. traheostomie . se considera perioada optima pentru grefare: a.P. accidentatii agitati b. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. A. concomitent cu îndepartarea hainelor. A si ser antitetanic 3000 U 221.5 ml b. ser antitetanic 3000 U c. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222.T. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a.

excizia partiala a escarelor c. II . Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. se vor folosi: a. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. cloramina. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. amoniac 1%. incizii de decompresiune. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b.224. apa oxigenata b. bicarbonat de sodiu c. La arsii cu leziuni circulare pe membre. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. În cazul electrocutarii. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. nu au caracteristici speciale. actionând si dupa accident. se produc arsuri de gradul a. local. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. ser fiziologic. escarele se formeaza lent. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. se va practica: a. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. apa sterila 228. excizia completa a escarelor b.

dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. c. reinterventie chirurgicala 230. IV 229. c. schimbarea pozitiei in pat.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c.b. b. administrarea de substante medicamentoase diuretice b.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. c. III c. b. b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. suprimarea presiunii. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. se practica: a. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. In profilaxia escarelor postoperatorii. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . mobilizarea precoce. Ea urmareste: a. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. c. b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233.

Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. b. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a.234. c.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. b. se face aspiratie gastrica. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. c. b. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. b. c. c. c. b. c. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. b.

intra . b. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. b. diabetice. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. sonda de aspiratie gastrica. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. c. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. c. c. preoperator postoperator pre -.240. b. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242.si postoperator 241.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. c. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. b. c. b. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. terapia socului. b. decubit lateral stang decubit dorsal . la persoane obeze. asfixiei.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. golirea preoperatorie a stomacului.

tratamentul este chirurgical: a.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. b. aerosoli. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. c. c. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. c.c. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. b.In abcesul fesier. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249. b.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. antitusive. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. b. repaus vocal.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . decubit ventral 246. c.Tratamentul profilactic in infectia urinara. aparut in postoperator. repaus vocal. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. aerosoli. comprese reci in jurul gatului. consta in: a. antitusive. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical. b. c.

la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. dupa iradieri severe. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. splenesctomii. dupa hemoragii. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. femeile peste 50 ani b. barbatii intre 30 si 50 ani c. aplazie medulara. culoarea tegumentelor. femeile intre 30 si 50 ani 252. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b.Colangiografia exploreaza: a.Determinarea grupului sanguin si Rh. numai la bolnavii cu hemoragii 256. rezultatul leucogramei 253. la toti bolnavii chirurgicali c.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. traumatisme osoase usoare b. leucemie acuta 257. colonel 254. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. traumatisme abdominale c. starea generala.ului este obligatorie: a. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. numai la bolnavii care necesita transfuzie b.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase .a. vezica biliara c. rezultatul hemoleucogramei b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. sediul durerii c.

sau subcapsulara b.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. nu arata nici o modificare 261. ale pancreasului c. b. hemoragia intra.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. tinut sub observatie si tratament.258. nici nu se inrautateste: a. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. c. produce leziuni viscerale. ale ficatului b.La hemoragia interna "in doi timpi".Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. nu intereseaza peretele abdominal c. se externeaza pacientul c. sangele curge liber in abdomen 264.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. timpul intai consta in: a.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. intereseaza si deschide peretele abdominal b. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. stare generala usor alterata c.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. nici nu se amelioreaza. ale splinei 263. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b.

Apendicita acuta are un singur tratament: . hemoragie "in doi timpi" b. caracterul durerii si fenomenele digestive c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. leziuni parietale 269. hemoragie interna lenta c. disparitia matitatii hepatice. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. tripsinogen 267. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. necrozarea pancreasului c. tulburari ale cailor biliare c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. caracterul durerii. adultii obezi 266. bolnavii cu ulcer perforat c. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. tripsina b.a.Colecistita acuta este: a.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a.Diskineziile biliare reprezinta: a. inflamarea pancreasului b. autodigestia pancreasului 268. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. bolnavii subponderali b. antecedente ulceroase b. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. amilaza c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273.

In evolutia sindromului ocluziv. formand asa zisul " abdomen de lemn" . hemoconcentratia c. apendicita acuta c. antialgice majore (morfina. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. medical b. ducand la soc. sunt: a.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. barbiturice b. scaderea Ca+ 277.chirurgical c. cresterea K+ si a ureei b. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. chirurgical de urgenta 274. dupa o masa bogata in legume si fructe c. in organele din vecinatate b. se intalneste in: a. perforatia acoperita c. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. ulcerul duodenal perforat . ale colecistului si ale cailor biliare 279. medico.a. antialgice c. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. mialgin) 275.Colica biliara se instaleaza frecvent: a. ale colecistului b. este contraindicat sa se administreze: a. ocluzia intestinala b. scaderea Cl+ sanguin. in peritoneul liber 276.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. din cauza nealimentarii la timp b.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.La un pacient cu abdomen acut.

imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. tratament medical. inflamatia peretului colecistic b. gimnastica respiratorie b.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. administrarea antibioticelor si mobilizarea c.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.duodenal perforat 282. ne gandim la: a. apendice marit de volum. mobilizarea precoce. peritonita acuta poate aparea: a. antibioterapie. prezenta unui obstacol in coledoc c. ulcer gastro.Volvulus. pozitionarea corespunzatoare. interventie chirurgicala de urgenta b. un proces inflamator al cailor biliare 285. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. odata cu peritonita plastica localizata c.In evolutia unei apendicite acute. cu iradiere in hipocondrul drept. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. accelerarea pulsului.ul intestinal se traduce prin: a.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: . antispastice. rasucirea anselor intestinale b. apendicita acuta perforata c.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. completat cu tratament chirurgical. paloare. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. avand o durere violenta in epigastru. peste 6-8 saptamani. pancreatita acuta b. cu aspect de "limba de clopot" b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.281. lipotimie. dupa "racire" 287. ca o lovitura de pumnal. regim alimentar c.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. apendice de culoare neagra. apendice congestionat 284. regim alimentar.Aspectul anatomo. combaterea tusei si gimnastica respirator 288.

se intervine chirurgical de urgenta c. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a.In ocluziile intestinale vechi. dar a lezat un organ c. se trateaza medical 293. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b.Aspectul anatomo. in peritoneu. colonului c. intestinale inalte .Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. spitalizati si tratati medical c. spitalizati si operati b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. o inflamatie a apendicului 295. o peritonita plastica b. stomacului b.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. bilioase c. varsaturile sunt: a. se trateaza medical si. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. in peritoneu. cu semne de peritonita instalate.Plastronul apendicular este: a. fecaloide b. dupa racirea procesului. dar nu a lezat nici un organ 294. apendice de culoare neagra.a. alimentare 296.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. in peritoneu. o tumora maligna apendiculara c. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b. dar a lezat si perforat mai multe organe b. apendice congestionat 292. veziculei biliare 289. se intervine chirurgical b.In cazul unui abdomen acut chirurgical.

Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. cu genunchii flectati. este penetranta b. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. uterului c.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. intereseaza numai peretele abdominal 302.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . initiala in fosa iliaca dreapta. perforatia peritoneului 301. violenta. plaga: a.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. pancreas) c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. linistirea pacientului. semisezanda. violenta 304. intestinale functionale 297. de partea traumatismului c. intereseaza calea biliara sau stomacul c. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. clisma evacuatorie c. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. sonda de aspiratie gastrica. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. hidratare. cele perforante b. violenta. intestinului mezenterial si colonului 303. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298.b. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. stomacului si duodenului b. brusca. cele penetrante c. intestinale joase c.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. de decubit lateral drept sau stang. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299.In apendicita acuta perforata durerea este: a.

inflamatia cailor biliare extrahepatice c.Colecistita acuta reprezinta: a. colecistectomie b. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. colecistita acuta b.Coloratia subicterica a sclerelor. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. a febrei. colecistectomie cu coledocotomie 305.a.Intr-o pancreatita acuta. cu evolutie fara complicatii. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere . mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. colecistostomie c. dischinezia biliara 307. inflamatia acuta a peretului vezicular.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. a amilazemiei b. prezenta unui obstacol in coledoc c. se face direct interventia chirurgicala 310. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. dischinezia biliara 309. a leucocitozei. evolutia starii generale. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c. atitudinea de urgenta consta in: a.

dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. dar este insotita de greturi si varsaturi b.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. apare o durere vie in epigastru. foarte iritant este: a. apare in hipocondrul drept. durerea epigastrica de intensitate medie. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b.In ulcerul gastric si duodenal perforat. patologic sau traumatic. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. fara un simptom premergator.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. sucul gastric c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313.In peritonita acuta. bila 317.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . durerea extrem de vie in epigastru. durere surda in epigastru. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. cu iradiere in umarul drept.Ingrijirea postoperatorie. secundara ulcerului gastric perforat. care se generalizeaza in tot abdomenul. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. este caracteristica : a. consta in: a. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta.311. durerea extrem de vie in epigastru. insotita de greturi si varsaturi 314. simptomul caracteristic este: a. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. lichidul evacuat din intestinul subtire b.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. cu iradiere in epigastru 315.

plastronul colecistic b. apendicita acuta 324. peritonita apendiculara b. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. dupa caz.In colecistita acuta. repaos la pat. fixat de o fasa compresiva b. se reia treptat alimentatia 319. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. pelviperitonita 320. peritonita genitala c. sac cu nisip b. punga cu gheata c. antibioterapie. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. se iau urmatoarele masuri: a. aplicate local: a.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. compresie calda 322. colecistita acuta c. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. in caz de varsaturi. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323.a. regim alimentar. se administreaza medicatie antiemetica b.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a.De obicei. se aplica pansament foarte compresiv c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. durerea nefarmacologice. si medicatie antiemetica c.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . calmarea durerii si combaterea febrei 321. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a.

pancreatita acuta 327. a penetrat in peritoneu. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. sangerare peritoneala c. recoltarea probelor de sange. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. morfina.a. tubaj duodenal.Durerea intensa. dar nu a lezat nici un organ b. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. colecistita acuta b. perfuzie. proces supurativ al pancreasului 329. calmarea durerii.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. analgetice. apendicita acuta subhepatica c.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. tumora intestinala b. cauza care a determinat ocluzia .In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. edemul sfincterului Oddi b. cresterea in volum a pancreasului c. combaterea infectiei. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. calmarea varsaturilor. nu a penetrat peritoneul. carcinomatoza peritoneala 325. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. ora ultimei mese b.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. antiemetice b. volvulus intestinal c. regim alimentar hidric. antispastice. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. repaos la pat.

335.c. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. tumora intestinala maligna c. de cand s-a instalat ocluzia 332. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. c. c.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . efectuarea de catre medicul de familie . ecografie abdominala . indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. chimice si mecanice. b. .Sterilizarea urmareste : a. rx. b. examene clinice .pulmonar. volvulus intestinal b. incheierea o data cu limitarea focarului . distrugerea agentilor patogeni din profunzime. b. tumora abdominala 333. RBW.Dezinfectia urmareste : a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. b. c. coproculturi. 334. prin mijloace fizice si chimice. 336. prin mijloace fizice.

c.Din punct de vedere clinic. b. necrotice. 341. b. frecvent.c. angina. 339. eruptie fugace . c. b. c. 338. b. angina.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. tahicardie. b. metode fizice. c. 340. metode genetice . anginele se clasifica astfel: a.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. doxiciclina. stafilococul auriu. febra mare. . c. cefalee. ca forma a anginei streptococice. niciodata. ulceroase. penicilina . cu mult mai rar. albe. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. angine: rosii . varsaturi. streptococul beta-hemolitic din grupa A. ambele raspunsuri sunt corecte . febra. b. angine : rosii. angina. varsaturi. chimice si biologice . 342. streptococul alfa hemolitic din grupa B. se intalneste : a. tetraciclina si cloramfenicol. c.Angina ulceronecrotica. albe .Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. febra moderata. angine : rosii .Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a.

micropapuloasa. c. b. micropapuloasa. semnul Pastia si ciclul lingual. scarlatina . b.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. aspra la pipait. fata anterioara a toracelui si abdomen.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. Masca Filatov. respectand fata.343. membre superioare. Koplik . 347. veziculara .hemolitici. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. de catre medical scolar. la domiciliu . b. streptococilor alfa.Pastia.roseata difuza a mucoasei bucale. obligatoriu in spital de catre medical specialist . c. 344. b. b. va sugereaza : a. c. 346.Eruptia in scarlatina este: a. b.Copilul cu scarlatina este tratat: a. 345. pe gat si torace. catifelata la pipait. c. c. 348.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. Grozovici . streptococci beta -hemolitici. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). varicela. rujeola. .

imunitate. eritematoasa difuza. 353. rosie. cu false membrane aderente care se refac rapid. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . smeurie. limba smeurie. encefalita. 3-6 zile. b. c. crup. nici una dintre afirmatii nu este corecta . efect teratogen. sangerande. 351. rar ulcero-necrotica .In scarlatina. extensive la pilieri. b. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. poliartrite. poliadenopatiei occipitale 352. . c. febrei. febrei.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. septice. limba saburala. 349. c. febrei si catarului respirator .In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. cefaleeei si durerilor la deglutitie. suprainfectii bacteriene. perioada de incubatie dureaza : a. c. toxice. lucioasa. test de: a. reliefare a papilelor fungiforme.c. 354. In rujeola. b.hemolitic grupa A. b. lueta. 350. c. rosie sau eritemato-pultacee. postinfectioase. rosie inchis. b.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. alergie .

in a treia zi dupa ce eruptia paleste.Evolutia eruptiei in rujeola : a. macule mici de culoare roz. 359. 14-21 zile 355. b. in prima zi de eruptie . c. b.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. 8-11 zile. in lambouri tardive. c. gat .torace. in perioada de convalescenta . da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . membre 356. b. este lipsita de importanta . 357. b. 358. c. evolutia asimptomatica . fata . este normala.Importanta rubeolei este data de : a. nu lasa urme. septice postinfectioase . micropapuloasa. c.dupa urechi. pe frunte si obraji . . c. b. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . da descuamatie furfuracee precoce.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. fara tendinte la confluente. patognomonic in rujeola. cu fond congestiv . c. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. b. complicatiile toxice.b.Semnul Koplick. 360.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. dispare: a.

Incubatia in rubeola dureaza : a. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. 2-3 saptamani. eruptia cu aspect polimorf: macule. b. rujeola. b. papule. c. numeric. cu tendinte la confluente . 366. . 1-2 saptamani. scarlatina. 362. 365. In perioada de stare. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. varicela. Eruptia este pruriginoasa in : a. b.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. nominal . b. scarlatina. nominal . rubeola. scarlatina 363.c. lunar. in 24 ore de la depistare. b. rujeola. 1 saptamana . b. c. 364. c. angina. varicela. 361. rubeola. trimestrial. c. rubeola.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a.. maculopapuloasa. c.

368. vara. c. pojar.In tusea convulsiva. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. subfebrilitate. febra. c. b. purtatorii faringieni de streptococ .c. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. c. iarna-primavara.toamna. toamna . tuse convulsiva. c. 372. sursa de infectie este : a. c. varicela. 371. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. 369. varsat. b. in primul an de scoala. b. rubeola. b. injectie conjunctivala. la 2 luni interval. spondiloza cervicala. Semnele catarale respiratorii : rinita. tuse. aspect "facies plans".Tabloul clinic cu debut relativ brusc. in lunile de : a. rujeola. . apar in : a. 370. oreion. parotidita epidemica. animalele. raguseala. 367. rubeola.iarna . b. omul bolnav cu forme tipice si atipice. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a.

hepatita acuta virala. cu aspect omogen.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . b. b.o inmanunchere de semne si simptome. de culoare galben verzui. hepatita acuta virala. colici abdominale. scarlatina. adulti peste 40 ani. 373. c. 5grade C. toxiinfectia alimentara. encefalita. b. copii. lichide. sallmoneloza. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. b.b. defineste : a. c. c. nou-nascut si sugar . c. apare in: a. holera. apare in : a. maturitate.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. b. c. Tablou clinic cu varsaturi. 375. -10 grade C. 376.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. -5grade C. Sindromul encefalitic . Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. c. 374. dizenterie. scaune diareice. abundente. 377. liceu. toxiinfectie alimentara. 378. moi.

prin recoltarea de : . c. hepatita virala. 380. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. apar in : a. dizenterie. tenesme si uneori febra. c. 384. b. digestiva. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". sallmonela. contaminarea hainelor. peritonita. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. este obligatoriu controlul. subliniaza sindromul clinic din : a. c. Febra tifoida se transmite pe cale : a. c. animal. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. b. mucopiosanguinolente. Scaune numeroase. b. mustele. parenterala. fecal-orala. mainile murdare. b. parenterala. colectivitati de copii. om. omogene. c. b. tetanos. om si animal. 383. febra tifoida. 381. b. 379. dupa tratament. aerogena. stare toxica. in egala masura. c. aerogena. 382.a.

c. c. scarlatina. 3 coproculturi. obiectele contaminate. "Rasul sardonic" apare in : a. c. Solul. 1 coprocultura. dizenterie.a. 390. b. c.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. 386. b. Debutul. 5 coproculturi. anatoxia difterica. 387. hipersplenism. tetanos. tetanos.. hepatomegalie. scarlatina. aerogen. anatoxina tetanica. praful. 388. c. simptomele nu sunt evidente. leziuni ale tegumentelor. b. c. verorab. b. b. 389. de obicei lent. rujeola. 385. digestive. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: . Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. b.

Foley. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. b. se administreaza sedative 395. 391. b. se administreaza analgetice majore b.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. mai putin importante decât cele din entorse c. Blackmore. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. c. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. luxatia deschisa a cotului c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. c. b. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. nu este absolut necesar c. articulatia de deasupra zonei fracturate b. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. hemartroze. in scop profilactic. mai importante decât cele din entorse b. c. de necessitate... obligatoriu b. Sonda endotraheala. fractura în "lemn verde" b. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. nu se produc leziuni articulare 394. 392.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a.a. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala .

fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. tendoanelor si vaselor b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a.398. fractura în "lemn verde" c. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. leziuni pulmonare cu hemotorax . durerea în punct fix. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. leziuni pulmonare cu pneumotorax b.Prin fractura deschisa se întelege: a. embolii pulmonare si cerebrale b. fracturi închise si deschise c. rinichiului.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. articulatia coxo-femurala c.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. echimozele si hematomul b. fractura în "vârf de clarinet" b.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. articulatia cotului 399.dar cu leziuni masive a muschilor. fractura acoperita de piele. splinei c. fracturi prin îndoire si rasucire b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. rupturi ale ficatului. deformarea regiunii 405.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. fracturi multiple ale oaselor c. socul traumatic si hemoragic c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. fractura prin înfundare 403. articulatia scapulo-humerala b. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fracturi complete si incomplete 400.Fractura cominutiva reprezinta a.

Prin plagi recente intelegem: a. taiere.. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. la spital se I-au urmatoarele masuri: a.În cazul unei fracturi fara deplasare. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. se face anestezie generala c. plagi produse în ultimele 48 ore 413. numai focarul de fractura b.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. administrare de antivenin .. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. se pune diagnostic clinic si radiologic b. fractura oaselor gambei 407. plaga prin caldura. fractura de col femural b. fractura de humerus c. raze gama 411. se asigura reducerea fracturii 408. plaga prin întepare.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. plagi produse sub 6-8 ore c. plagi produse în ziua respectiva b.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. plaga produsa de frig. agenti ionizanti b. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b.406. acizi. fractura de olecran 410. plagi ale tegumentelor b. aplicarea garoului deasupra leziunii c. prin muscatura c.Prin plagi perforante intelegem: a. plagi care patrund în cavitatile naturale c. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. fractura de rotula b.

din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. plagi cu hemoragie mare b. pozitiei incorecte b. în carucioare rulante c. din cauza imobilizarii îndelungate c. saltele pneumatice. compartimentate. întepaturi ale unor inserte b. plagile care secreta abundent c. balcon) cu ajutorul: a. pneumonii hipostatice b.414.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. pleurezii 420. este contraindicata iesirea din salon 421..Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. patului... bronhopneumonii c. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. tromboflebite 417. plagi muscate de animale c. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. fixare cu plasa autoadeziva c.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. plagile recente b.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. fixare cu basma (capelina) 418. fara ca el sa fie mobilizat b.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a.Rabia se poate transmite prin: a. inocularea veninului de sarpe 415. saltele pneumatice b. antidecubit .Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. fixare cu leucoplast b.

c. c. b.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. b.coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425.1000 ml în primele 20 de minute . de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. a. c. somnolenta . c. anxietate 424.30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i. saltele din material plastic 422.60 min) ser fiziologic . clorului si sodiului sanguine 427. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. b. c. deshidratare globala. c. b. a 20 UI insulina rapida 426. Primul gest terapeutic. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 . efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423.Coma diabetica poate fi declansata de: a. diplopie. consta în: coma a. administrarea de 20 .v. b. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. b. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. respiratie Kussmaul.

+70 ambele variante sunt corecte 430. b. apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. ser glucozat 5% 428. Insulina trebuie pastrata: a. b. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. c. b. soc ireversibil soc decompensat. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral .5 . soc decompensat. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. coma 433. b. la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . b. c. b. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. c. coma soc compensat. c. soc compensat. provocata de bronhoconstrictie 431. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.c. medicamente indicate de medic xilina 0.1% mialgin 432. c. c. Combaterea durerii în soc se face cu: a.

de glucoza 33% 435. .Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. c. a. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. includ: a. b. c. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. b. c. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. c. 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. b. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. c. examen de sputa. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. ca infectie nozocomiala.434. b.v. examen radiologic. b.

insuficienta renala. c. b. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. infectia urinara. combinatii diferite ale unor dovezi clinice.In faza de izostenurie. b. c. 443. 445. regiunea toracala. insuficientei renale acute . pielonefritei acute. . la locul de munca. densitatea urinei oscileaza intre : a. insuficientei renale cronice. . 1017-1020 . Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. 442. pe cale aerogena. pielonefritei cronice . 441. 1015-1017 . b. preveni transmiteriea infectiilor. colicii renale. in unitatile sanitare cu paturi . . 440. c. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. regiunea suprapubiana. radiologice si de laborator . colica renala. 444. regiunea lombara. Uremia este stadiul terminal al : a. c.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . b. b. b. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . insuficientei renale cronice .c. c.

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

examinarea morfo-functionala a rinichiului. gastrita cronica b. facies anxios. calmarea durerii. repaus digestiv. monitorizarea functiilor vitale c. repaus la pat. puls rapid b. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. dureri puternice in epigastru. 472. senzatia de sete accentuata. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. ulcerul gastric perforat c. combaterea varsaturilor c. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. hipertensiune c.468. administrare de antibiotice. transpiratii reci. 470. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. contractura abdominala c. . calmarea durerii cu morfina 471. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. refacerea masei circulante b. regim alimentar. antispastice. hemoragie digestiva. 469. contractura abdominala. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. meteorism intestinal. debut violent b.

melena 475. In segmentul de de sub garou se produce: a. zatului de cafea digerat c. gangrena membrului c. dilatarea paralitica. rectoragie c. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. soc de garou b. . treimea distala a colonului b. lezarea vaselor compresate c. hematemeza b. 477. rosu aprins. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a.473. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. aerat. lezarea vaselor compresate. stomac. 476. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. treimea distala a esofagului c. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. rosu inchis cu resturi alimentare b. 474.

cronic b. are periodicitate. 481. stenoza c. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. . cancerul gastric.478. colecistita cronica b. hematemeza b. sindromul Zollinger-Ellison c. hemoptizie 479. gastrita cronica. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. hemoragii digestive superioare. melena c. apare la 2-4 ore dupa masa. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. acut c. sindromul Zollinger-Ellison. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. nu are importanta 482. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. 480. in faza de inceput a ulcerului c. apare inainte de masa. perforatia b.

487. AB(IV) RH pozitiv b. nu exista la cei cu RH negativ c. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. socul hemoragic. In colicistita acuta se pot administra: a.483. 484. scaderea pulsului b. 0(I) RH pozitiv. . 486. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. temperatura peste 8 grade Celsius c. antispastice si morfina b. antispastice. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. transportul necorespunzator al sangelui.plus 8 grade Celsius b. antibiotice si mialgin. cresterea tensiunii arteriale. B(III) RH negativ c. temperatura de plus 4 grade . Aglutinele anti-RH: a. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. antialgice si antibiotice c. 485.

o zona mijlocie de culoare albicioasa c. zonele prezente sunt : a. o zona galben-citrin clara b. La o punga de sange bun de transfuzat. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. 490.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. daca se constata aparitia de mici grunji.488. daca se constata o omogenitate perfecta c. 489. aparitia de cheaguri si grunji . Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. plasma are culoare rosiatica b. 491. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. o zona de aspect laptos. nu sunt necesare aceste etape. 492. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b.

Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. 495. calcul coledocian b. hidrops vezicular . cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. 493. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b.8 grade Celsius. 496. flocoane mari de fibrina. proba de compatibilitate Oehlecker. 494. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale.c. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 497. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. donatorii pot fi controlati c. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. presiunea venoasa marita. plasma are aspect laptos. determinarea grupei b. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. proba de compatibilitate pe lama c.

nisa neregulata cu baza nodulara c. 499. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. urat mirositor. negru ca pacura c. Melena este un scaun cu sange: a. retractia curburii mici. angiocolita acuta b. complicatii cu infectie (colicistita acuta.c. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. rosu-aprins b. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. 500. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. piocolicistita). 502. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. 501. ulcerul perforat b. 498. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. stenoza functionala . infarctul de mezenter. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. pancreatita acuta c..

modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. pancreatita acuta hemoragica. hemoragii repetate. ulcerul gastro-duodenal perforat b. de teren c.c. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. 506. de mediu. 505. dischineziile biliare. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. 504. infarctul mezenteric . endocrini b. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. cancerul cailor biliare b. angiocolita acuta c. oditele stenozante c. ulcerul gatro-duodenal b. 507. 503. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b.

anemiile uremicilor. insuficienta hepato-renala b. soc prin arsuri b. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. boli infectioase c. anemiile din aplazii medulare 509. soc traumatic c. leucemii acute si cronice . emfizem pulmonar. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. pleurizii b. oditele stenozante. arsilor b. soc post operator. Albumina umana este indicata in: a. Masa trombocitara va fi folosita in: a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. anemiile din aplaziile medulare.c. bolnavi cirotici c. 508. 511. anemii post infectioase c. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. soc post operator. bolnavi neoplazici. ocluzii intestinale. 510. aplazii medulare. peritonita. soc traumatic. 512.

b. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. administrarea de sange care contine alergeni. icterul postransfuzional c. 516. socul hemolitic. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. urticaria. transmiterea unei boli infectioase b. tromboze venoase. paloare.c. agitatie. hipertensivi. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. 515. cefaleea. 513. transfuzia cu sange infectat c. febra. socul hemolitic posttransfuzional. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. cianoza. 517. . hematuria masiva. corpi straini neanimati (inerti). corpi straini endogeni. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. puls rapid. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. hipotensiune c. 514. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. hipertensiune arteriala. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b.

cornaj. corpi straini animati (vii). hidroree. dispnee.c. eczema si ragade perinariene. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. b. b. c. 523. tiraj. stranut. b. . durere la deglutitie. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. tegument infiltrat. tumefiere. cianoza. 522. disfagie. tuse spasmodica. 521. lacrimare. 519. excoriatii sau plagi ale conductului . 518. cu ajutorul acelor de corpi straini . b. rinoree mucopurulenta. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. c. se instileaza epitelizante si dezinfectante. c. agitatie. c. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. b. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. b. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. 520. otalgie . In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. c. senzatii de infundare a urechii. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. pansarea ochiului. secretie sanghinolenta. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a.

527. diabet sau hipertensiune arteriala. o emotie puternica . cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. suprasolicitati psihic . apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. febra. 528. b. durerea si hipotensiunea . adeseori in repaus sau somn.c. c. o tahicardie paroxistica. intotdeauna dupa o masa copioasa . 525. Infarctul miocardic : a. c. c. rareori dupa o hemoragie severa. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. b. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. rareori dupa efort. Perioada prodramala din infarctul miocardic.cu cateva ore instalarea infarctului. obezi. b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. sunt sedentari. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. debutul fiind brusc. b. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . brutal. 524. c. hipertensiunea. c. mari fumatori. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. preceda uneori. prezinta hipercolesterolemie. 526. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. de cele mai multe ori lipseste. apare : a.

530. evidentierea unor zgomote cardiace . Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. scaderea fibrinogenului. 534. dureaza mai multe saptamani chiar luni. confirmarea diagnosticului . 535. apare dupa efort . 533. dureaza 3-5 zile. b. c. precizarea fazei evolutive si a localizarii. b. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. cedeaza la opiacee. Durerea in infarctul miocardic : a.529. b. c. disparitia febrei. este de intensitate neobisnuit de mare . Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. b. 532. se calmeaza prin administrare de nitrati . b. c. leucocitoza. se calmeaza prin repaus . b. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. c.5 saptamani . c. este cea mai critica. normalizarea TA . Perioada de debut in infarcul miocardic: a. 531. aparitia durerii moderate precordiale. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . o durata de 4 . Durerea in infarctul miocardic : a. asteniei. c.

b. in plin stern (semnul « pumnului srans »). de presiune. 536. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. b. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. coronarita reumatismala. crize dureroase paroxistice. 541. cu un singur deget . da senzatia de constrictie . c. b.. c. zbucium si senzatie de moarte iminenta. arteroscleroza coronariana b. Durerea in angorul pectoral : a.20 minute. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. dureaza 10 . b. 538. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . stenoza aortica. bratul si antebratul stang. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. se insoteste de o stare de mare anxietate. c. apare in timpul efortului . c. cu intreaga palma sau cu ambele palme . poate lua aspectul de arsura. Durerea din infarctul miocardic: a. 540.a. b. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. 539. c. agitatie. 537. c. stenoza mitrala. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. trombangeita obliteranta.

c. b. la adiministarea unor medicamente . constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. 2-3 minute b. dureaza 3-4 minute. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. Testul patognomonic in angina pectorala : a. b. Moartea clinica : a. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . cu oprirea inimii. concomitent cu un efort fizic. b. 542. mai rar pana la 10 -15 minute . c. hipocondrul drept. b. c. spre umarul drept. mai mult de 30 de minute.a. la baza gatului . regiunea interscapulara. incepe odata cu stopul cardiac. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. b. c. emotional. 543. 546. 544. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. in maxilarul inferior. digestiv . este un proces ireversibil . Durata durerii in angorul pectoral este : a. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. 545. c. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . . c.

respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. radiculitele 552. controlul reflexului pupilar (midriaza). controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. Inainte de a incepe reanimarea cardio . nevralgia sciatica 551. b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.. apare si în: a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. Sindromul de neuron motor periferic .adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. 549. 548. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. femural) . miopatia b. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. c. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . cu tulburari de sensibilitate importanta . poliradiculonevrita b. b. Deficitul motor apare în: a.547. "sindromul de coada de cal" . 550. sindromul paraplegic si tetraplegic c. Stopul cardiac: a. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. c. miotonia c. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. sindromul hemiplegic b.

Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.c. care au o putere calorica moderata c. infectia arsurilor . interesarea epidermului si partial a dermului b. caldura locala. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. glicozurie si hematurie c. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. timp scurt b. insuficienta cardiaca b. usturime c.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. alterari renale cu albuminurie. sindromul meningian 553. timp îndelungat 554. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. eritem. edem. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. scaderea numarului de hematii si leucocite c. hemoconcentratie b.

la dispensarul medical c. soc hipovolemic b.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. b. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. nefrita. împaturite 561. solutii antiseptice c. apa si sapun b. infectie. cu mâinile. neexistând nici un pericol b. . bolile cu raspandire in populatie . paralizii 559. ce creeaza probleme de sanatate publica. perturband dezvoltarea normala a societatii.558. la locul accidentului b. hemoragie digestiva c. împingerea prin intermediul unei haine groase. solutii acide slabe 562. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. bolile cu raspandire mare in populatie. bronhopneumonie. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. urmata de confuzii. pierderi de cunostinta. în sala de operatii. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. escare. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. în conditii de asepsie si antisepsie 560.

saptamanal. Triajul epidemiologic presupune : a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. termometrizarea. inainte de intrarea in colectivitate.Profilaxia speciala se refera la : a. 566. b. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . zilnic. de catre asistenta medicala . masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . ex. diureza.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. dupa intrarea copiilor in colectivitate. c. boli psihice. c. . prevenirea unor noi cazuri secundare. se efectueaza : a. in crese si gradinite. 567. la copiii din crese si gradinite. 564. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. boli cardiovasculare. b. c.Termometrizarea zilnica. b. b. accidentele rutiere. in crese si gradinite. b. Profilaxia generala presupune : a. tegumentelor. masurarea T. in cadrul triajului epidemiologic. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .c. neoplaziile. puls. sinuciderile etc. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . 563. c. 565.A. cavitatii bucale si conjunctivelor .

scufundarea in substante dezinfectante. zilnic. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. inflamatii ale istmului faringian. c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . cele mai frecvente infectii streptococice. 568. c. . radiatii ultraviolete . 571. b. . umeda si radiatii u. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. 573. b. 570. c.c. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. spalarea. b. hidroliza si precipitare . c. aerisirea. stergerea umeda a suprafetelor.. atenuati. odinofagia.v.Anginele sunt : a. 572. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. ventilatia. c. c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . se realizeaza prin denaturarea proteinelor . sunt reprezentate in principal de caldura uscata. b. afectiuni intalnite numai la copii . folosind agenti chimici. false membrane . b. se bazeaza pe reactia de oxidare.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. pentru eficienta sporita. congestia intensa a fundului de gat . b. transformate in anatoxine.Metodele fizice de dezinfectie : a.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. 569.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

prin contiguitate .un grup de simptome si semne. verii. aerogena. internare si tratament obligatoriu in spital . iernii. tetanos . tineri . b. c. c. 602. copii. meningita tuberculoasa. c. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. 604. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . prin contact intim la inceputul bolii . fecal-orala. 599.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. b. b. apare in : a. meningita seroasa . 603. parenterala. c. c. b. 601. cu declarare nominala obligatorie. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .a.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. hematogena . b. 600. b. aerogena . calea de transmitere fiind : a. adulti peste 40 ani.Sindromul meningian .Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. primaverii. c.

oligurie. diverse paralizii . c. c. parotidita epidemica. c. b. 608. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . greturi. tulburari de senzoriu. b. rujeola. fotofobie. 605. convulsii. c. chimioterapie antivirala. greata.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. cefalee. varsaturi. toxiinfectie alimentara. cefalee puternica. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . hepatita virala A. 606. b. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. rujeola. 610. c. urmareste combaterea vectorilor. 607. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . varsaturi si somnolenta pana la coma. febra. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a.a.Tratamentul encefalitei consta in : a. c. b. b. 609. Profilaxia encefalitelor virale : a. varicela. febra. subfebrilitate. b. agitatie. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a.

transparent. varstnici. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . 615. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. fara precipitate c. 611. 613. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. 612. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. declararea nominala obligatorie.a. barbati. b. c. transmisibila cu declarare obligatorie. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. Receptivitatea la dizenterie este generala. sa aiba data de valabilitate . copii sub 5 ani. imobilizarea pacientului. c. in parazitoza intestinala . . b. c. 616.Febra tifoida este o boala: a. b. b. b. dar poate sa fie precipitat. izolarea obligatorie in spital . produsa de Rickettsia Prowazekii. c. declararea nominala. spitalizarea. mai mare la : a. regimul alimentar strict . fiolele sunt etichetate si. In febra tifoida este obligatorie: a. Tetanosul impune : a. specifica omului .Injectiile vor fi administrete numai daca: a. c. 614. b.

ciroza splenogena. cu carecter permanent.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. . 620. episodic. 617.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a.a. medicamente hepatotrofice. b. etiologie virala. integritatea fiolei. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. b. c. c. alcoolul. icter. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. 619. c. c. 618. b. c. scaderea factorilor de coagulare in sange. edemul membranelor inferioare. ascita. varice esofagiene care se rup. b. integritatea seringii si data valabilitatii. 622. b. c. a. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . b. etiologie alcoolica. 623. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. ingestia de medicamente. toxice industriale. c. etiologie necunoscuta. stadiul vascular. 621. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. c. ciroza hipertrofica. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. nu apare icter. stadiu compensat. b. b. ciroza atrofica. stadiul decompensat.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. reducerea focarului de fractura c. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. albine) apar urmatoarele fenomene: a. curatirea plagii de corpuri straine. infectate c. supuratii locale 660. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. contuze b. dupa reducerea chirurgicala este: a. acoperirea plagii cu un pansament steril b.În care dintre articulatii. tromboflebite. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657.Durata de imobilizare în aparat gipsat.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. se va face un pansament compresiv 654. hemostaza provizorie. articulatia acronioclaviculara c. insuficienta respiratorie acuta. hipertrofie musculara b. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. cefalee 661. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. redoarea articulara 658. edem de glota b.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . articulatia soldului b. hipotrofia musculara c. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. în cazul unor luxatii. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. septicemie c. lipotimie b. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. articulatia celor doua oase pubiene 656. cu marginile regulate 659.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a.a.

sa aiba o buna putere absorbanta c. fracturi. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. pneumonii hipostatice b. o masura terapeutica b. traumatisme b. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667.Conditiile care . o masura de supraveghere a bolnavului 669. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. hipertensiune. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. schimbarea pozitiei în pat b. tahicardie 668. sa acopere complet plaga b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. masaj zilnic. consecinta anumitor afectiuni grave c. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. tromboze ale membrelor inferioare c. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a.a.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. infarct miocardic . sa fie strâns. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c.

eventual a gambelor si antebratelor c. hipotensiune arteriala 671 . bolnavul va fi transportat cu patul c. artroze 672. formarea trombozelor. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. atrofierea musculara. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. pneumoniilor hipostatice b. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. saltea din material plastic cu structura de burete c. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. masaj usor al membrelor b.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a. escarele de decubit c. sa explice bolnavului programul sectiei 675.c.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . aparitia osteoporozei de inactivitate c. saltea cu structura de burete b. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. prin schimbari pasive de pozitie b.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. tratament medicamentos 677. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. rarefierea structurii osoase b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c.

starea de echilibru 684. professionalism 682.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. aplicare de comprese umede 680. TA.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. paralizii. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. accidente vasculare cerebrale b. deformarilor articulare b. complicatiilor respiratorii 681. gesturi lipsite de repezeala. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. promtitudine c. plina de blândete b.a. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. gimnastica respiratorie b. pulsul. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. leziuni a membrelor inferioare . aparitia atrofiilor musculare b. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. respiratia b. toaleta zilnica b.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. atitudine calma.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a.

fracturi. c. boli reumatismale 685. c. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. Feniramin) . dar mai ales cu: a. c. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate. b. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. traumatisme b.c. b. infarct miocardic c. b. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688. c.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri. c. b. b. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689.

polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. c. b. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695. b.691 . c. b.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. b. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. c.Pe lânga cele trei semne majore. b. c. varsaturi deshidratare totala 694. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a. b. c.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic .Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. c.

este linistit. b.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. c. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. Socul poate fi determinat de: a.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. c. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. c.697. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. c. b. b. b. b. b. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. c. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a.

scaderea tensiunii arteriale.c. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. c. c. uneori crize epileptiforme. b. c. b. b. de obicei tranzitorie 703. 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. c. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. convulsii. Dextran 70 în solutie de NaCl. acute cronice vasculare . b. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704. diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. b. c. este o manifestare exclusiv hemodinamica . Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. b. c.

pulsul se regularizeaza.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. c. c. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h. b. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. solutie Ringer . b. foame exagerata. b. c.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit .Terapia antisoc va tine pâna când: a. tegumentele devin calde 712. ameteli. c. b. b. cooperant dispare midriaza. astenie.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. Aceste fenomene credeaza dupa: a. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. bolnavul e constient. b.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. TA creste. c. c. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze.

etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. b. pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. b.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . c. c. c. b. b.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. c.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. c.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.715. la indicatia medicului 717. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. c.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720. lipodistrofia cetonuria 719.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. b. hipoglicemia infectii locale. numai subcutanat subcutanat intravenos. glicemiei. alergia la insulina.

In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. c. b. b. sputa. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. c.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. insidios atipic brutal 723. b. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . b. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. LCR.a. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . 724 . 726. b. toti pacienti potential infectati. c. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. c. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. ..Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. toti pacientii sunt potential sanatosi . supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . sperma si secretii vaginale. 725. lichid peritoneal. lichid amniotic. secretii nazofaringiene . lichid sinovial.Infectia nozocomiala este : a. b.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. c.

inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . la preluarea acestora. la externarea pacientului. personalul infectat cu Hbs. corect. dupa scoaterea manusilor de protectie . c. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c. recapisonarea acelor folosite. c. Echipametul de protectie este : . c. se efectueaza : a. 728. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . 731. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. 730. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. intepare cu obiecte ascutite. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. complet.c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. amplasate la indemana si marcate corespunzator . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. b. 727. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . 729. b. b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . constau in : a. b. b. Echipamentul de protectie este : a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. numai la intrarea in serviciu .Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. inainte de administrare. 732.

b. lichid sinovial. c. dupa scoaterea manusilor de protectie . 736. c. se efectueaza : a.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. secretii nazofaringiene . personalul infectat cu Hbs. b. sputa. c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. c. 737. recapisonarea acelor folosite. LCR. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . numai la intrarea in serviciu . b. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. amplasate la indemana si marcate corespunzator . constau in : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat.a. prin taiere. intepare cu 734. 733. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . .. sperma si secretii vaginale. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. lichid amniotic. corect. b. b. 735. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . complet. toti pacienti potential infectati. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . toti pacientii sunt potential sanatosi . b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. lichid peritoneal. c.

stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. 741 . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar.. b. b. c. menajeaza bolnavul de intepaturi. amplasate la indemana si marcate corespunzator . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere.bariera intre lucrator si sursa de infectie. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b.738.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.. se efectueaza : a. b. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. 742. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice.. 740. recapisonarea acelor folosite. 739. c. intepare cu obiecte ascutite. b. . c. are efecte nedorite. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Echipametul de protectie este : a. este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . constau in : a. numai la intrarea in serviciu .Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. 743. c.Asistenta medicala: a. dupa scoaterea manusilor de protectie . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .

Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. injectarea imediata a continutului seringii. b. asistenta medicala: a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. supuratia aseptica. inainte de administrare.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. sa corecteze dozele prescrise. duce la transformarea. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. c. b. apoi injectiile.Cind administreaza tratamentul. lasa la pacient intreaga doza zilnica. c. c.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . c. c. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. administreaza intai tabletele. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. b. 744. degradarea acestora. precipitarea. c. 749.b. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 748. 747 . flebalgia. 746.. pregatirea cu 30 min. verificarea solutiei injectabile. b. 745. b. hematom..Asistenta medicala are grija: a. solutiile si picaturile. priveste in mod direct medicul. administreaza personal supozitoarele. tumefierea brusca a tesutului perivenos. picaturile pentru ochi si nas.

752 . antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. 754. alegerea unui singur antibiotic. pe baza antibiogramei.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. diuretica. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. numar de tablete sau capsule. cantitatea exacta a unei doze. b. c. terenul alergic. c. durata tratamentului . asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni.. grame sau submultipli ai acestora. fiind expus la: a. mililitri de solutie. c. Kanamicina au actiune: a. ototoxica. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.Cu ocazia administrarii antibioticului.. c.a. c. . c. dermite profesionale. unitati. b. soc anafilactic.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. b. b. 753. b. urticarii. 750. nefrotoxica. 751 . calea de administrare . b.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. cel mai activ si mai putin toxic.Gentamicina.

b. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. b. 757.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. b.. tusea. turgescenta jugularelor si ritm de galop . cortizon acetat. dispneea. retin sodiul in organism . spoliaza organismul de potasiu. c. in functie de durata tratamentului. c. c. .ACTH-ul si cortizonul: a. prednisolon . 758 . hepatomegalie. 756. b. edeme declive. de solutie . hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. tratamentul cu cortizon se face cu: a. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. 760 . cortizonului. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. la fel ca in cazul antibioticelor.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. hidrocortizon...In caz de insuficienta hepatica. marind eliminarea lui. b. c. c. 759 . durerea si transpiratia .755. c. b. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a.

HTA secundara. 763 . 766. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. 767 . c. c. 764 .controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. c. coronariene.In functie de cauza determinanta. 765. . administrare de cortizon . reducerea muncii inimii prin repaus.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. complicatiile se datoreaza : . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. b. c. HTA se clasifica in: a. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a.In HTA benigna.complicatii abdominale. b. reducerea muncii inimii prin activitate normala.fara ascendenta ereditara. complicatii cardiace. administrare de diuretice . b. c. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare .. complicatii cerebrale si renale . b.761 . 762. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . HTA medie.In stadiul al III -lea. b. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. ascendentei ereditare hipertensive . HTA esentiala. vasoconstrictia arteriala . c.vasodilatatia arteriala. b.

cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. astenie. midriaza fixa. c. b. c. b... c.. b. tulburari de memorie .La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . tulburari de comportament . c. cefalee occipitala. b. absenta pulsului la artera carotida. torace si abdomen imobile.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. diabetul zaharat . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . c. b.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. incetarea batailor inimii. infarctului miocardic. lipsa curentului de aer la nas sau gura . b. dispnee zgomotoasa. 772 . 771 . insomnie.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. infarctului de mezenter . mioza cu globi oculari mobili. 769 . c. 770 . encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala .a. 768 . trombozei cerebale . absenta miscarilor respiratorii normale. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. 773 . oboseala. oprirea miscarilor respiratorii. toracice si abdominale.

leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. preinfarctul miocardic. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . de transudat sanguinolent necoagulabil. b. c. de la o inaltime de 20-32 cm. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. b. embolie gazoasa masiva. . c. intubatie oro-traheala. 775. Edemul pulmonar acut este: a. de natura anafilactica. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. insuficienta ventriculara stanga.a. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. disparitia miozei .Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. c. aparitia pulsului la vasele mari. 774 . c. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. b. 776 . 778 . in mijlocul regiunii presternale. b. b. malformatii ale oaselor cutiei toracice. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. c. de natura cardiogena. hipertensiune arteriala. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. de natura lezionala. 777. c. b. datorata ruperii capilarelor pulmonare. 779 .

b. morfina. dispnee intensa. digitalice. c. expir greu. 781 . b. b. c. dopamina. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. c. corticoterapie. respiratie polipneica zgomotoasa. 783. zgomotos. hipotensoare. morfina. se aspira secretiile si se curata orofaringele. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. dopamina. brusca. 784. . b. c. 782 . In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. tulburari de rimt cardiac paroxistice. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. se aplica garouri la radacina a trei membre. 785. b. b. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. scoaterea pacientului din mediu nociv.a. gaze sufocante toxice. c. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. cauze neurologice. 780 . Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. ventilatie artificiala. diuretice. severa. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a.

787. 786. b. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. c. infectii pulmonare. b. Clasificarea EPA lezional este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. de cauze toxice. 791 . intoxicatii cu CO. morfina. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. anticoagulante. 789. c. sangerare 300-500 ml. aerosoli antispumanti. b. c. 790 . b. intoxicatii cu plumb. antibiotice. 788. de cauze uremice. b. diureza osmotica. cardiogen. oxigenoterapie. b. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. c.b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. dextran 70. sangerare 300-500 ml . intoxicatii organo-fosforice. oxigenoterapie. c. c. gripa. tonicardiace. . oxigenoterapie.

793 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. sub 50ml urina/zi. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. deoarece creste presiunea in alveole. b. c. c. b. peste 1000ml urina/zi. copii mici. c. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a.c. EPA cardiogen. se administreaza numai dupa umidificare . contraindicata. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. combaterea varsaturilor . Oxigenoterapia in EPA este: a. perfuzii. comatosi. se practica pe respiratie asistata. 797 . b. 795 . sub 400ml urina/zi. c. b. alimentatie neadecvata. c. In insuficienta renala acuta diureza este : a. b. . transfuzii. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. EPA infectios. c. paraplegici. 794 . b. 796. EPA uremic. 792 . SIDA.

in functie de ionograma. aplicatii calde in regiunea lombara .In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata.798. b. tahicardie. b. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. glomerulonefrita. c. reducerii filtratului glomerular. c. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. c. b. . 801 . in functie de examenul sumar de urina. 799. 802. reducerii permeabilitatii glomerulare.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. deficitul calitativ consta in: a. b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. hematurie. c. calculoza ureterala bilaterala. c. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. hipostenurie. izostenurie. 803 . prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. scaderii reabsorbtiei tubulare . b. de catre medic . efectuarea bilantului hidric. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala.

c. insuficienta cardiaca acuta .. bradicardie. hematuria.b. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. acidul uric. 805 . obstructia cailor urinare. b. c.. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. ..Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. hiperlipoproteinemie. aritmii. c.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. c.. uree sangvina. hipolipidemie . b. b. glomerulonefrita cronica .. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. c. calcemia. 806 . oligo-anuria.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. 808. hiperlipidemie . 804 . edemul pulmonar . c. 809.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. b.

c. c. b.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . sustinute . 811. c. in exces. insomnia . fosfati. exercitii fizice intense. intoleranta digestiva . Educarea pacientilor se refera la : a. b. miros amoniacal al aerului expirat.. stare generala profund alterata. 810. b. alterarea integritatii pielii . clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . c. diabetul .Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare .b. 812. somnolenta.. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. edemul cerebral. stare generala alterata.. diuretice in deshidratarea extracelulara . toleranta digestiva. 814 . dispnee. acid oxalic. b. igiena riguroasa a tegumentelor .R. se face cu : a. c. 813 . contractii musculare. . prezenta in urina.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a.A. staza urinara). b. calciu). c. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. stari confuzionale . cefalee precoce.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a.. necesitatea restrictiilor alimentare .Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a.

la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. c. 819 . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. manifestarea acuta.815 . b. hidronefroza. 816 . b.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a.. 817 . . atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. regimul alimentar. compozitia calculului. aparitia infectiei. boala de baza. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. c. infectia urinara. numarul calculilor renali. c. numarul si marimea calculilor. b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. c. la producerea unei recidive. c. obstructia cailor urinare. malformatia cailor urinare.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. 818 . anuria. b.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. b.

c. paroxistic. hipertensiune. ingerarea de lichide din abundenta. repaus la pat. 825 . varsaturi. anxietate. hematurie. b. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. c.In colica renala examinarile de urgenta sunt : a.Colica renala este : a. repaus la pat. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . b. radiografie renala pe gol. 823 .820 . c. c. 822 . b. antiinflamatoare. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare.Socul este definit ca: . aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. analgezice antispastice. combaterea durerii. principalele semne sunt : a. b. durere. c.In colica renala. la indicatia medicului . sunt : a. urografie . c. neliniste. tratamentul de urgenta este: a. 826 ... tenesme vezicale. durere. examen complet de urina . meteorism . calmarea durerii. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. un sindrom dureros acut. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului .Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. b. de obicei apiretic..In colica renala. disurie. sonda uretro-vezicala. b. poliurie. 821 . uneori febra moderata . ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 .3000 ml/24 ore . durere.. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. 824.

combaterea insuficientei cardiovasculare. perioada in care nu se face tratament antisoc. 829 . c. combaterea hipoxiei cerebrale. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. 827 . c. inlaturarea factorului socogen. bradipnee superficiala. b. cardiogen. faza imediat postagresiva. 831 . facies palid.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. c.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. 830 . hipovolemic. infectios.septic. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. neurogen. cardiogen. combaterea durerii. toxic. b. b.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. anafilactic. hipertermia. c. hemoragic. 828. psihogen. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. c.a. anafilactic. b. grava tulburare functionala a intregului organism. neurogen. b. cardiogen.. septicemic. b. buze uscate si cianotice. . anafilactic. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. toxico. reactie organica post-agresiva decompensata. hipovolemic.

cand nu se manifesta semne de gravitate. c.U si T. b. inlatura frica si agitatia . Terapia analgetica in soc : a.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . c. preexistenta altor leziuni . Socul septic este provocat indeosebi de : a. enterococi . 832 . preparate de gelatina. 835 . Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. c. b. c. Clostridium. Pretratamentul socului se aplica: a. c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. b.c.. 834 . Neisserii. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. numai in unitati U.I.P. stafilococi. la locul accidentului si pe timpul transportului . este necesara mentinerea unei cai venoase libere . scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . . b. sedeaza bolnavul . imediat dupa agresiune. evaluarea rapida a leziunilor. b. 836 . 833 . . nu preintampina decompensarea socului.

tahicardie. c. hipertermie. canula de aspiratie cu apasator perforat. pense cudate. stilete. pirozis. 843 .. b. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. 841 . febra. fotofobie.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. diapazon. frison.. compensat. insomnie. tulburari metabolice. hipoacuzie. leucocitoza ridicata. tahipnee. b. trocar. Stafilococul. 838 . durere. Haemophilus influentzae.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . prabusirea tensiunii arteriale. c. acufene.. tegument uscat si cald. soc hiperdinamic. seringa Guyon. paralizia nervului facial. b. specule auriculare. oglinda frontala. 844 . b. stare generala alterata. disfagie. 840.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. apasatoare de limba. osteomielita temporala/occipitala.837. c. cefalee. torticolis. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. anxietate.. hipotermie. b. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. 842 .Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a.cianoza.RL. angina Ludwig. c. c. fatigabilitate. hipotensiune arteriala. frison. sunt: a. antibioterapie. dispnee. c. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. disfonie. Escherichia colli. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. febra. b. specule nazale. tub Kehr. c. vitaminoterapie. b. paralizii ale nervului facial.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O.

febra de tip inflamator-supurativ. Escherichia Colli. b. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. b. timpanotomie. tratament medicamentos. . abcese extradurale. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a.. Proteus.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. vertije. durerea. osteoperiostite. senzatie de arsura si usturime. b. septicemie. 850. debut brusc. 849 . de corp strain in ochi. c. tulburari ale mirosului. neregular. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. usturime locala. 847 . respiratie dificila. pneumococul. puls filiform. b. c. 845 . ulceratie corneana cu aspect dendritic. b. lacrimare intensa. inflamatia glandei Meibomius. epistaxis. labirintita. stafilococul. c. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. meningite.a.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. hipotensiune. senzatie de corp strain..Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. odinofagie. sindrom Meniere. c. b. c. 848 . c. disfagie. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. 846 . . frisoane. antromastoidectomie. streptococul. tumefactie la nivelul sinusurilor.

scleroze pulmonare. diabet insipid. aport mare de lichide: bere. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. c. 856. c. b. vitezei de sedimentare a hematiilor. 855. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. soc hemoragic si traumatic. diabet zaharat. b. c.. diabet insipid. poliglobulie esentiala.b.. administrarea locala si generala de antibiotice. c. b.. 853 . secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. soc cu hipovolemie si hipotensiune. fibroza pulmonara. c.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. apa. administrarea de miotice. numarului de hematii . durerea. c.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. disfunctie ventilatorie obstructive. insuficienta renala acuta . astm. b. 854. agentilor patogeni prezenti in sange. 851 .Analizele hematologice cuprind determinarea : a. . 852 . b. antiinflamatorii.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. b.. eritemul conjunctival sau periocular. c. scaderea acuitatii vizuale. soc septic si alergic.

b. b. diverticuli colici. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. prezenta de tumori si calculi vezicali. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. cancer tiroidian. b.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. 861. c. 859. intoleranta la iod.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. adenom toxic tiroidian. densitatea urinei este sub 1015. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. chist hidatic hepatic. existenta hidronefrozei. arteriografia). b. polipoza colica. c. 858. cancer de colon.. c. dinamica colica. 860 .Irigografia poate evidentia: a. Ecografia abdominala are ca scop: a. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. urea depaseste 70 mg%. c. bolnavul are TBC renal. stricturilor ureterale. boala Crohn. b.. tumorilor renale. c. .857. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. c. chist tiroidian. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. b.5 mg%. palpabile. hipertiroidism. 862 .

c.tipul de operatie. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. se va urmari: a. pot duce la denutritie. uscarea completa a secretiilor. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. transfuzie de sange total. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. se procedeaza la: a. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a.T.863. b. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. 868. c. bolnavii cancerosi in stadiul I. b. oprirea sau rarirea tusei.A secundara. . stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. 865. b. c. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. Dintre afectiunile de mai jos. ambele se produc prin pierdere de sange. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. hipoproteinemia. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. 867. b. b. edemele si H.bazic. c. 866.intensitate. fistule digestive. b. stenoza pilorica. hipotensiunea arteriala. 864. c. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.

asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. evacuarea puroiului.c.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. b. spalarea cu apa oxigenata.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. drenaj. desfiintarea fundurilor de sac. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. b. durata. primele 24 ore. linistirea bolnavului. primele 3 zile.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. c. aspiratia secretiilor. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. antibioterapie. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. aspiratie gastrica. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. 872 . punga cu gheata pe abdomen. reechilibrare hidroelectrolitica. . b. mobilizare imediata . c.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. 869. b. 870 . c. mobilizarea precoce a bolnavului. 873. primele 2 ore. b. 871 . aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. b. c. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. 874 . pansament. c.

executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. monitorizare E. 875 . 880 . b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica. aerosoli. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. 878. administrare de mialgin si algocalmin. b.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. b. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. evitarea operatiilor de lunga durata. aspiratie gastrica.Postoperator. c.G. b. diabetici. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. cardiopatie 877. b. Tratarea sughitului se face prin: a. 879 . gimnastica respiratorie. c.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. 876 .Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. tuse comandata.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a.C. administrare de sedative centrale. suprimarea durerii. hipertensivi. aplicarea de pipa orofaringiana.c. stimularea expectoratiei. c. c. starea confuzionala are ca manifestari: . c. obezi.

starea nutritionala a pacientului. interzicerea consumului de alcool. monitorizarea functiilor vitale. . scurtarea tubului. stadiul de inflamare. asistenta trebuie sa cunoasca: a.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.La efectuarea pansamentului unei plagi. mobilizare. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. operatii ce se executa in cavitatea toracica. c. c. se va aplica pe tub un ac de siguranta. b. b. caracterul durerii.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. 885. somnolenta. rezectia gastrica. agitatie. 884 . c. b. suprimarea durerii. 882 . aseptizarea plagii. 881 . amputatia de mamela. c.a. . b. b. 883. c.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. c. hipertermie. localizarea plagii. b. se fixeaza cu leucoplast.

889 . b. 891 . infectate. c. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . necrotice. din prima zi dupa operatie. b. b. masarea zonelor reflexogene. stimulare medicamentoasa 887 . c. administrare de ulei de ricin 15 . infarctul intestinal si torsiunile de organe.. b. peristaltica va fi stimulata prin: a. 890 . clisma zilnic. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a.Dupa operatia pe colon. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. apendicita cronica.886. pulsul nu se mai simte. c.20 grame in 2 prize zilnic. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. c. introducerea tubului de gaze. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. pancreatita acuta necrotica. intinse. c. b. circulatia venoasa se opreste complet. pulsul radial ramane perceptibil. garoul se strange pana cand: a. b. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. c.

Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a. Bronsita cronica a. exudative b. uscaciune c. c.. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . frig 896 . astm bronsic c. stenoza aortica b.Bacilul tuberculos este rezistent la a. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . b. b.Leziunile din tuberculoza sunt a. productive c.ce contin bacil Koch se foloseste a. emfizem pulmonar 894 . c. scoamoase 898 . ultraviolete b.892 . b.Pentru dezinfectarea produselor patologice .Alergia la tuberculina se manifesta prin . c. formol 5% clor acid fenic 5% 897.Bacilul tuberculos este sensibil la a.

Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. c. Avem tuberculoza stabilizata cand a. c.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . b.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . c.a. b. b.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. leziunile radiologice sunt stabile b. adolescenta 900 . c. b. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 . leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . sputele nu contine bacilul Koch c. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . sputele contin bacil Koch 902. c. b.

c. are una din urmatoarele caracteristici: a. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . c. b. 909 . leucopenie c. de obicei in a doua jumatate a noptii. este precedata intotdeauna de crize astmatice. polen. are urmatoarele caractere: a. icter b. b. bogat in proteine si vitamine b. b. c. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. 910 . Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. . c.Criza din astmul bronsic. b. ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc.a. reactie Steven -Johnson 906 . hemisuccinat de hidrocortizon. este urmarea infectarii astmului bronsic.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. un aport de 3500-4000 calorii 905. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. alergene alimentare sau medicamentoase.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. b. praf de camera. complicatie a astmului bronsic. cu intervale libere. reactii alergice . Cele mai obisnuite alergene. criza apare . bogat in grasimi c. tulburari digestive . Bronsita astmatiforma.

c. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: .c. hemiplegie. in citeva minute sau ore. coma. ketotifen. nu prezinta riscuri. spontan sau sub influenta tratamentului. prurit al pleoapelor si cefalee. b. miofilin b. 911. pot aparea: a. 913. b. crize convulsive.Accidentele nervoase . Modificarile patologice caracteristice. b. albicioasa ( perlata).Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. 917. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a.Criza de astm bronsic se poate termina: a. 915. bradipneica. sint urmatoarele : a. nu este niciodata precedata de stranut. b. este fluida. c. c. b. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. este viscoasa. posibile in insuficienta respiratorie cronica. 912 . de tip inspirator. variabil. c. nistagmus lateral. treptat. b. este tratamentul cel mai eficace. trebuie rezervata formelor grave. administrata pe cale orala. rozacee si in cantitate mare. lacrimare. a. cromoglicat disodic. 914 . este cu tahipnee . insuficientei respiratorii cronice. cristale Charcot.In astmul bronsic sint folosite. 916.In tratamentul astmului bronsic. in peste 24 de ore. c. brusc. bogata in eozinofile. 918. c. cu expiratie prelungita si suieratoare. corticoterapia: a.Leyden si spirale Curschman.

c. 923. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. dispnee intensa. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. c. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. c. 920. nevralgia intercostala. respiratie Cheyne. c. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. 925. alcaloza respiratorie. pleurezii masive bilaterale. Cele mai importante cauze. pneumotorax sufocant. Oxigenoterapia. procese pulmonare si pleurale. c. 919. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare.. b. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. c. 924 . combaterea tusei. b. este o urgenta medicala majora. b. b. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. b. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. procese laringotraheobronsice.sodica izotonica. starea de rau astmatic.In insuficienta respiratorie cronica . are urmatoarele caracteristici: a. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. aflati in insuficienta respiratorie cronica .Stockes. embolii pulmonare grave.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . b. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. 921. consum excesiv de alcool si fumatul. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. apar urmatoarele simptome: a. 922 .a. c. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. hipotensiune arteriala.

c. coriticoizi si antibiotice. la inceput discreta. corticoterapie. c. bolnavul prezinta poliurie. urmatoarele medicamente: a. b. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. la inceput este uscata si apare in accese. exista inapetenta si sete vie. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. hipofibrinemie. c. bronhodilatatoare si expectorante. vesperala. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. 927 . vesperala. 928 . febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. bronhodilatatoare. In tuberculoza secundara. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. b. c.In pneumonia pneumococica: a. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. mai tirziu discreta. este destul de bine suportata de bolnav. ruginie. antibiotice cu spectru larg. 929 . b. leucocitoza cu polinucleoza. secretolitice. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. b. hiperfibrinemie.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. apoi cu expectoratie rosie. 932. b.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. la inceput ridicata. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . tusea are urmatoarele caracteristici: a. b. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. in zilele premergatoare. c. temperatura se mentine " in platou". fata devine vultuoasa.a. frison . . 931 In tuberculoza secundara. c. b.morfina si opiacee. opiacee si barbiturice.

c. c. este un simptom frecvent. In tuberculoza secundara.b. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. c. 937. 934 . 938. nu se insoteste niciodata de varsaturi. crizele dureaza citeva ore. asocierea mai multor factori de risc. c. c. cu sediu retrosternal. nu poate provoca moartea bolnavului. constitue simptomul fundamental. 936 . 939. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. mareste riscul de aparitie al bolii. poate fi minimala. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. mijlocie sau fulgeratoare.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. b. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. b. 933. b. citeva minute. b. 935. cu sediu retrosternal. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. hipertiroidismul.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. crize paroxistice.Angina pectorala are urmatoarele a. c.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . caracteristici : : b. citeva ore. care apar la efort sau emotii. paroxistice. 1-2 zile. se manifesta prin crize dureroase. b. stresurile emotionale. c. dieta hiperlipidica.

b. 947 . c. b. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. c.a. c. poliurie. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 .Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. este insotita uneori de anxietate. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. 940. evitarea circumstantelor declansatoare. este insotita uneori de anxietate. in ambele membre superioare. 941 . oxigenoterapie. regurgitatii. lipotimie. 946.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. administrarea de miofilin. b. nitrit de amil. c. apar la efort sau emotii. nitroglicerina.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. lipsa de aer. sunt cu sediu epigastric. nu poate fi variabila. tuse seaca. c. are caracter constrictiv.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. palpitatii. in regiunea cervicala posterioara. 945 . .Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. c. b. b. c. b. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. c. 944. este aratat de bolnav cu degetul. .somnolenta. sediul durerii este epigastric. sunt paroxistice.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. b. b. 943 . este variabila. transpiratii. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. de la jena sau disconfort. paloare. la durere atroce. administrarea de nitroglicerina sublingual.

accelerarea VSH si hiperleucocitoza. b.b. 949. perioada de stare si de convalescenta. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. mialgin. cefalee occipitala.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. semne de insuficienta ventriculara stinga. b. prin repaus si administrare de nitriti . cardiopatii ischemice.zbucium. c. tulburari de memorie si concentrare. cresterea fibrinogenului. agitatie . persoane fara antecedente coronariene. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. tratament anticoagulant. 948. c. mai rar. uneori chiar zile. c.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. c. perioada de cruditate si de coctiune.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. prodromala. de obicei dimineata. . Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. scaderea glicemiei. 955 . persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. pot apare urmatoarele semne : a. b. semne de insuficienta cardiaca globala. 951 . senzatie de moarte iminenta. b.In perioada de debut a infarctului miocardic. dureaza mai multe ore.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . in cazul unor dureri severe. c. 954 . cresterea enzimelor in primele ore de la debut. c. 950. de debut. se insoteste de o stare de anxietate. . 953. morfina. c. b. nitroglicerina. se calmeaza. b. c.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. semne de insuficienta respiratorie acuta. somnolenta. b. sint urmatoarele : a. 952. la trezire.

ritm de galop. bradicardie accentuata. care afecteaza de la inceput miocardul. b. incetarea functiilor cerebrale. procese inflamatorii si metabolice . c. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. c. 962. bradicardie. b.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . uneori tuse umeda. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. 960 . se datoreaza stazei pulmonare. anxietate intensa. apar la eforturi fizice mici. b. stopul respirator. 959 . cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. au caracter coronarian. b. rapide si superficiale. tahicardie. apare in repaus sau ziua. c.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. lipotimie. c. spute hemoptoice. b. constrictive. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a.a. b. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 957 . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. . cardiopatia ischemica. stopul cardiac. cianoza. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. c.la baze cu extindere spre virfuri. 958 Clinic. hipertiroidia. are caracter pulsatil. b. apare de obicei nocturn. 963. 961. c. sint violente. dispnee intensa. 956. la nivelul plaminilor raluri crepitante . insuficienta mitrala. este localizata occipital. cu respiratii bruste.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. c. b. c.

b. c. c. 969. se poate practica fara masaj cardiac. controlul tensiunii arteriale. prezenta corpilor straini( singe. b. 970 . tulburari de ritm paroxistice. varsaturi). b. cauze infectioase. 966. cu fracturi costale. c. pierderea cunostintei. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida ..a. leziuni grave ale peretelui toracic. c. b. caderea limbii . unele leziuni ale peretelui toracic. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. b.15 minute pentru a avea succes.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. absenta batailor inimii.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. 964. 968. c. embolie grasoasa. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. cauze toxice. 965 . femurala). fracturi de coloana. controlul respiratiei. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. cardiaca. trebuie efectuata intr-un interval de 12. secretii. midriaza cu globi oculari imobili. daca acesta este in decubit ventral. caderea limbii. c. daca acesta este culcat pe spate. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. c. c. 967. decolorarea tegumentelor. Reanimarea respiratorie : a. b. prin . b. b. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. obstructia cailor respiratorii. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a.

edemul pulmonar acut. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. oxigenoterapia. meningoencefalite. accident vascular cerebral. la uremici. in intoxicatii. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. b. c.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. insuficienta ventriculara stinga. b. morfina. c. c. c.971. astm cardiac. infarct miocardic acut. astm bronsic. la inecati. singerarea. b. b. c. 976. b. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. c. intoxicatiile cu barbiturice. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. sint contraindicate urmatoarele : a. opiacee. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. morfina in urmatoarele situatii : a. 972. .. oxigenoterapie masiva. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. b. infarct miocardic acut. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala.12 l/ minut. meningite. venesectia este se administreaza a. b. Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. c. hipertensiune arteriala. BPOC: 977. 973. 10. 975. diureticele. emisiunea de singe( venesectie).

.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. c. b. c. 984 . c. o senzatie de intepatura. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . 980. crize de astm bronsic. b. plagi pleuro. b. embolie pulmonara. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. . cordul pulmonar acut. embolie pulmonara. embolia pulmonara. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. o senzatie de presiune. toxiinfectii alimentare. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. BPOC. b. 983 Hepatita cronica : a. mecanice.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. b. consum exagerat de etanol.. b. este de tip bradipnee inspiratorie. este insotita de tiraj si cornaj. c. este de tip polipnee inspiratorie. medicamentoase. b. 985. frigul si umiditatea.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. volet costal. 979. c. 982.pulmonare. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. c. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. b. c. are urmatoarele caracteristici : a. 981. o senzatie de constrictie sau de "gheara". se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. BPOC.

aparitia hepatitei cronice sint 990. klebsiella. b.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. 986. anaerobi. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. virale. cauze nutritionale. b. paraziti. c. b. 25% din cazuri. leptospire. c. icterul este simptomul esential. salmonele. 991. obezitate. 50 % din cazuri. diabet. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. colibacili.c. c. hipertiroidie. b. . traumatismele. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. rickettsioze. 989. 75 % din cazuri. 987. c. 988. b. c.

994. c.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. apar adesea precoce. este uneori dureroasa la efort. care coincid cu exacerbarea icterului. apar in puseuri. 995. b. 993. nu transeaza 992. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. sindromul de activare mezenchimala. sindrom de hepatocitoliza. apar adesea tardiv. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. sindromul hepatopriv. examenele biologice si histologice diagnosticul. sindrom excretobiliar. sindrom fibrinolitic.b. b. 996. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. sindromul de fibrinoliza. este de obicei bine pastrata. c. b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. contrasteaza cu starea generala. b. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . este un simptom esential. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. c. c. b. este obisnuita ( 80 % ). In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. c. 997.

c.a. . b. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. hirsutism.. este inalta. tulburari dispeptice biliare. tulburari pancreatice. acnee. colon iritabil. c. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. este moderata. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.. c. b. b. este inconstanta. b.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. 998. c. 1002. 1003. b. 1001. c. . amenoree. b. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. tiroidita. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a.. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. simptomul esential este hepatalgia: 999 . c. apare de regula la femeia tinara. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. 1000. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute.

Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. are tabloul foarte bogat . astenie . b. c. b. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. splenomegalia. 1005. c. afecteaza ambele sexe.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. oboseala. c. 1008. semnele clinice sint mai discrete. b. 50 % din bolnavi au o stare generala buna.b. timolul este scazut. 1007. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a.. 1009. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. iar biologic foarte alterat. c. c. b. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. electroforeza arata hiposerinemie. Simptomatologia caracteristici : a. este mai frecventa la barbati. c. apetit crescut. b. apare in principal la femeia tinara. scaune neregulate. . antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . anorexie persistenta. 1006. VSH este moderat crescut.

sedative. Pentru a evita greselile fatale. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. 1011. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. 1010. se insoteste de tulburari endocrine. in doza de 250. . asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. 1015. nu evolueaza in puseuri. cu predominant plasmocite. in conduita de urgenta. 1016. clorura de potasiu . BPOC. celule mononucleare. edemul pulmonar acut. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. b. b. antidepresive. b. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. b.400 mg subcutanat.b. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. cind apare la femeile tinere. este simptomul esential. c. clorura de calciu . 1012. poate lua o alura colestatica. c. clorura de natriu .infiltrare predominant portala. 1013. b. limfocite si b.. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. nu apare in principal la femeia tinara. c. sedative concomitent cu antidepresive. c. b. astmul cardiac. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. este mai frecventa la barbati.In tratamentul astmului bronsic. c. c. c.

b.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a.20 respiratii / minut. pregatirea pastrare si utilizare lor. 1021. 16-18 respiratii / minut. b. absenta miscarilor respiratorii normale. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. b.. aeriana. refuza internarea bolnavilor contagiosi. 1019. limfatica si hematogena.bronhogena. c. c. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. 14-16 respiratii / minut. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. in doza de 400-500 mg intravenos. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de .Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. c. obstructia brusca a inimii drepte. 18. 1022.c. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. 1017. c. c. dispnee variabila ca intensitate. b. c. junghi toracic submamelonar sau posterior. dispnee zgomotoasa. b. b. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. 1020.

1024. întepatura. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. interesarea epidermului si partial a dermului b. clatirea cu apa.1023. bronhopneumonie. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. nou-nascuti. osteoporoza. stimularea sîngerarii locale.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. 1027. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. b.. b. b. afectiuni alergice. c. hemoragie digestiva . c. taietura) ce atitudine luati? a. dezinfectante. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. b. afectiuni reumatice. endocrinologice. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. soc hipovolemic b. infectie. 1026. c. aplicarea de antiseptice. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. 1028. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. b.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. spalarea cu apa si sapun sau detergent.. c. masuri de igiena spitaliceasca c. terapie intensiva. nefrita.

escare.2004.Editura Medicala. Partea I.C.Legea nr.. . pierderi de cunostinta. 6. Borundel . 307/2004 .Urgente medico-chirugicale . a c c b c c b b . . Viata Medicala Romaneasca 2003. Bucuresti 1999.Titirca L.Sinteze . înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . 578/30. 1. 4. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Chiru. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. anul 1995.Mihailescu M . Bucuresti 2001 . anul 1999 . 7. Bucuresti. 2. . înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b.2003 . 984/1994 .Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. 8.Boli infectioase si epidemiologie .C.c. G. . . 5.Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. paralizii 1030.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti.F. Bocarnea .Ed. Ministrului Sanatatii si Familiei nr.06. urmata de confuzii.Mozes C. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .Editura medicala.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical .Titirca L.privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. Medicala. Chiru si L. nr.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Cison Anul 2001 . intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. 3.Chirurgie pentru cadre medii .

12. 28. 15.9. 19. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 27. 32. 25. 20. 33. 29. 18. 21. 30. 24. 16. 11. 17. 10. 26. 23. 13. 31. 22. 14.

49. 43. 56. 52. 40. 42. 53. 37. 45. 58. 44. 55. 46. 54. 39. 50. 36. 51. 47. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 48. 57. 38. 41.34. 35.

64. 66. 70. 74. 69. 83. 60. 61. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 67. 82. 73.59. 63. 62. 68. 80. 77. 78. 65. 75. 79. 81. 72. 76. 71.

a 104. a 105. 94. 97. a . 87. 88. b 103. 95. 91.84. a a a a b b a c b c b c a b b c 100. 89. 92. b 108. a 106. 85. a 107. 96. c 101. 93. a 102. 98. 99. 90. 86.

109. a 118. a 119. b 131. a 122. c . b 125. a 124. a 120. b 121. b 126. b 129. a 112. a 128. b 132. a 114. b 123. a 115. b 111. a 127. b 133. a 110. b 117. a 130. a 113. a 116.

a 144. a 149. b 135. c 139. a 141. c 156. b 150. b 140. c 154. b 148. b 153. a 152. b 136. c 146.134. c 155. c 151. a 142. a 138. c . a 143. b 157. b 147. b 145. a 158. b 137.

a 172. a 167. b 170. b 165. a 164. a 178. a 161. b 183. c 163. b 176. b . c 179. c 175. b 180. b 171. a 169. b 182. a 173. c 177.159. c 166. c 168. a 160. b 174. b 162. c 181.

c 192. a 188. c 198. b 200. a 208. b 189. b 202. a 203. a 197. b 191. c 186. a 194. a 185. a 193. a 187.184. a 190. a 207. a 199. b . c 206. a 201. c 196. b 204. c 195. a 205.

c 221. b 223. a 232. a 213. a 233. b 230. b 215. b 228. b 217. c 224.209. b 212. b 227. a 231. b 220. a 210. a 219. b 214. b 216. c 222. b 218. a 226. c 229. a 211. a . c 225.

a 250. b 252. b 249. a 239. c 253. a . a 243. c 251.234. a 244. b 258. b 238. b 248. a 254. b 237. c 241. b 247. b 257. b 256. a 242. b 255. a 235. a 245. a 236. b 240. b 246.

c 266. a 260. a 269. c 272. a 278. c 280. a 277. c 282. c 270. c 281. a 261. a 265. c 276. a . c 274. b 279.259. c 283. a 267. a 271. c 263. c 268. a 264. c 275. a 262. a 273.

a 300. a 306. c 303. a 299. c 294. a 295.284. a 297. a 286. a 288. b 302. b 285. c 289. b 290. c 304. a 293. a 305. b 292. a 296. b . a 308. c 287. a 291. a 301. a 298. a 307.

b 331. a 316. b 314. a 310. a 325. a 312. c 320. a 333. a 321. a 330. b 313. a 317. b 322. a 327. b 332. a 315. a 324.309. a 326. c 323. b 319. c . b 328. b 311. b 329. a 318.

a 339. c 345. a 341. b 358. a 356. a 342. b 355. b 350. a 348. c 347. a . a 352. a 351. b 337. c 357. b 343. a 344. c 349.334. a 354. c 336. a 340. a 353. b 335. a 346. a 338.

b 374. b 377. b 378. a 380. b 371. b 383. b 381. a 360. b 369. b 379.359. c 365. b 376. a 372. a 368. b . a 366. c 367. a 362. a 370. a 364. b 375. a 373. a 361. b 363. b 382.

a 386. b 392. a 400. b 395. c 389. a 387. c 401. b 385. b 388. c 390. a 394. c . c 391. c 393. b 405. b 398. b 407. c 396. b 397. a 408. c 402. a 399. a 406. a 403.384. c 404.

a 424. a 432. c 410. a 419. c 417. a 421. b 415. b 422. a 426. c 429. b 428. c 416. a 425. b 413. a . c 427.409. c 431. c 412. a 420. b 423. b 430. a 433. c 418. b 414. b 411.

b 438. c 457. a 458. c 446. c 453. a 451. c 444. a 449. c 447. a 443. c 456. b 454. a . c 442. c 440. b 455.434. a 445. b 450. a 448. c 439. b 437. a 435. a 441. a 436. a 452.

a. a.b. b. a. b 471. b 472. b. b 470.459. b 477. a. a. b. a. b 460. c 461. c 465. c 476. c 462. c 466. b 479. c 467. a. a. a. a. b 468. b 481. c 483. a. c 469. c 475. b 464. a. b 482. a. c . a. a. c 478. b. b 480. c 463. a. a. c 474. c 473. a.

c 489. b . b 508. c 502. a. b 494a.484. b 500 b. a. a.a. b 485. c 496. b. a. a.b. c 506.a. b 495. c 503. c 498. b 491. c 486.a. a. b 504. c 505. b. b 507. a. c 487.a. a. c 501 a. b 492. b. c 488. a. c 493a. a.a. b 497.a. c 490. b 499 a.

b 515. a. a.c 526. b 514. a.b 522.c 520.c 529 a.c 533 a.a. a. b 510.a. a.c 528. b. b 516.a. a. a.b 523 a.c 525. b 512.b . a.c 530. c 511. a.c 518. b 517.c 532 b.a. a. a.c 527.b 519.509.b 531 a. c 513.a.b 521. a. a.b 524. b.

c 546. a. a.c 539. a.b 553. a.c 547 b.c 537 b. a.b 543 b.c 541 a.c 535.c 545.c 542. b.b 554. a.b 558 b.c 555.b 549 b. a. b.534.c 548.c 540 b.b 556.c 544 b. b.b 551 a.c 538.c 536 a. a. a. a.c 550.c 557 a.c .b 552.a.

c .b 579.c 568.a.a. a. b. a. b 562.a.b.c 580.b. a.b 569 a.b 583.b 563 a.a. b. a.c 575.b 564.a.b 578.c 567.a.559.c 561.b 565a.c 560 b.c 566. a.b 581..a.b 574.a.b 571.b 576 a. a.a.b 573.b 577.b 572..a.c 582.c 570.

b 606.584.b 586.b 600. b. a..b 601. a. a.b 595.a..a.b 602.b 594.b 589.a.a.b 608.b 607 a .b 587.a..ab 592a.a.a.a.b 599.b 593.a.b 604 a.c 603.c 596.a.b 605.a.a.b .b.c 597.c 598.c 591.b 590.c 585.b 588.a.a. a.b.

b 613.c . 630 b. 625 a. 629 b.b. c. a.b 621 a. a. a. c.b 619.a. a. 623.b 610.a. 631.b 611 a.609.b 615. 627. 624.a.b . a.b . a. a.a.b. 628. 632.b 620 a.a. 618. 622.b. b .b 616 a. a.b 617 a. a. 626 a. c. a. 633 a . b.c.b 612.b 614. b . c.

c 658.a.b 652 a.a.b 635..b 640.a.b 636 a.a.b.a.b 646 a. a.a.b 637a.c 638 a.b 642 a.b 644.c 641 a.b 645.c 648 a.c 657.b.b 639.c 655.a.b 653.c 649.a.c 651 a.a.c 656.a.b 647a.b 643 a.b .634 a.b 654.b 650.

c 660.b 668.b 678 a b 679.a.b 681.b 666 a.a.b 672.c 673 .b 682.a.a.b 674 a.c 662.a.a.b 665. a.a.b 683.a. b. b 671 .659 b.a.a.c 661.a.b 680.b 667.b 677 a.b .b 669ab 670 a. a.b 664..b 675 a.a.b 663 a.b 676.

c 708 a. a.c 692 .c 688.b . a.b 687 a.684.b 694.a. b.a.b 685.b 703.b 702a.a.a.b 698.c 705 b. a.a.b 704a.b 707 a.b 691 b. a.b 701. 699.a.b 686 .c 693.c 696.c 690.a. a.a.c 700 a.c 706.c 689 b.c 695.a.c.a. c 697.

.c 711.b 719.b 726.a. a.c 720.b 723.a.b 731.a. a.c 710.c 715.c 717 b.b 733 a.b 725.a.c 714.a.c 721 a.c 724 .a..a.c 727 a.b .c 728.b. a.b 729 a.c 716 b. a.709 b.c 718 a.a.b.a.c 713 a.b 722.b 712 a.b 732.b 730.

.b 736.b .b.a.c 749 a.a.c 738.a..c 737 a. a..b 747 .a.a.b 746.b 750.b 756.a.b 744.a.a.c 748. b.c 752 .c 753.a.c 745.c 751 ..a.b..b 754.b 755.734 a.b 739 a. a.b 740a.a.c 742.c 743.b 735. a.a.b 741 .

.b..b.c 760 a.757. a.b 772 .a.a.b 759b.b 766.c 777 .a.a.c 764 ..c 769 b.b 779 a.b 773 .b 765.b 761 b.c 781 .c 762..:a.a.c 770 .a.b 780 ..b 767 a. a. b.c 768 .b. a.c 771 .. a.b.b 775. ab .b 774 .b..b 776 .c 763.c 778 .c 758 .a.

b 790 .b.c 796.b 797 . a.b.b 783 a.c 786.b 794 .b 789. a. b.b 801.c 805 a.b 793 .c 803 .b 806.a.b 804 .b. b.b 800 . b.b 792 a.c .c 795. a. a.a.782 . a. a.c 785. a. a.b 798. b.a.c 788.b 784. a.b 799 .b 791 a.. a.b 787. a.c 802.

c .a.b 818 a.c 829 .b.b 817 .ab 811 .bc 812.c 808 .b 831 .a.c 825 a.a.807 .b 824 .a.c 809 .b 821 a. bc 815 bc 816 .c 819 a.a.c 822 .ab 813 .c 823 a.a.c 828.a.a.b 820 .c 827 b.a.b 830 .b 826 .a.b.ab 814 .a.c 810 .

c 842.c 840 b.b 843b.b 853 .c 850 .832 .c 838 a.c 837. ac 834 b.c .c 833 .a. b.a.b.b 839 a.b 852 .b.b. a. b.c 846 .c 835 a.c 849 .c 847 a.a.c 841 b.c 844 b.b 851 a.c 854.b 836.a.c 856 b.a.a.c 848 .c 845 b.c 855 .

b.c 861.b .c 858 a.b.c 866 a.b 863 b.c 881.b 870 .c 864 b. b.c 859 a. a.c 865 a.ab 880 . a.b.c 860 .a. a.c 872 bc 873. c 874 .c 868 a.c 878 a.c 876 .a.b.a.b 877.c 867.c 875 .b 869 a .c 862 a.c 879 .c 871 a.b.857 .

c 888 .c 885. 904 a. b. b.c 889 . b. c.882 a. c 894 a b 895 . 892 . a. b. 905 a. .b. c 893 . . b.c.b 891 .b 899 . 900 . a.c 903 b.a.b. 901 . 897.b.c.c 884 .a.c. c. 906 b. c. a.b 883.a. a. 898 a.c 886 . 896 a. b.b.c 887 . b.b 890 a. 902.b. c.c.

b 912 .c 909 .c 919 a.b.c 928 b.b 910 .907 a.c 924 a.c 921. a.c 913 a. 908 b.c 917. b 914. b 911.c .a.a.a.c 926 a b 927 b.c 929 .b 920. a.c 925.b 918 b. a. a.c 931 a.a.b 930. c.c 915 a. a.b 923 a.b 916.a. a.b 922 a.

b 941 .932 a.b. 951 b. a.a.c 945 a.b 947 . a.b 946. b.b 948.b 933.b 938.a.c 940 a.b.a.b.c 944.c 942 .c 936 . a.b.a.c 949.c 935.a.c 956 .a.a.c 955 .c 952.c 939. a.c 937 a.a.a.a.b 950.b 934 .c .b 954 a.b 953 .c 943 .a.

c 959 .b .b 977.c 973 a.c 970 .c 963.c 969.b 961 b.b 976 a.c 968 b.a.b 971. a. a.b 980 a. b.b 964 a.b 958 . b. a.b 966 a.b 979.b 965 .957 a.b 981.a.b 972 a.b 975.b 960 .c 978 a.a. a.a. a.b 967 b.b 974 a.a.c 962.a.

c 991 a.c .b 1001 a. a.b 990 b.a.a. a.b 998.c 1004 a.c 1003 b. a.b 994.c 988.982. b.c 983 b.c 1002 .b.b 987. a. a. a.c 984 a.a.a.c 1006 a.c 986.b 1000.c 995.b 997 a.b 993.b 999.a.a.b 989.b 985.b 996.c 1005 b.b 992. a.

c 1014.a.c 1026.b.b 1024 .b 1023. b.b.a.a.b 1027.b 1028 a.c 1021.b .c 1008.b 1019 . 1015. a.a.b 1018 a.c 1017.c 1020.a.c 1010.b 1013 .c. a.c 1022. b.b 1029.c 1030. a.a.c 1025.c 1009 .1007 a. a. a. b.c 1012. a. b 1011.a. a.c 1016 a.a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful