SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

rinichiul functioneaza normal. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. peste pansamentul de la nivelul plagii c.24. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. bradicardie. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. dispnee b. 28. compresiune digitala pe plan osos 25. ischemia miocardica b. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. 26. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. mentinerea masei circulante in limite normale c. negru ca pacura c. aspect de zat de cafea 27. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. rosu-aprins b. urina este hiperconcentrata. febra. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. Melena este un scaun: a. aplicarea unui garou c. anxietate. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. este localizata in hipocondrul drept. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. varsaturi. frison . localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29.

c. Hemostaza spontana este: a. Hemostaza provizorie este: a. 34. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. morfina 31. nitroglicerina c. 35. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. . oprirea definitiva a hemoragiei. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. tulburari de tranzit b. administrarea de opiacee. oprirea definitiva a hemoragiei. semnul Murphy prezent c. hipertensiune arteriala 30. etapa de refacere a fierului b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. etapa hematologica c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. administrarea de antibiotice c. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. transpiratii reci. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. tubajul duodenal b. 32. etapa volemica. antispastice b.

etapa hematologica 37. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. contine resturi alimentare b. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. 140 mm Hg c. La un pacient cu hemoragie. 100 mm Hg b. nitroglicerina c. hematemeza b. 60 mm Hg 38. 39. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. sangele este aerat . etapa de refacere a fierului c. mialgin 41. fortral b. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. papaverina b. hematurie c. etapa volemica b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a.36. colebil c. hemoptizie. morfina 40.

Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. ulcerul perforat. cu iradiere in spate. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. colicii renale b.c. 42. ulcerul stenozant b. hipertensiunea arteriala polipnee b. durere in etajul abdominal superior intensa. colicii biliare c. "ca o lovitura de pumnal". apare in timpul unui efort de varsatura. 46. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. continua. violenta. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. hemoragii oculte. 44. infarct de miocard. 45. colica biliara . Hemoragia: a. cu iradiere in umeri c. 43. colica biliara c. 47. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. VSH crescut b. endoscopia gastrica c. durere in epigastru.

48. galben citron reprezentat de plasma c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. tendinta la lipotemie in ortostatism. traumatismul cailor biliara. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. hipertensiune arteriala b. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. varice esofagiene c. Simptomele litiazei biliare sunt: a. albicios format din leucocite. 49. 52. rectocolitele ulcerohemoragice b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . durere "lovitura de pumnal". durere violenta in epigastru b. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. hemoroizii. 50. 51. tensiune arteriala normala. bradicardie. cancerul gastric c. bradicardie c.c. ulcerul aton b. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. durere in etajul abdominal superior c. 53. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b.

varsatura sanghinolenta b. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. meteorismul b. almagel b. agitatia extrema c. 56. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. la 30 de minute dupa masa c. nu are legatura cu alimentatia. varice esofagiene c. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. explectoratie sanghinolenta c.c. midocalm. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. 59. 57. stenoza pilorica. Hematemeza este: a. Durerea in ulcerul gastric apare: a. "abdomen de lemn". la 3-4 ore dupa masa b. 58. chinidina c. scaun sanghinolent 55.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

81. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa A(II) b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. hipotensiune. In metoda Beth-Vincent: a. In metoda Simonin cunoastem: a. grupa AB(IV) c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. cianoza. grupa B(III) c. grupa B(III) c. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . 80. grupa 0(I) 83. grupa A(II) b. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. tahicardie. 82. grupa 0(I) b.c. grupa AB(IV). grupa 0(I) 84. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a.

cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. 86. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. Aglutinele anti-RH: a. grupa A(II) RH negativ c. 89. grupa B(III) RH pozitiv. 88. aglutina cat si aglutinogenul c. temperaturi sub 16 grade Celsius . Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. grupa 0(I) RH pozitiv b. nu exista la cei cu RH pozitiv c.b. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. de conservare c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. pentru delimitarea celor 3 zone. anticoagulant b. 85. nu exista la cei nu RH negativ b. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. 87. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. exista in ambele situatii.

90. dupa 60 de minute. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. asezata pe peretii flaconului. 92. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c.b. socul prin arsuri . spongios. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. de culoare galbuie. temperaturi in 20-25 grade Celsius. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. 37 grade Celsius. 20-25 grade Celsius b. 91. 94. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. dupa 20 de minute c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. dupa 30 de minute b. 93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. 16-18 grade Celsius c. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a.

Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. 99. stenoza pilorica b. ileus biliar b. prin microstaza creata de modificari distrofice b.b. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. fistula biliara c. angiocolita acuta b. 98. ciroza hepatica. 97. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. hemocolecistul. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. litiaza biliara. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. dischineziile biliare c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. cancerul gastric c. 96. calcul de carbonat de calciu . anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. 95. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a.

apare la administrarea de sange ce contine alergeni. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. 600 .1500 ml b. 101. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 100. 1000 .1000 ml. 300 . 200 . 103. bolnavi anemici c. .1000 ml b. bolnavi hipertensivi.3000 ml c. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. 102. calcul de colesterol.600 ml c.b. 2000 . bolnavi astenici b. renali cronici este: a.400 ml. calculi micsti c. apare in socul hemolitic c. Hematuria: a. 750 . apare in cazul incompatibilitatii de grup b.

Bronsita acuta este: a. b. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. . senzatia de infundare a nasului. c. hidroree. pneumonie. Bronsita acuta . b. c. gripa. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. c. fotofobie. rinoree mucopurulenta. c. eczema. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. b. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. edem corneean. b. bronhiile mari si mijlocii. 107. lacrimare. 105.104. 108. nu intereseaza frecvent traheea. stranut. 106. b. scaderea acuitatii vizuale. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. 109. tot arborele bronsic . Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. c. durere. dilatatia bronhiilor.

2-3 zile. calmante ale tusei. faza de coctiune. b. 1-5 zile. faza de vindecare. . o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. tuse. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. b. faza de coctiune. faza de cruditate. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. expectorante. Bronsita acuta: a. codenal. c. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. 114. 3-6 zile. are 2 faze de evolutie. convalescenta. faza de cruditate. c. 110. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a.b. insotita de cresterea secretiilor bronsice. faza de coriza. b. Simptomatic. c. insotita de cresterea secretiilor bronsice. interesind frecvent traheea. 112. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. acuta sint: 111. permanenta sau intermitenta. c. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. b. c. catar rinofaringian. faza productive. tuse. dureaza 1-2 saptamini. 113.

bronsita cronica: . nu este un factor cauzal. emfizem pulmonar si bronsita cronica. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. emfizem pulmonar si bronsita acuta. 3 ani consecutiv. 115. cresterea VEMS. In a. astm bronsic. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. 119. alergia. 117. c. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. cianoza apare precoce. este o boala usoara si frecventa. c.c. c. infectia. bronsita acuta. astm bronsic si fibroza pulmonara. b. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. factorii iritanti. Alergia din bronsita cronica: a. b. 120. bolnavul este de obicei afebril. b. astm bronsic. Bronsita cronica: a. urmatoarele afectiuni: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. b. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. c. un loc primordial il ocupa: a. 116. 118. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. b. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. dispneea nu creste progresiv. c.

este precedata intotdeauna de crize astmatice. hipersecretie de mucus. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 122. reducerea generalizata. c. care arata ca: a. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. ireversibila a calibrului bronhiilor. b. extins si la bronhiolele distale. b. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. relaxare bronsica. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii.c. c. procesul este difuz. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. b. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. hiposecretia si spasmul. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. scaderea secretiei de mucus. c. c. b. Bronsita astmatiforma. c. 123. complicatie a astmului bronsic are una din . b. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. reducerea generalizata. . eritemul mucoasei bronsice. urmatoarele caracteristici: a. 124. 125. 121. hipersecretia si spasmul. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. edemul mucoasei bronsice. care induc bronhostenoza: a. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. inflamatia mucoasei bronsice. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor .

126. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. este inconstanta. este tratamentul cel mai eficace. 130. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. nu prezinta riscuri. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. treptat. In tratamentul astmului bronsic. albicioase( perlata). b. peste 24 de ore. c. are urmatoarele caracteristici: a. este constanta. b. 129. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. 128. Modificarile patologice caracteristice. este constanta. administrata pe cale orala. polipnee si transpiratii profuse. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. . 127. b. aparitia cianozei. este inconstanta. pot aparea: a. c. aparitia sputei viscoase. nu se administreaza in formele grave. corticoterapia: a. b. b. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. c. de citeva secunde . pina la citva minute. c. insuficientei respiratorii cronice. are urmatoarele caracteristici : a. de citeva minute sau ore. 131. c.

in insuficienta respiratorie acuta. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. insuficientei respiratorii acute. cind hipercapnia este pronuntata. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. b. c. este contraindicat. cind domina cresterea oxigenului in singe. 132. in urmatoarele situatii: a. excesul de oxigen. retentia de oxigen. prin dezobstruare bronsica. 135. c. hipertensiunea arteriala. cu substante bronho dilatatoare. b. interventia de reanimare. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. brusc. bradicardia. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. Encefalopatia respiratorie din cadrul. lipsa de oxigen. 134. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie.b. urmareste: a. b. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. variabil. 133. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. c. Simptomatologia in insuficienta acuta. 136. tahicardia. restabilirea permeabilitatii bronsice. . b. c. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. Ca fenomen compensator. c. c. nu este o urgenta medicala majora. b. apare: a. nu depinde de : a. 137.

. 141. Cauza cea mai frecventa de asfixie. masuri terapeutice adresate cauzei. 139. b. 140. cind apare polipneea. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. c. a. infectiile respiratorii. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. 138. 142. introducerea policelui in gura bolnavului. b. asezarea bolnavului in decubit dorsal. vaccinare antigripala. obstruarea cailor aeriene. masuri terapeutice speciale. au urmatoarele caracteristici: a. b. cind hipoxemia este redusa. c. masuri terapeutice adresate oricarei . o reprezinta: a. insuficienta respiratorie acuta. se adreseaza cauzei. c. c. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. b. nu sint obligatorii.b. consta in: din repiratorie acuta. in insuficienta respiratorie acuta. Masurile terapeutice generale. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. aplicate in insuficienta presupun: a. c. Masurile terapeutice speciale. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus.insuficiente respiratorii acute. b. c. gimnastica respiratorie. pneumotoraxul. din cadrul insuficientei respiratorii acute. nu comporta: a. masuri terapeutice generale.

la citeva ore de la debut: 146. 148. Respiratia " gura la nas" . c. bolnavul prezinta poliurie. in sindrom de condensare pulmonara. 145. c. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. b. vibratii vocale diminuate. c. frison . din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. cind nu se poate deschide gura victimei. In pneumonia pneumococica: a. leucocitoza cu polinucleoza. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. tetraciclina. temperatura se mentine " in platou". b. 144.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. incepind din ziua a doua: a. Antibioticul de electie. viteza de sedimentare mult incetinita. 147. la 3-4 zile de la debut. c. prin intermediul canulei. hipofibrinemie. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. 149. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. b. b. in zilele premergatoare.143. c. numai cind victima nu este constienta. b. se practica: a. Perioada de stare a. la 1-2 zile de la debut. c. raluri sibilante si ronflante. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . b. pune in evidenta. apetitul este crescut.

Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. la nivelul pleurei. are de obicei o evolutie acuta. b. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. 152. leziuni anatomice. 154. reactii la tuberculina negative. nu afecteaza organismul in intregime. urmatoarele caracteristici: . afecteaza organismul in intregime. este provocata de bacilul Koch. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. b. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. c. c. are de obicei o evolutie cronica. frecvent pe cale digestiva. 151.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. 150.b. c. b.contagioasa. ampicilina. are de obicei o evolutie acuta. In cazul tuberculozei pulmonare.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. la nivelul cordului. b. interesind cu precadere plaminul. b. c. 155. c. penicilina G. este o boala infecto. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. pe cale aeriana. Tuberculoza pulmonara are a. contaminarea se realizeaza: a. 153. este provocata de pneumococ. c. semne clinice constante. b.

c. b. noduli pulmonari.c. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. durerile toracice. 162. c. 161. 156. intotdeauna acut. expectoratia. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. 157. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. hematogena. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. bronhogena. b. lichid cefalorahidian. limfatica. intens. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. precizat datorita frisonului unic. c. c. expectoratie. Simptomul a. b. In tuberculoza secundara. 159. tusea. 160. In tuberculoza pulmonara. bacilul Koch se pune in evidenta in: . singe. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. c. generalizat. caverna. b. brusc. b. c. asimptomatic. infiltrate pulmonare. lichid cefalo-rahidian. la nivelul plaminului. b. In cazul tuberculozei a. 158. urina.

167. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . Durata crizelor din angina pectorala este de : a. 164. 165. b. dispneea. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. 163. administrarea de miofilin. b. procese pulmonare si pleurale. c. 1-2 zile.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. durerile toracice. Simptomul a. continuu. Caracterul durerii din angina a. incetarea cauzelor. c. febra. tusea seaca.a. ateroscleroza coronariana. 168. constrictiv. durerea. restrictiv. c. arsura sau sufocare". b. b. administrarea de nitroglicerina. citeva ore. citeva minute. c. 166. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. b. dispneea. ca o" gheara. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. c. coronarita. procese laringotraheobronsice. Cauza principala a anginei pectorale este: a. c. b. b.

c. plagi . nitropector. dureaza peste 15 minute.169. Infarctul miocardic este: . b. obstruarea brusca a unei artere coronare. 171. b. b. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . c. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. peros. propanolol.obstruarea brusca aunei artere carotide. Durerea din angina pectorala a. intravenos. inflamatia miocardului. 175. plosti urinare. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. b. are urmatoarele caracteristici: 170. c. b. obiecte . Ce este dezinfectia? a. c. nu este insotita de anxietate. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. c. nitroglicerina. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. iradierile nu sint obligatorii. b. 173. c. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. sublingual. 174. 172.

a. coronarita reumatica . de stare si de convalescenta . 177. b. o perioada prodromala. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. b. c. de stare si de convalescenta c. . ateroscleroza 90 . b. de debut si de convalescenta 178. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. 180. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. leucocitoza . dureaza 8-10 zile .95 % . c. c. ramane constanta timp de 1 saptamana. 179. apare din primele ore. o perioada de debut. b. Febra in infarctul miocardic a. una de debut. este de obicei moderata. scade dupa o luna. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. apare la 6 . aortita luetica . Leucocitoza in infarctul miocardic: a. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. o perioada prodromala.12 h dupa debut . b. c. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a.

se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. tabagismul.ul in infarctul miocardic a. 181. Manifestarile clinice ale EPA sunt : . c.i). c. mese copiaose . dureaza 2-3 minute. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. LHD . 185. hipertensiunea arteriala . c. apare dupa efort. 182. c. cardiopatiile valvulare. b. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c. cresterea fibrinogenului . c. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . b. se normalizeaza in 3-5 zile. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. b. 184. in umarul stang. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. diabetul zaharat. in regiunea toracica anterioara. emotii. b. tulburarile de ritm. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. nu dispare la administrare de nitroglicerina . 183. pana la maxim 20 minute. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. b.b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . tulburarile de ritm ale inimii .

v. emisiunea de sange. leucocite. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . pozitia trendelenburg . VSH. morfina i. 191. b. radioscopie toracica. BPOC. c. c. b. . turgescenta jugularelor. se administreaza : a. palide. bradipnee. b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . mobilizare precoce. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. ambele. efectuarea examinarilor (transaminaze. i. mialgin i.m. 189. prelungirea timpului pana la internarea in spital . aerata .m. 188. instituirea regimului igieno-dietetic. apoi cu sputa spumoasa rozata. . morfina . ventilatia mecanica. Insuficienta cardiaca este : a. tuse uscata in prima faza.v. c. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. 187. AVC. . 190. b.a. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. c. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . tegumente uscate. Conduita de urgenta in IMA este: a. b. ECG) b. glicemie. i. c.

mobilitatea globilor oculari. c. afectiune de obicei congenitala c. Polimiozita este o: a. toracice si abdominale. hTA . 194. pastrarea cunostintei. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. introducerea unei pipe Guedel. c. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. 193. 195. gripa. atrofii musculare bilaterale si simetrice.c. b. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. b. HTP . hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. curatirea orofaringelui. b. imposibilitatea de a expulza intreaga 192. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. oprirea miscarilor respiratorii. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. absenta pulsului la artera carotida. c. aspiratia. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. dificultatea de a decontracta muschii b. c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. slabiciune progresiva . valvulopatii dobandite si congenitale.

formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o boala cronica si progresiva 202. dificultatea de a decontracta muschii 198. bilateral si simetric . b. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. tulburari sfincteriene si genitale. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. atrofii si tulburari de sensibilitate. 40-60 ani 201. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. b. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. radicular sau trunchiular. 20-40 ani b. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a.a. c. cu aspect polinevritic. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. c. 10-20 ani c. . o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. sindrom senzitivo-motor. slabiciune progresiva .Poliomielita anterioara cronica este: a. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199.

scleroza laterala amiotrofica. unor viroze. tumori cerebrale si medulare. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. b. unui proces inflamator local 205.203. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. nespecific (vasodilatatoare. în accidente vasculare cerebrale. compresiuni (fracturi. 206. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. 208. 207. deviatia gurii spre partea sanatoasa. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. unui tratament insuficient c. Plexitele se caracterizeaza prin: a. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. Nevritele se datoresc: a. tulburari motorii. imposibilitatea de a fluiera. consta în Roentgenterapie c. deficit motor la nivelul degetelor. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. eventual chirurgical sau ortopedic b. forta musculara de obicei diminuata mult . Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. sindrom de neuron motor periferic. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. în primul rând etiologic. masuri de igiena). mielite. apare mai ales vara si toamna. în special a policelui b. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. fracturi de rahis. senzitive si trofice c. paralizia flasca a membrelor inferioare 204.

tratament cu antibiotice. dispozitie trista. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. c. administrare de hormoni (foliculina). b. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. lent. tulburari în sfera activitatii si vointei . idiotie încetinita. accese periodice de manie sau melancolie. anxietate cu idei delirante. ameteli. vitamine 213. lipsa de imbold în activitate. vâjâituri în urechi. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. de atentie. Mecopar. dezorientare. astenie. 1-2 ani c. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a.tulburari de memorie. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. 2-15 ani b. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. stare depresiva. 212. b. c. insomnie. 210. prin tulburari nevrotice: cefalee. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. tulburari de memorie. c. abatut. 10-20 ani 211. halucinatii auditive. b. iluzii verbale. odihna. Vit. tranchilizante. Gerovital. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. indispozitie . semnul Babinski prezent. c.b.neuroleptice. B6. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. tonice cardiace. semne de paralizie faciala. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. vorbeste în soapta. sarac în substante azotoase. b. regim alimentar bogat în vitamine. tulburari digestive.

cu soc hipovolemic b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. socului hipovolemic c. profunzimii arsurilor . hemoragia digestiva. arsura de gradul I b. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. terminatiile din derm sunt distruse c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. bronhopneumonie. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. de aceeasi intensitate b. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. cu soc toxico-septic 215. nu se complica c. embolia pulmonara.214. arsura de gradul II c. Nefrita acuta.

accidentatii agitati b. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. efectuarea tratamentului antisoc. a treia saptamâna (14-16 zile) c. se considera perioada optima pentru grefare: a. dezobstructia cailor respiratorii b. anestezie a cailor respiratorii superioare.P.P. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c.A 0.T. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. oxigenoterapie c. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. traheostomie . concomitent cu îndepartarea hainelor. A. primele zile de la producerea arsurii b. A si ser antitetanic 3000 U 221.T. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. A. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. oricând.5 ml b. arsii cu leziuni combinate 220.219. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. ser antitetanic 3000 U c. În cazul unui accident colectiv.

excizia completa a escarelor b. escarele se formeaza lent. se vor folosi: a. cloramina. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. ser fiziologic. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. nu au caracteristici speciale. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. La arsii cu leziuni circulare pe membre. local. se va practica: a.224. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. bicarbonat de sodiu c. incizii de decompresiune. excizia partiala a escarelor c. În cazul electrocutarii. II . amoniac 1%. apa sterila 228. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. apa oxigenata b. se produc arsuri de gradul a. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. actionând si dupa accident.

b. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . se practica: a. c. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. suprimarea presiunii.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. c. c. IV 229. b. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. reinterventie chirurgicala 230. b. b. Ea urmareste: a. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. In profilaxia escarelor postoperatorii. mobilizarea precoce. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. schimbarea pozitiei in pat. III c. c.b.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a.

narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239.234. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. c.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. b. c. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . se face aspiratie gastrica. c. b. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. b. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. b.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. c. b. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. b. c. c. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236.

care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.si postoperator 241. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. b. sonda de aspiratie gastrica. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. b. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. golirea preoperatorie a stomacului. la persoane obeze. b. asfixiei. b. c. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. b. preoperator postoperator pre -. c.240. decubit lateral stang decubit dorsal . diabetice.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. intra . indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. c. terapia socului. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. c. b. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. c.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a.

c. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. b.In abcesul fesier. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. c. aerosoli. b. antitusive. b. c. repaus vocal. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag.c.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: .Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. consta in: a. c. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249. antitusive. aparut in postoperator. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. b. decubit ventral 246. repaus vocal. c. b. aerosoli.Tratamentul profilactic in infectia urinara. comprese reci in jurul gatului. tratamentul este chirurgical: a.

vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. numai la bolnavii cu hemoragii 256. splenesctomii.Determinarea grupului sanguin si Rh. aplazie medulara. sediul durerii c. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. femeile peste 50 ani b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. starea generala. femeile intre 30 si 50 ani 252.Colangiografia exploreaza: a. la toti bolnavii chirurgicali c. colonel 254. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. traumatisme osoase usoare b. leucemie acuta 257. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. rezultatul hemoleucogramei b. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. dupa hemoragii. barbatii intre 30 si 50 ani c. dupa iradieri severe. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . vezica biliara c. rezultatul leucogramei 253.a. culoarea tegumentelor. traumatisme abdominale c.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a.ului este obligatorie: a.

ale pancreasului c. nici nu se amelioreaza. nu arata nici o modificare 261. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.La hemoragia interna "in doi timpi". durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. tinut sub observatie si tratament.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . nu intereseaza peretele abdominal c. intereseaza si deschide peretele abdominal b.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. sangele curge liber in abdomen 264. stare generala usor alterata c. b. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. ale splinei 263. nici nu se inrautateste: a. se externeaza pacientul c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. ale ficatului b.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. hemoragia intra. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. produce leziuni viscerale.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. timpul intai consta in: a.258. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. c.sau subcapsulara b.

caracterul durerii. autodigestia pancreasului 268. antecedente ulceroase b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273.a. hemoragie "in doi timpi" b. amilaza c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. inflamarea pancreasului b. disparitia matitatii hepatice.Colecistita acuta este: a. bolnavii subponderali b. necrozarea pancreasului c. tulburari ale cailor biliare c. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. bolnavii cu ulcer perforat c. adultii obezi 266. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. caracterul durerii si fenomenele digestive c. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272.Apendicita acuta are un singur tratament: . punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. o inflamatie acuta a peretului colecistic b.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a.Diskineziile biliare reprezinta: a. hemoragie interna lenta c. tripsinogen 267. leziuni parietale 269. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. tripsina b.

scaderea Ca+ 277.chirurgical c. este contraindicat sa se administreze: a. ulcerul duodenal perforat . apendicita acuta c. sunt: a.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. ocluzia intestinala b. ale colecistului b. in peritoneul liber 276. ale colecistului si ale cailor biliare 279. antialgice c. medico.Colica biliara se instaleaza frecvent: a.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.a. ducand la soc. la care diagnosticul nu s-a precizat inca.La un pacient cu abdomen acut. cresterea K+ si a ureei b. dupa o masa bogata in legume si fructe c. chirurgical de urgenta 274. antialgice majore (morfina. mialgin) 275. in organele din vecinatate b. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. barbiturice b. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. scaderea Cl+ sanguin.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. din cauza nealimentarii la timp b. hemoconcentratia c. ale cailor biliare extra si intra hepatice c.In evolutia sindromului ocluziv. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. medical b. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. se intalneste in: a. perforatia acoperita c. formand asa zisul " abdomen de lemn" .

accelerarea pulsului. paloare. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. pancreatita acuta b. prezenta unui obstacol in coledoc c. dupa "racire" 287. apendice marit de volum.In evolutia unei apendicite acute. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior.281. cu aspect de "limba de clopot" b. apendice congestionat 284. antispastice.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. avand o durere violenta in epigastru. pozitionarea corespunzatoare.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. inflamatia peretului colecistic b. apendicita acuta perforata c.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: . regim alimentar c.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. interventie chirurgicala de urgenta b. gimnastica respiratorie b. mobilizarea precoce. regim alimentar.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. un proces inflamator al cailor biliare 285. odata cu peritonita plastica localizata c.Aspectul anatomo. rasucirea anselor intestinale b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. antibioterapie. tratament medical. completat cu tratament chirurgical. ca o lovitura de pumnal.ul intestinal se traduce prin: a. ne gandim la: a. ulcer gastro.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. peritonita acuta poate aparea: a.Volvulus. cu iradiere in hipocondrul drept. lipotimie. peste 6-8 saptamani. apendice de culoare neagra. administrarea antibioticelor si mobilizarea c.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c.duodenal perforat 282.

apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. intestinale inalte .Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. apendice de culoare neagra. varsaturile sunt: a. apendice congestionat 292. fecaloide b. spitalizati si tratati medical c. dar a lezat si perforat mai multe organe b. in peritoneu.In ocluziile intestinale vechi. dupa racirea procesului. stomacului b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. alimentare 296. se intervine chirurgical de urgenta c. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. se trateaza medical si. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b.a.In cazul unui abdomen acut chirurgical. cu semne de peritonita instalate. o inflamatie a apendicului 295.Plastronul apendicular este: a. in peritoneu. se intervine chirurgical b. o peritonita plastica b. colonului c. dar a lezat un organ c. spitalizati si operati b. se trateaza medical 293.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a. o tumora maligna apendiculara c. in peritoneu. bilioase c. veziculei biliare 289. dar nu a lezat nici un organ 294.Aspectul anatomo.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a.

intereseaza numai peretele abdominal 302. cele perforante b. de partea traumatismului c. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. perforatia peritoneului 301. intestinului mezenterial si colonului 303. stomacului si duodenului b.In apendicita acuta perforata durerea este: a. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298.b. violenta. cu genunchii flectati. intereseaza calea biliara sau stomacul c. intestinale functionale 297. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. de decubit lateral drept sau stang. plaga: a. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. clisma evacuatorie c.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. hidratare. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. cele penetrante c. violenta 304. initiala in fosa iliaca dreapta. intestinale joase c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. pancreas) c. uterului c. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b. este penetranta b. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. linistirea pacientului.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. sonda de aspiratie gastrica.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. violenta. semisezanda.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . brusca.

cu evolutie fara complicatii.Colecistita acuta reprezinta: a. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. colecistectomie b. dischinezia biliara 309. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. colecistectomie cu coledocotomie 305. inflamatia cailor biliare extrahepatice c.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere . coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. inflamatia acuta a peretului vezicular. colecistita acuta b. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c.Intr-o pancreatita acuta.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. atitudinea de urgenta consta in: a. se face direct interventia chirurgicala 310.Coloratia subicterica a sclerelor. a febrei. evolutia starii generale. prezenta unui obstacol in coledoc c. a amilazemiei b. colecistostomie c. dischinezia biliara 307.a.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. a leucocitozei. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b.

durere surda in epigastru. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c.In ulcerul gastric si duodenal perforat. apare o durere vie in epigastru. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c. patologic sau traumatic. insotita de greturi si varsaturi 314.In peritonita acuta. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. este caracteristica : a. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". secundara ulcerului gastric perforat. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b.Ingrijirea postoperatorie. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. apare in hipocondrul drept. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. dar este insotita de greturi si varsaturi b. cu iradiere in epigastru 315. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. fara un simptom premergator. simptomul caracteristic este: a.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. durerea extrem de vie in epigastru. foarte iritant este: a. care se generalizeaza in tot abdomenul. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. durerea extrem de vie in epigastru. cu iradiere in umarul drept. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. consta in: a.311. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. durerea epigastrica de intensitate medie.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. lichidul evacuat din intestinul subtire b. sucul gastric c. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. bila 317.

La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . colecistita acuta c. se administreaza medicatie antiemetica b. compresie calda 322. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b.De obicei. repaos la pat. punga cu gheata c. dupa caz.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. apendicita acuta 324.a. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. pelviperitonita 320. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. antibioterapie. aplicate local: a. peritonita apendiculara b. plastronul colecistic b. in caz de varsaturi. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. fixat de o fasa compresiva b. sac cu nisip b. regim alimentar. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. se reia treptat alimentatia 319. se iau urmatoarele masuri: a. si medicatie antiemetica c. se aplica pansament foarte compresiv c. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. calmarea durerii si combaterea febrei 321. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale.In colecistita acuta. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. durerea nefarmacologice. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. peritonita genitala c.

Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. antispastice. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. cresterea in volum a pancreasului c.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. antiemetice b. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c.a. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. edemul sfincterului Oddi b. colecistita acuta b. perfuzie. carcinomatoza peritoneala 325. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. combaterea infectiei. ora ultimei mese b. sangerare peritoneala c. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. pancreatita acuta 327. a penetrat in peritoneu. dar nu a lezat nici un organ b. tubaj duodenal.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. apendicita acuta subhepatica c. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. cauza care a determinat ocluzia . repaos la pat. nu a penetrat peritoneul. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. tumora intestinala b.Durerea intensa. volvulus intestinal c. morfina.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. calmarea varsaturilor. analgetice. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. regim alimentar hidric.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. calmarea durerii. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. proces supurativ al pancreasului 329. recoltarea probelor de sange.

b. de cand s-a instalat ocluzia 332.Sterilizarea urmareste : a. incheierea o data cu limitarea focarului . 334. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. coproculturi.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. ecografie abdominala .c. tumora intestinala maligna c. tumora abdominala 333. b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. RBW. b. b. c. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. chimice si mecanice. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. 335. prin mijloace fizice. examene clinice . efectuarea de catre medicul de familie . .pulmonar. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. rx.Dezinfectia urmareste : a. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . c. 336. prin mijloace fizice si chimice.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. volvulus intestinal b.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. c.

tetraciclina si cloramfenicol. febra mare. ca forma a anginei streptococice. . niciodata. stafilococul auriu.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. b. ulceroase. angina.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. anginele se clasifica astfel: a. angine : rosii . penicilina . febra. angina. streptococul beta-hemolitic din grupa A. streptococul alfa hemolitic din grupa B.c. 339. cefalee. angina. b. albe. c. doxiciclina. 338.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. se intalneste : a. febra moderata. albe . b.Angina ulceronecrotica. c. chimice si biologice . varsaturi. metode fizice. c. c.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. frecvent. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. b. b. b. cu mult mai rar. varsaturi. 341. c. ambele raspunsuri sunt corecte . 340. eruptie fugace . angine : rosii. 342.Din punct de vedere clinic. angine: rosii . metode genetice . necrotice. tahicardie. c.

veziculara . . b.343.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. catifelata la pipait. Masca Filatov.hemolitici. b. fata anterioara a toracelui si abdomen. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. membre superioare.roseata difuza a mucoasei bucale. b. b. semnul Pastia si ciclul lingual. 348.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. va sugereaza : a. Koplik . rujeola. 345.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. pe gat si torace. b.Pastia. c. b.Eruptia in scarlatina este: a. de catre medical scolar. streptococci beta -hemolitici. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). 344. scarlatina . 346. c. micropapuloasa. streptococilor alfa. varicela. respectand fata. aspra la pipait. la domiciliu . micropapuloasa. c. c. Grozovici . c. 347.Copilul cu scarlatina este tratat: a. obligatoriu in spital de catre medical specialist .Exantemul scarlatinos apare mai intai : a.

toxice. sangerande. test de: a. limba smeurie. smeurie. reliefare a papilelor fungiforme. encefalita. rosie sau eritemato-pultacee. c. 350. cu false membrane aderente care se refac rapid.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. nici una dintre afirmatii nu este corecta . c. poliartrite. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. b. extensive la pilieri. b. c. poliadenopatiei occipitale 352. 3-6 zile. crup. . limba saburala.In scarlatina. c. imunitate. febrei. lucioasa. perioada de incubatie dureaza : a. c. 354. 353.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. cefaleeei si durerilor la deglutitie. 351. eritematoasa difuza. b. septice. 349. febrei. In rujeola.Complicatiile scarlatinei pot fi: a.hemolitic grupa A.c. rosie inchis. alergie . b. rar ulcero-necrotica . suprainfectii bacteriene. rosie. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. postinfectioase. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . febrei si catarului respirator . b. efect teratogen. lueta.

360. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. b. nu lasa urme.b. cu fond congestiv . c. .Importanta rubeolei este data de : a. 14-21 zile 355.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. septice postinfectioase . gat . in perioada de convalescenta .torace. este normala. c. c.dupa urechi. da descuamatie furfuracee precoce. in prima zi de eruptie . fata . 8-11 zile. fara tendinte la confluente. patognomonic in rujeola. macule mici de culoare roz. b. c. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. dispare: a.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. b. pe frunte si obraji . 359.Semnul Koplick. b. este lipsita de importanta . 358.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. evolutia asimptomatica . b. complicatiile toxice. membre 356. c. in lambouri tardive. b. 357.Evolutia eruptiei in rujeola : a. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . c. micropapuloasa.

362. maculopapuloasa. scarlatina. b. trimestrial.Incubatia in rubeola dureaza : a. scarlatina. b. c. cu tendinte la confluente . Eruptia este pruriginoasa in : a. 366. varicela. 1 saptamana . b. rujeola. b. 1-2 saptamani. eruptia cu aspect polimorf: macule. c. b. rubeola. nominal . c. 364. rubeola. . papule. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. rubeola.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a.. In perioada de stare. 2-3 saptamani. nominal . numeric.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a.c. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. c. lunar. 365. varicela. angina. 361. rujeola. b. scarlatina 363. in 24 ore de la depistare. c.

purtatorii faringieni de streptococ . 371. animalele. subfebrilitate. Semnele catarale respiratorii : rinita.In tusea convulsiva. rubeola. c. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. tuse. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. sursa de infectie este : a. varsat. la 2 luni interval. tuse convulsiva. b. . rubeola. omul bolnav cu forme tipice si atipice. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a.c. iarna-primavara. b. spondiloza cervicala. toamna . aspect "facies plans". 367. c. apar in : a. 370. c. pojar. in primul an de scoala. rujeola.iarna . varicela. b. parotidita epidemica. 368. 372.toamna. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. injectie conjunctivala. raguseala. vara. b. b. febra. 369. in lunile de : a. c. oreion. c.

376. maturitate. sallmoneloza. cu aspect omogen. scaune diareice. lichide. b. b. defineste : a. toxiinfectie alimentara. holera.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. 374.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. Sindromul encefalitic . moi. adulti peste 40 ani. de culoare galben verzui. Tablou clinic cu varsaturi. 378. c. b. encefalita. b. 5grade C. liceu. abundente.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. copii. c. -5grade C. 375. c. hepatita acuta virala. c. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. nou-nascut si sugar .b. -10 grade C. apare in : a. hepatita acuta virala. toxiinfectia alimentara. c.o inmanunchere de semne si simptome. 373. colici abdominale. dizenterie. scarlatina. b. 377. apare in: a. c.

c. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. 379. Febra tifoida se transmite pe cale : a. b. dizenterie. omogene. tetanos. b. tenesme si uneori febra. Scaune numeroase. aerogena. este obligatoriu controlul. stare toxica. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. c. colectivitati de copii. dupa tratament. mustele.a. mainile murdare. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. b. c. 382. prin recoltarea de : . subliniaza sindromul clinic din : a. hepatita virala. c. animal. b. c. in egala masura. b. febra tifoida. digestiva. 384. 380. c. sallmonela. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". b. mucopiosanguinolente. parenterala. om. peritonita. fecal-orala. 381. om si animal. parenterala. apar in : a. contaminarea hainelor. 383. aerogena.

Solul. tetanos. simptomele nu sunt evidente. c. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. 1 coprocultura. digestive. c. hepatomegalie. b. b. 389. b. de obicei lent. 390. anatoxina tetanica. Debutul. b. 5 coproculturi. leziuni ale tegumentelor. tetanos. 385. anatoxia difterica. c. c. 388. c. praful. rujeola. b. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: . obiectele contaminate. "Rasul sardonic" apare in : a.. hipersplenism. scarlatina. 387. b. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. 3 coproculturi.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. c. aerogen.a. 386. verorab. dizenterie. scarlatina.

Examenul radiologic într-o entorsa este: a. b. c.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. mai putin importante decât cele din entorse c. 391. Blackmore.. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. 392. c. fractura în "lemn verde" b. nu se produc leziuni articulare 394. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. b.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. se administreaza analgetice majore b. obligatoriu b. c. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. hemartroze.a..Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. Foley. luxatia deschisa a cotului c. mai importante decât cele din entorse b. articulatia de deasupra zonei fracturate b. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. Sonda endotraheala. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala . in scop profilactic. se administreaza sedative 395. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. b. nu este absolut necesar c.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. de necessitate.

fractura în "vârf de clarinet" b. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b.398. splinei c.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fracturi prin îndoire si rasucire b. durerea în punct fix. fractura în "lemn verde" c. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fracturi complete si incomplete 400. articulatia coxo-femurala c. articulatia scapulo-humerala b. tendoanelor si vaselor b. deformarea regiunii 405. fracturi închise si deschise c. leziuni pulmonare cu pneumotorax b.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. echimozele si hematomul b.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. fracturi multiple ale oaselor c. leziuni pulmonare cu hemotorax .dar cu leziuni masive a muschilor. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401.Fractura cominutiva reprezinta a. fractura prin înfundare 403. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. rupturi ale ficatului. rinichiului. embolii pulmonare si cerebrale b. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. fractura acoperita de piele.Prin fractura deschisa se întelege: a. articulatia cotului 399.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. socul traumatic si hemoragic c.

fractura de col femural b.. se face anestezie generala c. plagi produse sub 6-8 ore c. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. taiere. fractura oaselor gambei 407. agenti ionizanti b. plagi care patrund în cavitatile naturale c. fractura de olecran 410.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. plaga prin caldura. administrare de antivenin . numai focarul de fractura b. aplicarea garoului deasupra leziunii c.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. plagi ale tegumentelor b. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b..Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a.În cazul unei fracturi fara deplasare. plaga produsa de frig. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. raze gama 411.Prin plagi perforante intelegem: a. se pune diagnostic clinic si radiologic b. fractura de rotula b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. plaga prin întepare. prin muscatura c. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. acizi. plagi produse în ziua respectiva b.406. Prin plagi recente intelegem: a. fractura de humerus c. se asigura reducerea fracturii 408. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. plagi produse în ultimele 48 ore 413.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a.

. plagi muscate de animale c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. inocularea veninului de sarpe 415. pozitiei incorecte b. patului. plagile care secreta abundent c. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. fixare cu leucoplast b. din cauza imobilizarii îndelungate c. tromboflebite 417. antidecubit .Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.414. plagi cu hemoragie mare b. saltele pneumatice. este contraindicata iesirea din salon 421.. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. întepaturi ale unor inserte b. fara ca el sa fie mobilizat b. în carucioare rulante c.. fixare cu plasa autoadeziva c.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. bronhopneumonii c. compartimentate.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagile recente b. balcon) cu ajutorul: a. pneumonii hipostatice b.Rabia se poate transmite prin: a.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. saltele pneumatice b. pleurezii 420. fixare cu basma (capelina) 418.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a.

b. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. anxietate 424. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423. b.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. administrarea de 20 . c. saltele din material plastic 422. clorului si sodiului sanguine 427.coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. deshidratare globala. Primul gest terapeutic. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a. c. b. b. consta în: coma a. b.1000 ml în primele 20 de minute . tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. a 20 UI insulina rapida 426. c. c. a. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 .60 min) ser fiziologic . b. c.30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i.v. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a.Coma diabetica poate fi declansata de: a.c. somnolenta . respiratie Kussmaul. diplopie.

apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. b. provocata de bronhoconstrictie 431. Insulina trebuie pastrata: a.c. medicamente indicate de medic xilina 0. b. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. c. soc compensat. soc ireversibil soc decompensat. c. coma soc compensat.+70 ambele variante sunt corecte 430. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. c. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. Combaterea durerii în soc se face cu: a. ser glucozat 5% 428.1% mialgin 432. b. coma 433. c. b.5 . c. b. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . b. c. soc decompensat.

examen de sputa. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. b. c. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. b. b. examen radiologic. a. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. b.v.434. c. . c. 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. de glucoza 33% 435.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. c. includ: a. c. b. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. b. ca infectie nozocomiala. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i.

radiologice si de laborator . combinatii diferite ale unor dovezi clinice. 442. c. b. regiunea suprapubiana. b. b. insuficienta renala. la locul de munca. pielonefritei acute.In faza de izostenurie. b. 444. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . insuficientei renale cronice. infectia urinara. 1015-1017 . Sediul durerii in colica renala se afla in: a. insuficientei renale cronice . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . pe cale aerogena. insuficientei renale acute . 440. colicii renale. preveni transmiteriea infectiilor. 441. densitatea urinei oscileaza intre : a. . Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. c. c. 443. 445. b. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. Uremia este stadiul terminal al : a. . in unitatile sanitare cu paturi . colica renala.c. regiunea toracala. . regiunea lombara. b. 1017-1020 .Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. c. c. pielonefritei cronice .

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

468. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. hemoragie digestiva. refacerea masei circulante b. gastrita cronica b. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. administrare de antibiotice. 469. monitorizarea functiilor vitale c. antispastice. hipertensiune c. 472. dureri puternice in epigastru. contractura abdominala. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. combaterea varsaturilor c. repaus digestiv. regim alimentar. ulcerul gastric perforat c. examinarea morfo-functionala a rinichiului. repaus la pat. transpiratii reci. meteorism intestinal. . facies anxios. senzatia de sete accentuata. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. calmarea durerii. debut violent b. 470. puls rapid b. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. calmarea durerii cu morfina 471. contractura abdominala c.

rectoragie c. gangrena membrului c. rosu inchis cu resturi alimentare b. dilatarea paralitica. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. stomac. rosu aprins. treimea distala a esofagului c. aerat. zatului de cafea digerat c. 476. melena 475. hematemeza b. lezarea vaselor compresate c. treimea distala a colonului b. soc de garou b. In segmentul de de sub garou se produce: a. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. lezarea vaselor compresate. 477. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. . cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b.473. 474. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a.

478. stenoza c. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. hemoragii digestive superioare. sindromul Zollinger-Ellison c. hematemeza b. nu are importanta 482. hemoptizie 479. in faza de inceput a ulcerului c. sindromul Zollinger-Ellison. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. gastrita cronica. . Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. colecistita cronica b. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. 480. cancerul gastric. perforatia b. acut c. apare inainte de masa. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. 481. melena c. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. are periodicitate. apare la 2-4 ore dupa masa. cronic b.

Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. antispastice. cresterea tensiunii arteriale. AB(IV) RH pozitiv b. socul hemoragic. B(III) RH negativ c. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. 486. . 487. antispastice si morfina b. transportul necorespunzator al sangelui.plus 8 grade Celsius b. 0(I) RH pozitiv. temperatura peste 8 grade Celsius c. antibiotice si mialgin. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. Aglutinele anti-RH: a. 484. nu exista la cei cu RH negativ c. temperatura de plus 4 grade . scaderea pulsului b. In colicistita acuta se pot administra: a. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. antialgice si antibiotice c.483. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. 485.

490. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. daca se constata o omogenitate perfecta c. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. aparitia de cheaguri si grunji .488. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. o zona galben-citrin clara b. nu sunt necesare aceste etape. o zona de aspect laptos. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. 492. plasma are culoare rosiatica b. 489. 491. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. zonele prezente sunt : a. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. daca se constata aparitia de mici grunji. La o punga de sange bun de transfuzat.

proba de compatibilitate Oehlecker. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. flocoane mari de fibrina.8 grade Celsius. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . 497. calcul coledocian b. donatorii pot fi controlati c. 495. proba de compatibilitate pe lama c. plasma are aspect laptos. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a.c. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. determinarea grupei b. hidrops vezicular . presiunea venoasa marita. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. 494. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. 493. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. 496.

complicatii cu infectie (colicistita acuta. angiocolita acuta b. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c.. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. infarctul de mezenter. pancreatita acuta c. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. urat mirositor. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. nisa neregulata cu baza nodulara c. retractia curburii mici. ulcerul perforat b. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. negru ca pacura c. 498.c. Melena este un scaun cu sange: a. stenoza functionala . rosu-aprins b. 500. 501. 502. piocolicistita). 499.

503. ulcerul gastro-duodenal perforat b. de teren c. pancreatita acuta hemoragica. cancerul cailor biliare b. endocrini b. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. ulcerul gatro-duodenal b. hemoragii repetate. 504. 505. de mediu. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a.c. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. oditele stenozante c. 507. angiocolita acuta c. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. dischineziile biliare. infarctul mezenteric . 506. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a.

soc post operator. insuficienta hepato-renala b. aplazii medulare. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. oditele stenozante. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. emfizem pulmonar. anemiile din aplazii medulare 509. bolnavi cirotici c. peritonita. anemii post infectioase c. soc prin arsuri b. soc traumatic c. 511. 508. leucemii acute si cronice . anemiile uremicilor. Masa trombocitara va fi folosita in: a. arsilor b.c. 512. Albumina umana este indicata in: a. 510. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. boli infectioase c. ocluzii intestinale. soc post operator. bolnavi neoplazici. pleurizii b. anemiile din aplaziile medulare. soc traumatic.

agitatie. 516. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. socul hemolitic. corpi straini neanimati (inerti). cefaleea. b. 515. transfuzia cu sange infectat c. paloare. hipertensivi. corpi straini endogeni. transmiterea unei boli infectioase b. hipotensiune c. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. puls rapid. 513. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. administrarea de sange care contine alergeni. cianoza. hematuria masiva. tromboze venoase. socul hemolitic posttransfuzional. 517. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. hipertensiune arteriala. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. . febra. 514. icterul postransfuzional c.c. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. urticaria.

otalgie . stranut. pansarea ochiului. . prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. b. b. 522. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. 518. c. rinoree mucopurulenta. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. c. b. senzatii de infundare a urechii. 523. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. cornaj. secretie sanghinolenta. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. tuse spasmodica. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. cu ajutorul acelor de corpi straini . cianoza. c. se instileaza epitelizante si dezinfectante. 521. b.c. b. b. excoriatii sau plagi ale conductului . dispnee. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. eczema si ragade perinariene. c. corpi straini animati (vii). spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. durere la deglutitie. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. agitatie. tegument infiltrat. 520. disfagie. lacrimare. hidroree. c. 519. tiraj. tumefiere.

b. b. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. obezi. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. b. durerea si hipotensiunea . b. c. o tahicardie paroxistica. adeseori in repaus sau somn. intotdeauna dupa o masa copioasa . 525. c. c. c. mari fumatori. 526. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. c. apare : a. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. 527. sunt sedentari. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. o emotie puternica . se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. de cele mai multe ori lipseste. debutul fiind brusc. Perioada prodramala din infarctul miocardic. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b.cu cateva ore instalarea infarctului. preceda uneori. Infarctul miocardic : a. rareori dupa o hemoragie severa. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. rareori dupa efort. brutal. suprasolicitati psihic . hipertensiunea. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . 524.c. febra. prezinta hipercolesterolemie. diabet sau hipertensiune arteriala. 528.

precizarea fazei evolutive si a localizarii. c. b. 535.5 saptamani .529. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. dureaza 3-5 zile. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. b. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. 534. dureaza mai multe saptamani chiar luni. o durata de 4 . c. este cea mai critica. este de intensitate neobisnuit de mare . disparitia febrei. b. b. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. se calmeaza prin repaus . 533. 532. b. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. asteniei. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . cedeaza la opiacee. c. leucocitoza. c. c. aparitia durerii moderate precordiale. evidentierea unor zgomote cardiace . se calmeaza prin administrare de nitrati . b. apare dupa efort . normalizarea TA . confirmarea diagnosticului . scaderea fibrinogenului. 531. 530. Durerea in infarctul miocardic : a. Durerea in infarctul miocardic : a. c.

dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . b. 540. poate lua aspectul de arsura. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. zbucium si senzatie de moarte iminenta. c. b. b. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. 536. c. trombangeita obliteranta. da senzatia de constrictie . 537. bratul si antebratul stang. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. agitatie. Durerea din infarctul miocardic: a. cu intreaga palma sau cu ambele palme . 541. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . Durerea in angorul pectoral : a.20 minute. cu un singur deget . Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. b. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. c. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. 538. b.. c. stenoza aortica. c. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . de presiune. se insoteste de o stare de mare anxietate. crize dureroase paroxistice. 539. apare in timpul efortului . coronarita reumatismala. dureaza 10 .a. c. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. stenoza mitrala. in plin stern (semnul « pumnului srans »). arteroscleroza coronariana b.

hipocondrul drept. c. 544. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. incepe odata cu stopul cardiac. . cu prezenta pulsului bun la artera carotida . cu oprirea inimii. c. 543. b. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . 2-3 minute b. 545. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. in maxilarul inferior. la baza gatului . dureaza 3-4 minute. c. b. b. la adiministarea unor medicamente . constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Moartea clinica : a. Testul patognomonic in angina pectorala : a. 546. concomitent cu un efort fizic. c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. 542. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. c. emotional.a. Durata durerii in angorul pectoral este : a. mai mult de 30 de minute. b. b. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . digestiv . este un proces ireversibil . spre umarul drept. mai rar pana la 10 -15 minute . c. regiunea interscapulara.

Sindromul de neuron motor periferic . pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. sindromul paraplegic si tetraplegic c. miotonia c. controlul reflexului pupilar (midriaza).respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. poliradiculonevrita b. Deficitul motor apare în: a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. c. "sindromul de coada de cal" . este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. sindromul hemiplegic b. 548. b. 549. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . determina si oprirea circulatiei cerebrale.547. femural) .. apare si în: a. c. Stopul cardiac: a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. 550. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. radiculitele 552. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. cu tulburari de sensibilitate importanta . miopatia b. b. nevralgia sciatica 551. Inainte de a incepe reanimarea cardio .adevar vorba de oprire cardiaca prin : a.

glicozurie si hematurie c. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. edem. sindromul meningian 553. interesarea epidermului si partial a dermului b. infectia arsurilor . care au o putere calorica moderata c. usturime c. insuficienta cardiaca b. eritem. scaderea numarului de hematii si leucocite c. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a.c. timp scurt b. alterari renale cu albuminurie. caldura locala. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. timp îndelungat 554. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. hemoconcentratie b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556.

Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. ce creeaza probleme de sanatate publica. neexistând nici un pericol b. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. împingerea prin intermediul unei haine groase. solutii antiseptice c. în sala de operatii. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. nefrita. perturband dezvoltarea normala a societatii. în conditii de asepsie si antisepsie 560.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. bolile cu raspandire in populatie . Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. . paralizii 559. pierderi de cunostinta. soc hipovolemic b. împaturite 561. la locul accidentului b. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. infectie. escare. bronhopneumonie.558. bolile cu raspandire mare in populatie. b. cu mâinile. la dispensarul medical c. urmata de confuzii. hemoragie digestiva c. apa si sapun b. solutii acide slabe 562.

b.Termometrizarea zilnica. tegumentelor. termometrizarea. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . 565. ex. puls. prevenirea unor noi cazuri secundare.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. b. de catre asistenta medicala . inainte de intrarea in colectivitate. b. boli psihice. neoplaziile.A. zilnic. in cadrul triajului epidemiologic. la copiii din crese si gradinite. 563. Triajul epidemiologic presupune : a. c. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . cavitatii bucale si conjunctivelor . masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . accidentele rutiere. saptamanal. . informarea privind eventualele contacte la domiciliu .c. c. in crese si gradinite. boli cardiovasculare. 567. masurarea T. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. se efectueaza : a.Profilaxia speciala se refera la : a. Profilaxia generala presupune : a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . b. b. sinuciderile etc. c. in crese si gradinite. 566. c. dupa intrarea copiilor in colectivitate. diureza. 564.

se realizeaza prin denaturarea proteinelor . false membrane . transformate in anatoxine. b.Metodele fizice de dezinfectie : a. 572. 570. b.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. c. b. b. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. folosind agenti chimici. . b. umeda si radiatii u. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii.v. sunt reprezentate in principal de caldura uscata..Anginele sunt : a. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. c. zilnic. 573. . 568. congestia intensa a fundului de gat . stergerea umeda a suprafetelor. ventilatia. c. b. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . atenuati. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . se bazeaza pe reactia de oxidare.c. afectiuni intalnite numai la copii . spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . aerisirea. cele mai frecvente infectii streptococice. hidroliza si precipitare . c. scufundarea in substante dezinfectante. 569. 571. c. radiatii ultraviolete .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. c. inflamatii ale istmului faringian. spalarea. odinofagia. pentru eficienta sporita.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

tetanos . 601. c. aerogena. prin contiguitate . meningita tuberculoasa.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. cu declarare nominala obligatorie. b. c. copii. tineri . c.un grup de simptome si semne. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . calea de transmitere fiind : a. fecal-orala. c. primaverii. 604.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. b. c. 600.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. 599. prin contact intim la inceputul bolii .Sindromul meningian . parenterala. b. meningita seroasa . b. adulti peste 40 ani. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . verii. b. c. iernii. b.a. internare si tratament obligatoriu in spital . 602. aerogena . hematogena . Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. apare in : a. 603.

medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. b. parotidita epidemica. b. greturi. oligurie. urmareste combaterea vectorilor. convulsii. c. febra. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. chimioterapie antivirala. toxiinfectie alimentara. Profilaxia encefalitelor virale : a. cefalee puternica. c. rujeola. varsaturi si somnolenta pana la coma. b. varsaturi. cefalee. c. b. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . b. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. fotofobie. c. 608.Tratamentul encefalitei consta in : a. hepatita virala A. b. c. 605. tulburari de senzoriu. diverse paralizii . Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . 609.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . varicela. 607. greata. agitatie. c. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. subfebrilitate. febra. 610. rujeola.a. 606.

izolarea obligatorie in spital . transparent. c. spitalizarea. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. 612. in parazitoza intestinala . 611. prin ingestia toxinei eliberata in aliment.Febra tifoida este o boala: a. b. c. b. specifica omului . b. c. In febra tifoida este obligatorie: a. sa aiba data de valabilitate . Tetanosul impune : a. fara precipitate c. aspectul solutiei de injectii sa fie clar .a. c. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. declararea nominala obligatorie. copii sub 5 ani. b. produsa de Rickettsia Prowazekii. varstnici. imobilizarea pacientului. declararea nominala. regimul alimentar strict . 613. . 614. fiolele sunt etichetate si. Receptivitatea la dizenterie este generala. c.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. b. dar poate sa fie precipitat. barbati. 615. b. transmisibila cu declarare obligatorie. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. mai mare la : a. 616.

toxice industriale. 623. c. b. nu apare icter. episodic. . c. 619. b. 617. b. b. edemul membranelor inferioare. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. etiologie necunoscuta. stadiul vascular. etiologie alcoolica. integritatea seringii si data valabilitatii. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. b. scaderea factorilor de coagulare in sange.a. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. c. ciroza splenogena. varice esofagiene care se rup. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. c. c. stadiul decompensat. b. 621. c. c. etiologie virala. cu carecter permanent. ciroza atrofica. a. ascita. 618. ciroza hipertrofica.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. 620. c. stadiu compensat. medicamente hepatotrofice. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . integritatea fiolei. ingestia de medicamente. alcoolul. b. icter. 622. b.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

articulatia acronioclaviculara c. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. cefalee 661. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . supuratii locale 660. acoperirea plagii cu un pansament steril b.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. dupa reducerea chirurgicala este: a.Durata de imobilizare în aparat gipsat. septicemie c. hipotrofia musculara c. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. articulatia celor doua oase pubiene 656. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a. curatirea plagii de corpuri straine. cu marginile regulate 659. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. redoarea articulara 658. hemostaza provizorie.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. infectate c. hipertrofie musculara b. albine) apar urmatoarele fenomene: a.a. lipotimie b. insuficienta respiratorie acuta. edem de glota b.În care dintre articulatii. articulatia soldului b. contuze b. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. reducerea focarului de fractura c. tromboflebite. se va face un pansament compresiv 654.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. în cazul unor luxatii.

a. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. o masura de supraveghere a bolnavului 669. traumatisme b. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. sa acopere complet plaga b. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. pneumonii hipostatice b.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. infarct miocardic .La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. schimbarea pozitiei în pat b. fracturi.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. hipertensiune. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. sa aiba o buna putere absorbanta c. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. consecinta anumitor afectiuni grave c. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. o masura terapeutica b. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. masaj zilnic. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664. tromboze ale membrelor inferioare c.Conditiile care . pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. sa fie strâns. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. tahicardie 668.

Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a. artroze 672. rarefierea structurii osoase b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . eventual a gambelor si antebratelor c. aparitia osteoporozei de inactivitate c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. atrofierea musculara. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. pneumoniilor hipostatice b. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. saltea cu structura de burete b.c. bolnavul va fi transportat cu patul c. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. escarele de decubit c. prin schimbari pasive de pozitie b. hipotensiune arteriala 671 . sa explice bolnavului programul sectiei 675. formarea trombozelor. tratament medicamentos 677. masaj usor al membrelor b. saltea din material plastic cu structura de burete c.

starea de echilibru 684.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. accidente vasculare cerebrale b.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. professionalism 682.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. aplicare de comprese umede 680. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. atitudine calma.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. pulsul. deformarilor articulare b. paralizii. complicatiilor respiratorii 681. respiratia b.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. plina de blândete b. gimnastica respiratorie b. leziuni a membrelor inferioare . gesturi lipsite de repezeala. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. promtitudine c. mobilizarea progresiva cu mare precautie b.a. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. TA. toaleta zilnica b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. aparitia atrofiilor musculare b.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a.

b. boli reumatismale 685. c. c. c.c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. testarea sensibilitatii la substantele iodate. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. c.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688. b. infarct miocardic c. traumatisme b. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. Feniramin) . b. fracturi. b. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. c.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. dar mai ales cu: a. b.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri.

691 . transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic . pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a. c. polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. c. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. b. c. c. c.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. varsaturi deshidratare totala 694.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. b.Pe lânga cele trei semne majore. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696. b. b. b. b.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. c.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a.

c. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. b. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . c. c. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. b. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. Socul poate fi determinat de: a. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. c. b. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. b. b.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. c. b.697. este linistit.

b. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704.c. Dextran 70 în solutie de NaCl. c. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. c. este o manifestare exclusiv hemodinamica . diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. convulsii. b. acute cronice vasculare . 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. b. de obicei tranzitorie 703. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. b. c. uneori crize epileptiforme.scaderea tensiunii arteriale.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. c. c. c. b. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706. b.

c. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. b.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. TA creste. ameteli. solutie Ringer . compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. foame exagerata. bolnavul e constient.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710. c. b. Aceste fenomene credeaza dupa: a.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. b. c. pulsul se regularizeaza. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit .In stadiu de coma diabetica se remarca: a.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. b. c.Terapia antisoc va tine pâna când: a. b. cooperant dispare midriaza. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h. b. c. c. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. astenie. tegumentele devin calde 712.

Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. c. glicemiei.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. c. c. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720. hipoglicemia infectii locale. lipodistrofia cetonuria 719. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. c.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . b. la indicatia medicului 717. c. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718.715. c. numai subcutanat subcutanat intravenos. b. b. b. alergia la insulina. b.

Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . b. sputa. lichid sinovial. b. toti pacientii sunt potential sanatosi . c.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a.. LCR. b. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. c. c.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. b. c. b. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. sperma si secretii vaginale. insidios atipic brutal 723.Infectia nozocomiala este : a. 725. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor .a. . lichid amniotic. toti pacienti potential infectati. lichid peritoneal. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . 724 . c. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. 726. secretii nazofaringiene .

personalul infectat cu Hbs. bariera intre lucrator si sursa de infectie. 730. corect. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . se efectueaza : a. recapisonarea acelor folosite. numai la intrarea in serviciu .c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. c. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. 729. complet. Echipametul de protectie este : . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. b. intepare cu obiecte ascutite. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. 727. amplasate la indemana si marcate corespunzator . b. dupa scoaterea manusilor de protectie . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . constau in : a. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . c. 728. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b. 732. inainte de administrare. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. la externarea pacientului. 731. c. b. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. la preluarea acestora. c. Echipamentul de protectie este : a.

In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. c. b. 733. intepare cu 734. personalul infectat cu Hbs. b. lichid sinovial. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . c. constau in : a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . sperma si secretii vaginale.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. LCR. b. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite. b. prin taiere. numai la intrarea in serviciu . 735. bariera intre lucrator si sursa de infectie. toti pacienti potential infectati. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . b. se efectueaza : a. 737. c. amplasate la indemana si marcate corespunzator . secretii nazofaringiene . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere..a. lichid peritoneal. complet. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . toti pacientii sunt potential sanatosi . prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . b. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. c. corect. c. . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. 736. c. lichid amniotic. dupa scoaterea manusilor de protectie . sputa. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . recapisonarea acelor folosite.

740. . 741 . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. are efecte nedorite. c. c.. 742. amplasate la indemana si marcate corespunzator . colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.Asistenta medicala: a. b. se efectueaza : a. b.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . intepare cu obiecte ascutite. 743. c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. menajeaza bolnavul de intepaturi. este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice. bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. b.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. c. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . 739.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. Echipametul de protectie este : a.738.. b. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere.bariera intre lucrator si sursa de infectie. constau in : a.. recapisonarea acelor folosite. b. numai la intrarea in serviciu . dupa scoaterea manusilor de protectie .

degradarea acestora. c. b.Cind administreaza tratamentul.b. precipitarea. b. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. 745. apoi injectiile. c.. b. 748. asistenta medicala: a. c. verificarea solutiei injectabile. administreaza personal supozitoarele. picaturile pentru ochi si nas.. b. pregatirea cu 30 min. solutiile si picaturile. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. priveste in mod direct medicul. c. c. administreaza intai tabletele. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. 746. flebalgia. duce la transformarea. tumefierea brusca a tesutului perivenos.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. sa corecteze dozele prescrise. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 747 . lasa la pacient intreaga doza zilnica. c. injectarea imediata a continutului seringii. 744. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. supuratia aseptica. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. hematom. b. inainte de administrare.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . 749.Asistenta medicala are grija: a. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor.

asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. terenul alergic. numar de tablete sau capsule. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.a. mililitri de solutie. urticarii. . 751 . unitati. pe baza antibiogramei. 753. c. c. calea de administrare .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante.Cu ocazia administrarii antibioticului. diuretica. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).. nefrotoxica. b. cel mai activ si mai putin toxic. cantitatea exacta a unei doze. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. 752 . c. 754. durata tratamentului . b.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. b. fiind expus la: a. c. grame sau submultipli ai acestora. alegerea unui singur antibiotic. b. c. soc anafilactic. ototoxica.Gentamicina. c.. b. b. 750.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. Kanamicina au actiune: a. dermite profesionale.

hidrocortizon.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. c. c. 757. prednisolon . in functie de durata tratamentului. edeme declive.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. cortizonului.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. turgescenta jugularelor si ritm de galop .ACTH-ul si cortizonul: a. la fel ca in cazul antibioticelor. b. c. hepatomegalie.. 756. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. 759 . 758 . b. b. dispneea. c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. marind eliminarea lui. b. b.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a.755. tusea. spoliaza organismul de potasiu.In caz de insuficienta hepatica. tratamentul cu cortizon se face cu: a. . 760 . c. durerea si transpiratia . b. cortizon acetat.. retin sodiul in organism . retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. c. de solutie .

aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . c. b. b. complicatiile se datoreaza : . reducerea muncii inimii prin repaus. 763 . 765. b.In functie de cauza determinanta.In stadiul al III -lea. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . c. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a.fara ascendenta ereditara. complicatii cerebrale si renale .complicatii abdominale. vasoconstrictia arteriala . administrare de cortizon .Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. coronariene. 762. 764 . c. b. c. HTA medie.761 .. ascendentei ereditare hipertensive . b.vasodilatatia arteriala.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. c. 766. HTA se clasifica in: a. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. administrare de diuretice . HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. HTA secundara. c. reducerea muncii inimii prin activitate normala. . b. complicatii cardiace.In HTA benigna. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. HTA esentiala. 767 .

infarctului miocardic.. 772 ..La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . b. b. cefalee occipitala.. c. oboseala. 773 . c. absenta miscarilor respiratorii normale. tulburari de comportament . c.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. c. infarctului de mezenter .a. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. trombozei cerebale . c.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. insomnie. tulburari de memorie . toracice si abdominale. c. lipsa curentului de aer la nas sau gura . absenta pulsului la artera carotida. b. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. 771 . oprirea miscarilor respiratorii. 769 . oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. dispnee zgomotoasa. b. diabetul zaharat .Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. incetarea batailor inimii. 768 . torace si abdomen imobile. b. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . 770 . b.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. astenie. midriaza fixa. mioza cu globi oculari mobili. leziuni ireversibile in creier si in alte organe .

c. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. in mijlocul regiunii presternale. intubatie oro-traheala. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. de transudat sanguinolent necoagulabil. b. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . hipertensiune arteriala. 779 . disparitia miozei . b. de la o inaltime de 20-32 cm. 778 . hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. de natura anafilactica. b. b. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. de natura lezionala. c. 774 . c. insuficienta ventriculara stanga.a. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. 775. embolie gazoasa masiva. b. b. Edemul pulmonar acut este: a. de natura cardiogena. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. 777. c. aparitia pulsului la vasele mari. c. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. malformatii ale oaselor cutiei toracice. c.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. 776 .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. . datorata ruperii capilarelor pulmonare. preinfarctul miocardic.

c. se aspira secretiile si se curata orofaringele. 781 . dopamina. corticoterapie. dopamina. ventilatie artificiala. cauze neurologice. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. expir greu. gaze sufocante toxice. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. 783. b. diuretice. scoaterea pacientului din mediu nociv. digitalice. brusca. 785. c. . c. b. dispnee intensa. respiratie polipneica zgomotoasa. hipotensoare. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. c. c. b. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. b.a. tulburari de rimt cardiac paroxistice. b. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. zgomotos. b. severa. 782 . morfina. 780 . c. morfina. 784. se aplica garouri la radacina a trei membre.

b. 790 . Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. anticoagulante. aerosoli antispumanti. dextran 70. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. c. sangerare 300-500 ml. de cauze toxice. tonicardiace. de cauze uremice. oxigenoterapie. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. c. 788. antibiotice. oxigenoterapie. sangerare 300-500 ml . Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. . c. b. infectii pulmonare. diureza osmotica. cardiogen. 786. c. b.b. oxigenoterapie. intoxicatii organo-fosforice. morfina. b. b. c. 787. gripa. 789. 791 . intoxicatii cu plumb. c. b. Clasificarea EPA lezional este: a. intoxicatii cu CO.

Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. c.c. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. In insuficienta renala acuta diureza este : a. c. 792 . b. EPA uremic. se administreaza numai dupa umidificare . In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. alimentatie neadecvata. 795 . b. c. c. paraplegici. contraindicata. c. b. peste 1000ml urina/zi. transfuzii. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. deoarece creste presiunea in alveole. . sub 50ml urina/zi. copii mici. 796. 793 . perfuzii. 797 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. 794 . sub 400ml urina/zi. combaterea varsaturilor . EPA cardiogen. b. SIDA. b. EPA infectios. c. b. comatosi. Oxigenoterapia in EPA este: a. se practica pe respiratie asistata.

b.798. c. 799. b. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. . glomerulonefrita. aplicatii calde in regiunea lombara . deficitul calitativ consta in: a. hematurie. b. b. c. c. izostenurie. prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. calculoza ureterala bilaterala. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. c.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. scaderii reabsorbtiei tubulare . reducerii filtratului glomerular.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. in functie de ionograma. b. efectuarea bilantului hidric. hipostenurie. reducerii permeabilitatii glomerulare. c. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. de catre medic . in functie de examenul sumar de urina. tahicardie. 802. 803 . 801 .

807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism. b. c.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. c. insuficienta cardiaca acuta . c. bradicardie..In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. b.. 809. hiperlipidemie .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a.. oligo-anuria.b.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. edemul pulmonar . 808. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . b. glomerulonefrita cronica . 806 .. 805 . . c. aritmii. acidul uric. b. hipolipidemie . hematuria. 804 .Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. calcemia. hiperlipoproteinemie. c. uree sangvina. obstructia cailor urinare. c..

toleranta digestiva. sustinute . 814 . staza urinara). c. c. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. c. alterarea integritatii pielii . 812. prezenta in urina. c. b. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. b. se face cu : a..Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. igiena riguroasa a tegumentelor . b. in exces. necesitatea restrictiilor alimentare . miros amoniacal al aerului expirat. cefalee precoce. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. fosfati. intoleranta digestiva .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. dispnee. edemul cerebral. acid oxalic.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . 811. . stare generala profund alterata. insomnia . c.A. Educarea pacientilor se refera la : a. stare generala alterata..b. b. b. calciu).R. 813 .. stari confuzionale . 810. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . exercitii fizice intense.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. somnolenta. c.. contractii musculare. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . diabetul .Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. diuretice in deshidratarea extracelulara .

compozitia calculului. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. b. 819 . b. 818 . c. hidronefroza. la producerea unei recidive. numarul calculilor renali. c. c. obstructia cailor urinare. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. manifestarea acuta. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. anuria..815 .Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. b. b. aparitia infectiei. c.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. b. numarul si marimea calculilor. malformatia cailor urinare. 817 . . c.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. boala de baza. 816 . infectia urinara. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. regimul alimentar.

. la indicatia medicului .Colica renala este : a. c. c. sonda uretro-vezicala. 824. uneori febra moderata . hipertensiune.3000 ml/24 ore . durere. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. b. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . b. neliniste. analgezice antispastice. anxietate. hematurie. b. 826 . c. durere. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . tratamentul de urgenta este: a. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. ingerarea de lichide din abundenta. b. examen complet de urina . antiinflamatoare..820 . durere.. disurie.Socul este definit ca: . c. un sindrom dureros acut. meteorism . paroxistic.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. c. varsaturi.In colica renala. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. calmarea durerii. b. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare.In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. tenesme vezicale. 821 . aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. b. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . 823 . principalele semne sunt : a.In colica renala. radiografie renala pe gol. 825 . repaus la pat. poliurie. repaus la pat. de obicei apiretic. urografie . 822 .. sunt : a. combaterea durerii. c.

. hipertermia. b. c. c. facies palid. psihogen. 827 . faza imediat postagresiva. combaterea insuficientei cardiovasculare. b. hemoragic. toxic. c. c. 828. hipovolemic.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a.a. anafilactic. neurogen. inlaturarea factorului socogen. b. toxico. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. combaterea durerii. septicemic. grava tulburare functionala a intregului organism. perioada in care nu se face tratament antisoc. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. combaterea hipoxiei cerebrale. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. hipovolemic. reactie organica post-agresiva decompensata. 829 . bradipnee superficiala. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. 831 . . b. b. 830 . infectios. anafilactic.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. cardiogen. cardiogen. b.septic. buze uscate si cianotice. neurogen.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. cardiogen. anafilactic. c.

Clostridium. 835 . evaluarea rapida a leziunilor. 832 . . inlatura frica si agitatia . preparate de gelatina. cand nu se manifesta semne de gravitate.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Pretratamentul socului se aplica: a. c. stafilococi.P.U si T. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . b. c. nu preintampina decompensarea socului. sedeaza bolnavul . preexistenta altor leziuni . c.. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . enterococi . b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . b. Socul septic este provocat indeosebi de : a. c. imediat dupa agresiune. c.c. b. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. . 834 . 833 . la locul accidentului si pe timpul transportului . Neisserii. Terapia analgetica in soc : a. 836 . numai in unitati U.I. b.

843 . c. specule auriculare. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. tub Kehr. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. seringa Guyon. prabusirea tensiunii arteriale. disfonie. Stafilococul.cianoza.. c. cefalee. anxietate. stilete. torticolis. febra. tahipnee. insomnie. durere. vitaminoterapie. 840.. b.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . frison. b. disfagie. c. c. soc hiperdinamic. frison. hipotermie.. trocar. b. 838 . specule nazale. sunt: a. Escherichia colli. leucocitoza ridicata. 841 . c. diapazon.837.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. tegument uscat si cald. pirozis. paralizia nervului facial. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. b. dispnee.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. oglinda frontala. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. b. Haemophilus influentzae. fotofobie. hipertermie. hipoacuzie.RL. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. c. acufene. compensat. pense cudate. tahicardie. 844 . canula de aspiratie cu apasator perforat. apasatoare de limba. b. 842 . osteomielita temporala/occipitala. stare generala alterata. febra.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. c. antibioterapie. angina Ludwig. paralizii ale nervului facial. hipotensiune arteriala. tulburari metabolice.. b. fatigabilitate.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a.

durerea. osteoperiostite. . 848 . abcese extradurale. inflamatia glandei Meibomius. 847 . b. b.. tulburari ale mirosului. 850. hipotensiune.a. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. disfagie. epistaxis.. c.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. 849 . respiratie dificila. pneumococul. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. b. timpanotomie. b. 845 . ulceratie corneana cu aspect dendritic. puls filiform. lacrimare intensa. c. b. febra de tip inflamator-supurativ. meningite. c. Proteus. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. neregular. usturime locala. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. de corp strain in ochi. sindrom Meniere. senzatie de corp strain. b. c. c. debut brusc. streptococul. senzatie de arsura si usturime. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. vertije. 846 . odinofagie. labirintita. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. frisoane. tratament medicamentos. Escherichia Colli. c. tumefactie la nivelul sinusurilor. septicemie. stafilococul. .Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. antromastoidectomie.

eritemul conjunctival sau periocular. agentilor patogeni prezenti in sange. c. astm. c. vitezei de sedimentare a hematiilor.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. b. soc septic si alergic. b. b.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a.b. b. 853 .Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. poliglobulie esentiala. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a... numarului de hematii . durerea. administrarea locala si generala de antibiotice. diabet insipid. b. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. aport mare de lichide: bere. fibroza pulmonara. insuficienta renala acuta . scaderea acuitatii vizuale. . Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. c. c. c. diabet zaharat.. apa.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. scleroze pulmonare. c. 851 . disfunctie ventilatorie obstructive. administrarea de miotice. 852 . diabet insipid. 856. 854. 855. b. c. soc hemoragic si traumatic.. antiinflamatorii. soc cu hipovolemie si hipotensiune.

c. c.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. c. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. b. diverticuli colici. b. dinamica colica. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. c. b. . b. tumorilor renale. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2.. b. Ecografia abdominala are ca scop: a. existenta hidronefrozei. chist tiroidian. palpabile. boala Crohn.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. hipertiroidism. stricturilor ureterale.. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. 862 . cancer de colon.857. 860 . arteriografia). b. 861. adenom toxic tiroidian. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. prezenta de tumori si calculi vezicali. polipoza colica. urea depaseste 70 mg%.5 mg%. 859. chist hidatic hepatic. 858. urmarirea in timp a unor aspecte patologice.Irigografia poate evidentia: a. c. intoleranta la iod. cancer tiroidian. densitatea urinei este sub 1015. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. c. bolnavul are TBC renal.

b. 865. 866. b. edemele si H. hipoproteinemia. c. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. se procedeaza la: a. ambele se produc prin pierdere de sange. stenoza pilorica. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a.intensitate. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ.863. transfuzie de sange total. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. c. c. c. bolnavii cancerosi in stadiul I.bazic. b. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. 864. b. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. c. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. pot duce la denutritie. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. b. 868. oprirea sau rarirea tusei. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. Dintre afectiunile de mai jos. b. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale.tipul de operatie. se va urmari: a.A secundara. . anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt.T. hipotensiunea arteriala. uscarea completa a secretiilor. fistule digestive. 867.

c. . in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. 874 . 872 . durata. c. b.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. primele 2 ore. drenaj. b. 869. punga cu gheata pe abdomen. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. evacuarea puroiului. 870 . c. b. c.c.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. pansament. 873. aspiratie gastrica. mobilizare imediata . 871 . sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. spalarea cu apa oxigenata. aspiratia secretiilor. desfiintarea fundurilor de sac. linistirea bolnavului. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. b.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. b. mobilizarea precoce a bolnavului. b. antibioterapie. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. primele 3 zile. primele 24 ore. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. c. reechilibrare hidroelectrolitica.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a.

c.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. c. starea confuzionala are ca manifestari: .Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a.G. aspiratie gastrica. b.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. administrare de sedative centrale. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. c. 876 . diabetici.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. 880 . cardiopatie 877. gimnastica respiratorie. b. b. 878. monitorizare E. suprimarea durerii. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. evitarea operatiilor de lunga durata. b. obezi. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica. c. hipertensivi. administrare de mialgin si algocalmin.Postoperator. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. c.C.c. stimularea expectoratiei. aplicarea de pipa orofaringiana. aerosoli. b. 879 . Tratarea sughitului se face prin: a. tuse comandata. 875 .

mobilizare. b. hipertermie. aseptizarea plagii. b. somnolenta. amputatia de mamela. c. stadiul de inflamare. caracterul durerii. 883. 884 . se va aplica pe tub un ac de siguranta. .Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. c.La efectuarea pansamentului unei plagi. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. starea nutritionala a pacientului. b. operatii ce se executa in cavitatea toracica. asistenta trebuie sa cunoasca: a. 882 . c.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. b. c. c. agitatie. monitorizarea functiilor vitale. localizarea plagii. c. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. b. suprimarea durerii. .a. 881 . b. rezectia gastrica. 885. interzicerea consumului de alcool. se fixeaza cu leucoplast. scurtarea tubului.

pulsul radial ramane perceptibil. stimulare medicamentoasa 887 .Dupa operatia pe colon. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. infectate. din prima zi dupa operatie. c. administrare de ulei de ricin 15 . infarctul intestinal si torsiunile de organe. b. intinse. circulatia venoasa se opreste complet. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. b. c. b. b.. 890 . spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale .Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. pancreatita acuta necrotica. introducerea tubului de gaze.20 grame in 2 prize zilnic. c. 891 . clisma zilnic. masarea zonelor reflexogene. b. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. 889 . necrotice. c.886. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. c. peristaltica va fi stimulata prin: a. c. pulsul nu se mai simte. garoul se strange pana cand: a. apendicita cronica. b.

frig 896 . exudative b. productive c. uscaciune c.ce contin bacil Koch se foloseste a. c. b.892 . c. scoamoase 898 .Leziunile din tuberculoza sunt a. b. b. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 .Bacilul tuberculos este rezistent la a. formol 5% clor acid fenic 5% 897. astm bronsic c. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a.Bacilul tuberculos este sensibil la a..Pentru dezinfectarea produselor patologice . emfizem pulmonar 894 . ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . Bronsita cronica a. c.Alergia la tuberculina se manifesta prin . stenoza aortica b. ultraviolete b.

c.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . c. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. b.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . b. leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . sputele contin bacil Koch 902. Avem tuberculoza stabilizata cand a. leziunile radiologice sunt stabile b. c. b. adolescenta 900 . c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. sputele nu contine bacilul Koch c. b. c. maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . b.a. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 .

a. un aport de 3500-4000 calorii 905. c. alergene alimentare sau medicamentoase. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. tulburari digestive .Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. hemisuccinat de hidrocortizon. are urmatoarele caractere: a. criza apare . b. de obicei in a doua jumatate a noptii.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. b. c. 909 . reactie Steven -Johnson 906 . cu intervale libere. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. b. Cele mai obisnuite alergene. leucopenie c. bogat in proteine si vitamine b. c. icter b. 910 . polen. Bronsita astmatiforma. b. reactii alergice . praf de camera.Criza din astmul bronsic. . complicatie a astmului bronsic. este precedata intotdeauna de crize astmatice. b. bogat in grasimi c. c. este urmarea infectarii astmului bronsic. are una din urmatoarele caracteristici: a.

prurit al pleoapelor si cefalee. rozacee si in cantitate mare. 914 . este viscoasa. cu expiratie prelungita si suieratoare. cromoglicat disodic. in citeva minute sau ore. b. 913. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. brusc. trebuie rezervata formelor grave. cristale Charcot. albicioasa ( perlata). b. b. sint urmatoarele : a. c. in peste 24 de ore.Criza de astm bronsic se poate termina: a. b. crize convulsive. a. spontan sau sub influenta tratamentului. 918. bradipneica.Accidentele nervoase . b. 915.c. coma. c. c. miofilin b. b. c.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. bogata in eozinofile. c. treptat. nistagmus lateral. posibile in insuficienta respiratorie cronica.In tratamentul astmului bronsic. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . 916. hemiplegie. administrata pe cale orala. 911. Modificarile patologice caracteristice. este tratamentul cel mai eficace. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. este fluida. lacrimare. pot aparea: a. este cu tahipnee . nu este niciodata precedata de stranut. variabil. 912 . 917. de tip inspirator. nu prezinta riscuri. ketotifen. c. corticoterapia: a. insuficientei respiratorii cronice.Leyden si spirale Curschman.In astmul bronsic sint folosite.

924 . accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. b. procese pulmonare si pleurale. apar urmatoarele simptome: a. b. pneumotorax sufocant. este o urgenta medicala majora. c. Cele mai importante cauze. embolii pulmonare grave. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. b. b. procese laringotraheobronsice. c. b. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. Oxigenoterapia. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. are urmatoarele caracteristici: a. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. consum excesiv de alcool si fumatul. c. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . 919. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a.sodica izotonica.Stockes. combaterea tusei. 920.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute .a. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. hipotensiune arteriala. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. c. alcaloza respiratorie. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. respiratie Cheyne. 925. b. nevralgia intercostala. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. 922 . c. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. pleurezii masive bilaterale. aflati in insuficienta respiratorie cronica . starea de rau astmatic. 923. c. dispnee intensa.. c.In insuficienta respiratorie cronica . combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. b. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. 921.

bolnavul prezinta poliurie.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. in zilele premergatoare. antibiotice cu spectru larg. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. hiperfibrinemie. exista inapetenta si sete vie. temperatura se mentine " in platou". bronhodilatatoare si expectorante. c. c. tusea are urmatoarele caracteristici: a. c. bronhodilatatoare. leucocitoza cu polinucleoza. urmatoarele medicamente: a. c. la inceput ridicata. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . 929 . b. b. la inceput este uscata si apare in accese. frison . . corticoterapie.In pneumonia pneumococica: a. este destul de bine suportata de bolnav. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. 928 . In tuberculoza secundara. vesperala. 927 . fata devine vultuoasa. vesperala. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. la inceput discreta.a.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic.morfina si opiacee. ruginie. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. c. hipofibrinemie. opiacee si barbiturice.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. b. mai tirziu discreta. b. secretolitice. b. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. b. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. 931 In tuberculoza secundara. apoi cu expectoratie rosie. coriticoizi si antibiotice. 932. c. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c.

933. 1-2 zile. caracteristici : : b. b. paroxistice. 935. c. citeva minute. citeva ore. cu sediu retrosternal. b.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. c. 936 . este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. c. In tuberculoza secundara.Angina pectorala are urmatoarele a. c.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. dieta hiperlipidica. cu sediu retrosternal.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. mareste riscul de aparitie al bolii. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. poate fi minimala. 934 . este un simptom frecvent. constitue simptomul fundamental. crize paroxistice. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. b. hipertiroidismul. asocierea mai multor factori de risc. c. c. care apar la efort sau emotii.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . 937.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. mijlocie sau fulgeratoare. c. crizele dureaza citeva ore.b. 939. nu se insoteste niciodata de varsaturi. nu poate provoca moartea bolnavului. 938. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. b. stresurile emotionale. b. se manifesta prin crize dureroase.

943 . nu poate fi variabila. oxigenoterapie. 946. transpiratii.somnolenta. b. este aratat de bolnav cu degetul. b. b.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. are caracter constrictiv. 945 . poliurie. lipsa de aer. .Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. b. este insotita uneori de anxietate. este insotita uneori de anxietate. este variabila. b. apar la efort sau emotii.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. la durere atroce. c. in ambele membre superioare. c. evitarea circumstantelor declansatoare. administrarea de nitroglicerina sublingual. lipotimie. administrarea de miofilin. 947 . in regiunea cervicala anterioara si mandibula. 944. tuse seaca.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. nitrit de amil. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. c. sunt paroxistice. b.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. sunt cu sediu epigastric. c. 940.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. b. in regiunea cervicala posterioara. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. . c. c. de la jena sau disconfort. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . sediul durerii este epigastric.a. palpitatii. b. c. nitroglicerina. paloare. 941 . intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. regurgitatii. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. c.

954 . perioada de cruditate si de coctiune. b. agitatie . c. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. pot apare urmatoarele semne : a. perioada de stare si de convalescenta.zbucium. scaderea glicemiei. b. mai rar. c. semne de insuficienta respiratorie acuta. tulburari de memorie si concentrare. 952. . de debut. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. b. c. semne de insuficienta ventriculara stinga. prin repaus si administrare de nitriti . de obicei dimineata. tratament anticoagulant. c. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. b.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a.b.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . in cazul unor dureri severe.In perioada de debut a infarctului miocardic. nitroglicerina. b.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. semne de insuficienta cardiaca globala. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. morfina. se calmeaza. 951 . se insoteste de o stare de anxietate. mialgin. c. b. cardiopatii ischemice. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. persoane fara antecedente coronariene. 948. la trezire. c. senzatie de moarte iminenta. 955 . 950. uneori chiar zile. sint urmatoarele : a. b. 953. 949. .Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. c. dureaza mai multe ore. cresterea fibrinogenului. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. c. prodromala. cefalee occipitala. somnolenta.

b. b. b. c. c. uneori tuse umeda. au caracter coronarian.a. bradicardie accentuata. apare de obicei nocturn. c. la nivelul plaminilor raluri crepitante . rapide si superficiale. 961. b.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. procese inflamatorii si metabolice . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. apare in repaus sau ziua. apar la eforturi fizice mici. c. are caracter pulsatil.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. 958 Clinic. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. 962. c. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. b. insuficienta mitrala. sint violente. stopul cardiac. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. cardiopatia ischemica. c.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . constrictive. se datoreaza stazei pulmonare. incetarea functiilor cerebrale.Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. cianoza. tahicardie. 957 . b. ritm de galop. c. b. stopul respirator. care afecteaza de la inceput miocardul. cu respiratii bruste. hipertiroidia. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. b. c. dispnee intensa.la baze cu extindere spre virfuri. spute hemoptoice. . este localizata occipital. 959 . Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. 960 . bradicardie. 956. 963. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. lipotimie. anxietate intensa.

c.a. midriaza cu globi oculari imobili. 970 . decolorarea tegumentelor. c. trebuie efectuata intr-un interval de 12. embolie grasoasa. cardiaca. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. c. tulburari de ritm paroxistice. leziuni grave ale peretelui toracic. b. cauze infectioase. varsaturi). 969. caderea limbii . b. femurala). La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. b. Reanimarea respiratorie : a. 968. prin .. daca acesta este in decubit ventral. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. obstructia cailor respiratorii.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. controlul respiratiei. cauze toxice.15 minute pentru a avea succes. secretii. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . 965 . 966.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. unele leziuni ale peretelui toracic. 967. caderea limbii. c. daca acesta este culcat pe spate. cu fracturi costale. c. absenta batailor inimii. b. controlul tensiunii arteriale. b. prezenta corpilor straini( singe. b. c. c. c. b. pierderea cunostintei. se poate practica fara masaj cardiac. 964. b. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. fracturi de coloana.

emisiunea de singe( venesectie). infarct miocardic acut.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. astm bronsic. astm cardiac. la inecati. meningite. b. in intoxicatii. 976. edemul pulmonar acut. singerarea. b. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. c.. oxigenoterapia. morfina in urmatoarele situatii : a. 10. oxigenoterapie masiva. venesectia este se administreaza a. c. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. b. 972. opiacee. infarct miocardic acut. c. insuficienta ventriculara stinga. sint contraindicate urmatoarele : a. . BPOC: 977. b. la uremici. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala.971. Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. c. diureticele.12 l/ minut. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. c. b. 973. 975. intoxicatiile cu barbiturice. b. morfina. accident vascular cerebral. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. b. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. hipertensiune arteriala. meningoencefalite. c.

c. 982. b. consum exagerat de etanol. b. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. 985. medicamentoase.. c. 979. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . volet costal.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. embolie pulmonara. frigul si umiditatea. plagi pleuro. BPOC. c. b. c. embolie pulmonara. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. are urmatoarele caracteristici : a. o senzatie de constrictie sau de "gheara". este insotita de tiraj si cornaj. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. b. 981. embolia pulmonara. . o senzatie de presiune. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. crize de astm bronsic. 983 Hepatita cronica : a. o senzatie de intepatura. b. . b. BPOC. c. b.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. mecanice. b. 980. cordul pulmonar acut.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. este de tip bradipnee inspiratorie.pulmonare. c. 984 . c. toxiinfectii alimentare. este de tip polipnee inspiratorie.

986. anaerobi. paraziti. cauze nutritionale. salmonele. hipertiroidie. c.c. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. virale. c. 988. b. . b.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. c. leptospire. c. klebsiella. diabet. colibacili. 75 % din cazuri. c. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. b. b. 987. b. obezitate.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. icterul este simptomul esential. 989. 25% din cazuri. 50 % din cazuri. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. 991. rickettsioze. aparitia hepatitei cronice sint 990. traumatismele.

apar adesea tardiv. 996. c. care coincid cu exacerbarea icterului. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. 994. b. b. contrasteaza cu starea generala. sindrom excretobiliar. 995. c. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. b. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . b. c. apar adesea precoce. nu transeaza 992. b.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. sindromul de activare mezenchimala. sindrom de hepatocitoliza. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. este un simptom esential. c. sindromul de fibrinoliza. examenele biologice si histologice diagnosticul. este de obicei bine pastrata. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. este obisnuita ( 80 % ). sindrom fibrinolitic. apar in puseuri. 993. este uneori dureroasa la efort. sindromul hepatopriv. c.b. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. c. 997.

Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a.. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. tiroidita. amenoree. colon iritabil. acnee. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. apare de regula la femeia tinara. b..a. hirsutism. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. este inconstanta. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. b.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. 1000. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. 998. . c. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. b. b. 1002. .. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. simptomul esential este hepatalgia: 999 . 1001. c. b. este moderata. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. c. c.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. tulburari pancreatice. tulburari dispeptice biliare. c. b. c. este inalta. 1003.

b. Simptomatologia caracteristici : a.b. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. timolul este scazut. apetit crescut. c. c. este mai frecventa la barbati. iar biologic foarte alterat.. anorexie persistenta. 1006.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. apare in principal la femeia tinara. semnele clinice sint mai discrete. c.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. c. afecteaza ambele sexe. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. 1005. 1009. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. splenomegalia. b. are tabloul foarte bogat . c. oboseala. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. c. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. electroforeza arata hiposerinemie. 1007. b. b. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . 50 % din bolnavi au o stare generala buna. . tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. scaune neregulate. b. astenie . Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. VSH este moderat crescut. 1008.

cind apare la femeile tinere. b. sedative concomitent cu antidepresive. edemul pulmonar acut. BPOC. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. clorura de calciu . c. astmul cardiac. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. 1011. se insoteste de tulburari endocrine. c. b.infiltrare predominant portala.In tratamentul astmului bronsic. 1016. b. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. c. clorura de natriu . c.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. 1013. 1012. b. 1010. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. c. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. antidepresive. nu apare in principal la femeia tinara. Pentru a evita greselile fatale.b. nu evolueaza in puseuri. in doza de 250. cu predominant plasmocite. . este mai frecventa la barbati. este simptomul esential. 1015. celule mononucleare. in conduita de urgenta. poate lua o alura colestatica. sedative.400 mg subcutanat. c. b.. b. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. limfocite si b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. clorura de potasiu . hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. c.

hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. necroza ischemica a unei portiuni de miocard.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. b. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. 1019. c. absenta miscarilor respiratorii normale. c. 1021. c.20 respiratii / minut. pregatirea pastrare si utilizare lor. 1020. limfatica si hematogena.c. 18.. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte. b. 1022. in doza de 400-500 mg intravenos.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a.bronhogena. refuza internarea bolnavilor contagiosi. c. 14-16 respiratii / minut. 1017.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. aeriana. b. b. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. dispnee variabila ca intensitate. junghi toracic submamelonar sau posterior. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. c. dispnee zgomotoasa. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de . c. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. b. b.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. 16-18 respiratii / minut. obstructia brusca a inimii drepte.

1024.. b. b. endocrinologice. bronhopneumonie. 1027.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. dezinfectante.. b. întepatura. hemoragie digestiva .Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. afectiuni reumatice. 1028. nou-nascuti. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. aplicarea de antiseptice.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. c. soc hipovolemic b. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. masuri de igiena spitaliceasca c. infectie. stimularea sîngerarii locale. c. b. 1026. b. afectiuni alergice. nefrita. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. clatirea cu apa. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029.1023. c. taietura) ce atitudine luati? a. c. terapie intensiva. osteoporoza. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. spalarea cu apa si sapun sau detergent. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. interesarea epidermului si partial a dermului b.

06. anul 1995.Urgente medico-chirugicale . a c c b c c b b . G. 578/30.Mozes C. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . Bucuresti.Editura Medicala.2003 . 1. Medicala.c.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. 5. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. Bucuresti 1999.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti.Mihailescu M . paralizii 1030. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical .C. anul 1999 . escare.. Chiru. 984/1994 .Editura medicala. Bocarnea . .F. 3. urmata de confuzii. 7.Chirurgie pentru cadre medii . .Sinteze .Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord. 307/2004 . Partea I. 2. Bucuresti 2001 . 6.Legea nr. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. Viata Medicala Romaneasca 2003.privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. pierderi de cunostinta. . Borundel .Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Cison Anul 2001 .Titirca L. .2004. 8. nr. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.Titirca L. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .Boli infectioase si epidemiologie . Chiru si L. 4.Ed. . publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.C.

10. 23. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 27. 13. 33. 15. 22. 12.9. 25. 32. 28. 24. 17. 11. 18. 21. 30. 20. 31. 26. 14. 19. 16. 29.

41. 35. 52. 58. 54. 56. 50. 43. 45.34. 46. 55. 40. 47. 42. 37. 36. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 49. 38. 53. 39. 48. 57. 44. 51.

66. 70. 61.59. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 82. 65. 74. 60. 68. 63. 80. 69. 83. 76. 75. 78. 64. 67. 77. 71. 62. 81. 79. 73. 72.

96. 99.84. 93. a 102. 90. c 101. 86. 94. 88. a 105. a 106. 95. a 104. 98. b 103. b 108. 87. 91. 97. 85. 89. a 107. a . 92. a a a a b b a c b c b c a b b c 100.

a 127. a 110. a 124. b 117. a 115. a 113. a 114. b 133. b 125. c . a 119. a 116. a 128. a 120. b 129. b 131. b 111.109. a 118. b 123. b 126. a 122. a 112. b 121. b 132. a 130.

b 145. b 147. a 143. a 141. a 158. b 137. b 140. c 139. b 150. c 151. c 155.134. b 136. a 138. b 157. b 135. a 149. b 153. b 148. a 152. c 156. a 144. c 154. a 142. c 146. c .

159. b 182. c 181. b 183. a 178. c 177. c 168. b 171. a 164. c 163. b 176. a 173. c 166. b 162. a 167. c 175. b 174. a 172. b . a 169. c 179. b 170. b 180. b 165. a 161. a 160.

a 208. c 206. b 191. a 205. a 185. a 187. c 196. a 203.184. b 202. a 190. a 193. a 194. a 188. c 186. a 197. c 192. b . a 199. b 189. b 204. a 207. b 200. c 195. c 198. a 201.

a 231. a 210. a 213. b 227. b 216. b 223. a 232. c 221. a 211. c 229. c 224. b 218. b 217. c 225. b 215. b 230. a 219. a .209. b 212. b 214. b 228. b 220. a 233. a 226. c 222.

b 237. b 246. a 242. c 253. b 257. b 247. c 241. a 250. b 249. a 245. b 252. a 235. a 243. a .234. b 255. b 240. b 258. c 251. a 254. a 239. b 238. a 244. b 256. a 236. b 248.

a 277. a 260.259. c 272. a 262. c 276. a 278. a 273. a 267. a 265. c 275. a 271. c 281. c 270. c 283. c 268. c 263. c 280. a 261. a 264. c 282. a 269. b 279. a . c 266. c 274.

284. a 288. a 300. b 290. c 287. c 303. a 293. a 306. b . a 305. a 291. c 289. a 308. b 285. a 299. c 294. b 292. a 297. a 298. a 296. a 286. a 301. c 304. a 295. b 302. a 307.

a 327.309. a 324. a 330. b 332. b 311. a 333. a 321. b 331. a 310. a 325. b 314. a 315. a 317. b 322. c 320. b 329. a 316. a 312. a 326. a 318. c . b 328. b 319. b 313. c 323.

a 353. a 342. c 357. b 355. a . a 338. b 335.334. c 349. a 356. c 336. a 339. a 344. c 347. a 348. c 345. a 354. a 346. a 341. b 337. a 351. b 343. b 358. a 352. b 350. a 340.

359. b 382. b 374. b 381. a 366. b 363. c 367. b 371. b . a 364. b 376. a 360. b 377. a 362. b 378. c 365. a 361. b 369. a 373. a 372. b 375. b 379. a 380. b 383. a 370. a 368.

c . c 391. b 388. b 397. b 392. a 403. c 390. a 408. b 395. b 407. a 386. b 405. a 406. b 398. c 393. a 394. c 396. a 400. a 387. c 404. c 401. c 389. b 385. c 402. a 399.384.

c 417. a 419. c 410.409. a 421. b 413. b 411. c 429. a . a 420. b 428. a 426. b 423. b 415. a 433. c 418. c 412. c 427. c 431. a 424. b 414. a 425. a 432. b 430. b 422. c 416.

c 456. a 441. c 447. a .434. c 453. c 440. a 449. c 446. a 445. a 452. a 448. b 454. b 438. b 450. a 435. c 439. c 444. a 436. b 455. c 442. a 458. b 437. c 457. a 443. a 451.

a. c 462. b 470. a. a. c 473. a. c 467. b 460. b 472. a. c 478.459. b. a. a. c . c 463.b. b 480. a. a. b 471. a. b 481. b. a. c 475. a. c 476. c 465. b 468. b 477. a. b. b 479. c 474. b. a. b 464. c 461. c 466. a. a. a. c 469. a. b 482. c 483.

a. a. c 493a. c 487.a.a. a. c 501 a. b. a. c 502.b. a. c 490. b 499 a. a. b 494a. c 498. a. c 489. b . c 496. b 504.a. b 485. c 488. c 506. b 491. a. b 492. c 486.484. b 508. b 497. c 503. b. b.a. a. b 500 b.a. b 507. a. c 505. b 495. a.

a. b 516. b 510.c 520.c 533 a.c 525. a.b 519.a.b 521.b . a.c 526. a.c 528. a.c 527.c 530. b 515.a.509.a.c 532 b.c 518. a. a. a. b.c 529 a. a. b 512.b 524. a. b 514. a. c 511. a. b 517.b 523 a.b 531 a.b 522. b. c 513.a. a. a.

c 547 b. a.c 542. b.c 535.b 553.c 537 b. a.c 536 a.534.b 549 b.b 558 b.c 538. a.b 556. a. a.b 551 a.c 546.c 545.c 548. b.c 557 a.c 555. b.b 543 b.b 554.c .c 540 b. a. a.a. a.b 552.c 550. a.c 541 a.c 539. a.c 544 b.

b 581. b. a.c 582.a.c 560 b. a. b 562.a.b.c 568.c 567.b 572.c 575.c 566.a.a..c 580.a.a..b 579.b 563 a.b 571. a.a.b 578.c 561.b 573.559.b 583.a. a.b 565a. a.b 574.c 570.c . a.b 576 a.b 569 a.b 577.b.a. b.a.b 564.

a.584. a.a..ab 592a.c 603.a.a.a.b 604 a.b 606.a.b .c 596.b 594.b 608.a.b 595.c 591.b 586.b.. a.a.b 590.a.a.a.b 599.b. a.b 593.b 588.b 589.b 600.c 585. b.b 607 a .b 587.b 601.c 597.b 605. a.a.a.a.b 602.c 598..

b 611 a.b 615. a. 630 b. a. 618. 625 a. 628. 627.609. c.a. a.c .b. 632. a.b 619. a. 624. b. 622.b.b 616 a.b . a.b .b 612. a. a.b. 623. b . 629 b. a. c. 631.b 620 a.b 610.b 614. a.c. c. b 613. 633 a . 626 a.b 621 a.a.a. b . c.b 617 a.a.a.

b 650.c 651 a.b 644.b 654.b .a.a.b 635.b 637a.634 a.b.a.a.c 649.a.c 656.a.a.b 646 a.a.c 655.b 652 a.b 647a.c 657.b 643 a.c 641 a. a.b 639.b 653.c 658.c 638 a.a.b 640.b..b 642 a.b 645.c 648 a.b 636 a.a.

b 675 a.b 665.a.c 662.b 676.a.b 681.b 683. a.b 668. b..a.a.a. b 671 .b 666 a.b .b 664.a.c 660.b 672.c 661.c 673 .b 678 a b 679.b 663 a.b 682.b 674 a.a.b 667.b 669ab 670 a.a. a.a.a.b 677 a.a.a.b 680.659 b.

c 690.a.b 702a.a. a.684.c 700 a.b 707 a.b 685.a.c 692 .c 706.b 687 a. a. a.a.b 698.a.a.c. a. b.b 694.a.b 686 .a.b 691 b.a.c 696.b .c 695.b 701. c 697. 699.c 689 b.b 703.c 688.a.b 704a.c 708 a.c 693.c 705 b. a.

c 724 .a.c 720.b 726.a.a.b 733 a.b.a.c 716 b.c 711.b.b 719.b 723.c 721 a. a.c 710.709 b.a.b . a.b 712 a.a.a.c 727 a.b 722.c 713 a.c 714.a.b 731.b 729 a.b 725.c 717 b.a.. a.b 730.c 715..b 732. a.c 728.c 718 a.

.c 742.c 738.c 737 a.a.b 739 a.c 743. a.a..b 741 . b.c 753.a.c 745..c 749 a. a..b 754. a.b 747 .a.c 748.b 746.b.b .b 736.c 752 .b 735.a.a.a.b 740a.a.b.a.a..c 751 .b 744.b 750.b 756.734 a.b 755.a.a.

...c 781 .c 777 .b 772 .c 763. a.a.b.a... b.c 764 .a.b 779 a. a.:a.c 758 . a.b 774 .b.b 775.b 780 .b.b 765. .757.c 762.c 771 . a.b 776 .b.c 760 a.a.a.c 768 .b 773 .c 770 .a..b 767 a.c 769 b.b.c 778 .b 759b.b 761 b.b 766. ab .a.

a.b 799 . b. b. b.b 798. a.c 796. a.b. a.c 795. a.b 800 .b 787.b 806.c 803 .a.b 783 a.b 791 a.b 801.b 797 .782 . a.c 805 a.b.c 802..b.b 789.c 788. a.a.b 790 . a.b 784. a.b 794 .b 793 .c 785.b 792 a. b. a.c . a.a.b 804 .c 786.

a. bc 815 bc 816 .c 810 .b 831 .a.c 809 .a.b 821 a.b 820 .a.a.ab 813 .a.a.b 830 .c 828.ab 814 .c 819 a.a.c 825 a.c 822 .ab 811 .807 .c 808 .bc 812.b 817 .b.c 827 b.b 824 .a.b 826 .c .a.c 829 .b 818 a.a.c 823 a.b.

c 842. b.c 856 b.c 849 .a.b 836.c 833 .b 853 . a.c 840 b.a.c 846 .b.c .832 .a.a.c 837. ac 834 b.a.c 847 a. b.c 845 b.a.b.b 851 a.c 850 .c 841 b.c 855 .b 843b.b.b 839 a.c 844 b.c 848 .c 854.b 852 .c 838 a.c 835 a.

c 876 .c 861.b.a.c 871 a. c 874 .c 867.c 860 .ab 880 .c 879 .c 878 a.857 .b 877.c 865 a.b 869 a .b 870 . b.a. a.a.b.c 866 a.b .b.c 881. b. a.c 872 bc 873.c 864 b. a.b.b 863 b.c 862 a.c 859 a.c 858 a.c 868 a.c 875 .

c. a.c 887 .c. 898 a. . c. 906 b. a.c 888 . a.a.b 899 . 902.b. c 893 .b.882 a.b 883.b.c 885.b. c. b. 892 . c. b.c.c.b 891 . b. b.c 886 . a. 905 a.c 884 .b 890 a. 901 .b. 896 a. 900 .c 903 b. b. 897.a. . b. 904 a. b.c. c 894 a b 895 .a.c 889 .

c .a.907 a. a. a. b 914. b 911.c 926 a b 927 b.c 929 . a.a.b.a.c 915 a.c 919 a.c 931 a. a.c 909 .c 913 a.c 925.b 910 . c.c 917.b 922 a. 908 b.b 916.b 920.c 928 b.c 921.a.c 924 a.b 930.b 923 a. a.a.b 918 b. a.b 912 .

a.c 936 .c 939.b.a.b 941 .b 953 .b.c 943 .c 945 a.c 944.a.c 956 .b 948.a.a.c . b.b 954 a.c 952. a.932 a.b 934 .b 950.b 933.c 955 .a.c 942 .a.a.b.c 937 a.c 935. 951 b.b.b 947 . a.b 946.b 938.a. a.a.c 940 a.a. a.c 949.

b 976 a.b 975. a.b 979.c 963.b 958 .b 960 .b 964 a. a.b .c 973 a.b 971.b 961 b.b 965 .b 972 a.b 966 a.a. a. b.a.b 974 a.a.c 968 b.b 967 b.a.c 969.c 978 a.b 981. b.b 980 a.a. a.957 a. a.c 962.c 970 .c 959 .b 977.a.

b 993.c 988. a.a. b.b 1000. a.a.b 996.b 990 b.c 1003 b.c 991 a. a.c 984 a. a.c 995.c 986. a.b 1001 a.b 998. a.c 1006 a.b 987.c 983 b.c 1002 .b 994.c 1004 a.b 999.a.a.982.c .b 992.c 1005 b.b 997 a.a.a.b 989.b 985. a.b.

a. b. a.a.c 1022. a.b. a.b 1019 .c 1017.b.c 1026.a. b 1011.a.b 1013 .b 1024 .1007 a. a.c 1020.c 1030.c 1016 a.b 1028 a.a.b 1018 a. b. 1015.c 1025. a.a.c.c 1009 .b 1027.b 1029.c 1021.b 1023.b .c 1014.c 1012.a.a.c 1010. a.c 1008. a. b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful