SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. rosu-aprins b. ischemia miocardica b. este localizata in hipocondrul drept. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. negru ca pacura c. 26.24. bradicardie. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. aplicarea unui garou c. anxietate. urina este hiperconcentrata. febra. aspect de zat de cafea 27. peste pansamentul de la nivelul plagii c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. frison . rinichiul functioneaza normal. varsaturi. Melena este un scaun: a. dispnee b. 28. compresiune digitala pe plan osos 25. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. mentinerea masei circulante in limite normale c.

oprirea definitiva a hemoragiei. antispastice b. 35. Hemostaza provizorie este: a. . oprirea fara interventie a unei hemoragii b. Hemostaza spontana este: a. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. 32. hipertensiune arteriala 30. tulburari de tranzit b. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. 34. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. etapa de refacere a fierului b. oprirea definitiva a hemoragiei. tubajul duodenal b. transpiratii reci. morfina 31. nitroglicerina c. administrarea de opiacee. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. etapa hematologica c.c. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. administrarea de antibiotice c. semnul Murphy prezent c. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. etapa volemica.

140 mm Hg c. morfina 40. fortral b. 100 mm Hg b. 39. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. hemoptizie. etapa hematologica 37. hematemeza b. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. 60 mm Hg 38. etapa de refacere a fierului c. nitroglicerina c. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. papaverina b. La un pacient cu hemoragie. etapa volemica b. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. sangele este aerat . contine resturi alimentare b. hematurie c. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. colebil c. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a.36. mialgin 41.

exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. 45. hipertensiunea arteriala polipnee b. durere in epigastru. colica biliara c. VSH crescut b. Hemoragia: a. cu iradiere in spate. 42. colica biliara . Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. cu iradiere in umeri c. ulcerul perforat. violenta. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. "ca o lovitura de pumnal". 43. durere in etajul abdominal superior intensa. ulcerul stenozant b. 46. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. 47. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. colicii renale b. endoscopia gastrica c. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a.c. hemoragii oculte. infarct de miocard. apare in timpul unui efort de varsatura. continua. 44. colicii biliare c.

hipertensiune arteriala b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. 49. bradicardie c. tensiune arteriala normala. 51. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. rectocolitele ulcerohemoragice b. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. 53.c. cancerul gastric c. hemoroizii. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. 52. ulcerul aton b. galben citron reprezentat de plasma c. varice esofagiene c. 48. bradicardie. albicios format din leucocite. Simptomele litiazei biliare sunt: a. durere violenta in epigastru b. durere "lovitura de pumnal". tendinta la lipotemie in ortostatism. traumatismul cailor biliara. durere in etajul abdominal superior c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . 50.

stenoza pilorica. 56. varsatura sanghinolenta b. la 3-4 ore dupa masa b. 57. chinidina c.c. almagel b. 59. Durerea in ulcerul gastric apare: a. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . explectoratie sanghinolenta c. Hematemeza este: a. varice esofagiene c. "abdomen de lemn". 58. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. agitatia extrema c. la 30 de minute dupa masa c. scaun sanghinolent 55. nu are legatura cu alimentatia. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. midocalm. meteorismul b.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. In metoda Simonin cunoastem: a. grupa 0(I) b. cianoza. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa A(II) b. 81. grupa AB(IV) c. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa AB(IV). grupa B(III) c. 82. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. grupa A(II) b. hipotensiune. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. 80. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. In metoda Beth-Vincent: a. grupa B(III) c. grupa 0(I) 84. tahicardie. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. grupa 0(I) 83.c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul.

85. 88. temperaturi sub 16 grade Celsius . Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. pentru delimitarea celor 3 zone. grupa 0(I) RH pozitiv b. grupa B(III) RH pozitiv. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. anticoagulant b. 87. 89. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. nu exista la cei cu RH pozitiv c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. aglutina cat si aglutinogenul c. nu exista la cei nu RH negativ b. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. de conservare c. grupa A(II) RH negativ c. Aglutinele anti-RH: a. 86. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b.b. exista in ambele situatii.

92. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. 20-25 grade Celsius b.b. temperaturi in 20-25 grade Celsius. dupa 20 de minute c. spongios. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. 93. 37 grade Celsius. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. 91. dupa 30 de minute b. 16-18 grade Celsius c. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. asezata pe peretii flaconului. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. dupa 60 de minute. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. socul prin arsuri . 90. de culoare galbuie. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 94.

b. ileus biliar b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. prin microstaza creata de modificari distrofice b. dischineziile biliare c. litiaza biliara. 96. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. 97. calcul de carbonat de calciu . 95. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. 99. fistula biliara c. ciroza hepatica. hemocolecistul. stenoza pilorica b. angiocolita acuta b. cancerul gastric c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. 98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a.

Hematuria: a. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 102. 103. renali cronici este: a.1000 ml. 300 .3000 ml c. 1000 . bolnavi anemici c.1000 ml b. calcul de colesterol. apare la administrarea de sange ce contine alergeni. 200 .600 ml c. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. . bolnavi astenici b. 600 . apare in socul hemolitic c. 100. apare in cazul incompatibilitatii de grup b.400 ml. 2000 . Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi.b. bolnavi hipertensivi. calculi micsti c. 750 . 101.1500 ml b.

109. tot arborele bronsic . b. eczema. durere. c. b. rinoree mucopurulenta. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. stranut. nu intereseaza frecvent traheea. b. c. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului. 107. edem corneean. 106. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. Bronsita acuta este: a. c. pneumonie. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. Bronsita acuta . dilatatia bronhiilor. hidroree. lacrimare. 108. 105. b. c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. gripa. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a.104. c. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. . bronhiile mari si mijlocii. b. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. fotofobie. scaderea acuitatii vizuale.

c. faza productive. interesind frecvent traheea. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. 110. 113. 3-6 zile. acuta sint: 111.b. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. tuse. insotita de cresterea secretiilor bronsice. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. faza de cruditate. b. . catar rinofaringian. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. faza de vindecare. dureaza 1-2 saptamini. calmante ale tusei. 114. c. insotita de cresterea secretiilor bronsice. b. c. faza de cruditate. permanenta sau intermitenta. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. codenal. Simptomatic. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. expectorante. 112. c. tuse. b. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. are 2 faze de evolutie. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. 2-3 zile. 1-5 zile. Bronsita acuta: a. b. faza de coriza. c. faza de coctiune. b. convalescenta. faza de coctiune.

astm bronsic. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. dispneea nu creste progresiv. emfizem pulmonar si bronsita cronica. 115. In a. c. alergia. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. factorii iritanti. 118.c. emfizem pulmonar si bronsita acuta. bolnavul este de obicei afebril. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. un loc primordial il ocupa: a. astm bronsic si fibroza pulmonara. b. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . c. cresterea VEMS. 120. b. b. infectia. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. 3 ani consecutiv. bronsita cronica: . tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. 119. 117. b. astm bronsic. este o boala usoara si frecventa. 116. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. c. urmatoarele afectiuni: a. c. bronsita acuta. Bronsita cronica: a. Alergia din bronsita cronica: a. b. nu este un factor cauzal. c. cianoza apare precoce.

Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. b. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. 121. procesul este difuz. inflamatia mucoasei bronsice. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. hipersecretie de mucus. care induc bronhostenoza: a. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . c. relaxare bronsica. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. c. eritemul mucoasei bronsice. c. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. c. reducerea generalizata. complicatie a astmului bronsic are una din . b. scaderea secretiei de mucus. ireversibila a calibrului bronhiilor. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. c. . este precedata intotdeauna de crize astmatice. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. Bronsita astmatiforma.c. 125. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. hipersecretia si spasmul. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. hiposecretia si spasmul. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. edemul mucoasei bronsice. b. 122. 124. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. extins si la bronhiolele distale. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. b. reducerea generalizata. urmatoarele caracteristici: a. 123. care arata ca: a. b.

c. c. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. pina la citva minute. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. aparitia cianozei. insuficientei respiratorii cronice. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. are urmatoarele caracteristici : a. 128. 129. corticoterapia: a. Modificarile patologice caracteristice. . In tratamentul astmului bronsic. 127. nu se administreaza in formele grave. este constanta. este inconstanta. are urmatoarele caracteristici: a. c. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. este constanta. polipnee si transpiratii profuse. de citeva minute sau ore. c. b. c. b. este inconstanta. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. treptat. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. pot aparea: a. este tratamentul cel mai eficace. b. administrata pe cale orala. 130. nu prezinta riscuri. de citeva secunde . Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. albicioase( perlata). b. peste 24 de ore.126. b. 131. aparitia sputei viscoase.

restabilirea permeabilitatii bronsice. c. insuficientei respiratorii acute. apare: a. bradicardia. nu depinde de : a. 132. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. prin dezobstruare bronsica. b. Simptomatologia in insuficienta acuta. b. cind domina cresterea oxigenului in singe. nu este o urgenta medicala majora. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. b. b. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. brusc. c. c. tahicardia. este contraindicat. . cu substante bronho dilatatoare. interventia de reanimare. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. Ca fenomen compensator. in insuficienta respiratorie acuta. Encefalopatia respiratorie din cadrul. hipertensiunea arteriala. b. 133. excesul de oxigen. 136. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie.b. lipsa de oxigen. in urmatoarele situatii: a. variabil. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. cind hipercapnia este pronuntata. 137. urmareste: a. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. 134. c. c. c. 135. retentia de oxigen. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a.

Masurile terapeutice generale. nu comporta: a. b. masuri terapeutice adresate cauzei. o reprezinta: a. au urmatoarele caracteristici: a. obstruarea cailor aeriene. Cauza cea mai frecventa de asfixie. consta in: din repiratorie acuta. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. Masurile terapeutice speciale. b. 142. masuri terapeutice adresate oricarei . 138. c. b. cind apare polipneea. a. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. 141. cind hipoxemia este redusa. c. din cadrul insuficientei respiratorii acute. 140.insuficiente respiratorii acute. infectiile respiratorii. . c.b. gimnastica respiratorie. aplicate in insuficienta presupun: a. b. insuficienta respiratorie acuta. c. pneumotoraxul. se adreseaza cauzei. asezarea bolnavului in decubit dorsal. b. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. nu sint obligatorii. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. c. introducerea policelui in gura bolnavului. c. masuri terapeutice speciale. in insuficienta respiratorie acuta. vaccinare antigripala. masuri terapeutice generale. 139.

c. se practica: a. frison . 148. c. 149. b. b. In pneumonia pneumococica: a. vibratii vocale diminuate. temperatura se mentine " in platou". bolnavul prezinta poliurie. raluri sibilante si ronflante. apetitul este crescut. Antibioticul de electie. la 1-2 zile de la debut. c. numai cind victima nu este constienta. c. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . Respiratia " gura la nas" .febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. prin intermediul canulei. in zilele premergatoare. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. la 3-4 zile de la debut. cind nu se poate deschide gura victimei. viteza de sedimentare mult incetinita. tetraciclina. incepind din ziua a doua: a. leucocitoza cu polinucleoza. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. 144. hipofibrinemie. 145. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. in sindrom de condensare pulmonara. b. b. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. pune in evidenta. Perioada de stare a. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a.143. 147. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. c. c. la citeva ore de la debut: 146.

contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. leziuni anatomice. 152. are de obicei o evolutie acuta. c.contagioasa. la nivelul pleurei. are de obicei o evolutie cronica. urmatoarele caracteristici: . 154. pe cale aeriana. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. c. interesind cu precadere plaminul. are de obicei o evolutie acuta. 151. contaminarea se realizeaza: a. Tuberculoza pulmonara are a. 150. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara.b. b. c. b. este provocata de pneumococ. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. c. nu afecteaza organismul in intregime. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. c. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. semne clinice constante. b. 155. c. b. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. afecteaza organismul in intregime. In cazul tuberculozei pulmonare. b. b. penicilina G. reactii la tuberculina negative. la nivelul cordului. este o boala infecto. 153. este provocata de bacilul Koch. ampicilina. frecvent pe cale digestiva.

bacilul Koch se pune in evidenta in: . 159. 160. c. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. In tuberculoza secundara. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. intens. b. asimptomatic. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. limfatica. b. b. noduli pulmonari. la nivelul plaminului. c. urina. caverna. Simptomul a. b. lichid cefalo-rahidian. durerile toracice. b. c. 157. In cazul tuberculozei a. c. expectoratia. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. b. intotdeauna acut. c. precizat datorita frisonului unic. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. brusc. 158. 162. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. In tuberculoza pulmonara. tusea. 156. infiltrate pulmonare. bronhogena. hematogena. lichid cefalorahidian. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. expectoratie. 161.c. generalizat. singe. c.

c. c. febra. b. ateroscleroza coronariana. b. b. Caracterul durerii din angina a. continuu. c. 165. b. 168. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. dispneea. constrictiv. 164. c. durerea. durerile toracice. tusea seaca. procese pulmonare si pleurale. incetarea cauzelor. coronarita. ca o" gheara. administrarea de miofilin. administrarea de nitroglicerina. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. procese laringotraheobronsice. c. arsura sau sufocare". restrictiv. dispneea. b. 1-2 zile.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. Cauza principala a anginei pectorale este: a. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . c. c. 167. 163.a. citeva minute. 166. b. b. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. Simptomul a. citeva ore.

169. 172. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. b. plagi . inflamatia miocardului. c. c.obstruarea brusca aunei artere carotide. plosti urinare. peros. obstruarea brusca a unei artere coronare. Infarctul miocardic este: . 174. iradierile nu sint obligatorii. c. intravenos. Ce este dezinfectia? a. 175. c. nitroglicerina. Durerea din angina pectorala a. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. propanolol. b. c. b. obiecte . nitropector. c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . dureaza peste 15 minute. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. are urmatoarele caracteristici: 170. 173. b. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. b. nu este insotita de anxietate. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. sublingual. 171. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a.

leucocitoza . In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. apare din primele ore. b. de stare si de convalescenta . ramane constanta timp de 1 saptamana. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. aortita luetica .95 % . b. scade dupa o luna. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. . apare la 6 . Cauza principala a infarctului miocardic este: a.12 h dupa debut . ateroscleroza 90 .a. coronarita reumatica . 177. o perioada de debut. b. b. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. c. dureaza 8-10 zile . 179. c. de debut si de convalescenta 178. de stare si de convalescenta c. o perioada prodromala. este de obicei moderata. Febra in infarctul miocardic a. 180. b. una de debut. o perioada prodromala. c.

c. in regiunea toracica anterioara. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . Manifestarile clinice ale EPA sunt : . pana la maxim 20 minute. in umarul stang.b. emotii. b. b. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . cardiopatiile valvulare. b. 184. 182. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. apare dupa efort. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. c.ul in infarctul miocardic a. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. tulburarile de ritm. b. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. 185. b. se normalizeaza in 3-5 zile. 181. hipertensiunea arteriala . LHD . c. nu dispare la administrare de nitroglicerina . tabagismul. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. diabetul zaharat. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. dureaza 2-3 minute.i). 183. cresterea fibrinogenului . tulburarile de ritm ale inimii . mese copiaose . c.

glicemie. b. 191. c. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. mobilizare precoce. b. i. c. tegumente uscate. turgescenta jugularelor. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . BPOC. . Insuficienta cardiaca este : a. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. ambele. se administreaza : a. mialgin i. palide. emisiunea de sange. pozitia trendelenburg . radioscopie toracica. aerata . c.a. instituirea regimului igieno-dietetic. b. 187. Conduita de urgenta in IMA este: a. efectuarea examinarilor (transaminaze. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . b. 190. c.v. morfina i. . o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . b. tuse uscata in prima faza.v. apoi cu sputa spumoasa rozata.m. AVC. ventilatia mecanica. VSH. . prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor .m. i. ECG) b. c. morfina . leucocite. prelungirea timpului pana la internarea in spital . 189. 188. bradipnee. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a.

195. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. c. 194. atrofii musculare bilaterale si simetrice. 193. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . Miopatia este o boala caracterizata prin: a. curatirea orofaringelui. oprirea miscarilor respiratorii. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. slabiciune progresiva . toracice si abdominale. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. b. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. hTA . dificultatea de a decontracta muschii b. afectiune de obicei congenitala c. HTP . valvulopatii dobandite si congenitale. c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. mobilitatea globilor oculari. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. aspiratia. absenta pulsului la artera carotida. c. imposibilitatea de a expulza intreaga 192. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. b. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. introducerea unei pipe Guedel.c. pastrarea cunostintei. Polimiozita este o: a. gripa. c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. b.

o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. . c. radicular sau trunchiular. c. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. 20-40 ani b. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. cu aspect polinevritic.Poliomielita anterioara cronica este: a. atrofii si tulburari de sensibilitate. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. tulburari sfincteriene si genitale. o boala cronica si progresiva 202. b. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. 40-60 ani 201. bilateral si simetric .a. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. 10-20 ani c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. b. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. slabiciune progresiva . sindrom senzitivo-motor. dificultatea de a decontracta muschii 198.

Tratamentul paraliziei nervilor este: a.203. consta în Roentgenterapie c. deviatia gurii spre partea sanatoasa. compresiuni (fracturi. în accidente vasculare cerebrale. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. imposibilitatea de a fluiera. eventual chirurgical sau ortopedic b. tumori cerebrale si medulare. tulburari motorii. sindrom de neuron motor periferic. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. 208. fracturi de rahis. mielite. în primul rând etiologic. unui tratament insuficient c. Nevritele se datoresc: a. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. 206. în special a policelui b. deficit motor la nivelul degetelor. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. unor viroze. Plexitele se caracterizeaza prin: a. masuri de igiena). paralizia flasca a membrelor inferioare 204. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. scleroza laterala amiotrofica. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. b. nespecific (vasodilatatoare. senzitive si trofice c. 207. unui proces inflamator local 205. apare mai ales vara si toamna. forta musculara de obicei diminuata mult . stergerea cutelor fruntii de partea bolnava.

ameteli. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. Vit. 1-2 ani c. 210.neuroleptice. lent. tratament cu antibiotice. tonice cardiace. odihna. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. c. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. c. dispozitie trista. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. administrare de hormoni (foliculina). tulburari digestive. c. B6. regim alimentar bogat în vitamine. Mecopar. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. sarac în substante azotoase. tranchilizante. semnul Babinski prezent. lipsa de imbold în activitate. accese periodice de manie sau melancolie. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. iluzii verbale. idiotie încetinita. 212. b. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. Gerovital. prin tulburari nevrotice: cefalee. de atentie. insomnie. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a.b. indispozitie . semne de paralizie faciala. stare depresiva. tulburari de memorie. c. vitamine 213. 2-15 ani b. astenie. abatut.tulburari de memorie. vâjâituri în urechi. 10-20 ani 211. anxietate cu idei delirante. vorbeste în soapta. b. b. b. dezorientare. halucinatii auditive. tulburari în sfera activitatii si vointei .

de aceeasi intensitate b. hemoragia digestiva. arsura de gradul I b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. Nefrita acuta. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a.214. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. terminatiile din derm sunt distruse c. bronhopneumonie. nu se complica c. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. cu soc toxico-septic 215. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. cu soc hipovolemic b. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. embolia pulmonara. profunzimii arsurilor . socului hipovolemic c. arsura de gradul II c.

arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. primele zile de la producerea arsurii b. A. dezobstructia cailor respiratorii b.T.A 0. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. În cazul unui accident colectiv. efectuarea tratamentului antisoc. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. ser antitetanic 3000 U c. concomitent cu îndepartarea hainelor. A si ser antitetanic 3000 U 221.T.P. arsii cu leziuni combinate 220. oricând. oxigenoterapie c. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. traheostomie . anestezie a cailor respiratorii superioare. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c.219.5 ml b. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. accidentatii agitati b.P. A. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. a treia saptamâna (14-16 zile) c. se considera perioada optima pentru grefare: a.

care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. excizia partiala a escarelor c. se produc arsuri de gradul a. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. II . incizii de decompresiune. se va practica: a. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. În cazul electrocutarii. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. escarele se formeaza lent. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. cloramina. La arsii cu leziuni circulare pe membre.224. ser fiziologic. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. excizia completa a escarelor b. actionând si dupa accident. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. nu au caracteristici speciale. bicarbonat de sodiu c. amoniac 1%. apa sterila 228. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. local. apa oxigenata b. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. se vor folosi: a. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica.

IV 229. c. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . c. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. schimbarea pozitiei in pat. b.b. suprimarea presiunii. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. b. b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. mobilizarea precoce. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. In profilaxia escarelor postoperatorii. se practica: a. c. b. c. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233. Ea urmareste: a. III c. reinterventie chirurgicala 230.

edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . c. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. c. b. b. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. c. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. se face aspiratie gastrica. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. b. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237.234. c. c. b. b. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. b. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a.

b. b. b. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. decubit lateral stang decubit dorsal . sonda de aspiratie gastrica.si postoperator 241. c. diabetice. b. b. c. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. golirea preoperatorie a stomacului.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. c. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. c. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. c. asfixiei. intra . Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. preoperator postoperator pre -. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. terapia socului. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. la persoane obeze. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a.240. b.

b. c.c. c. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. aparut in postoperator. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical. aerosoli. aerosoli.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. c. repaus vocal. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. c.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. c.Tratamentul profilactic in infectia urinara. comprese reci in jurul gatului. b. antitusive. b. consta in: a.In abcesul fesier. b. decubit ventral 246. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. b. antitusive.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. tratamentul este chirurgical: a. repaus vocal.

unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. traumatisme abdominale c. la toti bolnavii chirurgicali c. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255.Determinarea grupului sanguin si Rh. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. starea generala.Colangiografia exploreaza: a. numai la bolnavii cu hemoragii 256. culoarea tegumentelor.a. aplazie medulara. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. traumatisme osoase usoare b. colonel 254.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. sediul durerii c. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. dupa hemoragii. vezica biliara c. splenesctomii.ului este obligatorie: a.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. leucemie acuta 257. dupa iradieri severe. barbatii intre 30 si 50 ani c. femeile intre 30 si 50 ani 252.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. rezultatul hemoleucogramei b. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . rezultatul leucogramei 253. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. femeile peste 50 ani b.

timpul intai consta in: a. nu intereseaza peretele abdominal c.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. ale pancreasului c. nici nu se inrautateste: a. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. nici nu se amelioreaza.sau subcapsulara b. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. nu arata nici o modificare 261. produce leziuni viscerale.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. tinut sub observatie si tratament.La hemoragia interna "in doi timpi". dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. b. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. se externeaza pacientul c. ale ficatului b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. c.258. ale splinei 263. sangele curge liber in abdomen 264. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. intereseaza si deschide peretele abdominal b.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . stare generala usor alterata c. hemoragia intra.

Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. adultii obezi 266. disparitia matitatii hepatice. inflamarea pancreasului b. antecedente ulceroase b. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272. caracterul durerii si fenomenele digestive c. autodigestia pancreasului 268.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a.Apendicita acuta are un singur tratament: . hemoragie interna lenta c.Colecistita acuta este: a. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. tulburari ale cailor biliare c. tripsina b.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. tripsinogen 267. bolnavii subponderali b. caracterul durerii si fenomenele digestive c. bolnavii cu ulcer perforat c.a. leziuni parietale 269. amilaza c. hemoragie "in doi timpi" b. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. o inflamatie acuta a peretului colecistic b.Diskineziile biliare reprezinta: a. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. necrozarea pancreasului c. caracterul durerii.

Colica biliara se instaleaza frecvent: a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.chirurgical c. hemoconcentratia c. medico.La un pacient cu abdomen acut. chirurgical de urgenta 274. antialgice majore (morfina. din cauza nealimentarii la timp b. sunt: a. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. mialgin) 275. in peritoneul liber 276. apendicita acuta c. perforatia acoperita c. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. medical b. cresterea K+ si a ureei b. formand asa zisul " abdomen de lemn" . dupa o masa bogata in legume si fructe c. barbiturice b. ocluzia intestinala b. ducand la soc. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. scaderea Ca+ 277. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. scaderea Cl+ sanguin.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. antialgice c. ale colecistului b. ale colecistului si ale cailor biliare 279. in organele din vecinatate b.a. este contraindicat sa se administreze: a. se intalneste in: a.In evolutia sindromului ocluziv. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. ulcerul duodenal perforat .

interventie chirurgicala de urgenta b.ul intestinal se traduce prin: a. antibioterapie. tratament medical. inflamatia peretului colecistic b. apendice marit de volum. ne gandim la: a.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. lipotimie. gimnastica respiratorie b. odata cu peritonita plastica localizata c. avand o durere violenta in epigastru. apendicita acuta perforata c. pozitionarea corespunzatoare. dupa "racire" 287. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. peritonita acuta poate aparea: a. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. apendice congestionat 284. peste 6-8 saptamani. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.Volvulus. accelerarea pulsului. prezenta unui obstacol in coledoc c. rasucirea anselor intestinale b. paloare. mobilizarea precoce.In evolutia unei apendicite acute. regim alimentar c.duodenal perforat 282.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. un proces inflamator al cailor biliare 285. cu iradiere in hipocondrul drept.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. completat cu tratament chirurgical.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: . apendice de culoare neagra. ulcer gastro.281. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b.Aspectul anatomo. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. cu aspect de "limba de clopot" b. pancreatita acuta b.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. antispastice.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. regim alimentar. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. ca o lovitura de pumnal.

veziculei biliare 289. in peritoneu. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c.Plastronul apendicular este: a. in peritoneu.Aspectul anatomo. se intervine chirurgical b.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. se trateaza medical 293. dar nu a lezat nici un organ 294. spitalizati si tratati medical c. dar a lezat si perforat mai multe organe b. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. alimentare 296. bilioase c. se trateaza medical si. intestinale inalte .patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a.a. apendice congestionat 292. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b. o tumora maligna apendiculara c. spitalizati si operati b. se intervine chirurgical de urgenta c. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291.In cazul unui abdomen acut chirurgical. dar a lezat un organ c. dupa racirea procesului. o inflamatie a apendicului 295. in peritoneu. stomacului b.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. colonului c.In ocluziile intestinale vechi.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. varsaturile sunt: a. cu semne de peritonita instalate. apendice de culoare neagra. o peritonita plastica b. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. fecaloide b.

deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. stomacului si duodenului b. pancreas) c. sonda de aspiratie gastrica. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. clisma evacuatorie c. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. semisezanda. perforatia peritoneului 301. violenta. violenta 304. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. cele perforante b. violenta.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. initiala in fosa iliaca dreapta. intestinului mezenterial si colonului 303. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. plaga: a. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. intestinale functionale 297.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. cu prezenta " abdomenului de lemn" b.b.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. este penetranta b. intestinale joase c. uterului c.In apendicita acuta perforata durerea este: a. de partea traumatismului c. linistirea pacientului. cele penetrante c.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: .Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. intereseaza numai peretele abdominal 302. brusca. cu genunchii flectati. hidratare. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. de decubit lateral drept sau stang. intereseaza calea biliara sau stomacul c.

inflamatia cailor biliare extrahepatice c. colecistostomie c. se face direct interventia chirurgicala 310.a. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. prezenta unui obstacol in coledoc c. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.Colecistita acuta reprezinta: a. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. colecistita acuta b. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c. inflamatia acuta a peretului vezicular. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. dischinezia biliara 307. a leucocitozei. dischinezia biliara 309. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b.Intr-o pancreatita acuta. atitudinea de urgenta consta in: a. a febrei. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. colecistectomie cu coledocotomie 305. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. a amilazemiei b. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere .Peritonita acuta difuza rezulta din: a.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. cu evolutie fara complicatii. colecistectomie b. evolutia starii generale.Coloratia subicterica a sclerelor. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c.

ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313.In peritonita acuta. simptomul caracteristic este: a. sucul gastric c. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. apare o durere vie in epigastru.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal".In ulcerul gastric si duodenal perforat. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. lichidul evacuat din intestinul subtire b.311. durerea epigastrica de intensitate medie. bila 317. durerea extrem de vie in epigastru. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. secundara ulcerului gastric perforat. care se generalizeaza in tot abdomenul. cu iradiere in epigastru 315. durerea extrem de vie in epigastru. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. dar este insotita de greturi si varsaturi b. consta in: a. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. cu iradiere in umarul drept. este caracteristica : a. fara un simptom premergator.Ingrijirea postoperatorie. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. apare in hipocondrul drept. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. patologic sau traumatic. insotita de greturi si varsaturi 314. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. durere surda in epigastru. foarte iritant este: a. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept.

iar dupa "racire" interventie chirurgicala b.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica.a. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. dupa caz. si medicatie antiemetica c.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. plastronul colecistic b. se aplica pansament foarte compresiv c. peritonita genitala c. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323.In colecistita acuta. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. se reia treptat alimentatia 319.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. se iau urmatoarele masuri: a. calmarea durerii si combaterea febrei 321.De obicei. repaos la pat. aplicate local: a. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. durerea nefarmacologice. se administreaza medicatie antiemetica b.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. compresie calda 322. fixat de o fasa compresiva b. in caz de varsaturi. punga cu gheata c. apendicita acuta 324. pelviperitonita 320. colecistita acuta c. regim alimentar. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. peritonita apendiculara b. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. sac cu nisip b. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. antibioterapie.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace .

apendicita acuta subhepatica c.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. cauza care a determinat ocluzia . analgetice. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. dar nu a lezat nici un organ b. perfuzie. calmarea durerii. antiemetice b. regim alimentar hidric. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330.Durerea intensa. sangerare peritoneala c. ora ultimei mese b. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. a penetrat in peritoneu.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. cresterea in volum a pancreasului c. volvulus intestinal c. combaterea infectiei. nu a penetrat peritoneul. pancreatita acuta 327. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. repaos la pat. edemul sfincterului Oddi b. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. morfina. colecistita acuta b. recoltarea probelor de sange. carcinomatoza peritoneala 325. proces supurativ al pancreasului 329. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. tumora intestinala b.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. tubaj duodenal. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. calmarea varsaturilor.a. antispastice. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a.

rx. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. c. chimice si mecanice. coproculturi.Sterilizarea urmareste : a. c.Dezinfectia urmareste : a. b. 336. prin mijloace fizice. tumora intestinala maligna c.c. incheierea o data cu limitarea focarului .Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. de cand s-a instalat ocluzia 332. . b. RBW. efectuarea de catre medicul de familie .Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. examene clinice . distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. 334. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. ecografie abdominala . 335. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . distrugerea agentilor patogeni din profunzime. prin mijloace fizice si chimice. c.pulmonar. tumora abdominala 333. b. volvulus intestinal b. b.

ulceroase. b.Din punct de vedere clinic. frecvent. b. angina. se intalneste : a. febra moderata. angine: rosii . 340. streptococul alfa hemolitic din grupa B. . c.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. metode genetice . anginele se clasifica astfel: a. ca forma a anginei streptococice.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. b. varsaturi. 341. c. necrotice. niciodata. tahicardie. angina. c. angine : rosii .Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a.Angina ulceronecrotica. ambele raspunsuri sunt corecte . varsaturi.c. b. 338. cefalee. doxiciclina. penicilina . eruptie fugace . metode fizice. cu mult mai rar. febra. b. c. streptococul beta-hemolitic din grupa A. chimice si biologice . b. albe. c. febra mare. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. 342. angina.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. tetraciclina si cloramfenicol. 339. stafilococul auriu. albe . angine : rosii. c.

344. pe gat si torace. de catre medical scolar. c.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. 345.hemolitici. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). b. b.Eruptia in scarlatina este: a. c. la domiciliu . Koplik . streptococci beta -hemolitici. . respectand fata. Grozovici . c. streptococilor alfa. b. c. c. obligatoriu in spital de catre medical specialist .Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. rujeola. 347. b. membre superioare.Copilul cu scarlatina este tratat: a. fata anterioara a toracelui si abdomen. aspra la pipait. 346. micropapuloasa. varicela. scarlatina . semnul Pastia si ciclul lingual. micropapuloasa.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. va sugereaza : a.roseata difuza a mucoasei bucale. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. b. 348.Pastia. Masca Filatov. veziculara . catifelata la pipait.343. b.

351. toxice.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. cu false membrane aderente care se refac rapid. rar ulcero-necrotica . extensive la pilieri. febrei. encefalita. b. test de: a.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. c. 353.c. c. cefaleeei si durerilor la deglutitie. c. sangerande. poliartrite. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . perioada de incubatie dureaza : a. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. febrei si catarului respirator .Complicatiile scarlatinei pot fi: a. c. c. imunitate. febrei. rosie. limba saburala. rosie inchis. b. efect teratogen. poliadenopatiei occipitale 352. smeurie. eritematoasa difuza. rosie sau eritemato-pultacee. 350. b. b. . postinfectioase. nici una dintre afirmatii nu este corecta . septice. lucioasa. alergie . suprainfectii bacteriene.In scarlatina. 349.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. limba smeurie.hemolitic grupa A. b. 354. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. crup. lueta. 3-6 zile. reliefare a papilelor fungiforme. In rujeola.

b. b. b. 358. in prima zi de eruptie .Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a.dupa urechi. micropapuloasa. b. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. c.Evolutia eruptiei in rujeola : a. dispare: a.torace. b.Semnul Koplick. pe frunte si obraji . b. da descuamatie furfuracee precoce. membre 356. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . in lambouri tardive. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . este normala. c. complicatiile toxice. b. cu fond congestiv . in perioada de convalescenta . macule mici de culoare roz. 14-21 zile 355. nu lasa urme. 359. fata . 8-11 zile. 360. c. . septice postinfectioase . c. 357.Importanta rubeolei este data de : a. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. gat . patognomonic in rujeola. este lipsita de importanta . c. c.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. evolutia asimptomatica . fara tendinte la confluente.

angina.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. maculopapuloasa. varicela. Eruptia este pruriginoasa in : a. eruptia cu aspect polimorf: macule. scarlatina. rujeola. c. c. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. b. numeric. in 24 ore de la depistare.Incubatia in rubeola dureaza : a. c. b. 364.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. 361. 365. In perioada de stare. varicela. papule. 366. rujeola. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. b. c. . b. trimestrial. scarlatina. nominal . 1 saptamana . 362. 1-2 saptamani. rubeola. nominal .. b.c. rubeola. cu tendinte la confluente . scarlatina 363. c. b. lunar. 2-3 saptamani. rubeola.

In tusea convulsiva. febra. subfebrilitate. oreion. tuse. 372. b. tuse convulsiva. c. animalele. purtatorii faringieni de streptococ . 370. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. b. iarna-primavara. spondiloza cervicala. c. pojar. omul bolnav cu forme tipice si atipice. c. aspect "facies plans".c. toamna . 369. 367. sursa de infectie este : a. in lunile de : a. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. c. 368. b. la 2 luni interval. . Semnele catarale respiratorii : rinita. vara. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. injectie conjunctivala.iarna . raguseala. in primul an de scoala. b.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. varsat. b. c. rubeola. varicela. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. rubeola. apar in : a.toamna. rujeola. parotidita epidemica. 371.

maturitate. c. b.o inmanunchere de semne si simptome. holera. de culoare galben verzui. cu aspect omogen. 375. adulti peste 40 ani.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. dizenterie. 376. 374. b. b.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . apare in : a. -5grade C. toxiinfectia alimentara. c. liceu. Tablou clinic cu varsaturi. -10 grade C. moi. apare in: a. lichide. Sindromul encefalitic . b. sallmoneloza. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. 378. 373. c. toxiinfectie alimentara.b. 377. c. colici abdominale. 5grade C. copii. c. nou-nascut si sugar . abundente. b. scarlatina. hepatita acuta virala. c. scaune diareice. encefalita. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. defineste : a. hepatita acuta virala.

apar in : a. omogene. dupa tratament. contaminarea hainelor. subliniaza sindromul clinic din : a. aerogena. om. 382. 380. b. 381. c. peritonita. stare toxica. prin recoltarea de : . parenterala. digestiva. c. animal. tetanos. tenesme si uneori febra. b. hepatita virala. c. 383. fecal-orala. mustele. mucopiosanguinolente. b.a. Scaune numeroase. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. b. c. mainile murdare. colectivitati de copii. dizenterie. Febra tifoida se transmite pe cale : a. b. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. sallmonela. c. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. 384. aerogena. parenterala. in egala masura. om si animal. b. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". c. febra tifoida. este obligatoriu controlul. 379.

de obicei lent. tetanos. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. "Rasul sardonic" apare in : a. 5 coproculturi. scarlatina. c. 388. 389. hepatomegalie. c. 390. aerogen. verorab. c. Debutul. simptomele nu sunt evidente. c. 387. leziuni ale tegumentelor. b. hipersplenism. c. 385. 386. b. 1 coprocultura. b. praful..a. b. obiectele contaminate. 3 coproculturi. Solul. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: .Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. rujeola. anatoxina tetanica. anatoxia difterica. b. scarlatina. dizenterie. b. c. tetanos. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. digestive.

392. c. c. hemartroze. de necessitate.. nu se produc leziuni articulare 394. b. c. Sonda endotraheala.. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. 391. se administreaza analgetice majore b.Examenul radiologic într-o entorsa este: a.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. in scop profilactic. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. Blackmore. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala . b. obligatoriu b. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. nu este absolut necesar c.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. se administreaza sedative 395. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. luxatia deschisa a cotului c.a. mai importante decât cele din entorse b. b. Foley. fractura în "lemn verde" b. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. mai putin importante decât cele din entorse c.

rupturi ale ficatului. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. echimozele si hematomul b. fracturi complete si incomplete 400. leziuni pulmonare cu pneumotorax b. tendoanelor si vaselor b. articulatia scapulo-humerala b. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. durerea în punct fix. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401.398. leziuni pulmonare cu hemotorax .Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. articulatia coxo-femurala c.dar cu leziuni masive a muschilor. socul traumatic si hemoragic c. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fracturi închise si deschise c. embolii pulmonare si cerebrale b. fractura acoperita de piele.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. articulatia cotului 399. fracturi multiple ale oaselor c. fractura prin înfundare 403.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. fractura în "vârf de clarinet" b. fracturi prin îndoire si rasucire b.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura în "lemn verde" c. rinichiului.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. deformarea regiunii 405. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404.Prin fractura deschisa se întelege: a. splinei c.

. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. plagi produse în ultimele 48 ore 413. plagi ale tegumentelor b. se face anestezie generala c. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. plaga produsa de frig. fractura de olecran 410. plagi produse în ziua respectiva b. administrare de antivenin . fractura de humerus c. se asigura reducerea fracturii 408. se pune diagnostic clinic si radiologic b. numai focarul de fractura b. plaga prin caldura. taiere. plagi produse sub 6-8 ore c. prin muscatura c.406. acizi.În cazul unei fracturi fara deplasare. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. fractura oaselor gambei 407.. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. aplicarea garoului deasupra leziunii c. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. plagi care patrund în cavitatile naturale c. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. fractura de rotula b. plaga prin întepare. agenti ionizanti b.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. Prin plagi recente intelegem: a.Prin plagi perforante intelegem: a. raze gama 411. fractura de col femural b.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a.

este contraindicata iesirea din salon 421. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. antidecubit .. saltele pneumatice b. în carucioare rulante c. fixare cu plasa autoadeziva c.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. fixare cu basma (capelina) 418. pleurezii 420.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. compartimentate. plagile recente b.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. balcon) cu ajutorul: a. plagi muscate de animale c. plagi cu hemoragie mare b. inocularea veninului de sarpe 415..Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. pozitiei incorecte b. patului.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. întepaturi ale unor inserte b. saltele pneumatice. bronhopneumonii c..Rabia se poate transmite prin: a.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. tromboflebite 417. din cauza imobilizarii îndelungate c.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. fara ca el sa fie mobilizat b. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419.414. plagile care secreta abundent c. fixare cu leucoplast b. pneumonii hipostatice b.

c. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie.v. somnolenta . Manitol 20% în perfuzie lenta (30 .30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a.Coma diabetica poate fi declansata de: a. c. Primul gest terapeutic. c.60 min) ser fiziologic . diplopie. a. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. deshidratare globala. anxietate 424. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423.1000 ml în primele 20 de minute . b. saltele din material plastic 422. b. b. de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. administrarea de 20 .coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. consta în: coma a. c. a 20 UI insulina rapida 426. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. c. respiratie Kussmaul. b. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. b. b.c.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. clorului si sodiului sanguine 427.

apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. medicamente indicate de medic xilina 0. b. b. la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . provocata de bronhoconstrictie 431. ser glucozat 5% 428. Insulina trebuie pastrata: a. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. soc ireversibil soc decompensat. b.+70 ambele variante sunt corecte 430. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. c. b. b. coma 433. b. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a.c. coma soc compensat. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. c. c. soc compensat. c. Combaterea durerii în soc se face cu: a. c. soc decompensat.5 . c.1% mialgin 432.

c. b. examen radiologic. . ca infectie nozocomiala. includ: a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. a. b. b. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. c. c. examen de sputa. c. b. b. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438.v. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. de glucoza 33% 435. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. c. b.434. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a.

colicii renale.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. densitatea urinei oscileaza intre : a. radiologice si de laborator . preveni transmiteriea infectiilor. insuficientei renale acute . regiunea suprapubiana. 1015-1017 . b. insuficientei renale cronice . insuficientei renale cronice.In faza de izostenurie. c. colica renala. 442. insuficienta renala. infectia urinara. la locul de munca. c. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . 445. pe cale aerogena. c. c. b. b.c. 444. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. Uremia este stadiul terminal al : a. pielonefritei cronice . . combinatii diferite ale unor dovezi clinice. 440. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. 441. pielonefritei acute. b. b. b. . regiunea lombara. regiunea toracala. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. 1017-1020 . c. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . . in unitatile sanitare cu paturi . 443.

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

contractura abdominala c. senzatia de sete accentuata. debut violent b. ulcerul gastric perforat c.468. . Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. refacerea masei circulante b. hipertensiune c. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. 472. hemoragie digestiva. examinarea morfo-functionala a rinichiului. gastrita cronica b. calmarea durerii. puls rapid b. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. transpiratii reci. dureri puternice in epigastru. meteorism intestinal. repaus la pat. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. administrare de antibiotice. facies anxios. 469. calmarea durerii cu morfina 471. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. contractura abdominala. repaus digestiv. combaterea varsaturilor c. monitorizarea functiilor vitale c. regim alimentar. 470. antispastice.

. aerat. 477. zatului de cafea digerat c. hematemeza b. melena 475. gangrena membrului c. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. soc de garou b. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. 474. treimea distala a esofagului c. In segmentul de de sub garou se produce: a.473. treimea distala a colonului b. stomac. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. lezarea vaselor compresate. rosu aprins. lezarea vaselor compresate c. rosu inchis cu resturi alimentare b. 476. dilatarea paralitica. rectoragie c.

sindromul Zollinger-Ellison c. are periodicitate. apare la 2-4 ore dupa masa. acut c.478. gastrita cronica. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. perforatia b. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. . nu are importanta 482. cancerul gastric. 480. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. sindromul Zollinger-Ellison. cronic b. stenoza c. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. 481. apare inainte de masa. hemoptizie 479. in faza de inceput a ulcerului c. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. hematemeza b. melena c. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. colecistita cronica b. hemoragii digestive superioare.

. Aglutinele anti-RH: a. temperatura de plus 4 grade .483. scaderea pulsului b. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. AB(IV) RH pozitiv b.plus 8 grade Celsius b. nu exista la cei cu RH negativ c. antispastice. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. antialgice si antibiotice c. 487. 0(I) RH pozitiv. socul hemoragic. transportul necorespunzator al sangelui. In colicistita acuta se pot administra: a. 486. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. 485. antispastice si morfina b. 484. temperatura peste 8 grade Celsius c. cresterea tensiunii arteriale. B(III) RH negativ c. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. antibiotice si mialgin.

controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. aparitia de cheaguri si grunji . daca se constata aparitia de mici grunji. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. plasma are culoare rosiatica b. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. o zona de aspect laptos. 491.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. daca se constata o omogenitate perfecta c. 490. 489. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. La o punga de sange bun de transfuzat. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. nu sunt necesare aceste etape. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. zonele prezente sunt : a. o zona galben-citrin clara b. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. 492.488. o zona mijlocie de culoare albicioasa c.

c. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. hidrops vezicular . proba de compatibilitate pe lama c. 495. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 494. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. flocoane mari de fibrina. 496.8 grade Celsius. 493. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. 497. presiunea venoasa marita. determinarea grupei b. calcul coledocian b. plasma are aspect laptos. donatorii pot fi controlati c. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. proba de compatibilitate Oehlecker.

498. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. Melena este un scaun cu sange: a. 499. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. 500. piocolicistita). 502. negru ca pacura c. stenoza functionala . urat mirositor. ulcerul perforat b. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. angiocolita acuta b. pancreatita acuta c. 501. retractia curburii mici. infarctul de mezenter. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. nisa neregulata cu baza nodulara c. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. rosu-aprins b..c.

Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. oditele stenozante c. ulcerul gastro-duodenal perforat b. endocrini b. pancreatita acuta hemoragica. 506. de mediu. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. angiocolita acuta c. infarctul mezenteric . modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. 503. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. 507. 504. dischineziile biliare. 505. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. ulcerul gatro-duodenal b. cancerul cailor biliare b. de teren c.c. hemoragii repetate. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a.

soc traumatic. Masa trombocitara va fi folosita in: a. bolnavi cirotici c. arsilor b. Albumina umana este indicata in: a. 508. aplazii medulare. 512. insuficienta hepato-renala b. anemii post infectioase c. peritonita. soc traumatic c. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. emfizem pulmonar. anemiile din aplazii medulare 509. oditele stenozante. boli infectioase c. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. bolnavi neoplazici. soc post operator. pleurizii b. anemiile din aplaziile medulare. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. 511. soc prin arsuri b. leucemii acute si cronice . ocluzii intestinale.c. soc post operator. anemiile uremicilor. 510.

socul hemolitic. 513. urticaria. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. 517. transfuzia cu sange infectat c. cianoza. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. corpi straini endogeni. socul hemolitic posttransfuzional. puls rapid. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. febra. hipertensivi. hematuria masiva. 514. b. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a.c. paloare. cefaleea. administrarea de sange care contine alergeni. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. corpi straini neanimati (inerti). hipertensiune arteriala. transmiterea unei boli infectioase b. icterul postransfuzional c. . hipotensiune c. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. 516. agitatie. tromboze venoase. 515. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a.

Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. 521. tegument infiltrat. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. excoriatii sau plagi ale conductului . In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. hidroree. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. c. 522. corpi straini animati (vii). lacrimare. agitatie. cianoza. c. rinoree mucopurulenta. b. durere la deglutitie. secretie sanghinolenta. stranut. dispnee. c. b. b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. tumefiere. 523. otalgie . c. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. c. b. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. tiraj. disfagie. cu ajutorul acelor de corpi straini . eczema si ragade perinariene. 520. b. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a.c. . cornaj. tuse spasmodica. pansarea ochiului. senzatii de infundare a urechii. se instileaza epitelizante si dezinfectante. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. 518. 519. b.

o emotie puternica .c. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. c. b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. adeseori in repaus sau somn. prezinta hipercolesterolemie. b. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. de cele mai multe ori lipseste. c. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . 524. febra. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. 527. Infarctul miocardic : a. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. diabet sau hipertensiune arteriala. obezi. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. 526. b. debutul fiind brusc.cu cateva ore instalarea infarctului. brutal. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. Perioada prodramala din infarctul miocardic. 525. 528. o tahicardie paroxistica. c. rareori dupa efort. preceda uneori. apare : a. sunt sedentari. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. intotdeauna dupa o masa copioasa . suprasolicitati psihic . mari fumatori. b. c. rareori dupa o hemoragie severa. c. hipertensiunea. durerea si hipotensiunea .

b. leucocitoza. 534. scaderea fibrinogenului. disparitia febrei. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. 535. asteniei. c. este cea mai critica. apare dupa efort . b. se calmeaza prin administrare de nitrati . 530. c. aparitia durerii moderate precordiale. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. evidentierea unor zgomote cardiace . precizarea fazei evolutive si a localizarii. se calmeaza prin repaus . este de intensitate neobisnuit de mare . cedeaza la opiacee. c. b. b. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. c. 533. normalizarea TA . 532. c.5 saptamani . Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. dureaza 3-5 zile.529. Durerea in infarctul miocardic : a. confirmarea diagnosticului . Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . 531. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. b. dureaza mai multe saptamani chiar luni. c. Durerea in infarctul miocardic : a. b. o durata de 4 .

c. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. 539. b. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. c. b.a. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . b. 536. apare in timpul efortului . c. c. b. arteroscleroza coronariana b. de presiune. agitatie. dureaza 10 . crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. 541. b. bratul si antebratul stang. stenoza aortica. da senzatia de constrictie . 540. poate lua aspectul de arsura. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. cu intreaga palma sau cu ambele palme . coronarita reumatismala. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. trombangeita obliteranta. Durerea in angorul pectoral : a. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. zbucium si senzatie de moarte iminenta. stenoza mitrala. in plin stern (semnul « pumnului srans »). c. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. cu un singur deget . 538. 537..20 minute. crize dureroase paroxistice. c. se insoteste de o stare de mare anxietate. Durerea din infarctul miocardic: a.

b. c. 2-3 minute b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . 544. mai mult de 30 de minute. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. c. c. Moartea clinica : a. . este un proces ireversibil . c. hipocondrul drept. b. in maxilarul inferior. cu oprirea inimii. 543. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. la baza gatului . b.a. c. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . la adiministarea unor medicamente . mai rar pana la 10 -15 minute . incepe odata cu stopul cardiac. 545. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . spre umarul drept. concomitent cu un efort fizic. regiunea interscapulara. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. emotional. Durata durerii in angorul pectoral este : a. 542. dureaza 3-4 minute. Testul patognomonic in angina pectorala : a. b. digestiv . b. 546. c.

radiculitele 552. 549.respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. 548. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. apare si în: a. c. sindromul hemiplegic b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. b. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. Deficitul motor apare în: a. miotonia c. b. sindromul paraplegic si tetraplegic c.. femural) . "sindromul de coada de cal" . poliradiculonevrita b. c. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. Stopul cardiac: a. cu tulburari de sensibilitate importanta . 550. controlul reflexului pupilar (midriaza). Sindromul de neuron motor periferic .547.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. nevralgia sciatica 551. determina si oprirea circulatiei cerebrale. Inainte de a incepe reanimarea cardio . miopatia b.

c. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. interesarea epidermului si partial a dermului b. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. alterari renale cu albuminurie. care au o putere calorica moderata c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. hemoconcentratie b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. eritem. edem. infectia arsurilor . Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. glicozurie si hematurie c. timp îndelungat 554. timp scurt b. usturime c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. scaderea numarului de hematii si leucocite c. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. insuficienta cardiaca b.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. caldura locala. sindromul meningian 553.

bronhopneumonie. la dispensarul medical c. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. . cu mâinile. neexistând nici un pericol b. nefrita. în sala de operatii. bolile cu raspandire mare in populatie. infectie. împingerea prin intermediul unei haine groase. urmata de confuzii. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. împaturite 561. perturband dezvoltarea normala a societatii. b.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. hemoragie digestiva c. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. la locul accidentului b. soc hipovolemic b. solutii antiseptice c. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. escare. în conditii de asepsie si antisepsie 560.558. apa si sapun b. pierderi de cunostinta. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. ce creeaza probleme de sanatate publica. solutii acide slabe 562. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. bolile cu raspandire in populatie . paralizii 559.

Triajul epidemiologic se efectueaza : a. dupa intrarea copiilor in colectivitate. se efectueaza : a. 567. termometrizarea. prevenirea unor noi cazuri secundare. b. neoplaziile. masurarea T. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. tegumentelor. in crese si gradinite. inainte de intrarea in colectivitate. b. de catre asistenta medicala . 563.c. Triajul epidemiologic presupune : a. boli psihice. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . puls. sinuciderile etc. 566. c.Profilaxia speciala se refera la : a. la copiii din crese si gradinite. Profilaxia generala presupune : a. accidentele rutiere. c.Termometrizarea zilnica. 564. 565. b. c. in cadrul triajului epidemiologic. diureza. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . zilnic. ex. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . saptamanal. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . b. boli cardiovasculare. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . b. in crese si gradinite. c.A. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. . cavitatii bucale si conjunctivelor .

573. 571.Anginele sunt : a. b.c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . stergerea umeda a suprafetelor. 572. hidroliza si precipitare . atenuati. . c. inflamatii ale istmului faringian. b.Metodele fizice de dezinfectie : a. c. afectiuni intalnite numai la copii . vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. scufundarea in substante dezinfectante. spalarea. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. aerisirea.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. odinofagia. c.v. ventilatia. cele mai frecvente infectii streptococice. pentru eficienta sporita. transformate in anatoxine. b. false membrane . 568. c. congestia intensa a fundului de gat . sunt reprezentate in principal de caldura uscata. b. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . b. b. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. umeda si radiatii u. folosind agenti chimici. c. radiatii ultraviolete . la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .. c. 569. zilnic.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. . se bazeaza pe reactia de oxidare.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. 570.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

a. adulti peste 40 ani. primaverii. b. aerogena. cu declarare nominala obligatorie. meningita tuberculoasa. c. 603. b. calea de transmitere fiind : a. aerogena .Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. b. parenterala. c. iernii. prin contiguitate . b.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. 602.un grup de simptome si semne. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . verii. 599. b. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. b.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. c. 604. c. c. meningita seroasa .Sindromul meningian . copii. tetanos . 601. tineri . prin contact intim la inceputul bolii . hematogena . fecal-orala. c. internare si tratament obligatoriu in spital . Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . 600. apare in : a.

Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. rujeola. cefalee puternica. c. toxiinfectie alimentara. convulsii. greturi. fotofobie. Profilaxia encefalitelor virale : a. varsaturi. urmareste combaterea vectorilor. b. 609. varicela. b. c. b. b. hepatita virala A. b. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. 605. rujeola. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . varsaturi si somnolenta pana la coma. c. c. 610. subfebrilitate. tulburari de senzoriu. diverse paralizii . consta in protectie generala prin vaccinare specifica .Tratamentul encefalitei consta in : a. parotidita epidemica. 606. cefalee. greata. 607. febra. febra. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. chimioterapie antivirala. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . agitatie.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. 608. c. oligurie.a. c.

declararea nominala obligatorie. 616. regimul alimentar strict . 613. fiolele sunt etichetate si. Tetanosul impune : a. In febra tifoida este obligatorie: a. specifica omului . atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. c. dar poate sa fie precipitat. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. b. sa aiba data de valabilitate . imobilizarea pacientului. barbati. spitalizarea. b. 615. c. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. transparent. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. copii sub 5 ani. izolarea obligatorie in spital .Febra tifoida este o boala: a.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. mai mare la : a. b. b. fara precipitate c. in parazitoza intestinala . c. 612. c. Receptivitatea la dizenterie este generala. 611.a. c. b. . transmisibila cu declarare obligatorie. b. 614. produsa de Rickettsia Prowazekii. varstnici. declararea nominala. aspectul solutiei de injectii sa fie clar .

b. scaderea factorilor de coagulare in sange. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. ciroza atrofica. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . c. edemul membranelor inferioare. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. ciroza hipertrofica. c.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. b. nu apare icter. c. 619.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. varice esofagiene care se rup. b. b. stadiu compensat. medicamente hepatotrofice. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a.a. ingestia de medicamente. alcoolul. etiologie necunoscuta. integritatea fiolei. cu carecter permanent. b. c. 621. icter. b. toxice industriale. c. etiologie alcoolica. 617. . 623. 622. b. c. stadiul decompensat. 618. b. ascita. 620. stadiul vascular. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. c. episodic. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. etiologie virala. integritatea seringii si data valabilitatii. ciroza splenogena. a. c.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. curatirea plagii de corpuri straine. cu marginile regulate 659. edem de glota b. septicemie c. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. contuze b. supuratii locale 660. cefalee 661. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c.Dupa întepaturile unor insecte (viespi.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. redoarea articulara 658. dupa reducerea chirurgicala este: a. în cazul unor luxatii. articulatia acronioclaviculara c. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. acoperirea plagii cu un pansament steril b. reducerea focarului de fractura c. tromboflebite. lipotimie b. hemostaza provizorie. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. articulatia celor doua oase pubiene 656. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c.Durata de imobilizare în aparat gipsat. articulatia soldului b. albine) apar urmatoarele fenomene: a. insuficienta respiratorie acuta.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. infectate c. se va face un pansament compresiv 654. hipotrofia musculara c. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. hipertrofie musculara b. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a.În care dintre articulatii.a.

Conditiile unui bun bandaj sunt: a.Conditiile care . suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. infarct miocardic . pneumonii hipostatice b. o masura terapeutica b. sa aiba o buna putere absorbanta c. masaj zilnic. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. consecinta anumitor afectiuni grave c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. traumatisme b. o masura de supraveghere a bolnavului 669. sa fie strâns. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. tahicardie 668. schimbarea pozitiei în pat b. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. hipertensiune. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. sa acopere complet plaga b. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664. fracturi. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. tromboze ale membrelor inferioare c.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b.a.

c. masaj usor al membrelor b. atrofierea musculara. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. sa explice bolnavului programul sectiei 675. prin schimbari pasive de pozitie b. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. tratament medicamentos 677. saltea din material plastic cu structura de burete c. artroze 672. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. hipotensiune arteriala 671 . schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. saltea cu structura de burete b.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. escarele de decubit c. rarefierea structurii osoase b. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. bolnavul va fi transportat cu patul c. formarea trombozelor.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. eventual a gambelor si antebratelor c. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. aparitia osteoporozei de inactivitate c. pneumoniilor hipostatice b. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a.

atitudine calma. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. starea de echilibru 684. professionalism 682. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. gesturi lipsite de repezeala.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. gimnastica respiratorie b. aplicare de comprese umede 680. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. promtitudine c. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. respiratia b. pulsul.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. leziuni a membrelor inferioare .Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. plina de blândete b.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. TA. toaleta zilnica b.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. accidente vasculare cerebrale b. deformarilor articulare b. aparitia atrofiilor musculare b.a. complicatiilor respiratorii 681. paralizii.

c. c. dar mai ales cu: a. b. b. c. infarct miocardic c. b. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688. Feniramin) . scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a.c.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. boli reumatismale 685. c. traumatisme b. b. testarea sensibilitatii la substantele iodate. c. fracturi. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. b.

Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. c. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. c. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. b. b. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. b. polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. c. b. c. b.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a.Pe lânga cele trei semne majore.691 .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. varsaturi deshidratare totala 694. b.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. c. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic . doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696. c. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a.

b. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. c.697. este linistit. b. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. c. c. c. c. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. b. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. b. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . b. b. Socul poate fi determinat de: a.

c. c. este o manifestare exclusiv hemodinamica . b. b. b. acute cronice vasculare . diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. convulsii. b.scaderea tensiunii arteriale. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. de obicei tranzitorie 703. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. Dextran 70 în solutie de NaCl. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. c. uneori crize epileptiforme. b. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706. b. c. c. c. c.

Aceste fenomene credeaza dupa: a. astenie. c. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. solutie Ringer . tegumentele devin calde 712.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. c.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. TA creste.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit . bolnavul e constient. b. b. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711.Terapia antisoc va tine pâna când: a. c. c.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h. b. b. b. b. ameteli. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. c. foame exagerata. pulsul se regularizeaza. cooperant dispare midriaza.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. c.

hipoglicemia infectii locale. c. b.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. c. la indicatia medicului 717. glicemiei. c. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. alergia la insulina. c. b. b.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. b.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. b.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. lipodistrofia cetonuria 719.715. c. b. numai subcutanat subcutanat intravenos. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. c.

lichid amniotic.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. 726. 724 . b. 725. toti pacienti potential infectati.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. b. lichid peritoneal. LCR. secretii nazofaringiene . c.a. toti pacientii sunt potential sanatosi . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi .In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . c.Infectia nozocomiala este : a. sperma si secretii vaginale. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b. b. c. insidios atipic brutal 723. b. b. c. sputa. c. lichid sinovial. . respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise.

Echipamentul de protectie este : a. b. b. recapisonarea acelor folosite. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. c. inainte de administrare. 729. personalul infectat cu Hbs. b. constau in : a. la preluarea acestora. b. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Echipametul de protectie este : . 730. 728. corect. se efectueaza : a. c. la externarea pacientului. c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. amplasate la indemana si marcate corespunzator . 731. dupa scoaterea manusilor de protectie . 732.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. complet. c. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . intepare cu obiecte ascutite. b.c. c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . numai la intrarea in serviciu . 727. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala .

dupa scoaterea manusilor de protectie . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. prin taiere.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. b. intepare cu 734. complet. 736. toti pacienti potential infectati.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b. b. toti pacientii sunt potential sanatosi . numai la intrarea in serviciu . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . LCR. recapisonarea acelor folosite. constau in : a. c. sperma si secretii vaginale. . c.a. c. sputa. b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. c. c. lichid peritoneal. b. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. 735. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . 737. b. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. lichid sinovial. 733. se efectueaza : a. bariera intre lucrator si sursa de infectie. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. secretii nazofaringiene . lichid amniotic. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . amplasate la indemana si marcate corespunzator . corect. c. personalul infectat cu Hbs..

b.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite.bariera intre lucrator si sursa de infectie. recapisonarea acelor folosite... c. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.Asistenta medicala: a. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. constau in : a. . c.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. c. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. c. 740. 741 . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice. se efectueaza : a.. numai la intrarea in serviciu .Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.738. menajeaza bolnavul de intepaturi. Echipametul de protectie este : a. 743. 742. b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. dupa scoaterea manusilor de protectie . c. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. are efecte nedorite. b. 739. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. b. amplasate la indemana si marcate corespunzator .Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor .

c. apoi injectiile.b. duce la transformarea. 745.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . asistenta medicala: a. lasa la pacient intreaga doza zilnica. c. b. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. solutiile si picaturile. injectarea imediata a continutului seringii. b. c. sa corecteze dozele prescrise. priveste in mod direct medicul. c.Asistenta medicala are grija: a. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. supuratia aseptica. b. 748.Cind administreaza tratamentul. tumefierea brusca a tesutului perivenos. 747 . b. flebalgia.. hematom. picaturile pentru ochi si nas.. b. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. degradarea acestora. inainte de administrare. administreaza personal supozitoarele. 749. verificarea solutiei injectabile. pregatirea cu 30 min. administreaza intai tabletele. c. 744. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. c. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. 746. precipitarea.

asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.Cu ocazia administrarii antibioticului. cel mai activ si mai putin toxic.. 753. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. c. 752 . unitati. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).a. b. b. .Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. c. c. nefrotoxica. dermite profesionale. c. durata tratamentului .Gentamicina. fiind expus la: a. alegerea unui singur antibiotic. c. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. ototoxica. cantitatea exacta a unei doze. pe baza antibiogramei. b. calea de administrare .. b. grame sau submultipli ai acestora. 754. Kanamicina au actiune: a.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. b. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. numar de tablete sau capsule. soc anafilactic. b. terenul alergic. 750.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. mililitri de solutie. urticarii. 751 . c. diuretica.

cortizonului.ACTH-ul si cortizonul: a.755.. 759 . b. c. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. c. c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. c. c. 760 . b. spoliaza organismul de potasiu. prednisolon . b. cortizon acetat. marind eliminarea lui. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. hepatomegalie. tusea. b. 757. edeme declive. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. tratamentul cu cortizon se face cu: a. turgescenta jugularelor si ritm de galop .Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.. retin sodiul in organism . dispneea. durerea si transpiratia . cat si pentru preparatele de cortizon se face: a.. 756. c. hidrocortizon.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. b. . 758 . de solutie . la fel ca in cazul antibioticelor. in functie de durata tratamentului. b.In caz de insuficienta hepatica.

762. complicatii cardiace. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. ascendentei ereditare hipertensive . 766. c. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. reducerea muncii inimii prin repaus.In stadiul al III -lea. . c. HTA se clasifica in: a. HTA secundara. 763 . administrare de cortizon . b. b. 767 . 764 .fara ascendenta ereditara. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. b. b. administrare de diuretice . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice..vasodilatatia arteriala. complicatiile se datoreaza : . c.In functie de cauza determinanta.complicatii abdominale. coronariene. c.In HTA benigna. reducerea muncii inimii prin activitate normala.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . c. 765. complicatii cerebrale si renale . b. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. c. HTA medie. HTA esentiala. b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . vasoconstrictia arteriala .761 .controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare.

oboseala. cefalee occipitala.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . infarctului de mezenter .. trombozei cerebale . diabetul zaharat . c. insomnie. 772 . infarctului miocardic. 773 . dispnee zgomotoasa. 771 . insuficienta cardiaca si insuficienta renala. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . c. 768 .. b. b. c. absenta miscarilor respiratorii normale. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. oprirea miscarilor respiratorii.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. c. b. mioza cu globi oculari mobili. lipsa curentului de aer la nas sau gura . leziuni ireversibile in creier si in alte organe . 770 .Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. midriaza fixa. astenie. tulburari de memorie . Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. toracice si abdominale. absenta pulsului la artera carotida..In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. incetarea batailor inimii. torace si abdomen imobile.a. tulburari de comportament . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. c. b. b. 769 . b. c.

777. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. de transudat sanguinolent necoagulabil. b. b. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. c. Edemul pulmonar acut este: a. de la o inaltime de 20-32 cm. c. b. b. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. embolie gazoasa masiva. de natura anafilactica. preinfarctul miocardic. de natura lezionala. 779 . hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. intubatie oro-traheala. insuficienta ventriculara stanga. hipertensiune arteriala. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. datorata ruperii capilarelor pulmonare. in mijlocul regiunii presternale. malformatii ale oaselor cutiei toracice. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . b. c. . c. 774 . 778 .Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. c. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. 776 . disparitia miozei .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. de natura cardiogena. 775. aparitia pulsului la vasele mari. b. c.a. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale.

brusca. severa. 784. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. morfina. se aspira secretiile si se curata orofaringele. ventilatie artificiala. c. respiratie polipneica zgomotoasa. cauze neurologice. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a.a. dopamina. b. gaze sufocante toxice. se aplica garouri la radacina a trei membre. 782 . Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. zgomotos. b. c. diuretice. scoaterea pacientului din mediu nociv. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. corticoterapie. expir greu. 780 . tulburari de rimt cardiac paroxistice. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. dopamina. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. c. . b. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. c. 781 . digitalice. hipotensoare. 785. b. morfina. c. c. dispnee intensa. b. 783. b.

aerosoli antispumanti. sangerare 300-500 ml. diureza osmotica. 788. c. . c. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. oxigenoterapie. cardiogen. de cauze uremice. oxigenoterapie. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. infectii pulmonare. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. intoxicatii cu CO. Clasificarea EPA lezional este: a. de cauze toxice. tonicardiace. morfina. antibiotice.b. intoxicatii cu plumb. b. 787. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. oxigenoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. 789. dextran 70. b. c. intoxicatii organo-fosforice. c. 786. anticoagulante. 791 . sangerare 300-500 ml . c. c. b. gripa. 790 . b. b.

c. se administreaza numai dupa umidificare . copii mici. c. b. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. contraindicata. 794 . transfuzii. perfuzii. se practica pe respiratie asistata. 796. c. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. sub 50ml urina/zi. c. comatosi. c. alimentatie neadecvata. sub 400ml urina/zi. combaterea varsaturilor . 792 . b. b. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. EPA infectios. paraplegici. c. EPA cardiogen. . In insuficienta renala acuta diureza este : a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. 793 . SIDA. EPA uremic. c. deoarece creste presiunea in alveole. peste 1000ml urina/zi. b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. 797 . b. Oxigenoterapia in EPA este: a. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. b. 795 .

tahicardie. hipostenurie. c. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. deficitul calitativ consta in: a. reducerii permeabilitatii glomerulare. reducerii filtratului glomerular. scaderii reabsorbtiei tubulare . b. in functie de examenul sumar de urina. b. b. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. . 802. b. 803 .In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. c. aplicatii calde in regiunea lombara .Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. hematurie. 799.798. c. glomerulonefrita.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. c. de catre medic . b. efectuarea bilantului hidric. izostenurie. calculoza ureterala bilaterala. c. in functie de ionograma. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. 801 .

calcemia.. .Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. uree sangvina. hiperlipoproteinemie. insuficienta cardiaca acuta . c.b. hematuria. b. 805 . glomerulonefrita cronica .Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. c. hiperlipidemie . c. b. b. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. c.. 806 . hipolipidemie . c. b. 808. 804 . b. bradicardie.. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. 809. edemul pulmonar . alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. obstructia cailor urinare. oligo-anuria.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a.. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie .. c. aritmii. acidul uric.

810. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. b. in exces.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. stare generala profund alterata. Educarea pacientilor se refera la : a.. toleranta digestiva. contractii musculare. miros amoniacal al aerului expirat. intoleranta digestiva . dispnee. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. c.. 814 .Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. 813 . staza urinara).Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . sustinute . insomnia . b. stari confuzionale . b. edemul cerebral.b. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . b.. b. alterarea integritatii pielii . fosfati.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. stare generala alterata. exercitii fizice intense. c.R. acid oxalic. c. 812. prezenta in urina.A. diuretice in deshidratarea extracelulara . cefalee precoce. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . diabetul . se face cu : a. calciu). necesitatea restrictiilor alimentare .Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. c. c. c. 811. igiena riguroasa a tegumentelor .. somnolenta. .

. 816 . numarul calculilor renali. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. aparitia infectiei. 819 . malformatia cailor urinare.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. boala de baza. c. numarul si marimea calculilor. b. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. anuria. la producerea unei recidive. manifestarea acuta. obstructia cailor urinare. infectia urinara. b. hidronefroza. b. 817 . c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. b. c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. 818 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. b. .815 .Litiaza renala se defineste ca fiind: a. compozitia calculului. c. regimul alimentar.

insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. b. anxietate. combaterea durerii. meteorism . durere. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. b. 823 . c. analgezice antispastice.. 822 . repaus la pat.Colica renala este : a. antiinflamatoare. uneori febra moderata . ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 .. urografie . la indicatia medicului . un sindrom dureros acut. paroxistic.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. de obicei apiretic. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . ingerarea de lichide din abundenta.Socul este definit ca: .. durere. repaus la pat.. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. hipertensiune. durere. 826 . sonda uretro-vezicala.In colica renala. hematurie.In colica renala. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . tenesme vezicale. b. 824. c. poliurie. 825 . b. b.820 . varsaturi. calmarea durerii.3000 ml/24 ore . neliniste. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. examen complet de urina . 821 .In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. disurie. b. principalele semne sunt : a. c. c. c. radiografie renala pe gol. c. tratamentul de urgenta este: a. sunt : a.

septicemic. bradipnee superficiala. psihogen. hipertermia. 830 . c.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. 828.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. c. c. b. neurogen. c. neurogen. combaterea hipoxiei cerebrale. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. grava tulburare functionala a intregului organism. anafilactic. hipovolemic. b. hipovolemic. b. cardiogen. c.septic. perioada in care nu se face tratament antisoc. toxico.. . faza imediat postagresiva. hemoragic. 831 . cardiogen. reactie organica post-agresiva decompensata. toxic. b. inlaturarea factorului socogen. 829 . Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. combaterea insuficientei cardiovasculare. infectios. b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. buze uscate si cianotice. 827 . anafilactic. combaterea durerii. facies palid.a. b. cardiogen.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. anafilactic.

scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . Terapia analgetica in soc : a. 832 .U si T. Socul septic este provocat indeosebi de : a.I. 833 . b.c. cand nu se manifesta semne de gravitate. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. 835 . enterococi . . evaluarea rapida a leziunilor. c. stafilococi. nu preintampina decompensarea socului. la locul accidentului si pe timpul transportului . Clostridium. b. 836 . numai in unitati U.P. c.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. sedeaza bolnavul . este necesara mentinerea unei cai venoase libere . Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. b. . Pretratamentul socului se aplica: a. preexistenta altor leziuni . b. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. b.. preparate de gelatina. imediat dupa agresiune. c. 834 . inlatura frica si agitatia . c. Neisserii. c.

b. antibioterapie.RL. febra. vitaminoterapie. osteomielita temporala/occipitala. Escherichia colli. dispnee. cefalee. pense cudate. hipotensiune arteriala. torticolis. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. paralizia nervului facial. c.. b. b. b. 843 . specule auriculare. hipertermie. b. seringa Guyon. tahicardie.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. tulburari metabolice. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. febra. b. apasatoare de limba. c.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. 838 .837. oglinda frontala. disfonie.cianoza. sunt: a. stilete.. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. fatigabilitate. hipoacuzie. insomnie. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. c. anxietate. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. 842 .. frison. c. stare generala alterata. canula de aspiratie cu apasator perforat. soc hiperdinamic. 840. diapazon. fotofobie.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . Stafilococul. specule nazale. Haemophilus influentzae. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. compensat. tub Kehr. c. c.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. pirozis. paralizii ale nervului facial. leucocitoza ridicata. prabusirea tensiunii arteriale. tegument uscat si cald. 844 . b. acufene. angina Ludwig. disfagie. 841 . tahipnee. trocar. frison. c.. durere. hipotermie.

tulburari ale mirosului. 850. 846 . c. respiratie dificila. c. hipotensiune. stafilococul. epistaxis. labirintita. debut brusc. b. de corp strain in ochi. c. b. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. febra de tip inflamator-supurativ. pneumococul. durerea. vertije. b. b. frisoane. c. 847 . tratament medicamentos.. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. disfagie. .Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. c. senzatie de arsura si usturime. 848 . odinofagie. 845 . septicemie. c. . senzatie de corp strain. meningite. Proteus. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a.a. Escherichia Colli. abcese extradurale. streptococul. inflamatia glandei Meibomius. antromastoidectomie. usturime locala. puls filiform. timpanotomie. neregular. tumefactie la nivelul sinusurilor. osteoperiostite. lacrimare intensa. b. 849 . ulceratie corneana cu aspect dendritic. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. sindrom Meniere. b..Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a.

c. apa.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a.b. diabet insipid. diabet insipid.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. c. fibroza pulmonara. administrarea de miotice. soc hemoragic si traumatic. poliglobulie esentiala.. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. antiinflamatorii. c. vitezei de sedimentare a hematiilor. numarului de hematii . b. aport mare de lichide: bere. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. 854.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. 852 . c. soc cu hipovolemie si hipotensiune. c. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. . durerea. 855. c. b. administrarea locala si generala de antibiotice. scleroze pulmonare. 853 .. b. b.. agentilor patogeni prezenti in sange. scaderea acuitatii vizuale. c. disfunctie ventilatorie obstructive. eritemul conjunctival sau periocular. diabet zaharat. 856. soc septic si alergic. astm. insuficienta renala acuta . b.. b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. 851 .

palpabile. densitatea urinei este sub 1015. 859. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. chist tiroidian. polipoza colica. b.Irigografia poate evidentia: a. existenta hidronefrozei. bolnavul are TBC renal. b. Ecografia abdominala are ca scop: a. diverticuli colici.. cancer de colon. 861.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. intoleranta la iod. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. c. c. 862 . b. arteriografia). c. b. adenom toxic tiroidian. b.5 mg%. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a.857. c. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. 860 . icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. c. 858. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. prezenta de tumori si calculi vezicali.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. c. tumorilor renale. . dinamica colica. boala Crohn. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. chist hidatic hepatic. urea depaseste 70 mg%. hipertiroidism. cancer tiroidian. stricturilor ureterale.. b.

interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. hipotensiunea arteriala. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a.T. 867. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. . se procedeaza la: a. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. b. transfuzie de sange total. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. stenoza pilorica. b. hipoproteinemia. c. c. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. uscarea completa a secretiilor. b.A secundara.bazic. se va urmari: a. pot duce la denutritie. fistule digestive. 868.863. 865. edemele si H. ambele se produc prin pierdere de sange. c. b. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. oprirea sau rarirea tusei. b. c. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. 866.tipul de operatie. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. Dintre afectiunile de mai jos. b. bolnavii cancerosi in stadiul I. c. 864. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a.intensitate. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a.

b. linistirea bolnavului.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. mobilizare imediata . c. primele 2 ore. pansament. punga cu gheata pe abdomen.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. aspiratie gastrica. primele 24 ore. desfiintarea fundurilor de sac. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. . c. b. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. 873.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. b. 870 . spalarea cu apa oxigenata. b. primele 3 zile. c.c. c. reechilibrare hidroelectrolitica. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. b. antibioterapie. evacuarea puroiului. durata. aspiratia secretiilor.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. 872 . b. 871 . mobilizarea precoce a bolnavului. drenaj. 869. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. c. 874 .

875 . hipertensivi. Tratarea sughitului se face prin: a. administrare de mialgin si algocalmin. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. administrare de sedative centrale. c. c. aerosoli. tuse comandata. c. diabetici. c. aspiratie gastrica. 876 . aplicarea de pipa orofaringiana. 878. obezi.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. starea confuzionala are ca manifestari: . evitarea operatiilor de lunga durata. b. suprimarea durerii. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. c.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. gimnastica respiratorie. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat.C. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. stimularea expectoratiei. b. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. cardiopatie 877.c. 879 .Postoperator. b.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica.G. 880 . b. monitorizare E.

882 . c. asistenta trebuie sa cunoasca: a. se va aplica pe tub un ac de siguranta. rezectia gastrica. 883. 881 . . b. c. b. b. b. stadiul de inflamare. starea nutritionala a pacientului. caracterul durerii. . aseptizarea plagii. b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. c.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. agitatie.a. c.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. monitorizarea functiilor vitale. suprimarea durerii. 884 . localizarea plagii. c. b. interzicerea consumului de alcool. scurtarea tubului. mobilizare. 885. somnolenta. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. hipertermie. amputatia de mamela. se fixeaza cu leucoplast.La efectuarea pansamentului unei plagi. operatii ce se executa in cavitatea toracica. c.

masarea zonelor reflexogene. b. b. c. c. pancreatita acuta necrotica. circulatia venoasa se opreste complet. administrare de ulei de ricin 15 . stimulare medicamentoasa 887 .20 grame in 2 prize zilnic. 891 .886. c. b. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. introducerea tubului de gaze. din prima zi dupa operatie. c. c. c.Dupa operatia pe colon. b.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. peristaltica va fi stimulata prin: a. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. necrotice. intinse. apendicita cronica. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. 890 . b. 889 . infectate. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . pulsul radial ramane perceptibil. pulsul nu se mai simte. b. clisma zilnic. garoul se strange pana cand: a. infarctul intestinal si torsiunile de organe.

emfizem pulmonar 894 . b. Bronsita cronica a. stenoza aortica b. c.Bacilul tuberculos este sensibil la a. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a.Alergia la tuberculina se manifesta prin . frig 896 . b. formol 5% clor acid fenic 5% 897. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . ultraviolete b. astm bronsic c. b. c. productive c.Bacilul tuberculos este rezistent la a. c.Pentru dezinfectarea produselor patologice . exudative b.. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . scoamoase 898 .ce contin bacil Koch se foloseste a.892 .Leziunile din tuberculoza sunt a. uscaciune c.

adolescenta 900 . c.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. c. c. b. b. c. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . b.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . b. sputele nu contine bacilul Koch c. sputele contin bacil Koch 902. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a.a. Avem tuberculoza stabilizata cand a. maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . b. leziunile radiologice sunt stabile b. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 .

bogat in proteine si vitamine b. b. c. icter b. Bronsita astmatiforma. b. cu intervale libere. tulburari digestive . un aport de 3500-4000 calorii 905. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. este precedata intotdeauna de crize astmatice. c. b. de obicei in a doua jumatate a noptii.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. Cele mai obisnuite alergene. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 .Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. c. reactii alergice . b. reactie Steven -Johnson 906 . b.Criza din astmul bronsic. ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . . polen. alergene alimentare sau medicamentoase. leucopenie c. c. complicatie a astmului bronsic. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. 909 . 910 . criza apare . are urmatoarele caractere: a.a. praf de camera. are una din urmatoarele caracteristici: a. hemisuccinat de hidrocortizon. bogat in grasimi c. este urmarea infectarii astmului bronsic.

albicioasa ( perlata). b. coma. bradipneica. b. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a.In astmul bronsic sint folosite. c. 913. in peste 24 de ore. nistagmus lateral. b. miofilin b. in citeva minute sau ore. este fluida.Criza de astm bronsic se poate termina: a. pot aparea: a. nu este niciodata precedata de stranut. posibile in insuficienta respiratorie cronica. lacrimare.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica.Leyden si spirale Curschman. c. b. este viscoasa. c. trebuie rezervata formelor grave. insuficientei respiratorii cronice. 917. corticoterapia: a. este cu tahipnee . 918. a. cu expiratie prelungita si suieratoare.Accidentele nervoase . spontan sau sub influenta tratamentului. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . bogata in eozinofile. cristale Charcot. 916. este tratamentul cel mai eficace. c. sint urmatoarele : a.In tratamentul astmului bronsic. nu prezinta riscuri. 914 . variabil. cromoglicat disodic. crize convulsive.c. administrata pe cale orala. b. 912 . de tip inspirator. treptat. b. 915. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. hemiplegie. 911. c. brusc. c. prurit al pleoapelor si cefalee. rozacee si in cantitate mare. Modificarile patologice caracteristice. ketotifen.

interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. b. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. consum excesiv de alcool si fumatul. pneumotorax sufocant. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. b. Cele mai importante cauze. b. embolii pulmonare grave.a. nevralgia intercostala. b. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. c. 925.In insuficienta respiratorie cronica . c. procese pulmonare si pleurale. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. aflati in insuficienta respiratorie cronica . c. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. este o urgenta medicala majora. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. c. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. apar urmatoarele simptome: a. 924 .Stockes. are urmatoarele caracteristici: a. 919. procese laringotraheobronsice. c.sodica izotonica. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . b. alcaloza respiratorie. dispnee intensa. starea de rau astmatic. b. c. 923. 920. 922 . combaterea tusei. 921. Oxigenoterapia. hipotensiune arteriala. pleurezii masive bilaterale. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. respiratie Cheyne.. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen.

apoi cu expectoratie rosie. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. c. In tuberculoza secundara. tusea are urmatoarele caracteristici: a. corticoterapie.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. 931 In tuberculoza secundara. c. antibiotice cu spectru larg. frison . bolnavul prezinta poliurie. in zilele premergatoare. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . 927 . 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. vesperala. c. hipofibrinemie. urmatoarele medicamente: a. temperatura se mentine " in platou". c.a. vesperala. c. b. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. b. bronhodilatatoare. secretolitice. fata devine vultuoasa. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. 928 .Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. . 932. mai tirziu discreta. bronhodilatatoare si expectorante. b. hiperfibrinemie.In pneumonia pneumococica: a. opiacee si barbiturice. b. ruginie. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. la inceput este uscata si apare in accese. b. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. exista inapetenta si sete vie. coriticoizi si antibiotice.morfina si opiacee. leucocitoza cu polinucleoza. 929 . la inceput ridicata. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. b. este destul de bine suportata de bolnav. c. la inceput discreta.

este un simptom frecvent. 939. c. constitue simptomul fundamental. crizele dureaza citeva ore. mijlocie sau fulgeratoare. 935. b.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. asocierea mai multor factori de risc. stresurile emotionale. cu sediu retrosternal.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : .b. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. b. b. 934 . hipertiroidismul. c. citeva ore. citeva minute. 933. 1-2 zile. b.Angina pectorala are urmatoarele a. se manifesta prin crize dureroase. c. In tuberculoza secundara. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. caracteristici : : b. b. c. c.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. nu se insoteste niciodata de varsaturi. crize paroxistice. 936 . poate fi minimala.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. 938. care apar la efort sau emotii. 937. paroxistice.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. nu poate provoca moartea bolnavului. mareste riscul de aparitie al bolii. cu sediu retrosternal. dieta hiperlipidica. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. c.

941 . nitrit de amil.somnolenta.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. c. evitarea circumstantelor declansatoare. b. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. are caracter constrictiv. este aratat de bolnav cu degetul. b.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. regurgitatii.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. este variabila. poliurie. administrarea de miofilin. sediul durerii este epigastric. nu poate fi variabila. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. b. 940. tuse seaca. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. transpiratii. este insotita uneori de anxietate. sunt paroxistice. la durere atroce. 944.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. sunt cu sediu epigastric. c. c.a. oxigenoterapie. c. 943 . este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . . b. de la jena sau disconfort. in ambele membre superioare. lipsa de aer. nitroglicerina. c. in regiunea cervicala posterioara. b. palpitatii. b. b. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. c. apar la efort sau emotii. . administrarea de nitroglicerina sublingual. 947 . este insotita uneori de anxietate. c. c. 946. lipotimie. paloare. b. 945 .Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.

955 . prodromala. perioada de stare si de convalescenta. b. c. semne de insuficienta ventriculara stinga. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. 952. pot apare urmatoarele semne : a. c.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. . dureaza mai multe ore. . b. b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. somnolenta. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. c.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . prin repaus si administrare de nitriti . nitroglicerina. c. mialgin. c. tulburari de memorie si concentrare. uneori chiar zile. de obicei dimineata.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. scaderea glicemiei.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. se insoteste de o stare de anxietate. semne de insuficienta cardiaca globala.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a.b. 950. 948. c. b. b. sint urmatoarele : a. in cazul unor dureri severe. cresterea fibrinogenului. 949. perioada de cruditate si de coctiune.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. senzatie de moarte iminenta. persoane fara antecedente coronariene. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. c. c. 954 . 953. b. cardiopatii ischemice. 951 . se calmeaza. la trezire. agitatie .In perioada de debut a infarctului miocardic. b. mai rar. semne de insuficienta respiratorie acuta. morfina. cefalee occipitala. de debut.zbucium. tratament anticoagulant.

ritm de galop. apar la eforturi fizice mici. incetarea functiilor cerebrale.a. 959 . 961. sint violente. 963. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. apare de obicei nocturn. bradicardie. anxietate intensa. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. 960 . 958 Clinic. cardiopatia ischemica. b. rapide si superficiale. cianoza. c. c. care afecteaza de la inceput miocardul. spute hemoptoice. c. b. apare in repaus sau ziua.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. uneori tuse umeda. . 962. lipotimie. c. stopul cardiac. are caracter pulsatil. b. 956. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. stopul respirator. constrictive. tahicardie. procese inflamatorii si metabolice . c. este localizata occipital. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. se datoreaza stazei pulmonare. dispnee intensa. b. b. c. bradicardie accentuata.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a.la baze cu extindere spre virfuri. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. cu respiratii bruste. c.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . b.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. 957 . la nivelul plaminilor raluri crepitante . insuficienta mitrala. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. b. au caracter coronarian. c. hipertiroidia.

b. se poate practica fara masaj cardiac. 964. c. prezenta corpilor straini( singe. secretii. b. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. c.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. c. caderea limbii.15 minute pentru a avea succes. b. caderea limbii . hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. c. 968. controlul tensiunii arteriale. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. 967. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. unele leziuni ale peretelui toracic.. b. embolie grasoasa. leziuni grave ale peretelui toracic. 970 . obstructia cailor respiratorii. b. prin . 969. 965 . daca acesta este in decubit ventral. cauze infectioase. c. tulburari de ritm paroxistice. Reanimarea respiratorie : a. daca acesta este culcat pe spate. decolorarea tegumentelor. pierderea cunostintei. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . b. femurala). se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. controlul respiratiei. c. b. cu fracturi costale. cauze toxice. c. c. trebuie efectuata intr-un interval de 12. b. fracturi de coloana. 966. cardiaca. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. midriaza cu globi oculari imobili. absenta batailor inimii.a. varsaturi).

b. 972. la inecati. morfina in urmatoarele situatii : a. in intoxicatii. diureticele. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. morfina. c. edemul pulmonar acut. hipertensiune arteriala. oxigenoterapia. c. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. astm cardiac. BPOC: 977.. la uremici. b. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. opiacee. b. infarct miocardic acut. c. accident vascular cerebral. meningite. venesectia este se administreaza a. b. 975. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. sint contraindicate urmatoarele : a. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. c. 10. 976. singerarea. infarct miocardic acut. astm bronsic. b. meningoencefalite.12 l/ minut. b. c. c. c. oxigenoterapie masiva. 973. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. insuficienta ventriculara stinga. emisiunea de singe( venesectie). Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. intoxicatiile cu barbiturice.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. b.971. .

este de tip polipnee inspiratorie. 979. b. embolia pulmonara. mecanice. volet costal. 980. 981. embolie pulmonara. c. b.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. BPOC. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. 985. c.. cordul pulmonar acut. medicamentoase. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. crize de astm bronsic.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. BPOC. o senzatie de intepatura. o senzatie de presiune. embolie pulmonara. are urmatoarele caracteristici : a. b. . este insotita de tiraj si cornaj. 984 . produsa de obstacole in caile aeriene superioare. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. c. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . toxiinfectii alimentare. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. c. b. 983 Hepatita cronica : a. . 982. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. c. c. frigul si umiditatea. este de tip bradipnee inspiratorie.pulmonare. consum exagerat de etanol. plagi pleuro. b. b. o senzatie de constrictie sau de "gheara". b. b. c.

salmonele.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. icterul este simptomul esential. cauze nutritionale. . c. 25% din cazuri. b. b. virale. b. 988. b. c. obezitate. leptospire. c. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. hipertiroidie. 987. rickettsioze. 991. 986. c. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. b. colibacili.c. paraziti.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. aparitia hepatitei cronice sint 990. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. c. 50 % din cazuri.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. anaerobi. 75 % din cazuri. 989. traumatismele. klebsiella. diabet.

examenele biologice si histologice diagnosticul. b. c.b. sindrom excretobiliar. 994. este uneori dureroasa la efort. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . sindrom fibrinolitic. 995. este un simptom esential. sindromul hepatopriv. b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. este de obicei bine pastrata. apar in puseuri. b.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. 996. c. care coincid cu exacerbarea icterului. 997. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. b. 993. c. apar adesea precoce. b. sindromul de fibrinoliza. sindromul de activare mezenchimala. apar adesea tardiv. c. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. este obisnuita ( 80 % ). sindrom de hepatocitoliza. nu transeaza 992. c. contrasteaza cu starea generala. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic.

1000. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. 1002. apare de regula la femeia tinara. este inalta. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. . b. tiroidita.. 1003. . b. b. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. amenoree.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a.. simptomul esential este hepatalgia: 999 . urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. este inconstanta..Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. este moderata. tulburari pancreatice. b. c. b. 1001. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. b. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. colon iritabil. c. c. tulburari dispeptice biliare. 998. acnee. hirsutism. c. c. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. c.a. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic.

b. b. c. b. b. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . 1008. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. 1005. 1006. iar biologic foarte alterat. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. are tabloul foarte bogat . b. splenomegalia. timolul este scazut. electroforeza arata hiposerinemie. semnele clinice sint mai discrete. b.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. scaune neregulate. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. Simptomatologia caracteristici : a. 1009. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. c. anorexie persistenta. c.. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. . afecteaza ambele sexe.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. c. apetit crescut. 1007. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. astenie . tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. c. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. apare in principal la femeia tinara. VSH este moderat crescut. oboseala. este mai frecventa la barbati. c.

este mai frecventa la barbati.b. 1016. BPOC. . dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. 1011. b. c. b. nu apare in principal la femeia tinara. clorura de calciu . 1013. poate lua o alura colestatica. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. cind apare la femeile tinere. clorura de natriu . c. se insoteste de tulburari endocrine. limfocite si b. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. cu predominant plasmocite. celule mononucleare. edemul pulmonar acut. in conduita de urgenta. in doza de 250. sedative concomitent cu antidepresive. nu evolueaza in puseuri. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. este simptomul esential. 1010. c.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. 1015.. astmul cardiac. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. b. b. b.In tratamentul astmului bronsic. clorura de potasiu . sedative. Pentru a evita greselile fatale. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. c.400 mg subcutanat.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a.infiltrare predominant portala. antidepresive. 1012. c. c. c.

c. c. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. c.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. b. pregatirea pastrare si utilizare lor. b. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. 16-18 respiratii / minut. b.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. in doza de 400-500 mg intravenos. junghi toracic submamelonar sau posterior. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. c. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. b. absenta miscarilor respiratorii normale. 1020. 14-16 respiratii / minut. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. obstructia brusca a inimii drepte.. 1022. 1017.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. dispnee variabila ca intensitate.bronhogena. b.20 respiratii / minut. aeriana. 1021. 1019. c.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. c. refuza internarea bolnavilor contagiosi.c. b. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. 18. dispnee zgomotoasa. limfatica si hematogena. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de .

1028. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. interesarea epidermului si partial a dermului b. b. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.1023. hemoragie digestiva .Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. endocrinologice. masuri de igiena spitaliceasca c. b. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. 1024. taietura) ce atitudine luati? a. b. c.. stimularea sîngerarii locale. 1026.. soc hipovolemic b. afectiuni reumatice. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. b. clatirea cu apa.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. bronhopneumonie. întepatura. osteoporoza. infectie. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. 1027. nefrita. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. nou-nascuti. afectiuni alergice. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. spalarea cu apa si sapun sau detergent. terapie intensiva.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. c. c. c. dezinfectante. aplicarea de antiseptice.

Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. .C. anul 1995.F. Bucuresti 1999. anul 1999 .Ed. Bucuresti 2001 .2004. Medicala. 7.Urgente medico-chirugicale .Legea nr. Chiru si L. . Chiru. Ministrului Sanatatii si Familiei nr.Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord.Mihailescu M . .Sinteze .Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. 1. 6. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos . . 307/2004 . Partea I.Boli infectioase si epidemiologie .privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Cison Anul 2001 . paralizii 1030. 984/1994 . 4. 5. Borundel . nr. . înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c.Chirurgie pentru cadre medii . Bocarnea .c.Titirca L.Editura Medicala. 3.Titirca L.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical .. 578/30. urmata de confuzii.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed.06. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.C. 8. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . Viata Medicala Romaneasca 2003. pierderi de cunostinta.2003 .Editura medicala. 2. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. G. Bucuresti. a c c b c c b b . escare.Mozes C.

12. 10. 21. 18. 20. 16. 28. 22. 27. 26. 31. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 15. 17. 29. 32. 23. 24. 30. 13. 25.9. 33. 19. 11. 14.

40. 38. 45.34. 44. 50. 52. 53. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 49. 46. 54. 56. 55. 41. 39. 51. 42. 43. 58. 57. 48. 37. 47. 36. 35.

72. 69. 63. 65. 61. 71. 62. 80. 66. 74. 75.59. 68. 67. 83. 82. 73. 81. 64. 78. 77. 76. 79. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 70. 60.

91. 97. 87. 98. 88. a 104. 90.84. 99. c 101. 96. a 106. a 107. 85. 89. 93. 94. b 108. b 103. a 102. a . 86. a 105. 95. 92. a a a a b b a c b c b c a b b c 100.

b 132. a 124. c . a 110. a 113. b 111. a 115. a 128. b 125. b 131. a 114. b 126. a 127. a 122. b 117. a 120. b 133. a 130. b 123.109. a 116. a 119. b 129. a 112. a 118. b 121.

b 153. b 137. b 145. a 158. c 151. a 141. b 140. b 136. c 146. b 157. b 135. b 147. c 154. a 144. c 139.134. c . a 142. a 143. b 148. a 152. a 149. c 156. b 150. c 155. a 138.

b 182. a 172. c 177. b 162. c 168. a 169. a 164. b 170. b 180. b 176. b . b 171. a 160. b 183. b 165.159. c 175. a 167. c 181. c 179. c 163. c 166. a 173. a 161. a 178. b 174.

c 195. a 187. a 188. c 198. a 207. b . b 191. c 206. b 200. a 205. a 201. a 185. b 202. a 190. a 197. a 194. a 208. c 192. b 189.184. c 186. c 196. b 204. a 203. a 193. a 199.

b 223. b 228. b 216. b 220. c 229. a 226. a 219. b 215. a . c 222. c 224. b 212. a 233. b 217. b 214. a 213. a 232. a 211. a 231. b 230. b 218. a 210. c 221. b 227. c 225.209.

b 237. a 235. b 249. a 243. a 245. c 241. b 246. c 253. b 248. a 244.234. b 255. a . a 236. b 258. a 254. b 247. b 240. b 238. a 250. a 239. b 257. a 242. c 251. b 252. b 256.

c 266. b 279. a 261. c 263. c 276. a 278. c 281. a 262. c 282. a 269. c 274. a 273.259. a 267. c 268. c 272. a 271. c 275. c 270. c 283. a . c 280. a 260. a 265. a 277. a 264.

a 308. b 285. a 286. c 303. a 297. a 291. a 306.284. a 305. c 289. a 307. a 300. c 304. c 294. a 296. a 298. a 299. b . c 287. a 293. b 302. a 301. a 288. b 292. b 290. a 295.

a 316. a 324. c 320. b 331. b 314. b 313. b 322. a 330. a 321. a 327. b 311.309. c . c 323. a 333. a 326. a 315. a 318. a 312. a 325. b 328. b 319. b 332. b 329. a 310. a 317.

a 353. c 336. a 338.334. c 347. c 345. c 357. b 343. b 358. a 339. a 351. b 355. a 354. b 335. a 346. b 337. a 341. b 350. a 356. a 342. a 352. a . a 340. a 348. c 349. a 344.

b 383. a 360. b 378. a 362. b 369. a 366. c 365. b 376. a 364. b . b 371. a 380. a 373. b 381. b 363. b 382. b 379. a 372. b 377. c 367. a 361. b 374. a 368.359. a 370. b 375.

a 403. b 385. c 401. c 389. c 393. c 391. a 394. a 386. a 399. b 388. c 402. c .384. b 395. a 400. b 392. b 398. c 396. b 407. c 404. b 397. a 387. a 408. b 405. a 406. c 390.

b 413. a 425. a . c 429. b 430. a 419. c 410. c 427. b 428. a 424. a 433. a 421. c 416. a 426. b 414. c 431. b 415. c 412. b 422. b 411.409. c 418. c 417. a 420. a 432. b 423.

c 440. b 450. c 439. a 445. b 455. c 456. c 457. a 448. a 449. c 442. a 452. a 436. a 458. c 447. b 438.434. a 435. a . b 454. a 443. a 441. b 437. c 453. a 451. c 444. c 446.

c 463. b. b 471. a. b. a. a. b 482. b 481. c 478. a.b. c . a. b 460. c 483. b 464. a. a. c 474. b 479. c 461. c 475. a. b. b 480. c 469. b. a. b 472. c 476. b 468. b 470. a. c 465. a. c 473. a. a. a. c 462. c 466. c 467. a. a. a. b 477.459. a.

b.b. b 504. a. b. c 505.a. b 507. b . a. a.a. a. a. b. b 499 a. a. b 485. c 488. b 491. c 487.484.a. c 501 a. c 490. c 502. c 496.a. b 494a. c 493a. b 492. c 486. b 497. b 495. b 508. a.a. a. c 503. b 500 b. a. c 498. c 506.a. a. c 489.

b 524.a.c 528.c 520.b 522. b 516.b 523 a.a. b 517.b 531 a. b. a. a. b 512.c 533 a. a.b . a. a.c 518. c 511.c 530. a. a.a. b.c 529 a. c 513. a. b 510.c 525. b 515.c 526.b 519.c 527.a. b 514.c 532 b. a.509.b 521. a. a. a.a. a.

c 547 b. b. a.c 541 a.c 540 b. a.c 535. a.534.b 554. a.c 536 a.c 537 b.b 556.a. a. a.c 550. a. a. a.c 545.c 557 a.c .b 552.c 555.b 549 b.c 544 b. b.c 538.b 553.c 539.c 546. a.b 543 b.c 542.b 558 b.c 548.b 551 a. b.

b 574.a. b.b. b 562. b.a.c 570. a.b 578.c . a..b 583.a. a.b 577.b 565a.b 563 a.c 560 b.b 581.c 561. a.c 566.b 569 a..a.b 579.a.c 580.559.a.b 571.b 564.a.c 575.a.a.b 573.c 582.c 568.b 572. a.b 576 a.a. a.c 567.b.

b 595.ab 592a.a.a.584.b 601.b ..b 605.b.c 585.a.c 591.b 588.b 599.b 600.c 597.a.a. a.b 594.a.b 586.b 593.b 589. a. a.a.b 590. b.c 598.a.c 596.b 587.a.b 602.a.b 604 a.a. a.b.a.a.a.b 607 a .b 608...b 606.c 603.

630 b.a. a.a. 628. a.b. 624.b 619.b 616 a. b . b . c. 633 a . a.b . 625 a. 622.b 612.b 621 a. c.609.b 611 a.c . c.a.b 614. a.b.a. c. 632.b 617 a.b 610. 631. a. 618. a. a. a. b 613. b. 626 a.a.b 620 a. 623. 627.b . a. 629 b.c.b.b 615. a.

b 644.a.a.c 655..b 647a.a.c 648 a.c 641 a.c 658.a.c 649.c 656.b 636 a.634 a.b 642 a.b 637a. a.b 645.b 635.b 650.c 638 a.b .b 654.a.a.c 651 a.a.c 657.b 640.b 653.b.a.a.a.b.b 652 a.b 646 a.b 639.b 643 a.

b 671 .b 664.b 672.a.b . a.a.b 674 a.b 663 a.659 b.c 673 .b 682.c 661.b 669ab 670 a.a.a.a.b 677 a. a.a.c 662.c 660.a.b 667.b 678 a b 679.b 675 a.a.b 666 a. b.a.b 680.a.a.b 681.b 676.b 665.a.b 668.b 683..

c 708 a.c 706.a.a. 699.c 688.b 686 .a. a.c 695.b 702a.c 689 b.b 691 b.684.a.a.a.c 693.b 707 a.c.b 704a.a.a.c 690.a.b 703. b. c 697.c 696.c 700 a.b 694.a.b 701. a. a.b 687 a. a.c 705 b.b 698.c 692 . a.b 685.b .

a.c 716 b.b 733 a.a.b 729 a. a.b 712 a.c 710.b 722.709 b..a.a.b 731.a.c 714.a.b.c 720. a..c 717 b.c 713 a.c 715. a.b 732.b .b 719.b.c 721 a.a.c 724 . a.a.c 728.c 718 a.c 711.a.b 723.c 727 a.b 726.b 730.b 725.

c 737 a.b 735.a.a.c 752 .a.c 751 .b 739 a..a.b 740a.a.a.c 749 a.c 738. a..c 753.a. a.a.a.b 747 .c 745..b.c 743.b 755.. b..c 742.c 748.b.a.b 736.a.a.b .b 756.734 a.b 741 . a.b 754.b 750.b 746.b 744.

b 766.a.b. b.b 761 b.a.b.a.c 768 . a.c 777 .b 772 . a.b 780 ..757.b 774 .c 771 .b..b 767 a. a.c 778 .. ...c 770 .b 775.a.c 781 .:a.b 773 .b 776 .c 762..a.c 763.b 765.b.c 769 b. a. ab .b.a.a.b 759b.b 779 a.c 764 .c 760 a.c 758 .

a. a. b.c . a. a.b 800 .c 785.b 804 . b.b.c 803 . a.b 794 . a.c 796.782 .c 788. a.b 783 a. b.b 799 .b 792 a.b.c 802.b 798.c 805 a.b 791 a. a.a.b.c 786.b 797 .b 793 .c 795.a.b 784.b 787.. b.b 806.a.b 790 . a. a.b 801.b 789. a.

a.c 822 .c 827 b.a.a.b 821 a.c 810 .a.bc 812.c .c 825 a.ab 811 .c 809 .c 829 .807 .a.b 817 .a.b.b 820 .b 830 .ab 814 .a.c 828.b 818 a.c 819 a.b 824 .ab 813 .a.c 823 a. bc 815 bc 816 .a.b.a.a.b 826 .c 808 .b 831 .

b. a.b.c 833 .c 837. b.a.b 851 a.c 855 .c 838 a.a.c 848 .a.c 849 . b.a.b 839 a.832 .c 854.c 840 b.b 853 .c 856 b.b 836.b 852 .c 842.b.c 835 a.c 845 b.a.c 850 .c . ac 834 b.c 841 b.b 843b.c 844 b.a.c 846 .c 847 a.

b .c 866 a.ab 880 .b.b.b.a.b 877. b.c 871 a. a. c 874 .b 870 .c 878 a.c 859 a.c 875 .c 858 a. a.c 876 . a.c 872 bc 873.c 862 a.c 868 a.c 864 b.b 863 b.c 881.a.b 869 a .857 .c 860 .b. b.c 867.c 861.c 865 a.a.c 879 .

b. 904 a. 902.b 890 a.c 885.b. 905 a. .b 883. c. a. b.a.c 888 . 901 .b. b. 898 a. c.882 a. b. . c 893 .c. c.c 889 . 906 b. 897.c. a. c 894 a b 895 .b 891 .a.c. 892 .b.c 884 .c 903 b. b. b. a. a. c.b. 900 .a. 896 a.c.c 887 . b.b.b 899 .c 886 .

c 917.b 910 . a. a.a.c 931 a.a. 908 b. a.c .c 909 .c 913 a.c 928 b. a. a.c 915 a.c 925.b 922 a.c 919 a.b 923 a.b. b 911.c 929 .a.a.b 930. c. a.c 926 a b 927 b.c 921.b 912 . b 914.b 920.c 924 a.b 916.907 a.b 918 b.a.

b 946. a. 951 b.c 949.b 953 .b.b 938.c .a.932 a.b 933.c 935.a.c 943 .b 941 .a.a.b. a.c 952.a.c 955 .b 948.c 942 .c 944.b 947 .c 956 .a. b.b 950.c 939.c 940 a.c 937 a.a.a.a.c 945 a.a.c 936 .b 934 . a. a.a.b.b 954 a.b.

c 962. a.a.c 969. b.b 976 a.b 977.b 971.b 965 .b 972 a.b 980 a.c 963.c 968 b. b.a.b . a.b 974 a.c 978 a. a.b 966 a. a.b 958 .957 a.a.b 979.a.b 967 b.a.c 973 a. a.a.b 981.b 975.b 964 a.b 960 .c 959 .c 970 .b 961 b.

c 984 a. a. a.a.b 990 b.b 999.a. b.a.c 983 b.b.c 986.b 994.a. a. a.b 1000.b 997 a.c 1006 a.a.c 1004 a.b 996. a.b 987.b 1001 a.b 992.c 1002 .b 998.a.b 989.c 988.b 993.c 1005 b.c 991 a.c 995.c . a.982.b 985. a.c 1003 b.

b 1013 .b .c 1017.c 1025.b 1024 . a.c 1016 a. a.b. a.b 1023. b. b.b.b 1028 a.a.a.b 1019 .a.c 1010.c 1014.b 1018 a.b 1027.c 1009 . 1015.a.c 1030.a.c 1022. a.c 1021.a. b 1011. b.a.1007 a.a.c 1008.c 1012.c. a.c 1020. a.c 1026. a.b 1029.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful