SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

varsaturi. rinichiul functioneaza normal. compresiune digitala pe plan osos 25. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.24. febra. peste pansamentul de la nivelul plagii c. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. aplicarea unui garou c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. este localizata in hipocondrul drept. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. anxietate. Melena este un scaun: a. dispnee b. aspect de zat de cafea 27. 28. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. frison . ischemia miocardica b. bradicardie. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. urina este hiperconcentrata. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. 26. rosu-aprins b. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. negru ca pacura c. mentinerea masei circulante in limite normale c.

32. Hemostaza spontana este: a. antispastice b. 34. tulburari de tranzit b. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. . etapa volemica. semnul Murphy prezent c. etapa de refacere a fierului b. etapa hematologica c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. nitroglicerina c. 35. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. oprirea definitiva a hemoragiei.c. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. administrarea de antibiotice c. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. administrarea de opiacee. tubajul duodenal b. transpiratii reci. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. Hemostaza provizorie este: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hipertensiune arteriala 30. oprirea definitiva a hemoragiei. morfina 31.

In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. La un pacient cu hemoragie. colebil c.36. sangele este aerat . hematemeza b. mialgin 41. 60 mm Hg 38. 39. 140 mm Hg c. papaverina b. nitroglicerina c. contine resturi alimentare b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. 100 mm Hg b. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. hemoptizie. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. hematurie c. etapa volemica b. etapa hematologica 37. etapa de refacere a fierului c. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. fortral b. morfina 40. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a.

Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. 47. durere in etajul abdominal superior intensa. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. violenta. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. endoscopia gastrica c. hipertensiunea arteriala polipnee b. 45. Hemoragia: a. 44. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. continua. hemoragii oculte. colica biliara . 43.c. apare in timpul unui efort de varsatura. ulcerul perforat. 42. VSH crescut b. colicii renale b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. "ca o lovitura de pumnal". cu iradiere in spate. ulcerul stenozant b. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. durere in epigastru. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. infarct de miocard. colicii biliare c. 46. cu iradiere in umeri c. colica biliara c.

bradicardie c. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere violenta in epigastru b. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. Simptomele litiazei biliare sunt: a. tendinta la lipotemie in ortostatism. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. 53. durere "lovitura de pumnal". Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . traumatismul cailor biliara. hipertensiune arteriala b. cancerul gastric c. ulcerul aton b. rectocolitele ulcerohemoragice b. 52. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. tensiune arteriala normala. durere in etajul abdominal superior c. hemoroizii. 48. 49. bradicardie. 51. albicios format din leucocite. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. 50. galben citron reprezentat de plasma c.c. varice esofagiene c.

nu are legatura cu alimentatia. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . agitatia extrema c. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. 58. explectoratie sanghinolenta c. varsatura sanghinolenta b. almagel b. 57. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. stenoza pilorica. chinidina c. meteorismul b. la 30 de minute dupa masa c. midocalm. varice esofagiene c. "abdomen de lemn". 56. Hematemeza este: a. la 3-4 ore dupa masa b. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. scaun sanghinolent 55. 59.c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. Durerea in ulcerul gastric apare: a.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

grupa AB(IV). grupa 0(I) 84. In metoda Beth-Vincent: a.c. cianoza. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . grupa 0(I) 83. In metoda Simonin cunoastem: a. tahicardie. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. grupa B(III) c. 81. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa AB(IV) c. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 80. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. grupa A(II) b. hipotensiune. 82. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. grupa A(II) b. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa 0(I) b. grupa B(III) c.

Aglutinele anti-RH: a. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. pentru delimitarea celor 3 zone. grupa 0(I) RH pozitiv b. grupa B(III) RH pozitiv. de conservare c. nu exista la cei cu RH pozitiv c. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. anticoagulant b. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml.b. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. 86. temperaturi sub 16 grade Celsius . 88. aglutina cat si aglutinogenul c. nu exista la cei nu RH negativ b. 85. 89. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. exista in ambele situatii. 87. grupa A(II) RH negativ c.

37 grade Celsius. 20-25 grade Celsius b. dupa 20 de minute c. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. 16-18 grade Celsius c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. 90. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 91. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. de culoare galbuie. socul prin arsuri . Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. 92.b. asezata pe peretii flaconului. 94. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. 93. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. temperaturi in 20-25 grade Celsius. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. dupa 30 de minute b. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. dupa 60 de minute. spongios.

Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta b.b. fistula biliara c. ciroza hepatica. hemocolecistul. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. prin microstaza creata de modificari distrofice b. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. 97. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. dischineziile biliare c. 99. calcul de carbonat de calciu . 96. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. 98. 95. stenoza pilorica b. ileus biliar b. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. litiaza biliara. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. cancerul gastric c.

bolnavi astenici b.600 ml c. 300 . 103. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.1500 ml b. .1000 ml. bolnavi hipertensivi. Hematuria: a. 600 .400 ml. 200 . apare in socul hemolitic c. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 102. renali cronici este: a. 100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a.3000 ml c. calculi micsti c. 1000 . bolnavi anemici c. calcul de colesterol. 750 .1000 ml b. 101.b. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. 2000 . Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi.

bronhiile mari si mijlocii. Bronsita acuta . cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. rinoree mucopurulenta. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. edem corneean. durere. . 109. fotofobie.104. 106. pneumonie. Bronsita acuta este: a. b. c. 107. b. lacrimare. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. c. scaderea acuitatii vizuale. gripa. b. hidroree. 108. senzatia de infundare a nasului. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. 105. tot arborele bronsic . c. dilatatia bronhiilor. eczema. nu intereseaza frecvent traheea. b. b. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. c. stranut. c. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a.

c. interesind frecvent traheea. faza de coctiune. b. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. c. are 2 faze de evolutie. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. acuta sint: 111. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. insotita de cresterea secretiilor bronsice. codenal. tuse. Bronsita acuta: a. expectorante. faza de coriza. c. 1-5 zile. c. dureaza 1-2 saptamini. b. faza de cruditate. faza de cruditate. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. . faza de coctiune. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 110. 2-3 zile. faza de vindecare. faza productive. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. b. permanenta sau intermitenta. 113. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. Simptomatic. c. tuse. catar rinofaringian. b. 112. calmante ale tusei.b. 3-6 zile. 114. convalescenta.

emfizem pulmonar si bronsita acuta. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. b. In a. este o boala usoara si frecventa. c. c. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . bronsita cronica: . 116. bronsita acuta. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. astm bronsic. c. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. un loc primordial il ocupa: a. urmatoarele afectiuni: a. b. 120.c. 3 ani consecutiv. astm bronsic si fibroza pulmonara. Alergia din bronsita cronica: a. dispneea nu creste progresiv. b. cianoza apare precoce. nu este un factor cauzal. c. b. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. b. infectia. 117. alergia. 119. cresterea VEMS. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. factorii iritanti. emfizem pulmonar si bronsita cronica. astm bronsic. Bronsita cronica: a. 118. c. bolnavul este de obicei afebril. 115.

hipersecretie de mucus. ireversibila a calibrului bronhiilor. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. edemul mucoasei bronsice. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. . c. b. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. hiposecretia si spasmul. Bronsita astmatiforma. extins si la bronhiolele distale. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. eritemul mucoasei bronsice. este precedata intotdeauna de crize astmatice. relaxare bronsica. b. 121. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . scaderea secretiei de mucus. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. b. hipersecretia si spasmul.c. c. care induc bronhostenoza: a. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. 122. 123. c. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. care arata ca: a. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. reducerea generalizata. c. procesul este difuz. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. 124. complicatie a astmului bronsic are una din . b. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. b. 125. c. urmatoarele caracteristici: a. reducerea generalizata. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. inflamatia mucoasei bronsice.

129. c. este constanta. c. 131. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. In tratamentul astmului bronsic. are urmatoarele caracteristici: a. corticoterapia: a. 128. nu prezinta riscuri. este tratamentul cel mai eficace. administrata pe cale orala. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. 130. b. aparitia sputei viscoase. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. peste 24 de ore. treptat. de citeva minute sau ore. Modificarile patologice caracteristice. b. . albicioase( perlata). pot aparea: a. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. b. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. b. are urmatoarele caracteristici : a. 127. este constanta. nu se administreaza in formele grave. este inconstanta. c. aparitia cianozei. pina la citva minute. c. de citeva secunde . Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. insuficientei respiratorii cronice. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. polipnee si transpiratii profuse. b. este inconstanta. c.126.

c. b. 132. retentia de oxigen.b. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. c. Simptomatologia in insuficienta acuta. restabilirea permeabilitatii bronsice. 137. Encefalopatia respiratorie din cadrul. c. insuficientei respiratorii acute. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. c. bradicardia. b. cu substante bronho dilatatoare. nu este o urgenta medicala majora. nu depinde de : a. interventia de reanimare. hipertensiunea arteriala. apare: a. in insuficienta respiratorie acuta. 133. urmareste: a. 136. b. cind domina cresterea oxigenului in singe. cind hipercapnia este pronuntata. 135. prin dezobstruare bronsica. c. excesul de oxigen. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. b. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. brusc. Ca fenomen compensator. c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. b. . lipsa de oxigen. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. 134. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. variabil. in urmatoarele situatii: a. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. este contraindicat. tahicardia.

cind apare polipneea. c. se adreseaza cauzei. obstruarea cailor aeriene. au urmatoarele caracteristici: a. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. gimnastica respiratorie. Cauza cea mai frecventa de asfixie. c. aplicate in insuficienta presupun: a. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. masuri terapeutice adresate oricarei . b. 139. nu comporta: a. b. o reprezinta: a. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. masuri terapeutice generale. 141. c. masuri terapeutice adresate cauzei. cind hipoxemia este redusa. a. 140. 142. Masurile terapeutice generale. masuri terapeutice speciale. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. introducerea policelui in gura bolnavului. infectiile respiratorii. consta in: din repiratorie acuta. din cadrul insuficientei respiratorii acute. in insuficienta respiratorie acuta. nu sint obligatorii. Masurile terapeutice speciale. c. vaccinare antigripala. asezarea bolnavului in decubit dorsal. b. b. c.insuficiente respiratorii acute. pneumotoraxul. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. b.b. insuficienta respiratorie acuta. 138. c. .

frison . in sindrom de condensare pulmonara. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. c. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. raluri sibilante si ronflante. la 3-4 zile de la debut. in zilele premergatoare. c. 147. b. la 1-2 zile de la debut. In pneumonia pneumococica: a. bolnavul prezinta poliurie. 148. tetraciclina.143. Antibioticul de electie. apetitul este crescut. 144. viteza de sedimentare mult incetinita. cind nu se poate deschide gura victimei. b. c. b. pune in evidenta. numai cind victima nu este constienta. hipofibrinemie. b. vibratii vocale diminuate.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. prin intermediul canulei. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. b. c. c. c. incepind din ziua a doua: a. temperatura se mentine " in platou". se practica: a. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. 149. 145. Perioada de stare a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. la citeva ore de la debut: 146. leucocitoza cu polinucleoza. b. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. Respiratia " gura la nas" .

151. 155. are de obicei o evolutie cronica. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. interesind cu precadere plaminul. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. la nivelul cordului. afecteaza organismul in intregime. c. Tuberculoza pulmonara are a. b. b. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. 153.b. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a.contagioasa. penicilina G. c. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. este provocata de bacilul Koch. are de obicei o evolutie acuta. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. semne clinice constante. c. este o boala infecto. contaminarea se realizeaza: a. b. la nivelul pleurei.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. c. c. este provocata de pneumococ.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. pe cale aeriana. frecvent pe cale digestiva. b. 152. b. 154. c. urmatoarele caracteristici: . b. are de obicei o evolutie acuta. ampicilina. nu afecteaza organismul in intregime. 150. In cazul tuberculozei pulmonare. reactii la tuberculina negative. leziuni anatomice. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar.

156. lichid cefalorahidian. 161. durerile toracice. c. brusc. limfatica. b. singe. caverna. c. tusea. generalizat. c. intens. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. lichid cefalo-rahidian. infiltrate pulmonare.c. intotdeauna acut. b. bronhogena. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. 159. 160. urina. In tuberculoza secundara. la nivelul plaminului. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. b. 158. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. 162. asimptomatic. b. expectoratia. 157. noduli pulmonari. b. Simptomul a. bacilul Koch se pune in evidenta in: . In tuberculoza pulmonara. c. b. c. precizat datorita frisonului unic. expectoratie. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. hematogena. c. In cazul tuberculozei a.

167. 168. b. administrarea de miofilin. citeva ore. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. dispneea. coronarita. 164. febra. b. c. durerea. ateroscleroza coronariana. ca o" gheara. citeva minute. incetarea cauzelor. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. dispneea. durerile toracice. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. Simptomul a. procese laringotraheobronsice. restrictiv. Cauza principala a anginei pectorale este: a. 1-2 zile.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. Caracterul durerii din angina a. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. tusea seaca. c. administrarea de nitroglicerina. c. arsura sau sufocare". constrictiv. b. b. continuu. c. c. 163. b. 166. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . b. c. 165. b.a. procese pulmonare si pleurale.

propanolol. 172. Durerea din angina pectorala a. c. b. b. b. nu este insotita de anxietate. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. plosti urinare.obstruarea brusca aunei artere carotide. peros. 174. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. 175. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. b. 171. c.169. c. plagi . Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. nitroglicerina. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. obstruarea brusca a unei artere coronare. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. are urmatoarele caracteristici: 170. c. obiecte . b. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . intravenos. nitropector. 173. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. inflamatia miocardului. b. Infarctul miocardic este: . dureaza peste 15 minute. Ce este dezinfectia? a. c. iradierile nu sint obligatorii. c. sublingual.

12 h dupa debut . una de debut. c. o perioada de debut. c. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. de debut si de convalescenta 178. b. 177. 180. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. dureaza 8-10 zile . b. apare din primele ore. aortita luetica . c. b. 179. de stare si de convalescenta c. ateroscleroza 90 . Febra in infarctul miocardic a. b. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. apare la 6 . scade dupa o luna. c. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. de stare si de convalescenta . b.a.95 % . Leucocitoza in infarctul miocardic: a. . Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. ramane constanta timp de 1 saptamana. leucocitoza . coronarita reumatica . o forma clinica a cardiopatiei ischemice. este de obicei moderata. o perioada prodromala. o perioada prodromala.

tabagismul. c. c. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . c. 184. pana la maxim 20 minute. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.b. Manifestarile clinice ale EPA sunt : . cardiopatiile valvulare. tulburarile de ritm ale inimii . b. in regiunea toracica anterioara. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian .ul in infarctul miocardic a. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. b. hipertensiunea arteriala . in umarul stang. mese copiaose . 185. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. b. diabetul zaharat. b. c. b. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. emotii. nu dispare la administrare de nitroglicerina . 182. tulburarile de ritm.i). un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. apare dupa efort. dureaza 2-3 minute. c. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. se normalizeaza in 3-5 zile. 181. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. LHD . cresterea fibrinogenului . 183.

ventilatia mecanica. 190. prelungirea timpului pana la internarea in spital . . . b. se administreaza : a. c.m. b. leucocite.a. radioscopie toracica. b. . 191. VSH. tegumente uscate. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . tuse uscata in prima faza. c. Conduita de urgenta in IMA este: a. morfina . instituirea regimului igieno-dietetic. ambele. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . BPOC. b. palide. 187. ECG) b. b. glicemie. i. apoi cu sputa spumoasa rozata. 189. efectuarea examinarilor (transaminaze. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. morfina i. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. c. mobilizare precoce. c. 188. aerata .v.v. emisiunea de sange.m. i. Insuficienta cardiaca este : a. bradipnee. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. pozitia trendelenburg . turgescenta jugularelor. c. AVC. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . mialgin i.

atrofii musculare bilaterale si simetrice. 194.c. c. oprirea miscarilor respiratorii. pastrarea cunostintei. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. afectiune de obicei congenitala c. dificultatea de a decontracta muschii b. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. toracice si abdominale. c. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. mobilitatea globilor oculari. HTP . gripa. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. 193. b. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. c. b. introducerea unei pipe Guedel. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . c. aspiratia. 195. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. curatirea orofaringelui. b. Polimiozita este o: a. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. hTA . imposibilitatea de a expulza intreaga 192. absenta pulsului la artera carotida. valvulopatii dobandite si congenitale. slabiciune progresiva . interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita.

o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. cu aspect polinevritic.a. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. dificultatea de a decontracta muschii 198.Poliomielita anterioara cronica este: a. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. atrofii si tulburari de sensibilitate. radicular sau trunchiular. tulburari sfincteriene si genitale. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. o boala cronica si progresiva 202. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. slabiciune progresiva . bilateral si simetric . . o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. 10-20 ani c. sindrom senzitivo-motor. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. b. 40-60 ani 201. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. c. c. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. b. 20-40 ani b. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului.

în special a policelui b. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. Nevritele se datoresc: a. nespecific (vasodilatatoare. consta în Roentgenterapie c. tulburari motorii. în accidente vasculare cerebrale. unui proces inflamator local 205. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. b. forta musculara de obicei diminuata mult . apare mai ales vara si toamna. fracturi de rahis. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. deviatia gurii spre partea sanatoasa. tumori cerebrale si medulare. sindrom de neuron motor periferic. 208. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. compresiuni (fracturi. scleroza laterala amiotrofica. imposibilitatea de a fluiera. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. masuri de igiena). mielite. 206. senzitive si trofice c.203. eventual chirurgical sau ortopedic b. Plexitele se caracterizeaza prin: a. unui tratament insuficient c. unor viroze. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. deficit motor la nivelul degetelor. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. în primul rând etiologic. 207.

mai frecvent la femei în perioada de menopauza.neuroleptice.tulburari de memorie. regim alimentar bogat în vitamine. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. indispozitie . c. vâjâituri în urechi. tulburari în sfera activitatii si vointei . b. lent. abatut. 2-15 ani b. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. 1-2 ani c. stare depresiva. idiotie încetinita. Vit. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. sarac în substante azotoase. administrare de hormoni (foliculina). în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. de atentie. insomnie. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. Mecopar. b. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. semne de paralizie faciala. b. tonice cardiace. Gerovital. vitamine 213. accese periodice de manie sau melancolie. lipsa de imbold în activitate. B6. semnul Babinski prezent. iluzii verbale. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. c. 210. b. tulburari de memorie. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. 10-20 ani 211. tranchilizante. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. ameteli. halucinatii auditive. vorbeste în soapta. dispozitie trista. anxietate cu idei delirante. astenie. 212. tulburari digestive. dezorientare. tratament cu antibiotice. c. c. odihna.b. prin tulburari nevrotice: cefalee.

organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. profunzimii arsurilor . plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. hemoragia digestiva. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. nu se complica c. Nefrita acuta. arsura de gradul II c. arsura de gradul I b.214. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. terminatiile din derm sunt distruse c. cu soc hipovolemic b. embolia pulmonara. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. cu soc toxico-septic 215. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. bronhopneumonie. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. socului hipovolemic c. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. de aceeasi intensitate b.

primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila.P. concomitent cu îndepartarea hainelor. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c.5 ml b.P. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a.219. oxigenoterapie c. În cazul unui accident colectiv. traheostomie . A. se considera perioada optima pentru grefare: a. primele zile de la producerea arsurii b.T. arsii cu leziuni combinate 220. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. accidentatii agitati b. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. anestezie a cailor respiratorii superioare. ser antitetanic 3000 U c. A. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. dezobstructia cailor respiratorii b. oricând. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c.T. A si ser antitetanic 3000 U 221. a treia saptamâna (14-16 zile) c. efectuarea tratamentului antisoc. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223.A 0.

se va practica: a. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. local. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. excizia completa a escarelor b.224. II . ser fiziologic. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. nu au caracteristici speciale. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. bicarbonat de sodiu c. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. actionând si dupa accident. apa oxigenata b. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. amoniac 1%. La arsii cu leziuni circulare pe membre. excizia partiala a escarelor c. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. incizii de decompresiune. cloramina. se vor folosi: a. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. În cazul electrocutarii. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. apa sterila 228. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. escarele se formeaza lent. se produc arsuri de gradul a.

c. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . schimbarea pozitiei in pat. c. b. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. suprimarea presiunii. III c. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. IV 229. b. mobilizarea precoce. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. b. reinterventie chirurgicala 230. In profilaxia escarelor postoperatorii. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a.b. Ea urmareste: a. b. se practica: a.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. c. c. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua.

se face aspiratie gastrica. b. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. b. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. c. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. b.234. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236. b.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. c. c. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. b. b. c. c. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a.

Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. b. c. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. diabetice. c. decubit lateral stang decubit dorsal . sonda de aspiratie gastrica. terapia socului. la persoane obeze. b. intra . b. c. b. golirea preoperatorie a stomacului. asfixiei. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242.si postoperator 241. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. b. c. c. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei.240. preoperator postoperator pre -.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. b.

repaus vocal.In abcesul fesier. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. c. aparut in postoperator. tratamentul este chirurgical: a. aerosoli.c. antitusive. antitusive. aerosoli.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. c. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical. c. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. consta in: a. decubit ventral 246. c. repaus vocal. comprese reci in jurul gatului. b.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. b. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. b. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251. c. b. b.Tratamentul profilactic in infectia urinara.

Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c.a. starea generala.ului este obligatorie: a.Colangiografia exploreaza: a. dupa iradieri severe. splenesctomii. barbatii intre 30 si 50 ani c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase . aplazie medulara.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. leucemie acuta 257. rezultatul hemoleucogramei b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. traumatisme abdominale c. femeile peste 50 ani b. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. femeile intre 30 si 50 ani 252. culoarea tegumentelor.Determinarea grupului sanguin si Rh. la toti bolnavii chirurgicali c. sediul durerii c. dupa hemoragii. vezica biliara c. numai la bolnavii cu hemoragii 256. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. traumatisme osoase usoare b. colonel 254. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. rezultatul leucogramei 253.

nici nu se inrautateste: a. se externeaza pacientul c. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. ale ficatului b. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.La hemoragia interna "in doi timpi". tinut sub observatie si tratament. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. hemoragia intra.258.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. intereseaza si deschide peretele abdominal b. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. stare generala usor alterata c. nu intereseaza peretele abdominal c. c.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. produce leziuni viscerale. timpul intai consta in: a. nu arata nici o modificare 261. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b.sau subcapsulara b. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. ale splinei 263. sangele curge liber in abdomen 264. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. nici nu se amelioreaza. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. ale pancreasului c. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a. b. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c.

tripsinogen 267. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. disparitia matitatii hepatice. caracterul durerii. bolnavii cu ulcer perforat c. caracterul durerii si fenomenele digestive c. antecedente ulceroase b. hemoragie "in doi timpi" b.Diskineziile biliare reprezinta: a. tulburari date de parazitozele intraveziculare b.a. autodigestia pancreasului 268. leziuni parietale 269. amilaza c. bolnavii subponderali b. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. tripsina b.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. necrozarea pancreasului c. caracterul durerii si fenomenele digestive c. adultii obezi 266.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c.Apendicita acuta are un singur tratament: .Colecistita acuta este: a.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. tulburari ale cailor biliare c. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. hemoragie interna lenta c. inflamarea pancreasului b.

antialgice majore (morfina. in organele din vecinatate b. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. cresterea K+ si a ureei b. antialgice c. in peritoneul liber 276. mialgin) 275. ale colecistului b. formand asa zisul " abdomen de lemn" . apendicita acuta c. hemoconcentratia c.In evolutia sindromului ocluziv. din cauza nealimentarii la timp b. scaderea Ca+ 277. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. perforatia acoperita c.Colica biliara se instaleaza frecvent: a.La un pacient cu abdomen acut. ale colecistului si ale cailor biliare 279. ulcerul duodenal perforat . ocluzia intestinala b. se intalneste in: a. barbiturice b. scaderea Cl+ sanguin. este contraindicat sa se administreze: a.chirurgical c. chirurgical de urgenta 274. dupa o masa bogata in legume si fructe c. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. sunt: a.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. ale cailor biliare extra si intra hepatice c.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. medical b. ducand la soc. la care diagnosticul nu s-a precizat inca.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului.a. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului. medico.

lipotimie. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. dupa "racire" 287. ulcer gastro. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. antispastice. regim alimentar c. tratament medical. apendice de culoare neagra. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. cu iradiere in hipocondrul drept.In evolutia unei apendicite acute.Volvulus.281. accelerarea pulsului. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. gimnastica respiratorie b.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. peritonita acuta poate aparea: a. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. regim alimentar. odata cu peritonita plastica localizata c.ul intestinal se traduce prin: a. prezenta unui obstacol in coledoc c.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. completat cu tratament chirurgical. apendice congestionat 284. pozitionarea corespunzatoare.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: . mobilizarea precoce. interventie chirurgicala de urgenta b.Daca un bolnav se prezinta in urgenta.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. inflamatia peretului colecistic b. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a. rasucirea anselor intestinale b. paloare. ca o lovitura de pumnal. peste 6-8 saptamani.Aspectul anatomo. pancreatita acuta b. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior.duodenal perforat 282. apendicita acuta perforata c.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. avand o durere violenta in epigastru. antibioterapie. apendice marit de volum. un proces inflamator al cailor biliare 285. ne gandim la: a. cu aspect de "limba de clopot" b.

alimentare 296. dar nu a lezat nici un organ 294. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. se intervine chirurgical de urgenta c. dar a lezat si perforat mai multe organe b.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. o peritonita plastica b.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a.In ocluziile intestinale vechi. veziculei biliare 289. spitalizati si operati b. colonului c. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. se trateaza medical 293. spitalizati si tratati medical c. o tumora maligna apendiculara c. intestinale inalte .Aspectul anatomo. stomacului b.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. cu semne de peritonita instalate. bilioase c. apendice de culoare neagra. se trateaza medical si.a.In cazul unui abdomen acut chirurgical. in peritoneu. dupa racirea procesului. o inflamatie a apendicului 295. dar a lezat un organ c.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. in peritoneu. fecaloide b. varsaturile sunt: a. apendice congestionat 292.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a.Plastronul apendicular este: a. se intervine chirurgical b. in peritoneu.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a.

Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. linistirea pacientului.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. intestinale functionale 297. violenta. hidratare. este penetranta b. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. cele perforante b. semisezanda. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298. violenta 304. cele penetrante c.In apendicita acuta perforata durerea este: a. uterului c. plaga: a. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. violenta. de partea traumatismului c. intestinului mezenterial si colonului 303.b.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. stomacului si duodenului b. intereseaza numai peretele abdominal 302. perforatia peritoneului 301. clisma evacuatorie c. pancreas) c. intestinale joase c. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. de decubit lateral drept sau stang. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b. intereseaza calea biliara sau stomacul c. initiala in fosa iliaca dreapta. brusca.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. cu genunchii flectati. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. sonda de aspiratie gastrica.

Peritonita acuta difuza rezulta din: a. atitudinea de urgenta consta in: a. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere .Colecistita acuta reprezinta: a.Intr-o pancreatita acuta. se face direct interventia chirurgicala 310. a febrei. evolutia starii generale. colecistectomie cu coledocotomie 305. reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. colecistectomie b.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. a amilazemiei b. cu evolutie fara complicatii. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c. a leucocitozei. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. inflamatia acuta a peretului vezicular. spasmul reflex al sfincterului Oddi b.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. prezenta unui obstacol in coledoc c. colecistostomie c. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. colecistita acuta b. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. dischinezia biliara 307.a. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. dischinezia biliara 309.Coloratia subicterica a sclerelor.

Ingrijirea postoperatorie. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. care se generalizeaza in tot abdomenul. consta in: a. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. fara un simptom premergator. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. sucul gastric c. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. apare in hipocondrul drept. durerea epigastrica de intensitate medie. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. apare o durere vie in epigastru.In ulcerul gastric si duodenal perforat.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. dar este insotita de greturi si varsaturi b. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. patologic sau traumatic. durerea extrem de vie in epigastru. este caracteristica : a. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". cu iradiere in umarul drept. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. durere surda in epigastru. foarte iritant este: a. secundara ulcerului gastric perforat. insotita de greturi si varsaturi 314. simptomul caracteristic este: a.In peritonita acuta.311. bila 317. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. lichidul evacuat din intestinul subtire b.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. durerea extrem de vie in epigastru. cu iradiere in epigastru 315.

Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. se administreaza medicatie antiemetica b. se reia treptat alimentatia 319.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. si medicatie antiemetica c.a. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b. aplicate local: a. antibioterapie. se iau urmatoarele masuri: a. se aplica pansament foarte compresiv c. pelviperitonita 320. sac cu nisip b. compresie calda 322. plastronul colecistic b. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. dupa caz. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. peritonita genitala c. fixat de o fasa compresiva b. colecistita acuta c. punga cu gheata c. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . durerea nefarmacologice.In colecistita acuta. apendicita acuta 324. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. calmarea durerii si combaterea febrei 321. in caz de varsaturi. repaos la pat. peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a.De obicei. peritonita apendiculara b. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. regim alimentar.

antiemetice b.a. repaos la pat. tubaj duodenal.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a.Durerea intensa.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. cresterea in volum a pancreasului c. a penetrat in peritoneu. regim alimentar hidric. antispastice. proces supurativ al pancreasului 329. recoltarea probelor de sange. apendicita acuta subhepatica c. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. dar nu a lezat nici un organ b.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. calmarea durerii. analgetice. edemul sfincterului Oddi b. sangerare peritoneala c. nu a penetrat peritoneul. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330. calmarea varsaturilor. cauza care a determinat ocluzia .Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. tumora intestinala b. perfuzie. morfina. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. combaterea infectiei. carcinomatoza peritoneala 325. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. colecistita acuta b. volvulus intestinal c. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. pancreatita acuta 327. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. ora ultimei mese b.

de cand s-a instalat ocluzia 332. b. c. . chimice si mecanice.Dezinfectia urmareste : a. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. 336. 334. incheierea o data cu limitarea focarului . neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. c. tumora abdominala 333.Sterilizarea urmareste : a. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala.c.pulmonar. 335. b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. rx. coproculturi. examene clinice . tumora intestinala maligna c. prin mijloace fizice si chimice. efectuarea de catre medicul de familie . b.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. c. prin mijloace fizice. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . volvulus intestinal b. ecografie abdominala . RBW. b.

chimice si biologice . ambele raspunsuri sunt corecte . angina. angine : rosii . b.Din punct de vedere clinic. c. necrotice. albe. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337.Angina ulceronecrotica. ca forma a anginei streptococice. varsaturi. streptococul beta-hemolitic din grupa A.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. niciodata. ulceroase. c. angina. albe . angina. 339. c. c.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. cefalee. febra. c. 341. streptococul alfa hemolitic din grupa B. cu mult mai rar. b. b. se intalneste : a. b. tahicardie. . 342. b. varsaturi. tetraciclina si cloramfenicol. c. angine: rosii . 340. eruptie fugace .Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. doxiciclina. metode fizice. febra moderata. penicilina . febra mare. 338. metode genetice . anginele se clasifica astfel: a. angine : rosii.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. frecvent. stafilococul auriu. b.c.

. streptococci beta -hemolitici. 345. 344. b. varicela.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. 346. c. micropapuloasa. rujeola.Eruptia in scarlatina este: a. Grozovici . Koplik . c. scarlatina . fata anterioara a toracelui si abdomen. streptococilor alfa. veziculara . b. la domiciliu . obligatoriu in spital de catre medical specialist . b. c.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. semnul Pastia si ciclul lingual.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. b.343. 347. Masca Filatov.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. aspra la pipait. respectand fata. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). c. c. b. membre superioare.Copilul cu scarlatina este tratat: a. b. 348.roseata difuza a mucoasei bucale. de catre medical scolar. catifelata la pipait. micropapuloasa.Pastia. va sugereaza : a. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. pe gat si torace.hemolitici.

test de: a. smeurie. 349. 351. b. efect teratogen. rosie. septice. c. c. rosie sau eritemato-pultacee. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . rar ulcero-necrotica . c. toxice. poliadenopatiei occipitale 352. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. lueta.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. febrei. cefaleeei si durerilor la deglutitie. perioada de incubatie dureaza : a.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. febrei. c. b. limba smeurie. rosie inchis. In rujeola. b. sangerande. 354.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. extensive la pilieri. . 353. cu false membrane aderente care se refac rapid.c. encefalita. postinfectioase. b. b. suprainfectii bacteriene.hemolitic grupa A.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. 350. crup. alergie .In scarlatina. nici una dintre afirmatii nu este corecta . toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. lucioasa. poliartrite. imunitate. febrei si catarului respirator . c. 3-6 zile. reliefare a papilelor fungiforme. limba saburala. eritematoasa difuza.

in prima zi de eruptie . c. b. evolutia asimptomatica .b. 14-21 zile 355.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. c. in perioada de convalescenta . este normala. cu fond congestiv . da descuamatie furfuracee precoce. 357. complicatiile toxice. c.Semnul Koplick. 360. 359. b. macule mici de culoare roz. c. in lambouri tardive. dispare: a. c. b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. fata .Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. fara tendinte la confluente. este lipsita de importanta . c. 8-11 zile.torace. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina . b. .Evolutia eruptiei in rujeola : a. septice postinfectioase . nu lasa urme.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. patognomonic in rujeola. b. micropapuloasa. gat . efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . 358. b.Importanta rubeolei este data de : a.dupa urechi. pe frunte si obraji . membre 356.

c. eruptia cu aspect polimorf: macule. 366. b. numeric. varicela. nominal . 2-3 saptamani. rubeola. maculopapuloasa. b. cu tendinte la confluente . b. lunar. scarlatina. Eruptia este pruriginoasa in : a. in 24 ore de la depistare.c. 1-2 saptamani. 1 saptamana . scarlatina. rubeola. rujeola. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. scarlatina 363. rujeola.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. trimestrial. b. rubeola.Incubatia in rubeola dureaza : a. 365. c. b. nominal . b. 362. varicela. . 361. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. 364. papule.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a.. In perioada de stare. angina. c. c. c.

368. b. in lunile de : a. Semnele catarale respiratorii : rinita. injectie conjunctivala. varsat. rubeola. febra. 372. c. subfebrilitate. rubeola.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. tuse. c. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. c. la 2 luni interval. in primul an de scoala. 369. sursa de infectie este : a. apar in : a. rujeola.toamna. purtatorii faringieni de streptococ . b. b. spondiloza cervicala.iarna . 370. oreion. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a.In tusea convulsiva. . c. c. b. aspect "facies plans". A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. b. varicela. pojar. animalele.c. vara. 371. parotidita epidemica. toamna . 367. tuse convulsiva. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. omul bolnav cu forme tipice si atipice. raguseala. iarna-primavara.

defineste : a. b. maturitate.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. b. apare in: a.b. cu aspect omogen. 378. c. dizenterie. 5grade C. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. apare in : a. c. lichide. colici abdominale. 374. abundente. moi. 376. toxiinfectie alimentara. -10 grade C. hepatita acuta virala. hepatita acuta virala. c. b. c. adulti peste 40 ani. copii.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. nou-nascut si sugar . Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. c. -5grade C. b.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . 373. liceu. sallmoneloza. scaune diareice. 375.o inmanunchere de semne si simptome. Tablou clinic cu varsaturi. scarlatina. Sindromul encefalitic . 377. encefalita. holera. de culoare galben verzui. toxiinfectia alimentara. c. b.

tenesme si uneori febra. b. 382. mustele. b. mainile murdare. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. b. 380. om. febra tifoida. 384. hepatita virala. Scaune numeroase. peritonita. digestiva. b. Febra tifoida se transmite pe cale : a. sallmonela. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. c. aerogena. parenterala. c. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. c. prin recoltarea de : . contaminarea hainelor. c. b. animal. apar in : a. fecal-orala. colectivitati de copii. este obligatoriu controlul. aerogena. omogene.a. subliniaza sindromul clinic din : a. c. 381. c. mucopiosanguinolente. om si animal. tetanos. dizenterie. dupa tratament. 379. b. 383. stare toxica. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". in egala masura. parenterala.

"Rasul sardonic" apare in : a. digestive. 1 coprocultura.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. praful. b.a. b. Solul. tetanos. 386. 389. scarlatina. c. b.. 387. c. c. obiectele contaminate. simptomele nu sunt evidente. hepatomegalie. dizenterie. leziuni ale tegumentelor. 388. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. verorab. c. anatoxina tetanica. scarlatina. 5 coproculturi. c. 3 coproculturi. c. tetanos. b. 385. 390. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. hipersplenism. rujeola. de obicei lent. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: . b. aerogen. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. Debutul. anatoxia difterica. b.

Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. b. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393.a. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. 391.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. hemartroze.. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala .Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. b. in scop profilactic.. mai putin importante decât cele din entorse c. nu se produc leziuni articulare 394. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. obligatoriu b. c. b. se administreaza sedative 395. nu este absolut necesar c. fractura în "lemn verde" b. 392. c.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. Blackmore. de necessitate.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. Sonda endotraheala. c. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. Foley. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. luxatia deschisa a cotului c. mai importante decât cele din entorse b. se administreaza analgetice majore b. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c.

Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura în "vârf de clarinet" b. fracturi complete si incomplete 400.dar cu leziuni masive a muschilor. fracturi multiple ale oaselor c. rinichiului. fractura acoperita de piele. fracturi închise si deschise c.Fractura cominutiva reprezinta a. deformarea regiunii 405. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. embolii pulmonare si cerebrale b. procesele septice de osteita sau osteomielita 402. leziuni pulmonare cu pneumotorax b. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. splinei c.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. fractura în "lemn verde" c. articulatia scapulo-humerala b.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. fracturi prin îndoire si rasucire b. socul traumatic si hemoragic c.Prin fractura deschisa se întelege: a. fractura prin înfundare 403.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a. echimozele si hematomul b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c.398. rupturi ale ficatului. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a. leziuni pulmonare cu hemotorax . articulatia coxo-femurala c. articulatia cotului 399. tendoanelor si vaselor b. durerea în punct fix.

plagi care patrund în cavitatile naturale c. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a.. plagi ale tegumentelor b.406. plaga prin întepare. administrare de antivenin . fractura de col femural b.Prin plagi perforante intelegem: a. fractura de humerus c. plaga prin caldura. plaga produsa de frig.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. raze gama 411. aplicarea garoului deasupra leziunii c. fractura de olecran 410. numai focarul de fractura b. fractura oaselor gambei 407. la spital se I-au urmatoarele masuri: a.. se pune diagnostic clinic si radiologic b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. agenti ionizanti b. se face anestezie generala c. Prin plagi recente intelegem: a. taiere. fractura de rotula b. plagi produse în ultimele 48 ore 413. plagi produse sub 6-8 ore c.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c.În cazul unei fracturi fara deplasare. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. acizi.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. prin muscatura c. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. se asigura reducerea fracturii 408. plagi produse în ziua respectiva b.

plagi muscate de animale c. fara ca el sa fie mobilizat b.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. în carucioare rulante c. compartimentate. inocularea veninului de sarpe 415.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. este contraindicata iesirea din salon 421.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419.. din cauza imobilizarii îndelungate c. saltele pneumatice..Rabia se poate transmite prin: a.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. balcon) cu ajutorul: a. pozitiei incorecte b.. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. tromboflebite 417. fixare cu basma (capelina) 418. pneumonii hipostatice b. bronhopneumonii c. fixare cu plasa autoadeziva c. patului. plagile care secreta abundent c. fixare cu leucoplast b. antidecubit .414. plagile recente b. întepaturi ale unor inserte b. pleurezii 420. plagi cu leziuni osteo-articulare 416.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. plagi cu hemoragie mare b.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. saltele pneumatice b.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a.

a.v. consta în: coma a. b.coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. c. somnolenta . respiratie Kussmaul. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. clorului si sodiului sanguine 427. diplopie. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 .Coma diabetica poate fi declansata de: a. c.30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i. administrarea de 20 .60 min) ser fiziologic . c. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut.1000 ml în primele 20 de minute . deshidratare globala. c. Primul gest terapeutic. c. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423. b. saltele din material plastic 422. b. de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. anxietate 424. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. b. b. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. b. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a.c. a 20 UI insulina rapida 426.

medicamente indicate de medic xilina 0. c. soc compensat. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. b. b. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a.5 . perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. b. apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. c.c. coma 433. provocata de bronhoconstrictie 431. c. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. b. Combaterea durerii în soc se face cu: a. c. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. soc ireversibil soc decompensat. la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . ser glucozat 5% 428. c.+70 ambele variante sunt corecte 430. b. Insulina trebuie pastrata: a. soc decompensat. coma soc compensat. c.1% mialgin 432. b.

b. c. a. c. examen radiologic.v. . c. c. c. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. b. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. b.434. b. b. examen de sputa. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. de glucoza 33% 435. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. b. includ: a. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. ca infectie nozocomiala.

b. 443. regiunea suprapubiana. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. preveni transmiteriea infectiilor. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . Sediul durerii in colica renala se afla in: a. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . c.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. 441.c.In faza de izostenurie. colicii renale. pielonefritei cronice . . 444. c. insuficientei renale acute . colica renala. pe cale aerogena. 1017-1020 . . c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. b. c. regiunea toracala. . b. c. pielonefritei acute. regiunea lombara. insuficienta renala. infectia urinara. 445. radiologice si de laborator . insuficientei renale cronice . b. 1015-1017 . b. densitatea urinei oscileaza intre : a. in unitatile sanitare cu paturi . b. insuficientei renale cronice. 440. la locul de munca. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. Uremia este stadiul terminal al : a. 442.

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

hipertensiune c. debut violent b. transpiratii reci. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. hemoragie digestiva. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. . Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. calmarea durerii. senzatia de sete accentuata. gastrita cronica b. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. antispastice. regim alimentar. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. calmarea durerii cu morfina 471. refacerea masei circulante b. puls rapid b. 469. contractura abdominala c. facies anxios. repaus digestiv. contractura abdominala. ulcerul gastric perforat c. meteorism intestinal. repaus la pat. combaterea varsaturilor c. monitorizarea functiilor vitale c. 470. dureri puternice in epigastru.468. 472. examinarea morfo-functionala a rinichiului. administrare de antibiotice.

Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. . rectoragie c. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. stomac. zatului de cafea digerat c.473. lezarea vaselor compresate c. rosu aprins. melena 475. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. dilatarea paralitica. gangrena membrului c. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. 477. 476. hematemeza b. aerat. rosu inchis cu resturi alimentare b. lezarea vaselor compresate. 474. soc de garou b. In segmentul de de sub garou se produce: a. treimea distala a colonului b. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. treimea distala a esofagului c.

Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. colecistita cronica b. stenoza c. apare la 2-4 ore dupa masa.478. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. sindromul Zollinger-Ellison. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. hemoragii digestive superioare. cancerul gastric. hematemeza b. perforatia b. . acut c. in faza de inceput a ulcerului c. melena c. are periodicitate. nu are importanta 482. apare inainte de masa. cronic b. hemoptizie 479. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. sindromul Zollinger-Ellison c. 481. 480. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. gastrita cronica.

diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. B(III) RH negativ c. In colicistita acuta se pot administra: a. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv.483.plus 8 grade Celsius b. temperatura de plus 4 grade . nu exista la cei cu RH negativ c. AB(IV) RH pozitiv b. 484. 485. Aglutinele anti-RH: a. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. socul hemoragic. . temperatura peste 8 grade Celsius c. scaderea pulsului b. 487. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. 0(I) RH pozitiv. cresterea tensiunii arteriale. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. transportul necorespunzator al sangelui. antispastice si morfina b. 486. antialgice si antibiotice c. antispastice. antibiotice si mialgin.

zonele prezente sunt : a. 490. aparitia de cheaguri si grunji . verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. o zona de aspect laptos. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. o zona galben-citrin clara b. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. La o punga de sange bun de transfuzat. daca se constata aparitia de mici grunji.488. 489. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. nu sunt necesare aceste etape. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. 491. daca se constata o omogenitate perfecta c. 492. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. plasma are culoare rosiatica b.

Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale. 495.c. plasma are aspect laptos. 497. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. 496. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. hidrops vezicular . spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. calcul coledocian b. donatorii pot fi controlati c. presiunea venoasa marita. proba de compatibilitate Oehlecker.8 grade Celsius. proba de compatibilitate pe lama c. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. 494. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. determinarea grupei b. 493. flocoane mari de fibrina. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b.

tratarea corecta a bolilor de nutritie b. piocolicistita). infarctul de mezenter.c. 500. 501. negru ca pacura c. Profilaxia litiazei biliare presupune: a.. urat mirositor. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. Melena este un scaun cu sange: a. stenoza functionala . rosu-aprins b. complicatii cu infectie (colicistita acuta. pancreatita acuta c. nisa neregulata cu baza nodulara c. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. 498. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. angiocolita acuta b. 502. retractia curburii mici. ulcerul perforat b. 499.

infarctul mezenteric . ulcerul gastro-duodenal perforat b. 505. de mediu. pancreatita acuta hemoragica. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. endocrini b. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. dischineziile biliare. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide. 504. ulcerul gatro-duodenal b. oditele stenozante c. 503. 507. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. 506. hemoragii repetate. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. de teren c. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. angiocolita acuta c. cancerul cailor biliare b. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a.c.

pleurizii b. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. emfizem pulmonar. anemiile din aplazii medulare 509. 512. oditele stenozante. soc post operator. soc post operator. 510. bolnavi cirotici c. 511. anemiile din aplaziile medulare. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. soc traumatic. leucemii acute si cronice . peritonita. ocluzii intestinale. Albumina umana este indicata in: a. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a.c. 508. bolnavi neoplazici. anemiile uremicilor. boli infectioase c. insuficienta hepato-renala b. soc traumatic c. Masa trombocitara va fi folosita in: a. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. arsilor b. anemii post infectioase c. aplazii medulare. soc prin arsuri b.

Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. socul hemolitic. tromboze venoase. corpi straini neanimati (inerti). transmiterea unei boli infectioase b. transfuzia cu sange infectat c. 515. febra. cianoza. 514. socul hemolitic posttransfuzional. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. corpi straini endogeni.c. hipertensiune arteriala. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. 513. 516. . hipertensivi. urticaria. cefaleea. agitatie. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. 517. administrarea de sange care contine alergeni. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. b. paloare. hipotensiune c. puls rapid. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. icterul postransfuzional c. embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. hematuria masiva.

. cianoza. hidroree. 519. b. corpi straini animati (vii). c. otalgie . c. 523. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. tegument infiltrat. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. 521. stranut. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. b.c. pansarea ochiului. cornaj. tumefiere. c. eczema si ragade perinariene. dispnee. cu ajutorul acelor de corpi straini . Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. tuse spasmodica. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. se instileaza epitelizante si dezinfectante. disfagie. lacrimare. secretie sanghinolenta. c. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. excoriatii sau plagi ale conductului . agitatie. tiraj. rinoree mucopurulenta. senzatii de infundare a urechii. b. b. 518. durere la deglutitie. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. b. c. 522. b. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. 520.

hipertensiunea. 524. c. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. debutul fiind brusc. Infarctul miocardic : a. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . 526. durerea si hipotensiunea . suprasolicitati psihic . c. c. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. b. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. sunt sedentari. 528. preceda uneori. c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. 527. rareori dupa o hemoragie severa. o emotie puternica . 525. mari fumatori. c. brutal. rareori dupa efort. b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. febra. o tahicardie paroxistica.c. b. apare : a. adeseori in repaus sau somn. obezi. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. prezinta hipercolesterolemie. diabet sau hipertensiune arteriala. b. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b.cu cateva ore instalarea infarctului. de cele mai multe ori lipseste. intotdeauna dupa o masa copioasa . Perioada prodramala din infarctul miocardic.

5 saptamani . c. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. c. leucocitoza. c. aparitia durerii moderate precordiale. c. apare dupa efort . Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . b. 533. precizarea fazei evolutive si a localizarii. se calmeaza prin administrare de nitrati . dureaza 3-5 zile. este de intensitate neobisnuit de mare . b. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. scaderea fibrinogenului. se calmeaza prin repaus . Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. 535. Durerea in infarctul miocardic : a. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. b. c. o durata de 4 . Durerea in infarctul miocardic : a. 530. asteniei. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. este cea mai critica. evidentierea unor zgomote cardiace . b. disparitia febrei. 532. b. confirmarea diagnosticului . normalizarea TA . Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. b. 534. dureaza mai multe saptamani chiar luni. cedeaza la opiacee.529. 531. c.

da senzatia de constrictie . dureaza 10 . stenoza aortica. 538. c. arteroscleroza coronariana b. c. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile .a. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. 540. apare in timpul efortului . crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete .20 minute. 539. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. coronarita reumatismala.. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. agitatie. Durerea din infarctul miocardic: a. Durerea in angorul pectoral : a. b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. 541. c. cu intreaga palma sau cu ambele palme . zbucium si senzatie de moarte iminenta. cu un singur deget . de presiune. 536. 537. b. in plin stern (semnul « pumnului srans »). c. c. stenoza mitrala. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. bratul si antebratul stang. se insoteste de o stare de mare anxietate. poate lua aspectul de arsura. b. b. crize dureroase paroxistice. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . c. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. b. trombangeita obliteranta.

c. spre umarul drept. la baza gatului . 543. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . c. mai rar pana la 10 -15 minute . 544. mai mult de 30 de minute. b. Testul patognomonic in angina pectorala : a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . c. b. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. b. 546. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute.a. 542. regiunea interscapulara. in maxilarul inferior. c. b. Durata durerii in angorul pectoral este : a. hipocondrul drept. c. concomitent cu un efort fizic. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . b. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. c. emotional. incepe odata cu stopul cardiac. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. Moartea clinica : a. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. . la adiministarea unor medicamente . cu prezenta pulsului bun la artera carotida . cu oprirea inimii. 545. 2-3 minute b. dureaza 3-4 minute. digestiv . este un proces ireversibil .

sindromul paraplegic si tetraplegic c. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. c. b. 548. nevralgia sciatica 551. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. controlul reflexului pupilar (midriaza). sindromul hemiplegic b. Inainte de a incepe reanimarea cardio . Stopul cardiac: a. b. radiculitele 552. miotonia c. poliradiculonevrita b. cu tulburari de sensibilitate importanta ..respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. miopatia b. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. determina si oprirea circulatiei cerebrale. c. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. apare si în: a. c. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. "sindromul de coada de cal" . Respiratia artificiala trebuie continuata : a.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. 549. Deficitul motor apare în: a. 550. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. Sindromul de neuron motor periferic . controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b.547. femural) .

c. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. care au o putere calorica moderata c. hemoconcentratie b. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. infectia arsurilor . Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. interesarea epidermului si partial a dermului b. timp scurt b. edem. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. insuficienta cardiaca b. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. caldura locala. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. timp îndelungat 554. scaderea numarului de hematii si leucocite c. alterari renale cu albuminurie. sindromul meningian 553. usturime c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. eritem. glicozurie si hematurie c. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.

escare. bolile cu raspandire mare in populatie. la locul accidentului b. la dispensarul medical c. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. bronhopneumonie. împingerea prin intermediul unei haine groase. urmata de confuzii. cu mâinile. în conditii de asepsie si antisepsie 560. nefrita. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. infectie. paralizii 559. b. împaturite 561. . apa si sapun b. în sala de operatii. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. soc hipovolemic b. pierderi de cunostinta. hemoragie digestiva c. solutii acide slabe 562. bolile cu raspandire in populatie . perturband dezvoltarea normala a societatii. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. neexistând nici un pericol b. solutii antiseptice c.558. ce creeaza probleme de sanatate publica. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c.

563. Triajul epidemiologic presupune : a. sinuciderile etc. in crese si gradinite. inainte de intrarea in colectivitate. dupa intrarea copiilor in colectivitate. b. 565. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase.Profilaxia speciala se refera la : a. . neoplaziile. boli cardiovasculare. in cadrul triajului epidemiologic.Triajul epidemiologic se efectueaza : a.A. c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . accidentele rutiere. Profilaxia generala presupune : a. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . 566. in crese si gradinite. b. c. puls. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . boli psihice. c. la copiii din crese si gradinite. zilnic. prevenirea unor noi cazuri secundare. cavitatii bucale si conjunctivelor . ex. c. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . de catre asistenta medicala . termometrizarea. 567. b. masurarea T. se efectueaza : a. b. 564.Termometrizarea zilnica. diureza. tegumentelor. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. b. saptamanal. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni .c.

odinofagia. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante .Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. scufundarea in substante dezinfectante. 569. b.v. 570.Metodele fizice de dezinfectie : a. radiatii ultraviolete . . aerisirea. spalarea.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. . false membrane . 572.c. c. inflamatii ale istmului faringian. c. atenuati. zilnic. folosind agenti chimici. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . c. afectiuni intalnite numai la copii . c. umeda si radiatii u. c.Anginele sunt : a. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . c.. transformate in anatoxine. hidroliza si precipitare . cele mai frecvente infectii streptococice. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . b. se bazeaza pe reactia de oxidare. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. 573. pentru eficienta sporita. congestia intensa a fundului de gat .Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. b. b.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. stergerea umeda a suprafetelor. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. 571. 568. ventilatia.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

hematogena . b.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. c. adulti peste 40 ani. fecal-orala. 604. c. c. b. iernii. calea de transmitere fiind : a.Sindromul meningian . c.un grup de simptome si semne. apare in : a. cu declarare nominala obligatorie.a. prin contiguitate . 600. prin contact intim la inceputul bolii . b. internare si tratament obligatoriu in spital . meningita tuberculoasa. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . tineri . aerogena. primaverii. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . b. b. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. verii. 601. 602. c. 603. b. parenterala. aerogena . tetanos . copii. c. meningita seroasa . 599.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a.

c. rujeola. 609. c. c. b. hepatita virala A.Tratamentul encefalitei consta in : a.a. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . rujeola. c. fotofobie. b. 608. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. b. Profilaxia encefalitelor virale : a. greata. c. diverse paralizii . toxiinfectie alimentara. 605. febra. agitatie. 606. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . varicela. 610. febra. b. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. convulsii. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. 607. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . cefalee puternica. chimioterapie antivirala. c. b. tulburari de senzoriu. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. b.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. urmareste combaterea vectorilor. greturi. parotidita epidemica. oligurie. subfebrilitate. varsaturi si somnolenta pana la coma. cefalee. varsaturi.

612. c. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. 613. spitalizarea. transmisibila cu declarare obligatorie. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . 616. fiolele sunt etichetate si. b. b. Receptivitatea la dizenterie este generala. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. declararea nominala obligatorie. Tetanosul impune : a.a. b. b. varstnici. c. 615. transparent. c. imobilizarea pacientului.Febra tifoida este o boala: a. regimul alimentar strict . sa aiba data de valabilitate . dar poate sa fie precipitat.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. produsa de Rickettsia Prowazekii. In febra tifoida este obligatorie: a. izolarea obligatorie in spital . b. copii sub 5 ani. mai mare la : a. 614. c. . b. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. c. declararea nominala. specifica omului . barbati. fara precipitate c. in parazitoza intestinala . 611.

varice esofagiene care se rup. c. b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. 618. 623. a. c. b. etiologie alcoolica. c. etiologie virala. c. ciroza hipertrofica. ciroza splenogena. b.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. etiologie necunoscuta. 622. b. 619. toxice industriale. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. stadiu compensat. integritatea seringii si data valabilitatii.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. b. ingestia de medicamente. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. c. 617. c. c. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. icter. stadiul decompensat. b. ciroza atrofica. cu carecter permanent. edemul membranelor inferioare. .a. alcoolul. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . b. 621. stadiul vascular. ascita. episodic. integritatea fiolei. c. 620. nu apare icter. b. scaderea factorilor de coagulare in sange. medicamente hepatotrofice.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

articulatia celor doua oase pubiene 656. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. contuze b. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului.Durata de imobilizare în aparat gipsat. dupa reducerea chirurgicala este: a.În care dintre articulatii. tromboflebite. cefalee 661. cu marginile regulate 659.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . hipotrofia musculara c. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. infectate c. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. acoperirea plagii cu un pansament steril b. supuratii locale 660. articulatia soldului b. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c.a. septicemie c. articulatia acronioclaviculara c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. insuficienta respiratorie acuta. se va face un pansament compresiv 654. lipotimie b. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. edem de glota b. hemostaza provizorie. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. reducerea focarului de fractura c. curatirea plagii de corpuri straine. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. albine) apar urmatoarele fenomene: a. în cazul unor luxatii. hipertrofie musculara b. redoarea articulara 658.

frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. hipertensiune. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.a. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. o masura de supraveghere a bolnavului 669. masaj zilnic. sa fie strâns. sa aiba o buna putere absorbanta c. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a.Conditiile care . o masura terapeutica b. infarct miocardic . sa acopere complet plaga b.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. fracturi. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. pneumonii hipostatice b.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. traumatisme b. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. tahicardie 668.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. consecinta anumitor afectiuni grave c. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. schimbarea pozitiei în pat b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. tromboze ale membrelor inferioare c.

hipotensiune arteriala 671 . schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a.c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a. prin schimbari pasive de pozitie b. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. tratament medicamentos 677. escarele de decubit c. saltea din material plastic cu structura de burete c. formarea trombozelor. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. rarefierea structurii osoase b. bolnavul va fi transportat cu patul c.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. artroze 672. atrofierea musculara. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . aparitia osteoporozei de inactivitate c. pneumoniilor hipostatice b.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. saltea cu structura de burete b. masaj usor al membrelor b. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. sa explice bolnavului programul sectiei 675. eventual a gambelor si antebratelor c. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b.

leziuni a membrelor inferioare . tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c.a. gesturi lipsite de repezeala. deformarilor articulare b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. aparitia atrofiilor musculare b.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. paralizii. mobilizarea progresiva cu mare precautie b.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. gimnastica respiratorie b. plina de blândete b. atitudine calma.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. aplicare de comprese umede 680. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. toaleta zilnica b. professionalism 682. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. complicatiilor respiratorii 681. respiratia b. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. accidente vasculare cerebrale b. promtitudine c. starea de echilibru 684. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c. pulsul. TA.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a.

b. c. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. traumatisme b.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a.c. b. c. c. b. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri. boli reumatismale 685. fracturi. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. infarct miocardic c. Feniramin) . testarea sensibilitatii la substantele iodate. b.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. c. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. b. c. dar mai ales cu: a. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688.

Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696. c. b.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a. varsaturi deshidratare totala 694. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. c.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a. polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. c. c. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic . c. c.691 . b.Pe lânga cele trei semne majore. b. b. b. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. b.

b. c. b. b. Socul poate fi determinat de: a. c. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. c. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. este linistit.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. b. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. c. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. b. b.697. c.

scaderea tensiunii arteriale. acute cronice vasculare . c. b. b. c. Dextran 70 în solutie de NaCl. c. b. c. 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. este o manifestare exclusiv hemodinamica . contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. uneori crize epileptiforme. c. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. c.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. b. diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a.c. convulsii. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704. b. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706. b. de obicei tranzitorie 703.

solutie Ringer .Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. tegumentele devin calde 712. c. c. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h. b. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit . Aceste fenomene credeaza dupa: a. b. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. c. cooperant dispare midriaza.Terapia antisoc va tine pâna când: a. TA creste. c. c.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710. b. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. foame exagerata. b. ameteli. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. pulsul se regularizeaza. astenie. b. c. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. bolnavul e constient.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. b.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a.

numai subcutanat subcutanat intravenos. b.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. c. c. c.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. hipoglicemia infectii locale. c. glicemiei. c. b. pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. alergia la insulina. lipodistrofia cetonuria 719. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718. c. b. b. la indicatia medicului 717.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: .715. b. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720.

supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. b.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. toti pacienti potential infectati.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. 724 . insidios atipic brutal 723. c. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . secretii nazofaringiene .In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . b. lichid sinovial. c. b. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. 725. c. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. toti pacientii sunt potential sanatosi . lichid amniotic. LCR..Infectia nozocomiala este : a.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. 726. sperma si secretii vaginale. b. c.a. sputa. b. b. . c. lichid peritoneal.

Echipametul de protectie este : . 731. 730. la preluarea acestora. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . dupa scoaterea manusilor de protectie . bariera intre lucrator si sursa de infectie. c. Echipamentul de protectie este : a. intepare cu obiecte ascutite. constau in : a. numai la intrarea in serviciu . c. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. inainte de administrare. complet. b. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. 727. b. b.c. b. se efectueaza : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. personalul infectat cu Hbs. recapisonarea acelor folosite. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . la externarea pacientului. c. 729. corect.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. 728. b. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. amplasate la indemana si marcate corespunzator . 732.

c. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. LCR. c. 737. lichid amniotic. toti pacienti potential infectati. prin taiere. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . lichid sinovial. 735.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. personalul infectat cu Hbs. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. se efectueaza : a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . lichid peritoneal. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b. complet. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . toti pacientii sunt potential sanatosi . numai la intrarea in serviciu . 733. c. recapisonarea acelor folosite. dupa scoaterea manusilor de protectie . .a. b. constau in : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. corect. 736. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. c. intepare cu 734. secretii nazofaringiene . b. sperma si secretii vaginale. b. sputa. c. b. c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. b..In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. amplasate la indemana si marcate corespunzator . utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .

740.. b. 743. c. constau in : a. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. amplasate la indemana si marcate corespunzator . 741 . 742. c. are efecte nedorite. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. b. intepare cu obiecte ascutite.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . se efectueaza : a. este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice.Asistenta medicala: a.738. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor.bariera intre lucrator si sursa de infectie. bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului.. b. c.. c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Echipametul de protectie este : a. b. menajeaza bolnavul de intepaturi. .Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. numai la intrarea in serviciu . dupa scoaterea manusilor de protectie . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 739. c. recapisonarea acelor folosite.

La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . supuratia aseptica. c. 747 .. asistenta medicala: a. lasa la pacient intreaga doza zilnica. b. c. duce la transformarea. priveste in mod direct medicul. tumefierea brusca a tesutului perivenos. picaturile pentru ochi si nas. solutiile si picaturile. verificarea solutiei injectabile. apoi injectiile. c. 744. injectarea imediata a continutului seringii. b. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. b. flebalgia. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. c. b. b. c. administreaza personal supozitoarele.b. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. inainte de administrare. administreaza intai tabletele. c. 746. 745.Cind administreaza tratamentul. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 749. pregatirea cu 30 min. sa corecteze dozele prescrise. degradarea acestora. precipitarea. hematom..Asistenta medicala are grija: a. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. 748.

b. b. ototoxica. calea de administrare . asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. dermite profesionale.Cu ocazia administrarii antibioticului.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. unitati. 751 . numar de tablete sau capsule. cel mai activ si mai putin toxic. c. urticarii.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a.. soc anafilactic. Kanamicina au actiune: a. c. pe baza antibiogramei. c. diuretica. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice).Gentamicina. c. b. durata tratamentului . doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. cantitatea exacta a unei doze. terenul alergic. grame sau submultipli ai acestora. b. 752 . alegerea unui singur antibiotic. 750. 753. c. b. mililitri de solutie.a. c. b. nefrotoxica. . fiind expus la: a.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. 754. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene..

b. c. hepatomegalie. .. spoliaza organismul de potasiu. 757. tusea.ACTH-ul si cortizonul: a. cortizon acetat. b. dispneea. 756. b. la fel ca in cazul antibioticelor. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. b. b. de solutie . cat si pentru preparatele de cortizon se face: a... tratamentul cu cortizon se face cu: a. hidrocortizon. c. 758 .Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. c. retin sodiul in organism .Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a.In caz de insuficienta hepatica. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. turgescenta jugularelor si ritm de galop . marind eliminarea lui. edeme declive. c. prednisolon . c. b. 759 . c. cortizonului. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a.755. durerea si transpiratia . in functie de durata tratamentului. 760 .

vasoconstrictia arteriala . c. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . 764 . b. 767 . b. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. complicatiile se datoreaza : .complicatii abdominale. c. c. HTA medie. HTA esentiala.. administrare de cortizon .fara ascendenta ereditara. coronariene. 763 . 765. b. c. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. reducerea muncii inimii prin activitate normala. reducerea muncii inimii prin repaus.In HTA benigna.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. c. ascendentei ereditare hipertensive .761 . Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a.In stadiul al III -lea. 762. b. 766. HTA secundara. complicatii cerebrale si renale . . b.In functie de cauza determinanta. complicatii cardiace.vasodilatatia arteriala. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . c. HTA se clasifica in: a. b. administrare de diuretice .

insuficienta cardiaca si insuficienta renala. 773 . dispnee zgomotoasa.a. cefalee occipitala.. infarctului de mezenter . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. toracice si abdominale. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . 771 . b. oboseala. mioza cu globi oculari mobili. 772 . torace si abdomen imobile. insomnie. b. c.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. lipsa curentului de aer la nas sau gura . c. infarctului miocardic. trombozei cerebale . incetarea batailor inimii. diabetul zaharat . absenta pulsului la artera carotida. 768 . tulburari de memorie . tulburari de comportament . 769 .. c. c.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. midriaza fixa. b.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . c. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei.. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . absenta miscarilor respiratorii normale. astenie. c. oprirea miscarilor respiratorii.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. 770 . b. b.

Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. c. embolie gazoasa masiva. hipertensiune arteriala. 777. 779 . c. b. c. 778 . Edemul pulmonar acut este declansat de : a. in mijlocul regiunii presternale.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. preinfarctul miocardic. b. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. aparitia pulsului la vasele mari. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. c.a. de natura lezionala. malformatii ale oaselor cutiei toracice. 774 . b. b. b. disparitia miozei . de natura anafilactica. insuficienta ventriculara stanga. Edemul pulmonar acut este: a. c. intubatie oro-traheala. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. 776 . c. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. de transudat sanguinolent necoagulabil. de la o inaltime de 20-32 cm. . datorata ruperii capilarelor pulmonare. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . de natura cardiogena. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 775. b.

. b. c. 783. digitalice. respiratie polipneica zgomotoasa. c. severa. b. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. c. gaze sufocante toxice. tulburari de rimt cardiac paroxistice. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. 785. 780 . 781 . expir greu. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. dispnee intensa. 782 . morfina. b. dopamina. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. diuretice. se aplica garouri la radacina a trei membre. ventilatie artificiala. hipotensoare. 784. b. scoaterea pacientului din mediu nociv. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. corticoterapie. c. se aspira secretiile si se curata orofaringele. dopamina. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. morfina.a. zgomotos. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. b. b. cauze neurologice. c. brusca.

Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. dextran 70. intoxicatii organo-fosforice. 790 . . 788. c. intoxicatii cu plumb. diureza osmotica. c. b. antibiotice. 786. aerosoli antispumanti. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. infectii pulmonare. Clasificarea EPA lezional este: a. 791 . gripa. c. anticoagulante. oxigenoterapie. b. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a.b. oxigenoterapie. b. sangerare 300-500 ml. cardiogen. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. c. b. 787. tonicardiace. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. sangerare 300-500 ml . c. intoxicatii cu CO. b. de cauze uremice. oxigenoterapie. c. b. de cauze toxice. morfina. 789.

b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. b. se administreaza numai dupa umidificare . 795 . sub 400ml urina/zi. c. 793 . Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a.c. sub 50ml urina/zi. 792 . b. perfuzii. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. c. Oxigenoterapia in EPA este: a. b. In insuficienta renala acuta diureza este : a. c. deoarece creste presiunea in alveole. 794 . se practica pe respiratie asistata. transfuzii. comatosi. 797 . EPA infectios. c. b. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. paraplegici. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. . peste 1000ml urina/zi. alimentatie neadecvata. c. copii mici. combaterea varsaturilor . c. EPA cardiogen. b. SIDA. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. EPA uremic. 796. contraindicata.

c. reducerii filtratului glomerular. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. scaderii reabsorbtiei tubulare . 803 . 801 . hipostenurie.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. in functie de examenul sumar de urina.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. c. tahicardie. c. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. glomerulonefrita.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. b. reducerii permeabilitatii glomerulare. c. 799. de catre medic .798. izostenurie. b. b. in functie de ionograma. deficitul calitativ consta in: a. c. . b. 802. efectuarea bilantului hidric. prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. hematurie. b. aplicatii calde in regiunea lombara . calculoza ureterala bilaterala. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere.

.. obstructia cailor urinare. c. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. 805 . 809. hematuria. b.b. oligo-anuria. 804 . b. c. c.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. uree sangvina. c. . b. 806 . hiperlipidemie . calcemia. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. hiperlipoproteinemie. c... b. 808. b. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . glomerulonefrita cronica .Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. aritmii. acidul uric. c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. insuficienta cardiaca acuta . bradicardie. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. hipolipidemie . edemul pulmonar .. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.

c. staza urinara). bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica .R. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . toleranta digestiva. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie.. fosfati. diabetul . calciu). 811. diuretice in deshidratarea extracelulara . a unor substante care pot cristaliza (acid uric. 812. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . c. c. stari confuzionale . c. b. dispnee.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. stare generala profund alterata. miros amoniacal al aerului expirat. somnolenta. se face cu : a. 810.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. b. . prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. insomnia .Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. in exces. prezenta in urina. cefalee precoce. alterarea integritatii pielii . c. contractii musculare. exercitii fizice intense. acid oxalic. 813 .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. Educarea pacientilor se refera la : a. stare generala alterata. c. igiena riguroasa a tegumentelor .A. intoleranta digestiva . edemul cerebral. b.b. b.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. necesitatea restrictiilor alimentare . 814 . b... sustinute ..

819 . c. 816 . anuria. regimul alimentar. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. manifestarea acuta. infectia urinara. b. c. b. boala de baza. 818 .815 . .Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. numarul calculilor renali. c.. la producerea unei recidive. c. hidronefroza. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. numarul si marimea calculilor.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. aparitia infectiei. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. 817 . b. b. c. b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. malformatia cailor urinare.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. compozitia calculului. obstructia cailor urinare.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a.

analgezice antispastice. hematurie. c. un sindrom dureros acut. de obicei apiretic. anxietate. durere. varsaturi. sonda uretro-vezicala. combaterea durerii. 822 .820 .In colica renala. examen complet de urina . 824. 826 . durere. b. disurie. durere.. la indicatia medicului . b. ingerarea de lichide din abundenta. sunt : a. c. antiinflamatoare. b. urografie . uneori febra moderata . 823 .In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. 821 ..Colica renala este : a.. c. repaus la pat. b. poliurie. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare .3000 ml/24 ore . tratamentul de urgenta este: a.In colica renala.. c. b. hipertensiune. 825 . c. neliniste. radiografie renala pe gol. paroxistic. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. tenesme vezicale. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala.Socul este definit ca: . meteorism . b. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . calmarea durerii. repaus la pat.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. c. principalele semne sunt : a.

Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. c. b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. 829 . anafilactic. b. 831 .. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. cardiogen. hipovolemic. toxico. combaterea durerii. reactie organica post-agresiva decompensata. hipovolemic.a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. grava tulburare functionala a intregului organism. facies palid. c. 828. neurogen. b. combaterea insuficientei cardiovasculare. c. toxic.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. neurogen. b. psihogen. anafilactic. inlaturarea factorului socogen. combaterea hipoxiei cerebrale. c. perioada in care nu se face tratament antisoc. hipertermia. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. anafilactic. hemoragic. bradipnee superficiala. cardiogen. 827 .septic. septicemic. infectios. b. faza imediat postagresiva. b. buze uscate si cianotice. c. . cardiogen.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. 830 .

c. Pretratamentul socului se aplica: a. inlatura frica si agitatia .I. preexistenta altor leziuni . cand nu se manifesta semne de gravitate. c.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore.U si T. b. 836 . preparate de gelatina. 833 . 834 . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. b. b. b. . c.P. b.. stafilococi. nu preintampina decompensarea socului. . c. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . la locul accidentului si pe timpul transportului . c. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . sedeaza bolnavul . Terapia analgetica in soc : a. Neisserii. 832 . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. numai in unitati U. evaluarea rapida a leziunilor. imediat dupa agresiune. 835 . Clostridium. enterococi .c. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . Socul septic este provocat indeosebi de : a.

sunt: a. c. torticolis. oglinda frontala. fotofobie. hipotensiune arteriala. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . acufene. b. 838 . vitaminoterapie.cianoza. cefalee. soc hiperdinamic.RL. specule auriculare. frison. compensat. b. canula de aspiratie cu apasator perforat. specule nazale. paralizii ale nervului facial. osteomielita temporala/occipitala. 842 .. fatigabilitate. tegument uscat si cald.837. trocar. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. 841 . pirozis.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. apasatoare de limba. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. c. Haemophilus influentzae. insomnie. Stafilococul.. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. c. frison.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. dispnee. c. seringa Guyon. febra. stare generala alterata. angina Ludwig. tulburari metabolice. diapazon.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. durere. antibioterapie. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. hipertermie.. pense cudate. b. 843 . tahicardie. b.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. tahipnee. tub Kehr. b. anxietate. stilete. paralizia nervului facial.. hipoacuzie. c. 840. 844 . c. c. leucocitoza ridicata. Escherichia colli. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. disfagie. hipotermie. b. prabusirea tensiunii arteriale. disfonie. febra. b.

usturime locala.. febra de tip inflamator-supurativ. hipotensiune. c. b. 850. septicemie. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. epistaxis. Escherichia Colli. vertije. senzatie de corp strain. c.a. debut brusc. osteoperiostite. neregular.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. Proteus. de corp strain in ochi. puls filiform. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. . antromastoidectomie. c. labirintita. inflamatia glandei Meibomius. 847 . ulceratie corneana cu aspect dendritic. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. c. meningite. respiratie dificila. frisoane. 845 . c. b. c. abcese extradurale. 848 . tulburari ale mirosului. 846 . timpanotomie. 849 . stafilococul. . odinofagie. disfagie. sindrom Meniere. b. b.. tumefactie la nivelul sinusurilor. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. b. b. durerea. tratament medicamentos.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. senzatie de arsura si usturime. streptococul.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. lacrimare intensa. pneumococul.

c. administrarea locala si generala de antibiotice. soc hemoragic si traumatic. c. apa.. diabet zaharat. 851 . disfunctie ventilatorie obstructive.. b. 854.. agentilor patogeni prezenti in sange. scleroze pulmonare. antiinflamatorii.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. astm. eritemul conjunctival sau periocular. administrarea de miotice. aport mare de lichide: bere. b.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. b. b. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. numarului de hematii .O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. insuficienta renala acuta . b. fibroza pulmonara. b. c.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. 855. 852 . c. 856.. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. c. . soc septic si alergic. durerea. vitezei de sedimentare a hematiilor. soc cu hipovolemie si hipotensiune. 853 .b. scaderea acuitatii vizuale. c. poliglobulie esentiala. diabet insipid. c. diabet insipid. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a.

c.Irigografia poate evidentia: a. b. b. densitatea urinei este sub 1015. bolnavul are TBC renal. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. c. intoleranta la iod. existenta hidronefrozei. urea depaseste 70 mg%.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. c. 860 . boala Crohn.. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. chist tiroidian. prezenta de tumori si calculi vezicali. polipoza colica. hipertiroidism. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. b. chist hidatic hepatic. 861. dinamica colica. . stricturilor ureterale. b. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. arteriografia). Ecografia abdominala are ca scop: a.857. 859.. 858.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. c. c. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. 862 . tumorilor renale. adenom toxic tiroidian. b. diverticuli colici. palpabile. cancer de colon.5 mg%. c. b. cancer tiroidian.

867. uscarea completa a secretiilor. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. c. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. b. bolnavii cancerosi in stadiul I. 864. hipotensiunea arteriala. b. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. Dintre afectiunile de mai jos.tipul de operatie. 866. . reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. se va urmari: a. b. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. oprirea sau rarirea tusei. pot duce la denutritie. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. c. stenoza pilorica. ambele se produc prin pierdere de sange. 868.863. c.A secundara. transfuzie de sange total. b. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ.intensitate. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator.bazic. 865. se procedeaza la: a. b. c. b. edemele si H. fistule digestive. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a.T. hipoproteinemia. c. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido.

873. 871 . durata. linistirea bolnavului.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. 869.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. b. 874 . asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. c. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. 870 .Pentru calmarea durerii se recurge la: a.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. punga cu gheata pe abdomen. c. desfiintarea fundurilor de sac. drenaj. reechilibrare hidroelectrolitica. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. mobilizarea precoce a bolnavului. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. b. spalarea cu apa oxigenata. primele 3 zile. b. primele 24 ore. antibioterapie. . 872 . b. pansament. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. aspiratie gastrica.c. evacuarea puroiului. c. mobilizare imediata . b. c. b. primele 2 ore.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. c. aspiratia secretiilor. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg.

b. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica.Postoperator. stimularea expectoratiei. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. c. b. suprimarea durerii. starea confuzionala are ca manifestari: . c. gimnastica respiratorie. diabetici.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. Tratarea sughitului se face prin: a. hipertensivi. b. 875 .Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. aspiratie gastrica.G. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. b. tuse comandata. c. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. monitorizare E.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. administrare de mialgin si algocalmin. aplicarea de pipa orofaringiana. aerosoli.C. 879 . cardiopatie 877. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. obezi. 878.c. 880 . administrare de sedative centrale. evitarea operatiilor de lunga durata. c. 876 . c.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. b.

stadiul de inflamare. b. c. b. monitorizarea functiilor vitale. rezectia gastrica. c. b.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. starea nutritionala a pacientului. somnolenta. amputatia de mamela.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. interzicerea consumului de alcool. 885. b. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. mobilizare. localizarea plagii. b. . 882 . . suprimarea durerii. se va aplica pe tub un ac de siguranta. caracterul durerii. 881 . Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.La efectuarea pansamentului unei plagi. operatii ce se executa in cavitatea toracica. aseptizarea plagii. c. b. scurtarea tubului. c. agitatie. c. 883. asistenta trebuie sa cunoasca: a. se fixeaza cu leucoplast. 884 . c. hipertermie.a.

b.20 grame in 2 prize zilnic. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . apendicita cronica. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.886. masarea zonelor reflexogene. pancreatita acuta necrotica. c. infectate. necrotice. intinse. clisma zilnic.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. b. b. peristaltica va fi stimulata prin: a. circulatia venoasa se opreste complet. 891 .Dupa operatia pe colon. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. b. 889 . pulsul radial ramane perceptibil. garoul se strange pana cand: a. administrare de ulei de ricin 15 . c. c. b. c. infarctul intestinal si torsiunile de organe. c. 890 . b. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. pulsul nu se mai simte. stimulare medicamentoasa 887 . din prima zi dupa operatie.. introducerea tubului de gaze. c.

892 . formol 5% clor acid fenic 5% 897.Bacilul tuberculos este rezistent la a. emfizem pulmonar 894 .. frig 896 . b. c.Leziunile din tuberculoza sunt a.Bacilul tuberculos este sensibil la a. productive c. exudative b. c. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 .ce contin bacil Koch se foloseste a. b.Alergia la tuberculina se manifesta prin . c. scoamoase 898 . b. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . ultraviolete b. Bronsita cronica a. astm bronsic c.Pentru dezinfectarea produselor patologice . uscaciune c. stenoza aortica b.

leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . c. b. c. c. b. sputele contin bacil Koch 902. leziunile radiologice sunt stabile b. b. c. Avem tuberculoza stabilizata cand a.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie .Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. b. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. c. sputele nu contine bacilul Koch c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. adolescenta 900 .a. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 . b.

leucopenie c. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. tulburari digestive . alergene alimentare sau medicamentoase. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator.a. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . un aport de 3500-4000 calorii 905. Cele mai obisnuite alergene. Bronsita astmatiforma. c. hemisuccinat de hidrocortizon. b.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. b. cu intervale libere. este urmarea infectarii astmului bronsic. b. c. este precedata intotdeauna de crize astmatice. are urmatoarele caractere: a. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. criza apare . c.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. complicatie a astmului bronsic. praf de camera.Criza din astmul bronsic. ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . b. bogat in grasimi c. are una din urmatoarele caracteristici: a. 910 . polen. de obicei in a doua jumatate a noptii. . reactii alergice . care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. bogat in proteine si vitamine b. icter b. b. reactie Steven -Johnson 906 . c. 909 .

cristale Charcot. 912 . de tip inspirator. pot aparea: a. 911. ketotifen. c. 918. c. este fluida. insuficientei respiratorii cronice. spontan sau sub influenta tratamentului.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. bradipneica. variabil.In tratamentul astmului bronsic. c. c. 914 . in citeva minute sau ore.Accidentele nervoase . Modificarile patologice caracteristice. c. 916. coma. posibile in insuficienta respiratorie cronica. albicioasa ( perlata). trebuie rezervata formelor grave. in peste 24 de ore. b. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a.c. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a.In astmul bronsic sint folosite. sint urmatoarele : a.Leyden si spirale Curschman. nistagmus lateral. b. rozacee si in cantitate mare. cu expiratie prelungita si suieratoare. b. b. bogata in eozinofile. a.Criza de astm bronsic se poate termina: a. este cu tahipnee . b. treptat. c. 917. nu prezinta riscuri. cromoglicat disodic. 915. b. crize convulsive. hemiplegie. corticoterapia: a. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . prurit al pleoapelor si cefalee. nu este niciodata precedata de stranut. este viscoasa. 913. administrata pe cale orala. lacrimare. este tratamentul cel mai eficace. miofilin b. brusc.

a. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. 923. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. procese laringotraheobronsice. hipotensiune arteriala. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . respiratie Cheyne. are urmatoarele caracteristici: a. Oxigenoterapia. c. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. embolii pulmonare grave. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. b. pneumotorax sufocant. b. starea de rau astmatic. 921.In insuficienta respiratorie cronica .Stockes. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive.sodica izotonica. c. 922 . Cele mai importante cauze. aflati in insuficienta respiratorie cronica . combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. c. 924 . oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. pleurezii masive bilaterale. b. c. 919.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . apar urmatoarele simptome: a. 925. c. nevralgia intercostala. b. b. c. procese pulmonare si pleurale. dispnee intensa.. alcaloza respiratorie. este o urgenta medicala majora. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. 920. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. combaterea tusei. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. b. consum excesiv de alcool si fumatul. b.

a.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. b. b. c. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. in zilele premergatoare. In tuberculoza secundara. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. secretolitice.morfina si opiacee. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. c. c. la inceput este uscata si apare in accese. apoi cu expectoratie rosie. c. b. c. 931 In tuberculoza secundara. b. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. 932. bolnavul prezinta poliurie. bronhodilatatoare. temperatura se mentine " in platou". vesperala.In pneumonia pneumococica: a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. 928 . coriticoizi si antibiotice. c. 927 . 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. tusea are urmatoarele caracteristici: a. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. b. ruginie. este destul de bine suportata de bolnav. urmatoarele medicamente: a. exista inapetenta si sete vie.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. la inceput ridicata. leucocitoza cu polinucleoza. mai tirziu discreta. opiacee si barbiturice. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. corticoterapie. bronhodilatatoare si expectorante. hiperfibrinemie. . vesperala. b. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . hipofibrinemie. fata devine vultuoasa.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. b. la inceput discreta. 929 . antibiotice cu spectru larg. frison .

c. 933. se manifesta prin crize dureroase. constitue simptomul fundamental. cu sediu retrosternal. 935.b. hipertiroidismul. b. crizele dureaza citeva ore. stresurile emotionale. paroxistice. c. c. citeva ore. b. mijlocie sau fulgeratoare. b. 1-2 zile. b.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . c. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. nu poate provoca moartea bolnavului. dieta hiperlipidica. b. c. caracteristici : : b. citeva minute. 936 . cu sediu retrosternal. poate fi minimala.Angina pectorala are urmatoarele a. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. In tuberculoza secundara. c.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. nu se insoteste niciodata de varsaturi. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. 939. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. care apar la efort sau emotii. 938.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. crize paroxistice.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. c. este un simptom frecvent. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. 937. 934 . asocierea mai multor factori de risc. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. mareste riscul de aparitie al bolii.

somnolenta. paloare. nu poate fi variabila.a. 944. b. in ambele membre superioare. c. palpitatii. 940. evitarea circumstantelor declansatoare. sunt cu sediu epigastric. are caracter constrictiv. . c. 941 . 947 . nitroglicerina. in regiunea cervicala posterioara. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. b. 946. . c. regurgitatii. este insotita uneori de anxietate.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. oxigenoterapie. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. poliurie. este variabila. c. lipsa de aer. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. de la jena sau disconfort. apar la efort sau emotii. c. administrarea de miofilin. b. administrarea de nitroglicerina sublingual.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. sunt paroxistice. transpiratii.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. la durere atroce. b. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. este aratat de bolnav cu degetul. b.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. c. nitrit de amil. 943 . c. b. este insotita uneori de anxietate. 945 . sediul durerii este epigastric. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. lipotimie.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. c. tuse seaca. b. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . b.

perioada de cruditate si de coctiune. semne de insuficienta ventriculara stinga. prodromala. mialgin. nitroglicerina. b. 954 . cresterea fibrinogenului. b. b. mai rar. sint urmatoarele : a.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. b. b. semne de insuficienta cardiaca globala. .Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. dureaza mai multe ore. morfina. senzatie de moarte iminenta. c. 948. in cazul unor dureri severe. cardiopatii ischemice. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. 949. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. tulburari de memorie si concentrare. uneori chiar zile. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. c. se calmeaza.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a.zbucium. somnolenta. c. b. 950.b. scaderea glicemiei. cefalee occipitala.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a.In perioada de debut a infarctului miocardic.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. perioada de stare si de convalescenta. agitatie . . tratament anticoagulant. prin repaus si administrare de nitriti . 953. semne de insuficienta respiratorie acuta. 951 . la trezire. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. 952. c. b.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . pot apare urmatoarele semne : a. c. de debut. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. se insoteste de o stare de anxietate. c. de obicei dimineata. 955 . c. persoane fara antecedente coronariene. c.

Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. cu respiratii bruste. 961. . stopul cardiac. 960 . b. c. au caracter coronarian. c. se datoreaza stazei pulmonare.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. 956. care afecteaza de la inceput miocardul. incetarea functiilor cerebrale. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. dispnee intensa. c. constrictive. c. stopul respirator. lipotimie. 959 . cardiopatia ischemica. c. are caracter pulsatil. b. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. hipertiroidia.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. tahicardie. insuficienta mitrala. rapide si superficiale. b. anxietate intensa. c. bradicardie accentuata. spute hemoptoice. b. cianoza. 963.a. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. 958 Clinic.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . b. uneori tuse umeda. 957 . la nivelul plaminilor raluri crepitante . b. apare in repaus sau ziua.la baze cu extindere spre virfuri. sint violente. apare de obicei nocturn. bradicardie. 962. apar la eforturi fizice mici. b. b. c. ritm de galop. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. procese inflamatorii si metabolice . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. este localizata occipital. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. c.

cauze toxice. caderea limbii . controlul respiratiei. obstructia cailor respiratorii. cauze infectioase. 970 .15 minute pentru a avea succes. Reanimarea respiratorie : a. absenta batailor inimii. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. c. cu fracturi costale. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 964. femurala). La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. 965 . b. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. c. 969. c. b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . pierderea cunostintei. embolie grasoasa. prin . Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. b. daca acesta este culcat pe spate. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. 968. cardiaca. tulburari de ritm paroxistice. c. caderea limbii. daca acesta este in decubit ventral. trebuie efectuata intr-un interval de 12. prezenta corpilor straini( singe. unele leziuni ale peretelui toracic. b. controlul tensiunii arteriale. 966. c. b. b.. c. midriaza cu globi oculari imobili. leziuni grave ale peretelui toracic. se poate practica fara masaj cardiac.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. varsaturi). se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. decolorarea tegumentelor.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. fracturi de coloana.a. c. secretii. 967. b. c. b.

b. infarct miocardic acut. morfina in urmatoarele situatii : a. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. venesectia este se administreaza a. edemul pulmonar acut. la inecati.12 l/ minut. c. b. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. b. c. BPOC: 977. la uremici. c. b. singerarea. intoxicatiile cu barbiturice. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. 975. diureticele. c..971. c.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. c. astm bronsic. morfina. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. insuficienta ventriculara stinga. meningoencefalite. oxigenoterapie masiva. 973. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. sint contraindicate urmatoarele : a. oxigenoterapia. Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. b. 976. emisiunea de singe( venesectie). cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. in intoxicatii. infarct miocardic acut. 972. opiacee. b. hipertensiune arteriala. astm cardiac. 10. c. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. b. meningite. accident vascular cerebral.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. .

cordul pulmonar acut. b. b. 981.pulmonare. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. o senzatie de constrictie sau de "gheara". b.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. b. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. c. embolie pulmonara. c. are urmatoarele caracteristici : a. o senzatie de presiune. . c. frigul si umiditatea. 985. plagi pleuro.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. volet costal. c. b. toxiinfectii alimentare. b. crize de astm bronsic. c. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. 983 Hepatita cronica : a. embolie pulmonara. . o senzatie de intepatura. consum exagerat de etanol. este insotita de tiraj si cornaj.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a.. este de tip bradipnee inspiratorie. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. embolia pulmonara. BPOC. c. medicamentoase. 980. BPOC. b. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . c. 979. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. este de tip polipnee inspiratorie. 982. b. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. mecanice. 984 .

rickettsioze. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. salmonele. b. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. 25% din cazuri. paraziti. c. colibacili. b. 50 % din cazuri. 987. b. 986. cauze nutritionale. virale. c. klebsiella. anaerobi. icterul este simptomul esential. traumatismele.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. diabet. . 75 % din cazuri. c. c. leptospire. aparitia hepatitei cronice sint 990. b. obezitate. b.c.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. hipertiroidie. 991. c. 989. 988. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a.

b. contrasteaza cu starea generala. c. este de obicei bine pastrata. sindromul de fibrinoliza.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. care coincid cu exacerbarea icterului. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. sindrom fibrinolitic. c. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. c. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. 993. 995. b. apar adesea tardiv. b. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : .b. apar in puseuri. este obisnuita ( 80 % ). sindromul de activare mezenchimala. sindromul hepatopriv. nu transeaza 992. c. 996. este un simptom esential. examenele biologice si histologice diagnosticul. este uneori dureroasa la efort. sindrom de hepatocitoliza. 994. 997. b. c. apar adesea precoce. c. b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. sindrom excretobiliar. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a.

este inconstanta. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. b. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. c. amenoree. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. 1002.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. b.a. .Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. acnee. b. este inalta.. b. 998. tulburari pancreatice. c. c. hirsutism. apare de regula la femeia tinara. c.. 1003. c. tulburari dispeptice biliare. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. simptomul esential este hepatalgia: 999 . . in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. tiroidita. 1000. b.. colon iritabil. 1001. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. este moderata. c. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. b.

b. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. c. c. Simptomatologia caracteristici : a. b. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. b. c. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. astenie . b. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. oboseala. timolul este scazut. c. VSH este moderat crescut. iar biologic foarte alterat. b. . semnele clinice sint mai discrete. c. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a.. scaune neregulate. 1007. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. anorexie persistenta. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. c. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. 1008. 1006. are tabloul foarte bogat . antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . b. 1009. 1005. este mai frecventa la barbati. afecteaza ambele sexe. splenomegalia. apetit crescut. electroforeza arata hiposerinemie. apare in principal la femeia tinara.

c. BPOC. c. b.. b. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. este mai frecventa la barbati.400 mg subcutanat.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. 1013. b. nu evolueaza in puseuri. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. clorura de potasiu . nu apare in principal la femeia tinara. b. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. c. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. in conduita de urgenta. sedative. poate lua o alura colestatica. 1011. c. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale.In tratamentul astmului bronsic. 1010. in doza de 250. edemul pulmonar acut. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. sedative concomitent cu antidepresive. se insoteste de tulburari endocrine. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a.b. b. c. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. astmul cardiac. clorura de calciu . 1012. 1016. c. clorura de natriu . cu predominant plasmocite. celule mononucleare. . este simptomul esential. antidepresive. b. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. Pentru a evita greselile fatale. cind apare la femeile tinere. limfocite si b. c. 1015. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a.infiltrare predominant portala.

16-18 respiratii / minut. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. 1022. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. c. limfatica si hematogena. 1017. b. dispnee zgomotoasa. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru.. c. 18. 1021. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de . junghi toracic submamelonar sau posterior. b. c.c. obstructia brusca a inimii drepte. in doza de 400-500 mg intravenos. c.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a.20 respiratii / minut. b. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii.bronhogena. dispnee variabila ca intensitate. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. absenta miscarilor respiratorii normale. c. refuza internarea bolnavilor contagiosi. b. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. 14-16 respiratii / minut. aeriana. 1019. 1020.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. b. c. b. pregatirea pastrare si utilizare lor.

1027. nefrita.1023. soc hipovolemic b. masuri de igiena spitaliceasca c.. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. endocrinologice. c. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. hemoragie digestiva . utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. osteoporoza. 1024. interesarea epidermului si partial a dermului b.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. b. taietura) ce atitudine luati? a. terapie intensiva. b. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. b. c. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. 1028. nou-nascuti. afectiuni alergice. c. stimularea sîngerarii locale. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. b. clatirea cu apa. afectiuni reumatice. infectie. c. întepatura. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. b.. dezinfectante. spalarea cu apa si sapun sau detergent. 1026. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. aplicarea de antiseptice. bronhopneumonie. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a.

307/2004 .Legea nr.Urgente medico-chirugicale .Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical . Bucuresti 1999. paralizii 1030.Chirurgie pentru cadre medii .c. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. 7.Titirca L. . G. 3. Chiru. . . Partea I. 4.2003 .Boli infectioase si epidemiologie . Bucuresti. a c c b c c b b .Mozes C.F. Medicala.Mihailescu M . intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. 5. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. anul 1999 .Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord.Sinteze .2004. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .Editura medicala.Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. 578/30. 984/1994 .Titirca L.Ed. Bocarnea . nr. anul 1995.privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. 6.Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. Viata Medicala Romaneasca 2003.. Borundel . pierderi de cunostinta. escare. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = .Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Ministrului Sanatatii si Familiei nr.Editura Medicala.06. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Cison Anul 2001 . urmata de confuzii.C. 1. .C. Chiru si L. Bucuresti 2001 . . 2. 8.

22. 25. 29.9. 23. 31. 18. 32. 24. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 19. 11. 30. 27. 17. 20. 14. 21. 15. 13. 16. 10. 26. 33. 28. 12.

53. 49. 51. 43. 52. 48. 47. 50. 58. 57. 55. 36. 54. 39. 46.34. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 41. 35. 45. 56. 44. 42. 40. 38. 37.

81. 80. 82. 78. 69. 74. 72. 65. 79. 63. 62. 61. 68. 66. 77. 73. 76. 67. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 64. 83. 60. 75.59. 70. 71.

89. 93. 94. 96. a a a a b b a c b c b c a b b c 100. c 101. 95. 85. a 104. 92. b 103. 91. a . 97. b 108. a 102. 88. 90. 98. a 106. a 107. 86. 99.84. 87. a 105.

b 132. b 129. a 113. a 112. a 130. b 131. a 118. a 128.109. a 124. c . b 111. b 123. b 126. a 122. a 127. b 133. b 121. a 120. a 115. a 114. a 110. b 125. a 116. b 117. a 119.

a 144. a 143. b 157. c 155. c 156. a 149. b 147. b 135. a 142. a 158. b 148. a 141. a 138. b 150. c .134. c 151. b 136. b 153. b 140. b 137. c 146. b 145. c 154. a 152. c 139.

159. c 163. a 173. b 171. c 181. c 166. b 183. b . a 164. b 176. b 180. a 172. c 175. b 165. a 160. a 167. b 182. c 168. b 170. a 169. b 174. c 177. a 161. a 178. b 162. c 179.

a 199. a 208. a 188. c 186. a 197. b 191. a 194. b . a 201. c 196. b 202. a 203. a 193. b 204. c 192. a 185. a 205. a 207. c 198.184. c 206. b 189. b 200. a 187. c 195. a 190.

a 231. a 211. a 210. c 222. b 227. a 213. b 220. a 226. b 218. a 219. b 212.209. c 224. b 230. b 214. c 221. a 233. b 228. b 217. a . b 223. c 225. b 216. b 215. c 229. a 232.

234. b 249. a 244. b 257. c 241. b 252. b 240. b 258. b 246. a 236. b 248. a 235. a . a 250. b 256. a 242. b 255. b 247. a 239. a 245. a 243. c 251. a 254. b 238. c 253. b 237.

a 271. c 281. c 270. a 260. a 261. a 273. a 278. c 280. c 283. a 277. a 267. c 266. c 282. c 276. a 265. a 269. a 262. c 263. a 264.259. c 274. b 279. c 268. a . c 275. c 272.

a 305. b 302. c 303. a 298. b . a 293. a 288. a 306. c 304. a 301. c 294. a 308. b 292. b 285. c 287. c 289. a 307. a 297. a 286. b 290. a 296.284. a 300. a 295. a 299. a 291.

a 325. a 333. b 328. a 327. b 314. a 330. b 311. a 312. a 317. b 322.309. b 313. a 326. c 320. b 329. a 318. c 323. a 321. b 331. c . a 324. b 332. a 316. a 315. b 319. a 310.

a 340. b 355. a 342. c 336. a 339. a 348. a 354. a 356. a 351. b 358. b 335. a 353.334. a . c 357. b 337. a 344. a 341. c 345. a 338. c 349. b 350. a 346. a 352. b 343. c 347.

a 373. b 375. c 367. c 365. a 372. a 366. a 362. b 376. a 361. b 382. b .359. a 380. a 370. b 363. b 377. a 360. a 368. a 364. b 369. b 381. b 374. b 371. b 378. b 379. b 383.

384. a 399. a 386. a 400. b 398. b 392. b 388. c 401. b 407. b 395. c 393. a 403. a 394. a 406. c 389. c 396. b 385. c 390. c . c 404. c 391. b 405. c 402. b 397. a 387. a 408.

a 420. a . b 428. a 419. a 433. a 426. b 415. a 425. c 412. c 429.409. c 431. b 414. a 424. b 423. c 416. b 430. a 421. c 417. c 410. b 411. b 422. c 427. b 413. c 418. a 432.

434. a 435. b 455. a 451. a 443. a 448. a 445. a . c 453. b 450. c 447. a 452. a 436. c 444. c 439. c 440. c 442. b 437. a 441. c 446. a 458. a 449. c 457. b 454. c 456. b 438.

c 461. a. c 467. b 479. c 462. c 478. b 460. a. c . a. a. a. b 482. b 471. a. b 464. b 481. c 475.459. a. b 468.b. b. a. a. b. c 483. b. b 477. c 474. a. a. a. b 472. b 480. a. a. b. c 466. a. c 476. c 465. c 469. a. b 470. a. c 473. a. c 463.

c 505. c 506. a. b. b 492.a. a. b 499 a. a. b 500 b. a. b 495. c 489. b 508. a. c 487.a. b 504. b 507.a.b. a.484. b. b 497. a.a. c 501 a. c 496. c 503. b . b 491. c 488. b. c 502. c 490. c 498. c 493a. b 485. a. a. c 486.a. a.a. b 494a.

b 516. c 513. a.c 520. a.c 527.b 531 a. a.b 522. a. b 517.a. a. b. b 512. b 515.c 525.b 519.a.a. a. b 514. b. a.c 518. a.c 526.c 532 b. a.b 521.a.c 530.509.c 528.c 533 a. a. b 510. a.a.c 529 a.b 524.b 523 a. a. c 511. a.b .

b 552. a. a.c 538.c 555. b.b 558 b.b 553. b.c 557 a.c 542.c 545.b 556.c 541 a. a. a.c 540 b.c 548.c 546. a. b. a. a.b 554.c 539. a.b 551 a.c 547 b.c 544 b.c .b 543 b.534. a.a.c 535. a.c 550.c 536 a.b 549 b.c 537 b.

b 564.a.b 576 a.a.b 572. a.c 566.b 574.b 583.c 570.b 578.b 581. a.b 569 a.c 580.b 579.a.c 575..b.c 567.b 573.559.b 563 a.c 582. b 562. b.b.a. a.c 568.c . b. a. a.a.a..b 571.a.a.c 560 b. a.b 577.c 561.a.a.b 565a.

b 593.a.a.c 596.a.a. a.b 600.b 589.c 598..b 594.a.c 585.b 587.a.584. a.a.b.c 603.b 586.a.b 604 a.b 605.b 607 a .b 599.a.a.b 601.b 590. b.b .a.c 597..b.a.a.c 591.b 602.b 588.b 608. a..a. a.b 606.b 595.ab 592a.

a. 618. b 613.b 611 a.b . a. a. 629 b. a. 622. 633 a .b 610.b 616 a. c. a. 631. b . 625 a.b.a. a.a.b. 623. a. a. 630 b.c . 626 a. a. a. c. c. c. 628.b . 627. 632. b .b 620 a.b 615. b.609.b 619.b 621 a.b 612.b 617 a.a.b.c. a.b 614. 624.a.

a.c 658.b 654.b .b 647a.a.c 649.b 639.a.b 637a.a.b 640. a.a.b 636 a.a..b.b 643 a.b 652 a.b 644.c 651 a.b 653.634 a.a.c 655.b 642 a.b 635.b.a.c 648 a.c 641 a.b 650.c 657.a.c 656.b 646 a.b 645.c 638 a.a.

c 661.a..b .b 675 a.b 681.b 683.a.b 672. a.b 674 a.b 663 a. a.b 665. b.b 680.a.b 682.a.b 667.a.a. b 671 .b 664.a.b 676.c 662.a.b 678 a b 679.a.a.b 666 a.c 673 .b 668.b 677 a.c 660.a.a.659 b.b 669ab 670 a.

a.b 704a.b 687 a. 699.b 701.c 695. a.b .b 703.b 702a.a.a.c 696.a.a.a. a.c 689 b.c 693.a. c 697. a.c 708 a.a.b 685.c 700 a. a.b 707 a.c 705 b.c 692 . b.b 694.a.b 686 .c 706.b 691 b.c.a.c 690.a.c 688.b 698.684.

a.c 721 a.b 733 a.a.c 717 b.c 714.a.c 715.a.c 710.a..b .a.b 719.c 713 a.b 722.b 731.b 729 a.c 727 a.b 723.b 712 a.c 720..b 725.a.c 716 b.c 728. a.b 726.b 732.c 724 .a. a.b.c 718 a. a.c 711.a.709 b.b 730.a.b.

c 751 .a.a.a.c 743. a..c 745.b 750.b 739 a.a. a.b 746.b .a..b 740a.a.c 752 .b 756.a..a..a.b 735.c 738.b.c 737 a.b 741 .b 744.b 747 .b 736.a.a.c 749 a.b.c 742. a..c 748.a. b.c 753.734 a.b 754.b 755.

a.b 759b.c 764 .b.a.c 771 .c 781 .c 768 .c 777 .c 763..a.b 766..a.b 780 .a.c 770 . ab .c 762.:a.b 767 a.c 758 .b.a.b 772 . .a.b...b 774 . a..b 775.b. b..c 769 b.b 761 b. a.b. a.c 778 .757.b 776 .b 765.b 779 a.a.c 760 a.b 773 .

a.a. a.b 787..b 784.b.c 796. b.b 797 . a.c 805 a.b 783 a.c 788. b.b 793 .b 789. a.c 802.c 795.b 794 .b 799 .b 801. a. a. a. a.b 791 a. a.c .782 .b 806.b 804 . a.c 785.c 786.a.b 790 . b.b 792 a.a.b.b 800 .b 798. b. a.b.c 803 .

a.a.b 831 .c 822 .c 829 .b 824 .b 820 .a.b 826 . bc 815 bc 816 .b.c 809 .ab 811 .a.c 808 .c 819 a.a.b.a.b 830 .c 828.ab 814 .c .ab 813 .c 825 a.b 821 a.b 817 .a.bc 812.c 823 a.c 810 .a.b 818 a.807 .a.a.a.c 827 b.

c 833 .b 839 a.c 845 b.c 854.a.b.b 843b.c 847 a.b.c 840 b.c 835 a.c 850 .c 846 .c 848 .c 838 a.b.a.c 841 b. a.b 836. b.a. ac 834 b.c 844 b.c 837.c 855 .b 852 .a.832 .c 849 .b 853 .c .b 851 a.c 842. b.a.a.c 856 b.

b 863 b.a.857 . a.c 859 a.c 881.c 875 .a.c 862 a.c 867.b 877.c 879 .a.c 868 a.b 869 a .c 878 a.b.c 864 b. c 874 .c 860 .c 858 a.c 872 bc 873.c 876 .b .b.b. a. b.c 871 a.b.ab 880 . a.b 870 .c 866 a.c 861.c 865 a. b.

c.882 a.b. c 893 .c 888 . b.c 885.c 889 .c.c 884 .a. b. 897.b 899 . 892 .c.c 886 . 900 . a. c. 896 a. c. 906 b. 904 a. . a.b. b. 898 a. b. 905 a. c.c 887 .b. 902.a.a.b 891 . 901 . b. . c.b.b 890 a.b 883. c 894 a b 895 .b. a.c 903 b.c. b. a. b.

b 922 a.c 917.c 926 a b 927 b. a.b 910 .a.b 920.b 916.b.c 909 .c 931 a.907 a. a.c 928 b.b 930.c 929 .c 919 a.b 923 a.c 924 a.a. a.a. 908 b.c 925. b 914.b 918 b.c 915 a.c 913 a. a.a.a. c. b 911. a. a.c .c 921.b 912 .

a.a.c 952.a.b 933.b 946.c 955 .a.b 953 .a.a.a.c 936 .c 940 a.b 938.b 934 .a.c 944.c 937 a.c 945 a.b 954 a.b. a.c 942 .b 947 . a. b.a.b 941 .c 939.c 956 .932 a.c 943 . 951 b.b.b. a.b 950. a.b 948.c .c 949.c 935.a.a.b.

b 972 a.c 978 a.b 965 .957 a.a.b 976 a.b 977.b 974 a.b 980 a.c 973 a.b 975.c 968 b.c 969.b 971.c 959 .b 966 a.a.a.b .b 981. a.b 958 . a.b 960 .a.c 962. b.b 967 b.a. a.c 963. b.b 964 a.a.b 961 b.b 979. a. a.c 970 .

b 990 b.a.b 985. a.b 987. a.c 1002 .982.b 994.c 1005 b.c 991 a. a. b.c 1006 a. a.c 1004 a.b.b 996.c 988.b 1000. a.b 999.c .b 992. a.c 1003 b.c 986.a.b 1001 a.c 984 a.a.b 998.a.b 993.b 989.c 995.c 983 b.a.b 997 a. a.a.

c 1026. b.b . b.a.c 1014. 1015.b 1019 .c 1022.c 1025. a.a.c 1021. a.c 1017.b 1028 a. a.b 1027.a.a.a.b 1029.b.b 1023.c 1008. a.a. b 1011. b.c 1012. a.a.b 1013 .a.c 1030.c 1010. a.c 1009 .b.b 1018 a.c 1020.1007 a.c 1016 a.b 1024 . a.c.