P. 1
teste grila - titirca

teste grila - titirca

|Views: 55,673|Likes:
Published by Tincu Florentin

More info:

Published by: Tincu Florentin on Feb 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/27/2015

pdf

text

original

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

negru ca pacura c. dispnee b. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. este localizata in hipocondrul drept. compresiune digitala pe plan osos 25. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.24. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. rosu-aprins b. rinichiul functioneaza normal. aplicarea unui garou c. 28. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. frison . aspect de zat de cafea 27. febra. 26. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. varsaturi. peste pansamentul de la nivelul plagii c. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. bradicardie. ischemia miocardica b. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. Melena este un scaun: a. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. anxietate. mentinerea masei circulante in limite normale c. urina este hiperconcentrata. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b.

semnul Murphy prezent c. hipertensiune arteriala 30. etapa volemica. Hemostaza spontana este: a. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. 35. transpiratii reci. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. oprirea definitiva a hemoragiei. etapa hematologica c. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. morfina 31. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. nitroglicerina c. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. antispastice b. tulburari de tranzit b. Hemostaza provizorie este: a. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. administrarea de antibiotice c. 34. 32. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33.c. oprirea definitiva a hemoragiei. . In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa de refacere a fierului b. administrarea de opiacee. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. tubajul duodenal b.

mialgin 41. sangele este aerat . etapa hematologica 37. hemoptizie. hematurie c. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. etapa volemica b. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. nitroglicerina c. contine resturi alimentare b. papaverina b. 100 mm Hg b.36. colebil c. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. etapa de refacere a fierului c. La un pacient cu hemoragie. 140 mm Hg c. 39. fortral b. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. 60 mm Hg 38. morfina 40. hematemeza b. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a.

exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. hemoragii oculte. colica biliara c. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. 44. colica biliara . Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. continua. ulcerul perforat. 43. 45. infarct de miocard. "ca o lovitura de pumnal". durere in etajul abdominal superior intensa. colicii renale b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. endoscopia gastrica c.c. violenta. 46. 47. apare in timpul unui efort de varsatura. 42. VSH crescut b. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. cu iradiere in spate. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. durere in epigastru. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. Hemoragia: a. ulcerul stenozant b. colicii biliare c. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. cu iradiere in umeri c. hipertensiunea arteriala polipnee b.

Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. cancerul gastric c. ulcerul aton b. albicios format din leucocite. Simptomele litiazei biliare sunt: a. 49. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. durere violenta in epigastru b. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. rectocolitele ulcerohemoragice b. durere "lovitura de pumnal". traumatismul cailor biliara. hemoroizii. bradicardie. varice esofagiene c. tendinta la lipotemie in ortostatism.c. 52. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. galben citron reprezentat de plasma c. 53. 51. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. 48. tensiune arteriala normala. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. hipertensiune arteriala b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. durere in etajul abdominal superior c. bradicardie c. 50.

Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. "abdomen de lemn". chinidina c. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a.c. explectoratie sanghinolenta c. midocalm. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. nu are legatura cu alimentatia. 56. 58. Hematemeza este: a. almagel b. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. la 3-4 ore dupa masa b. meteorismul b. varsatura sanghinolenta b. 59. varice esofagiene c. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . la 30 de minute dupa masa c. stenoza pilorica. 57. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. Durerea in ulcerul gastric apare: a. agitatia extrema c. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. scaun sanghinolent 55.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

In metoda Simonin cunoastem: a. 80. tahicardie. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c.c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. 81. grupa 0(I) b. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. grupa 0(I) 84. grupa A(II) b. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . 82. grupa 0(I) 83. cianoza. In metoda Beth-Vincent: a. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa AB(IV) c. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. grupa A(II) b. hipotensiune. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. grupa B(III) c. grupa AB(IV). grupa B(III) c.

aglutina cat si aglutinogenul c. 85. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. grupa B(III) RH pozitiv. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. 87. pentru delimitarea celor 3 zone. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. de conservare c. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. Aglutinele anti-RH: a. anticoagulant b. nu exista la cei cu RH pozitiv c. exista in ambele situatii. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a.b. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. 88. nu exista la cei nu RH negativ b. 89. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. 86. grupa A(II) RH negativ c. temperaturi sub 16 grade Celsius . grupa 0(I) RH pozitiv b. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a.

b. dupa 20 de minute c. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. 91. 20-25 grade Celsius b. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. de culoare galbuie. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. dupa 60 de minute. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. 90. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. spongios. socul prin arsuri . dupa 30 de minute b. asezata pe peretii flaconului. 92. 37 grade Celsius. 94. 16-18 grade Celsius c. temperaturi in 20-25 grade Celsius. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. 93.

modifica concentratia colesterolului infectat in bila. 99. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a.b. stenoza pilorica b. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. angiocolita acuta b. calcul de carbonat de calciu . hemocolecistul. 98. cancerul gastric c. dischineziile biliare c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. ciroza hepatica. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. ileus biliar b. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. litiaza biliara. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. 96. 95. fistula biliara c. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. 97.

calculi micsti c. 1000 . 100. 101. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. apare in socul hemolitic c. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. 750 . 2000 . 600 . Hematuria: a. calcul de colesterol. .1500 ml b. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.1000 ml. 200 . 102.400 ml. 300 . apare in cazul incompatibilitatii de grup b. 103. renali cronici este: a.1000 ml b.b.3000 ml c. bolnavi anemici c.600 ml c. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. bolnavi hipertensivi. bolnavi astenici b.

c. nu intereseaza frecvent traheea. eczema. b. dilatatia bronhiilor. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. b. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. tot arborele bronsic . rinoree mucopurulenta. 108. 106. 105. stranut. bronhiile mari si mijlocii.104. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. gripa. durere. 109. pneumonie. b. c. senzatia de infundare a nasului. b. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. Bronsita acuta . fotofobie. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. Bronsita acuta este: a. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. hidroree. 107. lacrimare. c. c. b. edem corneean. scaderea acuitatii vizuale. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. c. .

1-5 zile. faza de coriza. 110. faza de cruditate. permanenta sau intermitenta. insotita de cresterea secretiilor bronsice. 113. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. calmante ale tusei. b. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. faza de coctiune. . o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. b. dureaza 1-2 saptamini.b. 3-6 zile. codenal. c. tuse. c. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. faza productive. 112. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. are 2 faze de evolutie. Simptomatic. interesind frecvent traheea. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. c. Bronsita acuta: a. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. insotita de cresterea secretiilor bronsice. faza de coctiune. faza de vindecare. 114. catar rinofaringian. convalescenta. b. tuse. 2-3 zile. c. b. faza de cruditate. b. c. expectorante. acuta sint: 111.

c. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. bronsita cronica: . dispneea nu creste progresiv. cresterea VEMS. factorii iritanti. bolnavul este de obicei afebril. emfizem pulmonar si bronsita cronica. c. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . c. este o boala usoara si frecventa. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. bronsita acuta. semne de disfunctie ventilatorie obstructive. c. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. astm bronsic. Bronsita cronica: a. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. b. In a. c. astm bronsic si fibroza pulmonara. 120. alergia. astm bronsic. infectia. urmatoarele afectiuni: a. nu este un factor cauzal. 117. b. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. 116. 119. b. emfizem pulmonar si bronsita acuta.c. cianoza apare precoce. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. 115. un loc primordial il ocupa: a. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. b. 118. 3 ani consecutiv. b.

Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. care arata ca: a. 121. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. c. hipersecretia si spasmul. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. complicatie a astmului bronsic are una din . edemul mucoasei bronsice. 123. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . procesul este difuz. b. relaxare bronsica.c. inflamatia mucoasei bronsice. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. scaderea secretiei de mucus. 125. c. c. urmatoarele caracteristici: a. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante. 122. 124. Bronsita astmatiforma. b. b. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. b. eritemul mucoasei bronsice. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. hiposecretia si spasmul. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. . ireversibila a calibrului bronhiilor. reducerea generalizata. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. c. reducerea generalizata. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. care induc bronhostenoza: a. b. hipersecretie de mucus. este precedata intotdeauna de crize astmatice. c. extins si la bronhiolele distale.

c. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. 131. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. este constanta. c. de citeva minute sau ore. . pot aparea: a. este inconstanta. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. albicioase( perlata). este constanta.126. c. 128. nu prezinta riscuri. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. Modificarile patologice caracteristice. b. este inconstanta. b. nu se administreaza in formele grave. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. este tratamentul cel mai eficace. 129. 127. aparitia cianozei. are urmatoarele caracteristici : a. peste 24 de ore. corticoterapia: a. aparitia sputei viscoase. In tratamentul astmului bronsic. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. polipnee si transpiratii profuse. c. insuficientei respiratorii cronice. b. treptat. administrata pe cale orala. b. c. pina la citva minute. 130. are urmatoarele caracteristici: a. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. de citeva secunde . b.

tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. prin dezobstruare bronsica. lipsa de oxigen. c. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. c. interventia de reanimare. c. 137. b. nu depinde de : a. . 134.b. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. 132. excesul de oxigen. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. urmareste: a. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie. in urmatoarele situatii: a. 136. restabilirea permeabilitatii bronsice. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. c. b. b. c. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. cind hipercapnia este pronuntata. este contraindicat. in insuficienta respiratorie acuta. cind domina cresterea oxigenului in singe. Simptomatologia in insuficienta acuta. b. Ca fenomen compensator. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. brusc. nu este o urgenta medicala majora. apare: a. Encefalopatia respiratorie din cadrul. hipertensiunea arteriala. c. retentia de oxigen. insuficientei respiratorii acute. variabil. cu substante bronho dilatatoare. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. 135. b. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. bradicardia. 133. tahicardia.

cind apare polipneea.b. masuri terapeutice generale. 138. gimnastica respiratorie. c. 141. pneumotoraxul. c. masuri terapeutice speciale. obstruarea cailor aeriene. se adreseaza cauzei. masuri terapeutice adresate oricarei . masuri terapeutice adresate cauzei. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. c. 140. Masurile terapeutice speciale. 142. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. b. b. c. introducerea policelui in gura bolnavului. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. consta in: din repiratorie acuta. infectiile respiratorii. Masurile terapeutice generale. b. cind hipoxemia este redusa. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. c. asezarea bolnavului in decubit dorsal. 139. o reprezinta: a. b. nu comporta: a.insuficiente respiratorii acute. aplicate in insuficienta presupun: a. . b. Cauza cea mai frecventa de asfixie. in insuficienta respiratorie acuta. c. vaccinare antigripala. insuficienta respiratorie acuta. din cadrul insuficientei respiratorii acute. a. au urmatoarele caracteristici: a. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. nu sint obligatorii.

143. temperatura se mentine " in platou". c. numai cind victima nu este constienta. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. incepind din ziua a doua: a. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. hipofibrinemie. 144. vibratii vocale diminuate. 149. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. c. b. din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. cind nu se poate deschide gura victimei. leucocitoza cu polinucleoza. c. raluri sibilante si ronflante. se practica: a. tetraciclina. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. Antibioticul de electie. Perioada de stare a. bolnavul prezinta poliurie. 148. la 3-4 zile de la debut. frison . la citeva ore de la debut: 146. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . b. In pneumonia pneumococica: a. b. c. b.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. prin intermediul canulei. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. in zilele premergatoare. apetitul este crescut. b. viteza de sedimentare mult incetinita. 147. c. la 1-2 zile de la debut. pune in evidenta. 145. in sindrom de condensare pulmonara. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. b. c. Respiratia " gura la nas" .

c. b. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. 152. nu afecteaza organismul in intregime. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. pe cale aeriana.b. b. are de obicei o evolutie acuta. ampicilina. b. semne clinice constante. reactii la tuberculina negative. leziuni anatomice. penicilina G. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. este o boala infecto. 151. c. la nivelul cordului. 155. b. b. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. 154. b. In cazul tuberculozei pulmonare. afecteaza organismul in intregime. este provocata de bacilul Koch. 150. interesind cu precadere plaminul. c. 153. urmatoarele caracteristici: .contagioasa. contaminarea se realizeaza: a. la nivelul pleurei. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. Tuberculoza pulmonara are a. frecvent pe cale digestiva. are de obicei o evolutie acuta. c. c. are de obicei o evolutie cronica.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. c. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. este provocata de pneumococ.

162. tusea. 156. c. intens. b. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. expectoratie. hematogena. c. urina. generalizat. bacilul Koch se pune in evidenta in: . Debutul tuberculozei secundare poate fi a. caverna. 160. precizat datorita frisonului unic. c. In tuberculoza secundara. 159. intotdeauna acut. singe. Simptomul a. In tuberculoza pulmonara. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. b. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. infiltrate pulmonare. b. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. 157. In cazul tuberculozei a. b. lichid cefalo-rahidian. lichid cefalorahidian.c. durerile toracice. bronhogena. c. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. la nivelul plaminului. c. b. noduli pulmonari. 161. brusc. c. expectoratia. asimptomatic. b. limfatica. 158. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a.

arsura sau sufocare". c. Cauza principala a anginei pectorale este: a. 163. c. citeva ore. b. 164. b. continuu. durerile toracice. c. 166. incetarea cauzelor. febra. b. b. administrarea de nitroglicerina.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. ateroscleroza coronariana. administrarea de miofilin. tusea seaca. procese laringotraheobronsice. Caracterul durerii din angina a. b. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. 167. procese pulmonare si pleurale. constrictiv. dispneea. durerea.a. 165. coronarita. Simptomul a. c. 1-2 zile. c. ca o" gheara. b. 168. b. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. dispneea. c. citeva minute. restrictiv. c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.

metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga.169. obstruarea brusca a unei artere coronare. b. c. inflamatia miocardului. Ce este dezinfectia? a. c. obiecte . metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. 171. 175. 174. b. c. peros. Infarctul miocardic este: . c. propanolol. plagi .obstruarea brusca aunei artere carotide. 173. dureaza peste 15 minute. 172. b. nitroglicerina. b. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. nu este insotita de anxietate. Durerea din angina pectorala a. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. iradierile nu sint obligatorii. nitropector. b. c. intravenos. sublingual. are urmatoarele caracteristici: 170. plosti urinare. b. c. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a.

un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. ramane constanta timp de 1 saptamana. b. .a. dureaza 8-10 zile . Cauza principala a infarctului miocardic este: a.95 % . scade dupa o luna. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. de stare si de convalescenta c. o perioada prodromala. b.12 h dupa debut . Leucocitoza in infarctul miocardic: a. c. una de debut. de debut si de convalescenta 178. leucocitoza . coronarita reumatica . 177. 179. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. apare din primele ore. o perioada de debut. c. b. de stare si de convalescenta . 180. c. o perioada prodromala. apare la 6 . aortita luetica . b. c. este de obicei moderata. b. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. Febra in infarctul miocardic a. ateroscleroza 90 .

b.ul in infarctul miocardic a. 184.b. dureaza 2-3 minute. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. in regiunea toracica anterioara. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. b. pana la maxim 20 minute. b. se normalizeaza in 3-5 zile. Manifestarile clinice ale EPA sunt : . in umarul stang. c.i). diabetul zaharat. c. tulburarile de ritm ale inimii . 181. tabagismul. b. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . c. 185. emotii. apare dupa efort. nu dispare la administrare de nitroglicerina . 182. hipertensiunea arteriala . cardiopatiile valvulare. c. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. c. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. c. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. b. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. tulburarile de ritm. cresterea fibrinogenului . 183. mese copiaose . LHD . un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. Criza dureroasa din angorul pectoral : a.

191. palide. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata .v. prelungirea timpului pana la internarea in spital . BPOC. Conduita de urgenta in IMA este: a. ventilatia mecanica. apoi cu sputa spumoasa rozata. ambele. 187. Insuficienta cardiaca este : a. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. 190. c. c. mobilizare precoce. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . instituirea regimului igieno-dietetic. se administreaza : a. efectuarea examinarilor (transaminaze. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. turgescenta jugularelor. c. . tegumente uscate. AVC. 189. b. radioscopie toracica. b. 188.a. b. c. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . ECG) b. tuse uscata in prima faza. i.v. morfina . b. . La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. emisiunea de sange. morfina i. pozitia trendelenburg . aerata . .m.m. mialgin i. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina . glicemie. bradipnee. VSH. c. leucocite. i. b.

Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. 193. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. hTA . Polimiozita este o: a. afectiune de obicei congenitala c. HTP . mobilitatea globilor oculari. oprirea miscarilor respiratorii. toracice si abdominale. b. dificultatea de a decontracta muschii b.c. c. slabiciune progresiva . un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. 194. aspiratia. 195. imposibilitatea de a expulza intreaga 192. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. introducerea unei pipe Guedel. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. gripa. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. valvulopatii dobandite si congenitale. b. absenta pulsului la artera carotida. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. c. curatirea orofaringelui. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort. atrofii musculare bilaterale si simetrice. b. pastrarea cunostintei. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. c. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a.

paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. b. dificultatea de a decontracta muschii 198. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. o boala cronica si progresiva 202. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. c. radicular sau trunchiular. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. 10-20 ani c. slabiciune progresiva . c. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. cu aspect polinevritic. . sindrom senzitivo-motor. bilateral si simetric . o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. b. 40-60 ani 201. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b.a.Poliomielita anterioara cronica este: a. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. atrofii si tulburari de sensibilitate. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. 20-40 ani b. tulburari sfincteriene si genitale.

Tratamentul paraliziei nervilor este: a. 208. b. 207. unui tratament insuficient c. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. unor viroze. scleroza laterala amiotrofica. sindrom de neuron motor periferic. forta musculara de obicei diminuata mult . Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. 206. eventual chirurgical sau ortopedic b. mielite. Plexitele se caracterizeaza prin: a. Nevritele se datoresc: a. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. senzitive si trofice c. compresiuni (fracturi. deviatia gurii spre partea sanatoasa. tumori cerebrale si medulare. deficit motor la nivelul degetelor. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. masuri de igiena). la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. consta în Roentgenterapie c. unui proces inflamator local 205. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. fracturi de rahis. în special a policelui b. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. tulburari motorii. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. apare mai ales vara si toamna. în accidente vasculare cerebrale. imposibilitatea de a fluiera.203. nespecific (vasodilatatoare. în primul rând etiologic. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava.

abatut. Vit. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. regim alimentar bogat în vitamine. vâjâituri în urechi. tonice cardiace. ameteli. b. astenie. tulburari digestive. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. c. lipsa de imbold în activitate. B6. insomnie. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. sarac în substante azotoase.neuroleptice. indispozitie . c. idiotie încetinita. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. de atentie. tulburari în sfera activitatii si vointei . c. vitamine 213. lent. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209.tulburari de memorie. administrare de hormoni (foliculina). în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. tulburari de memorie. accese periodice de manie sau melancolie. Gerovital. vorbeste în soapta. stare depresiva. semne de paralizie faciala. tratament cu antibiotice. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. 1-2 ani c. halucinatii auditive. prin tulburari nevrotice: cefalee. dezorientare. odihna. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. c. semnul Babinski prezent. b.b. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a. 212. 2-15 ani b. 10-20 ani 211. dispozitie trista. Mecopar. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. b. iluzii verbale. b. tranchilizante. anxietate cu idei delirante. 210.

cu soc hipovolemic b. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a.214. arsura de gradul II c. Nefrita acuta. cu soc toxico-septic 215. terminatiile din derm sunt distruse c. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. profunzimii arsurilor . socului hipovolemic c. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. hemoragia digestiva. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. bronhopneumonie. arsura de gradul I b. embolia pulmonara. nu se complica c. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. de aceeasi intensitate b.

În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. concomitent cu îndepartarea hainelor. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. efectuarea tratamentului antisoc. oricând.A 0. accidentatii agitati b. A. a treia saptamâna (14-16 zile) c. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. A. se considera perioada optima pentru grefare: a.P. oxigenoterapie c. În cazul unui accident colectiv. A si ser antitetanic 3000 U 221.T. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222.T. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. traheostomie .5 ml b.P. primele zile de la producerea arsurii b.219. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. dezobstructia cailor respiratorii b. arsii cu leziuni combinate 220. ser antitetanic 3000 U c. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. anestezie a cailor respiratorii superioare.

transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c. excizia completa a escarelor b. bicarbonat de sodiu c. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. escarele se formeaza lent. În cazul electrocutarii. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. amoniac 1%. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. excizia partiala a escarelor c. ser fiziologic. se va practica: a. actionând si dupa accident. incizii de decompresiune. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. se produc arsuri de gradul a. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. cloramina. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. se vor folosi: a. înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. II . apa sterila 228. apa oxigenata b. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa.224. care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. La arsii cu leziuni circulare pe membre. nu au caracteristici speciale. local.

IV 229.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. mobilizarea precoce. Ea urmareste: a. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c.b.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. c. b.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite. b. suprimarea presiunii. reinterventie chirurgicala 230. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233. b. III c. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. In profilaxia escarelor postoperatorii. b. c. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. c. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . administrarea de substante medicamentoase diuretice b. c. se practica: a. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232. schimbarea pozitiei in pat.

b. c. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236. b. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. b.234.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. b. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. c. c. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie . b. c. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. c.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. se face aspiratie gastrica. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. b. c.

Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a.240. preoperator postoperator pre -. b. c. b.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. diabetice. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. sonda de aspiratie gastrica. c. c. b. intra . Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. c. b.si postoperator 241. terapia socului. b. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. b. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. asfixiei. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. golirea preoperatorie a stomacului. la persoane obeze. decubit lateral stang decubit dorsal . indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. c.

septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. aerosoli. consta in: a. aerosoli. c.In abcesul fesier. c. b. b. c. b. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. tratamentul este chirurgical: a. antitusive. antitusive. b.c. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. repaus vocal. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248.Tratamentul profilactic in infectia urinara. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. c. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. aparut in postoperator. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . repaus vocal. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului. c. decubit ventral 246.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. b. comprese reci in jurul gatului.

dupa hemoragii. traumatisme abdominale c. femeile peste 50 ani b.Colangiografia exploreaza: a. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b. vezica biliara c. rezultatul leucogramei 253. starea generala. numai la bolnavii cu hemoragii 256. traumatisme osoase usoare b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. leucemie acuta 257. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c.a. culoarea tegumentelor. sediul durerii c. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase .Determinarea grupului sanguin si Rh. la toti bolnavii chirurgicali c. colonel 254. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. femeile intre 30 si 50 ani 252.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a. barbatii intre 30 si 50 ani c.ului este obligatorie: a.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. aplazie medulara. splenesctomii.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. rezultatul hemoleucogramei b.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. dupa iradieri severe. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c.

Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. nu intereseaza peretele abdominal c. timpul intai consta in: a. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. produce leziuni viscerale. ale pancreasului c. c. b.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar. stare generala usor alterata c.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal. se externeaza pacientul c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a.La hemoragia interna "in doi timpi". ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. ale ficatului b.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a.258. intereseaza si deschide peretele abdominal b. sangele curge liber in abdomen 264. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a.sau subcapsulara b. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. ale splinei 263. tinut sub observatie si tratament. nici nu se inrautateste: a. hemoragia intra. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. nici nu se amelioreaza. nu arata nici o modificare 261.

bolnavii subponderali b. o inflamatie acuta a peretului colecistic b.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden.Apendicita acuta are un singur tratament: . semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b. autodigestia pancreasului 268.a. antecedente ulceroase b. necrozarea pancreasului c. caracterul durerii. adultii obezi 266.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. tripsina b. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a.Diskineziile biliare reprezinta: a.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. leziuni parietale 269. hemoragie "in doi timpi" b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. disparitia matitatii hepatice. hemoragie interna lenta c. tulburari ale cailor biliare c.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. amilaza c. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Colecistita acuta este: a. tripsinogen 267. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. bolnavii cu ulcer perforat c. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. caracterul durerii si fenomenele digestive c. inflamarea pancreasului b.

mialgin) 275. este contraindicat sa se administreze: a. scaderea Cl+ sanguin. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.In evolutia sindromului ocluziv. antialgice majore (morfina. ale cailor biliare extra si intra hepatice c.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280. ulcerul duodenal perforat . perforatia acoperita c. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. ducand la soc. din cauza nealimentarii la timp b. ocluzia intestinala b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. medico. chirurgical de urgenta 274. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. sunt: a. scaderea Ca+ 277. medical b.Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a.Colica biliara se instaleaza frecvent: a. dupa o masa bogata in legume si fructe c. formand asa zisul " abdomen de lemn" . apendicita acuta c. ale colecistului b. la care diagnosticul nu s-a precizat inca.chirurgical c.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. se intalneste in: a. cresterea K+ si a ureei b. in peritoneul liber 276. antialgice c. ale colecistului si ale cailor biliare 279.La un pacient cu abdomen acut. in organele din vecinatate b. barbiturice b.a. hemoconcentratia c.

dupa "racire" 287. antispastice. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. inflamatia peretului colecistic b. apendice congestionat 284.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c.281. cu aspect de "limba de clopot" b. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. cu iradiere in hipocondrul drept. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. apendice de culoare neagra. ca o lovitura de pumnal. pozitionarea corespunzatoare. ulcer gastro. tratament medical. mobilizarea precoce. odata cu peritonita plastica localizata c. peste 6-8 saptamani. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. prezenta unui obstacol in coledoc c.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. antibioterapie. apendicita acuta perforata c. un proces inflamator al cailor biliare 285.Volvulus.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: .Aspectul anatomo. rasucirea anselor intestinale b.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. gimnastica respiratorie b. completat cu tratament chirurgical.In evolutia unei apendicite acute. lipotimie. accelerarea pulsului. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. apendice marit de volum. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c. ne gandim la: a. avand o durere violenta in epigastru. regim alimentar c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283.duodenal perforat 282. regim alimentar.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. pancreatita acuta b.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. interventie chirurgicala de urgenta b.ul intestinal se traduce prin: a. peritonita acuta poate aparea: a.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. paloare. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a.

patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. in peritoneu. apendice congestionat 292. se trateaza medical 293.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a.Plastronul apendicular este: a. o peritonita plastica b. stomacului b. in peritoneu.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. dar a lezat un organ c. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. colonului c. in peritoneu. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b. cu semne de peritonita instalate. alimentare 296. varsaturile sunt: a. spitalizati si tratati medical c.In ocluziile intestinale vechi. o inflamatie a apendicului 295. dar a lezat si perforat mai multe organe b. intestinale inalte . tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291.a. se intervine chirurgical b. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. spitalizati si operati b. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. dar nu a lezat nici un organ 294. o tumora maligna apendiculara c.Aspectul anatomo. se trateaza medical si. veziculei biliare 289. apendice de culoare neagra.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a. bilioase c.In cazul unui abdomen acut chirurgical.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. dupa racirea procesului. fecaloide b. se intervine chirurgical de urgenta c.

clisma evacuatorie c.b. intereseaza numai peretele abdominal 302. pancreas) c. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. este penetranta b. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat. semisezanda. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . intestinului mezenterial si colonului 303.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. stomacului si duodenului b. intereseaza calea biliara sau stomacul c. plaga: a.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. violenta 304. initiala in fosa iliaca dreapta. cele perforante b.In apendicita acuta perforata durerea este: a. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. brusca. cele penetrante c.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. perforatia peritoneului 301. linistirea pacientului. cu genunchii flectati. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. hidratare.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. intestinale joase c. sonda de aspiratie gastrica. violenta. de partea traumatismului c.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. violenta. intestinale functionale 297. uterului c. de decubit lateral drept sau stang.

reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. prezenta unui obstacol in coledoc c. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. dischinezia biliara 309. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. inflamatia acuta a peretului vezicular. colecistostomie c. dischinezia biliara 307. a leucocitozei.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. colecistectomie cu coledocotomie 305.Coloratia subicterica a sclerelor.a. colecistita acuta b. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. cu evolutie fara complicatii. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. evolutia starii generale. a amilazemiei b. montarea unei sonde de aspiratie gastrica.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. se face direct interventia chirurgicala 310. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere . colecistectomie b. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. atitudinea de urgenta consta in: a.Colecistita acuta reprezinta: a.Intr-o pancreatita acuta. a febrei.

In ulcerul gastric si duodenal perforat. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. dar este insotita de greturi si varsaturi b. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. foarte iritant este: a. lichidul evacuat din intestinul subtire b. durere surda in epigastru. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c. sucul gastric c. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. cu iradiere in umarul drept. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". secundara ulcerului gastric perforat. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. simptomul caracteristic este: a. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. cu iradiere in epigastru 315. patologic sau traumatic. consta in: a. apare o durere vie in epigastru.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. care se generalizeaza in tot abdomenul. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c. bila 317.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: .Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. fara un simptom premergator. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. insotita de greturi si varsaturi 314. este caracteristica : a.In peritonita acuta. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. durerea extrem de vie in epigastru. durerea extrem de vie in epigastru. apare in hipocondrul drept.Ingrijirea postoperatorie.311. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. durerea epigastrica de intensitate medie.

apendicita acuta 324. se aplica pansament foarte compresiv c.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a. in caz de varsaturi. se administreaza medicatie antiemetica b. calmarea durerii si combaterea febrei 321. aplicate local: a. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. sac cu nisip b. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. regim alimentar. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b.a. peritonita genitala c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. se reia treptat alimentatia 319. peritonita apendiculara b.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. punga cu gheata c. antibioterapie.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a. pelviperitonita 320. compresie calda 322. plastronul colecistic b. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b. fixat de o fasa compresiva b. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. si medicatie antiemetica c.De obicei. durerea nefarmacologice. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. dupa caz.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. se iau urmatoarele masuri: a. colecistita acuta c.In colecistita acuta. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. repaos la pat.

punga cu gheata si interventie chirurgicala c. dar nu a lezat nici un organ b. dar a lezat unul sau mai multe organe 331.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. regim alimentar hidric. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. cauza care a determinat ocluzia . nu a penetrat peritoneul. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330. tumora intestinala b. perfuzie.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. pancreatita acuta 327. apendicita acuta subhepatica c. morfina. repaos la pat.Durerea intensa. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. tubaj duodenal. antiemetice b.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a. ora ultimei mese b. intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. sangerare peritoneala c. volvulus intestinal c. colecistita acuta b. cresterea in volum a pancreasului c. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. a penetrat in peritoneu.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. recoltarea probelor de sange.a. carcinomatoza peritoneala 325. calmarea varsaturilor. calmarea durerii. antispastice. analgetice. edemul sfincterului Oddi b. combaterea infectiei. proces supurativ al pancreasului 329.

chimice si mecanice.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. .Sterilizarea urmareste : a. c. incheierea o data cu limitarea focarului . b.Dezinfectia urmareste : a. ecografie abdominala . b. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. tumora intestinala maligna c.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a. examene clinice . volvulus intestinal b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime.c. 335. tumora abdominala 333. de cand s-a instalat ocluzia 332. coproculturi. 336. efectuarea de catre medicul de familie . prin mijloace fizice.pulmonar. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . b. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. 334. RBW. prin mijloace fizice si chimice. rx. b. c. c.

339. stafilococul auriu. b. c. angine : rosii . streptococul alfa hemolitic din grupa B. tahicardie. febra moderata. se intalneste : a. febra mare. ca forma a anginei streptococice. niciodata. 338. b. c. metode fizice. b. 340. c. anginele se clasifica astfel: a. streptococul beta-hemolitic din grupa A. angine : rosii. angine: rosii . eruptie fugace . c.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. chimice si biologice . angina.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. frecvent. penicilina . b. ambele raspunsuri sunt corecte . inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. varsaturi.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. varsaturi. febra. angina. 342.c. tetraciclina si cloramfenicol. angina.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. necrotice. b. c. cefalee.Angina ulceronecrotica. doxiciclina. . albe. b. 341. ulceroase. albe . cu mult mai rar.Din punct de vedere clinic. c. metode genetice .

streptococilor alfa. b. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). Masca Filatov. micropapuloasa. varicela. respectand fata. c. 344. rujeola. scarlatina . fata anterioara a toracelui si abdomen. c. obligatoriu in spital de catre medical specialist . aspra la pipait. b. 346.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a. semnul Pastia si ciclul lingual.hemolitici.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. b. Grozovici . b. c. micropapuloasa.roseata difuza a mucoasei bucale. b. streptococci beta -hemolitici.343. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal.Copilul cu scarlatina este tratat: a.Eruptia in scarlatina este: a. de catre medical scolar. va sugereaza : a. c. veziculara .Pastia. b. la domiciliu . pe gat si torace. membre superioare. Koplik . 348.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. catifelata la pipait. 347. 345. c. .

Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. rosie inchis. septice. efect teratogen. perioada de incubatie dureaza : a.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. lueta.In scarlatina.c. c. encefalita. limba smeurie. test de: a. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. extensive la pilieri. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior .hemolitic grupa A. rar ulcero-necrotica . sangerande. crup. postinfectioase. alergie . poliartrite. 351. imunitate. lucioasa. In rujeola. toxice. febrei. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. . 353. b. c. febrei si catarului respirator .Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. cu false membrane aderente care se refac rapid. reliefare a papilelor fungiforme. rosie. limba saburala. poliadenopatiei occipitale 352. b. smeurie. eritematoasa difuza. nici una dintre afirmatii nu este corecta . 3-6 zile. b. 350. 349. 354. c. febrei. c. cefaleeei si durerilor la deglutitie. c. suprainfectii bacteriene. rosie sau eritemato-pultacee.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. b. b.

patognomonic in rujeola. da descuamatie furfuracee precoce.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale .Importanta rubeolei este data de : a. este normala. pe frunte si obraji . membre 356. in a treia zi dupa ce eruptia paleste. c. cu fond congestiv . b. b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana.b. 14-21 zile 355. 358.dupa urechi. 359. micropapuloasa. 357. gat . dispare: a. b. complicatiile toxice. c. septice postinfectioase . b. . 8-11 zile. nu lasa urme. c. este lipsita de importanta . c. c. fata . fara tendinte la confluente. 360.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. b. in prima zi de eruptie . c.torace.Evolutia eruptiei in rujeola : a. evolutia asimptomatica .Semnul Koplick. macule mici de culoare roz. in perioada de convalescenta . b.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. in lambouri tardive. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina .

in 24 ore de la depistare. nominal . rujeola. 1 saptamana . 2-3 saptamani. c. nominal . varicela. rubeola. 366. Eruptia este pruriginoasa in : a. . c.Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. numeric. scarlatina. b. 362. rubeola. maculopapuloasa. cu tendinte la confluente . b. 361. b.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. 364. rubeola.Incubatia in rubeola dureaza : a. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. b. c. varicela. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. lunar. angina.. eruptia cu aspect polimorf: macule. rujeola. 365. scarlatina. b. scarlatina 363. b. trimestrial. In perioada de stare.c. 1-2 saptamani. c. c. papule.

370. la 2 luni interval. b. vara.In tusea convulsiva.c. omul bolnav cu forme tipice si atipice. c. injectie conjunctivala. rujeola. 369. 372. rubeola. tuse. apar in : a. parotidita epidemica. Semnele catarale respiratorii : rinita. c. c. sursa de infectie este : a. varsat. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. b. iarna-primavara. oreion. febra. . 367. raguseala. c. in lunile de : a. purtatorii faringieni de streptococ . varicela. subfebrilitate. spondiloza cervicala. toamna . A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. b. b. tuse convulsiva.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. in primul an de scoala. rubeola.toamna. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. 371. animalele. b. 368. aspect "facies plans". pojar.iarna . Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. c.

lichide. 377. abundente. b. defineste : a. scarlatina. holera.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. c. nou-nascut si sugar . c. 374. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. 5grade C. apare in : a. Sindromul encefalitic .b. c. sallmoneloza. 378. b. dizenterie. cu aspect omogen. -5grade C. encefalita. de culoare galben verzui. -10 grade C. hepatita acuta virala. liceu. adulti peste 40 ani. colici abdominale.o inmanunchere de semne si simptome. 375. b. hepatita acuta virala. b. c. toxiinfectie alimentara. 373. b. 376. scaune diareice.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. Tablou clinic cu varsaturi. c. copii. apare in: a. moi. c. toxiinfectia alimentara. maturitate.

b. mustele. 383. dizenterie. colectivitati de copii. om si animal. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a.a. parenterala. b. subliniaza sindromul clinic din : a. parenterala. c. hepatita virala. fecal-orala. 384. c. b. aerogena. mucopiosanguinolente. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". tenesme si uneori febra. b. contaminarea hainelor. Scaune numeroase. febra tifoida. apar in : a. este obligatoriu controlul. mainile murdare. b. dupa tratament. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. omogene. tetanos. prin recoltarea de : . aerogena. 381. Febra tifoida se transmite pe cale : a. animal. stare toxica. in egala masura. 382. c. peritonita. sallmonela. c. 380. c. b. om. 379. digestiva. c.

b. obiectele contaminate. c. de obicei lent. c. 387. 389. praful. dizenterie. c. scarlatina. 385. leziuni ale tegumentelor. 1 coprocultura. b. anatoxina tetanica. tetanos. b. "Rasul sardonic" apare in : a. 386. b. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. rujeola. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. scarlatina. hepatomegalie.a. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: . digestive. b. verorab. 388.. tetanos.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. b. hipersplenism. anatoxia difterica. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. c. Solul. Debutul. 3 coproculturi. 390. aerogen. c. 5 coproculturi. c. simptomele nu sunt evidente.

obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. se administreaza analgetice majore b. hemartroze. Foley. fractura în "lemn verde" b. c. b. b.a. luxatia deschisa a cotului c. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala . se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c. c.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a. 392. obligatoriu b. mai putin importante decât cele din entorse c.. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. Sonda endotraheala. in scop profilactic. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. se administreaza sedative 395.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a.. nu este absolut necesar c. de necessitate. b.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. c. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare. 391. nu se produc leziuni articulare 394. Blackmore. mai importante decât cele din entorse b. articulatia de deasupra zonei fracturate b.Examenul radiologic într-o entorsa este: a.

rinichiului.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. procesele septice de osteita sau osteomielita 402.In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. articulatia coxo-femurala c. fractura acoperita de piele. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. leziuni pulmonare cu pneumotorax b.Fractura cominutiva reprezinta a. embolii pulmonare si cerebrale b. fracturi multiple ale oaselor c. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. tendoanelor si vaselor b. splinei c. fracturi închise si deschise c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. articulatia cotului 399.398. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. leziuni pulmonare cu hemotorax . socul traumatic si hemoragic c. fracturi prin îndoire si rasucire b. fractura în "lemn verde" c. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a.Prin fractura deschisa se întelege: a. echimozele si hematomul b. fractura prin înfundare 403. fractura în "vârf de clarinet" b. articulatia scapulo-humerala b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. rupturi ale ficatului.dar cu leziuni masive a muschilor. deformarea regiunii 405. durerea în punct fix. fracturi complete si incomplete 400.

Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. plagi ale tegumentelor b.. prin muscatura c. taiere. fractura de olecran 410. plaga prin întepare. plagi produse în ziua respectiva b. se pune diagnostic clinic si radiologic b. plagi produse sub 6-8 ore c. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. se face anestezie generala c. fractura de rotula b. fractura oaselor gambei 407. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. plagi care patrund în cavitatile naturale c. plaga prin caldura. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. acizi. agenti ionizanti b. numai focarul de fractura b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a. fractura de col femural b. plaga produsa de frig.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b. raze gama 411. plagi produse în ultimele 48 ore 413. se asigura reducerea fracturii 408. fractura de humerus c.Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a.406.În cazul unei fracturi fara deplasare.Prin plagi perforante intelegem: a. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. administrare de antivenin .. Prin plagi recente intelegem: a. aplicarea garoului deasupra leziunii c.

.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. compartimentate. plagile care secreta abundent c. antidecubit . din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. tromboflebite 417. fixare cu plasa autoadeziva c. pozitiei incorecte b. saltele pneumatice b.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. pneumonii hipostatice b. balcon) cu ajutorul: a.. fixare cu leucoplast b. plagi cu leziuni osteo-articulare 416.414. inocularea veninului de sarpe 415.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a. din cauza imobilizarii îndelungate c. întepaturi ale unor inserte b. saltele pneumatice.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a. este contraindicata iesirea din salon 421. fara ca el sa fie mobilizat b.. patului.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa. bronhopneumonii c. plagile recente b. în carucioare rulante c. plagi muscate de animale c. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c. pleurezii 420.Rabia se poate transmite prin: a.Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. plagi cu hemoragie mare b. fixare cu basma (capelina) 418.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a.

b. b. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. c.60 min) ser fiziologic . b.Coma diabetica poate fi declansata de: a. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. b. c. diplopie. c. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut. administrarea de 20 . saltele din material plastic 422. somnolenta .coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a. consta în: coma a. c. Primul gest terapeutic. a.c. deshidratare globala. b. respiratie Kussmaul. a 20 UI insulina rapida 426. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 . b. de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. clorului si sodiului sanguine 427.v.Semnele majore din coma diabetica sunt: a. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423.1000 ml în primele 20 de minute .30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i. c. anxietate 424.

coma soc compensat.c. coma 433. c. c. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. c. ser glucozat 5% 428. b. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. Combaterea durerii în soc se face cu: a. b. c. c.+70 ambele variante sunt corecte 430.5 . b.1% mialgin 432. medicamente indicate de medic xilina 0. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare. provocata de bronhoconstrictie 431. Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. b. soc decompensat. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. soc compensat. c. Insulina trebuie pastrata: a. soc ireversibil soc decompensat. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. b. b.

c. b. b.v. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. . 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437. examen radiologic.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. c. includ: a. b. b. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a.434. a. c. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a. b. c. examen de sputa. de glucoza 33% 435. c. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. ca infectie nozocomiala. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. b.

b. infectia urinara.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. b. b. colicii renale. 440. Uremia este stadiul terminal al : a. regiunea suprapubiana. c. densitatea urinei oscileaza intre : a. 442. radiologice si de laborator . regiunea toracala. . la locul de munca. c. insuficientei renale cronice . pielonefritei acute. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a.In faza de izostenurie. insuficienta renala. 444. colica renala. insuficientei renale acute . preveni transmiteriea infectiilor. . 441. c. . 445. c. 443. pielonefritei cronice . insuficientei renale cronice. 1017-1020 . preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . 1015-1017 . regiunea lombara. in unitatile sanitare cu paturi . b.c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. c. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . pe cale aerogena. b. b.

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

antispastice. ulcerul gastric perforat c. repaus la pat. hemoragie digestiva. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. regim alimentar. . administrare de antibiotice. calmarea durerii cu morfina 471. combaterea varsaturilor c. calmarea durerii. senzatia de sete accentuata. meteorism intestinal. 469. contractura abdominala c. transpiratii reci. facies anxios. dureri puternice in epigastru. examinarea morfo-functionala a rinichiului. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. debut violent b. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. monitorizarea functiilor vitale c. 472. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a. gastrita cronica b. hipertensiune c. puls rapid b. 470. refacerea masei circulante b.468. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. repaus digestiv. contractura abdominala.

476. treimea distala a colonului b. stomac. rosu inchis cu resturi alimentare b. dilatarea paralitica. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. treimea distala a esofagului c. 474. 477. zatului de cafea digerat c. . gangrena membrului c. melena 475. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a.473. lezarea vaselor compresate. lezarea vaselor compresate c. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a. hematemeza b. In segmentul de de sub garou se produce: a. soc de garou b. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. rosu aprins. aerat. rectoragie c. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia.

cancerul gastric. sindromul Zollinger-Ellison. hematemeza b. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. sindromul Zollinger-Ellison c. . gastrita cronica. are periodicitate. 481. stenoza c. nu are importanta 482.478. melena c. in faza de inceput a ulcerului c. hemoptizie 479. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. 480. perforatia b. hemoragii digestive superioare. cronic b. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. apare la 2-4 ore dupa masa. acut c. colecistita cronica b. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. apare inainte de masa.

484. antispastice si morfina b. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. 0(I) RH pozitiv. antibiotice si mialgin. scaderea pulsului b. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. socul hemoragic. antispastice.plus 8 grade Celsius b. B(III) RH negativ c. transportul necorespunzator al sangelui. nu exista la cei cu RH negativ c. temperatura peste 8 grade Celsius c. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. cresterea tensiunii arteriale. . Aglutinele anti-RH: a. 487. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. temperatura de plus 4 grade . In colicistita acuta se pot administra: a. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a.483. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. 486. 485. AB(IV) RH pozitiv b. antialgice si antibiotice c.

determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. daca se constata aparitia de mici grunji. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. La o punga de sange bun de transfuzat. daca se constata o omogenitate perfecta c. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a. controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. 491. aparitia de cheaguri si grunji . plasma are culoare rosiatica b. zonele prezente sunt : a. o zona de aspect laptos. nu sunt necesare aceste etape. 490. 489. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a. 492. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. o zona galben-citrin clara b.488.

c. lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. 496. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a. spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. proba de compatibilitate Oehlecker. 494. determinarea grupei b. calcul coledocian b. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. presiunea venoasa marita. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. 495. proba de compatibilitate pe lama c. flocoane mari de fibrina. donatorii pot fi controlati c. hidrops vezicular . plasma are aspect laptos. 493. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. 497. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale.8 grade Celsius. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c.

urat mirositor. negru ca pacura c. infarctul de mezenter. Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c.c. pancreatita acuta c. stenoza functionala . convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. tratarea corecta a bolilor de nutritie b. nisa neregulata cu baza nodulara c. Melena este un scaun cu sange: a. rosu-aprins b. 498. angiocolita acuta b. ulcerul perforat b. retractia curburii mici. 501. 502. 499. piocolicistita). 500. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a.. complicatii cu infectie (colicistita acuta.

de teren c. cancerul cailor biliare b. infarctul mezenteric . ulcerul gastro-duodenal perforat b. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. 504. pancreatita acuta hemoragica. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. 506. endocrini b. 507. dischineziile biliare. hemoragii repetate. 505. angiocolita acuta c. ulcerul gatro-duodenal b. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide.c. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. de mediu. oditele stenozante c. 503. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a.

anemiile din aplaziile medulare. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. insuficienta hepato-renala b. soc prin arsuri b. boli infectioase c. peritonita. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. 510. soc traumatic c.c. 508. soc post operator. soc post operator. arsilor b. anemii post infectioase c. Masa trombocitara va fi folosita in: a. oditele stenozante. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. soc traumatic. pleurizii b. anemiile uremicilor. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. bolnavi cirotici c. leucemii acute si cronice . aplazii medulare. bolnavi neoplazici. ocluzii intestinale. emfizem pulmonar. Albumina umana este indicata in: a. anemiile din aplazii medulare 509. 512. 511.

Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. agitatie. transmiterea unei boli infectioase b. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. . febra. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. paloare. icterul postransfuzional c. 513. hipertensivi. corpi straini neanimati (inerti). embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. hematuria masiva. hipertensiune arteriala.c. 516. corpi straini endogeni. puls rapid. transfuzia cu sange infectat c. hipotensiune c. 514. cefaleea. socul hemolitic posttransfuzional. 515. 517. cianoza. socul hemolitic. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. urticaria. tromboze venoase. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. administrarea de sange care contine alergeni. b.

excoriatii sau plagi ale conductului . b. stranut. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. c. tiraj. b. b. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. durere la deglutitie. cu ajutorul acelor de corpi straini . Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. . c. cianoza. hidroree. b. pansarea ochiului. cornaj. c. disfagie. otalgie . corpi straini animati (vii). 519.c. agitatie. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. 523. 520. senzatii de infundare a urechii. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. se instileaza epitelizante si dezinfectante. c. tuse spasmodica. tumefiere. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. 521. b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. b. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. lacrimare. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. 522. secretie sanghinolenta. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. dispnee. eczema si ragade perinariene. tegument infiltrat. rinoree mucopurulenta. 518. c.

In infarcul miocardic perioada prodromala: a. c. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. obezi. c. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. sunt sedentari. 524.c. de cele mai multe ori lipseste. 527. o tahicardie paroxistica. b. 528.cu cateva ore instalarea infarctului. debutul fiind brusc. rareori dupa o hemoragie severa. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. febra. apare : a. o emotie puternica . prezinta hipercolesterolemie. suprasolicitati psihic . b. Infarctul miocardic : a. Perioada prodramala din infarctul miocardic. hipertensiunea. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. b. 526. adeseori in repaus sau somn. 525. c. b. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. brutal. c. mari fumatori. diabet sau hipertensiune arteriala. durerea si hipotensiunea . in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. intotdeauna dupa o masa copioasa . preceda uneori. rareori dupa efort. c.

disparitia febrei. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. b. 530. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. b. 533. dureaza 3-5 zile. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. se calmeaza prin repaus . c. 534. asteniei. b. precizarea fazei evolutive si a localizarii. c. c. scaderea fibrinogenului. apare dupa efort . aparitia durerii moderate precordiale. 532. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. b. dureaza mai multe saptamani chiar luni. este cea mai critica. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. este de intensitate neobisnuit de mare . Durerea in infarctul miocardic : a.529. b. Durerea in infarctul miocardic : a. se calmeaza prin administrare de nitrati . evidentierea unor zgomote cardiace . 531. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . leucocitoza. c. b. normalizarea TA . confirmarea diagnosticului .5 saptamani . o durata de 4 . cedeaza la opiacee. 535. c. c.

b. bratul si antebratul stang.a. Durerea din infarctul miocardic: a.. 538. da senzatia de constrictie . c. cu intreaga palma sau cu ambele palme . localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.20 minute. poate lua aspectul de arsura. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . 541. dureaza 10 . anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. crize dureroase paroxistice. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. 540. de presiune. stenoza aortica. b. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. b. cu un singur deget . 537. c. arteroscleroza coronariana b. se insoteste de o stare de mare anxietate. c. c. 536. agitatie. trombangeita obliteranta. c. b. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. 539. stenoza mitrala. in plin stern (semnul « pumnului srans »). dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . b. coronarita reumatismala. Durerea in angorul pectoral : a. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. c. apare in timpul efortului . zbucium si senzatie de moarte iminenta.

Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. regiunea interscapulara. Durata durerii in angorul pectoral este : a. c. 544. digestiv . mai mult de 30 de minute. Moartea clinica : a. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. c. este un proces ireversibil . b. spre umarul drept. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. mai rar pana la 10 -15 minute . c. 545. b. la baza gatului . se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . in maxilarul inferior. 2-3 minute b. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. c. dureaza 3-4 minute. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar .a. . c. b. la adiministarea unor medicamente . emotional. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . Testul patognomonic in angina pectorala : a. 546. incepe odata cu stopul cardiac. concomitent cu un efort fizic. b. c. b. 543. 542. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . cu oprirea inimii. hipocondrul drept.

miopatia b. Stopul cardiac: a. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. c. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. 549. b. c. cu tulburari de sensibilitate importanta . poliradiculonevrita b.respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. radiculitele 552. apare si în: a. Inainte de a incepe reanimarea cardio . "sindromul de coada de cal" . sindromul hemiplegic b. sindromul paraplegic si tetraplegic c. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate. determina si oprirea circulatiei cerebrale. femural) . nevralgia sciatica 551.. 548. 550. Deficitul motor apare în: a. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. b. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. miotonia c.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. c. Sindromul de neuron motor periferic . controlul reflexului pupilar (midriaza).547.

edem. care au o putere calorica moderata c. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. sindromul meningian 553.c. eritem. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. hemoconcentratie b. scaderea numarului de hematii si leucocite c. caldura locala. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. timp scurt b. insuficienta cardiaca b. alterari renale cu albuminurie. timp îndelungat 554. interesarea epidermului si partial a dermului b. glicozurie si hematurie c. infectia arsurilor . usturime c.

Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. solutii acide slabe 562. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. paralizii 559. bolile cu raspandire mare in populatie. urmata de confuzii. la dispensarul medical c. în sala de operatii. escare. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. perturband dezvoltarea normala a societatii. bronhopneumonie.558. . la locul accidentului b. ce creeaza probleme de sanatate publica. cu mâinile. infectie. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. în conditii de asepsie si antisepsie 560. neexistând nici un pericol b. apa si sapun b. nefrita. bolile cu raspandire in populatie . împingerea prin intermediul unei haine groase. împaturite 561.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. solutii antiseptice c. soc hipovolemic b. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. hemoragie digestiva c. b. pierderi de cunostinta.

puls. c. . Profilaxia generala presupune : a. de catre asistenta medicala . masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.Termometrizarea zilnica. accidentele rutiere. in crese si gradinite. 565.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . in crese si gradinite. neoplaziile. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . c. in cadrul triajului epidemiologic. boli cardiovasculare. sinuciderile etc. saptamanal. b. b. dupa intrarea copiilor in colectivitate. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara .Profilaxia speciala se refera la : a. termometrizarea. se efectueaza : a. la copiii din crese si gradinite. c. b. masurarea T. 566. prevenirea unor noi cazuri secundare. 567. Triajul epidemiologic presupune : a. tegumentelor. b. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .c. 563. boli psihice. cavitatii bucale si conjunctivelor . supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni . ex. 564. b. zilnic.A. diureza. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. c. inainte de intrarea in colectivitate.

transformate in anatoxine. b. false membrane . 573. 571. c. b. radiatii ultraviolete . b. 570. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. aerisirea. ventilatia.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. stergerea umeda a suprafetelor.Metodele fizice de dezinfectie : a. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . cele mai frecvente infectii streptococice. c. c. spalarea. 568.. c.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. umeda si radiatii u.c. inflamatii ale istmului faringian.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. c. congestia intensa a fundului de gat . odinofagia. scufundarea in substante dezinfectante. se bazeaza pe reactia de oxidare. . pentru eficienta sporita. zilnic.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a.v. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . c. hidroliza si precipitare . 569. folosind agenti chimici. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati. b. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . 572. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . b. afectiuni intalnite numai la copii .Anginele sunt : a. . atenuati.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

aerogena.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. tetanos . parenterala. calea de transmitere fiind : a. c. iernii. fecal-orala. apare in : a. b. c. tineri . 600. b. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . cu declarare nominala obligatorie. c.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. 601.Sindromul meningian . meningita tuberculoasa. verii. hematogena . 603.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. c. c. prin contact intim la inceputul bolii . copii.un grup de simptome si semne. 604. primaverii. internare si tratament obligatoriu in spital . b. aerogena . prin contiguitate . b. meningita seroasa .a. b. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . b. c. 599. adulti peste 40 ani. 602. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a.

b. varsaturi. Profilaxia encefalitelor virale : a. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. chimioterapie antivirala. 610. cefalee puternica. subfebrilitate. rujeola. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . cefalee. rujeola.Tratamentul encefalitei consta in : a. c. 605. varicela. fotofobie. c. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. c. toxiinfectie alimentara. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. varsaturi si somnolenta pana la coma. oligurie. b. 607. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. convulsii. c. greturi. diverse paralizii . b. hepatita virala A. 608.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. febra. c. b. agitatie.a. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . b. urmareste combaterea vectorilor. tulburari de senzoriu. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . febra. greata. 606. 609. parotidita epidemica. c. b.

declararea nominala. specifica omului . 611. mai mare la : a. 612. b. sa aiba data de valabilitate . fara precipitate c. regimul alimentar strict .Febra tifoida este o boala: a. . c. barbati. fiolele sunt etichetate si. copii sub 5 ani. c. Tetanosul impune : a. 616. In febra tifoida este obligatorie: a. b. transmisibila cu declarare obligatorie. prin ingestia toxinei eliberata in aliment.Injectiile vor fi administrete numai daca: a.a. b. produsa de Rickettsia Prowazekii. 614. b. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. 613. transparent. in parazitoza intestinala . dar poate sa fie precipitat. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. izolarea obligatorie in spital . imobilizarea pacientului. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. spitalizarea. c. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . b. varstnici. Receptivitatea la dizenterie este generala. declararea nominala obligatorie. 615. c. b. c.

617. stadiul vascular. c.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. b. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. c. scaderea factorilor de coagulare in sange. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . icter. a. c. ciroza hipertrofica. c. 622. b. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. 618. 621. b. etiologie virala. medicamente hepatotrofice. b. alcoolul. b.a. edemul membranelor inferioare. etiologie necunoscuta. c. toxice industriale. integritatea seringii si data valabilitatii. ingestia de medicamente. nu apare icter. episodic. stadiu compensat. integritatea fiolei. stadiul decompensat. etiologie alcoolica. c. varice esofagiene care se rup. b. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. ciroza atrofica. b. ciroza splenogena. c. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. b. .In ciroza hepatica icterul poate fi: a. cu carecter permanent. 620. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. c. 619. 623. ascita.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. infectate c.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. septicemie c. articulatia celor doua oase pubiene 656. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. în cazul unor luxatii. se va face un pansament compresiv 654. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. dupa reducerea chirurgicala este: a. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. curatirea plagii de corpuri straine. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. hipotrofia musculara c. redoarea articulara 658.Durata de imobilizare în aparat gipsat. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . cu marginile regulate 659. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. hemostaza provizorie. albine) apar urmatoarele fenomene: a. articulatia acronioclaviculara c. tromboflebite. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c.În care dintre articulatii. reducerea focarului de fractura c. acoperirea plagii cu un pansament steril b. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b. cefalee 661.a. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. supuratii locale 660. lipotimie b. insuficienta respiratorie acuta. edem de glota b. hipertrofie musculara b. contuze b.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. articulatia soldului b.

executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b.a.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. sa acopere complet plaga b. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. traumatisme b. o masura de supraveghere a bolnavului 669. tromboze ale membrelor inferioare c.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. masaj zilnic. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c.Conditiile care . stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. pneumonii hipostatice b. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. sa fie strâns. o masura terapeutica b. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. hipertensiune. fracturi. infarct miocardic . consecinta anumitor afectiuni grave c. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. tahicardie 668. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. sa aiba o buna putere absorbanta c. schimbarea pozitiei în pat b.

asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. atrofierea musculara. pneumoniilor hipostatice b.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. sa explice bolnavului programul sectiei 675.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. escarele de decubit c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. masaj usor al membrelor b. tratament medicamentos 677. hipotensiune arteriala 671 . eventual a gambelor si antebratelor c. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b. aparitia osteoporozei de inactivitate c. rarefierea structurii osoase b.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . saltea din material plastic cu structura de burete c.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a.c. prin schimbari pasive de pozitie b. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. formarea trombozelor. artroze 672. saltea cu structura de burete b. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. bolnavul va fi transportat cu patul c. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a.

plina de blândete b. pulsul. leziuni a membrelor inferioare . aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. atitudine calma.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. gimnastica respiratorie b. aparitia atrofiilor musculare b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. aplicare de comprese umede 680. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a.a.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. professionalism 682.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. promtitudine c. toaleta zilnica b. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. starea de echilibru 684. gesturi lipsite de repezeala. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. complicatiilor respiratorii 681. paralizii. respiratia b. TA. deformarilor articulare b. accidente vasculare cerebrale b. coloratia tegumentelor si mucoaselor c.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c.

scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688.c. testarea sensibilitatii la substantele iodate. infarct miocardic c. dar mai ales cu: a. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. b. b. c. b. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. c.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri. b. c. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. Feniramin) .Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. c. b. boli reumatismale 685. c. fracturi.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a. traumatisme b.

doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696. b. c. c. b.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. b. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic .Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695. varsaturi deshidratare totala 694. polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692. c.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. c. c.691 . c. b. b. b.Pe lânga cele trei semne majore. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a.

este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . c. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. c. b.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. c. Socul poate fi determinat de: a. este linistit. c. b. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. b. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. c. b. b.697. b.

1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706.c. b. c. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. de obicei tranzitorie 703.scaderea tensiunii arteriale. uneori crize epileptiforme. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704. convulsii. c. este o manifestare exclusiv hemodinamica . In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. b. c. Dextran 70 în solutie de NaCl.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. c. b. c. c. b. b. b. acute cronice vasculare . diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a.

lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710. b. cooperant dispare midriaza. bolnavul e constient.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. pulsul se regularizeaza. Aceste fenomene credeaza dupa: a. ameteli. b.709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. tegumentele devin calde 712. b. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. c. c. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit . solutie Ringer . TA creste. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze.Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. foame exagerata. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h.Terapia antisoc va tine pâna când: a. c. c. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. c. astenie. c. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. b. b. b.

c. c.715. lipodistrofia cetonuria 719. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . b.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720. la indicatia medicului 717.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. b.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. b. b. hipoglicemia infectii locale. c. c.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. glicemiei. pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. c. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. numai subcutanat subcutanat intravenos. alergia la insulina. c.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. b. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a.

In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. c. 726. lichid amniotic. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . b.. lichid sinovial. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. toti pacientii sunt potential sanatosi .In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. c. c. b.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b. sperma si secretii vaginale. b. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului .Infectia nozocomiala este : a. 725. c. insidios atipic brutal 723. b. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. 724 .a. sputa. secretii nazofaringiene . c. lichid peritoneal. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. . LCR. b. toti pacienti potential infectati.

complet. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. b. intepare cu obiecte ascutite. constau in : a. 727. amplasate la indemana si marcate corespunzator . 729. recapisonarea acelor folosite. la preluarea acestora. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . inainte de administrare.c. b. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . 731. b. Echipametul de protectie este : . alcatuit din halat si incaltaminte de spital . numai la intrarea in serviciu . c. 732. la externarea pacientului. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Echipamentul de protectie este : a. b. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. c. bariera intre lucrator si sursa de infectie. b. personalul infectat cu Hbs. c. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. dupa scoaterea manusilor de protectie .Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. 728. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. se efectueaza : a. 730. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. corect.

sputa. c. lichid peritoneal. c. c. b. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b. c. 737. constau in : a. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . numai la intrarea in serviciu . complet. secretii nazofaringiene . inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . dupa scoaterea manusilor de protectie . toti pacientii sunt potential sanatosi . sperma si secretii vaginale. b. intepare cu 734.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b. corect. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. LCR. recapisonarea acelor folosite. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . b. personalul infectat cu Hbs. prin taiere. se efectueaza : a. 735. bariera intre lucrator si sursa de infectie.a. . c.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. b. 733. toti pacienti potential infectati. lichid sinovial. 736. lichid amniotic. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. amplasate la indemana si marcate corespunzator .. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite. c. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie .

Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor .. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. dupa scoaterea manusilor de protectie . amplasate la indemana si marcate corespunzator . . b.. recapisonarea acelor folosite.738. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. numai la intrarea in serviciu . bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. c. c.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. c. 741 . 740. Echipametul de protectie este : a. c. are efecte nedorite. 739.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. constau in : a.alcatuit din halat si incaltaminte de spital . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. b. este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice.Asistenta medicala: a. b.bariera intre lucrator si sursa de infectie. menajeaza bolnavul de intepaturi. 743. se efectueaza : a. b. intepare cu obiecte ascutite. 742. b. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului..

La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . 744. supuratia aseptica. degradarea acestora. 747 . atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. b. sa corecteze dozele prescrise.. c. hematom. solutiile si picaturile. apoi injectiile. 749. asistenta medicala: a. b. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor.b. c. lasa la pacient intreaga doza zilnica.Asistenta medicala are grija: a. inainte de administrare. 748. b. duce la transformarea. precipitarea.Cind administreaza tratamentul. 745. administreaza personal supozitoarele. pregatirea cu 30 min. flebalgia. c. picaturile pentru ochi si nas. b. verificarea solutiei injectabile. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. c. c. priveste in mod direct medicul.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. injectarea imediata a continutului seringii. b. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 746. c. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a.. tumefierea brusca a tesutului perivenos. administreaza intai tabletele.

urticarii.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. c. b. 753. b. alegerea unui singur antibiotic. c. mililitri de solutie. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). nefrotoxica. numar de tablete sau capsule. unitati.Cu ocazia administrarii antibioticului. . grame sau submultipli ai acestora.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. 750.a. Kanamicina au actiune: a. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. durata tratamentului . asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. c. c. terenul alergic. c. ototoxica. b. calea de administrare .Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. b. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. fiind expus la: a. b. soc anafilactic. 751 ..Gentamicina. dermite profesionale. c. cel mai activ si mai putin toxic. diuretica.. 754. b. pe baza antibiogramei. 752 . cantitatea exacta a unei doze.

retin sodiul in organism . hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. c. b. durerea si transpiratia . cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. cortizonului. b. in functie de durata tratamentului. spoliaza organismul de potasiu. cortizon acetat. c. de solutie .Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. 757.In caz de insuficienta hepatica. c.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. tratamentul cu cortizon se face cu: a. hepatomegalie. b. dispneea. 758 . b.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. hidrocortizon. tusea.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. b... marind eliminarea lui..ACTH-ul si cortizonul: a. turgescenta jugularelor si ritm de galop . c. . 759 . tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. c. la fel ca in cazul antibioticelor. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. 760 . b.755. edeme declive. prednisolon . 756. c.

HTA se clasifica in: a. reducerea muncii inimii prin activitate normala.complicatii abdominale. 766. . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. HTA secundara. b. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a.In stadiul al III -lea.fara ascendenta ereditara. complicatiile se datoreaza : . c. b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . c. complicatii cardiace. administrare de diuretice . coronariene. 765. administrare de cortizon . b.761 . Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a.vasodilatatia arteriala. c. reducerea muncii inimii prin repaus. HTA medie. complicatii cerebrale si renale . ascendentei ereditare hipertensive . 762. c.controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. c. c.In HTA benigna. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a..Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. HTA esentiala. b. b. 763 . aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . vasoconstrictia arteriala . 767 . 764 .In functie de cauza determinanta. b.

a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. b. trombozei cerebale . c.. 772 . Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. b.. 770 . diabetul zaharat . dispnee zgomotoasa. oprirea miscarilor respiratorii.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . incetarea batailor inimii. c. astenie. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. b. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. torace si abdomen imobile. oboseala.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. cefalee occipitala. 773 .In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. b. tulburari de comportament . c. infarctului miocardic. tulburari de memorie . infarctului de mezenter . toracice si abdominale. lipsa curentului de aer la nas sau gura . c. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . absenta miscarilor respiratorii normale.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. 768 . 771 . c. 769 .. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . b. insomnie. midriaza fixa. absenta pulsului la artera carotida.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. b. mioza cu globi oculari mobili. c.

de natura anafilactica. de natura cardiogena. Edemul pulmonar acut este declansat de : a.a. intubatie oro-traheala. embolie gazoasa masiva. insuficienta ventriculara stanga. c. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. b. b. c. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . datorata ruperii capilarelor pulmonare. 776 . in mijlocul regiunii presternale. 777. de la o inaltime de 20-32 cm. hipertensiune arteriala. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. preinfarctul miocardic. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. b. b. c. Edemul pulmonar acut este: a. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. c.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. 774 . c. b. 775. 779 . de natura lezionala. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. c. malformatii ale oaselor cutiei toracice. 778 . disparitia miozei . de transudat sanguinolent necoagulabil. b. . aparitia pulsului la vasele mari.

se aplica garouri la radacina a trei membre. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. c. c. 782 . Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. b. b. corticoterapie. b. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. digitalice. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. diuretice. b. morfina. dopamina. brusca. c. cauze neurologice. dopamina. severa. hipotensoare.a. dispnee intensa. morfina. se aspira secretiile si se curata orofaringele. c. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. 785. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. . b. expir greu. 783. zgomotos. 784. 781 . tulburari de rimt cardiac paroxistice. ventilatie artificiala. gaze sufocante toxice. 780 . respiratie polipneica zgomotoasa. c. scoaterea pacientului din mediu nociv. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. c.

de cauze uremice. oxigenoterapie. morfina. c. 791 . diureza osmotica. tonicardiace. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. b. Clasificarea EPA lezional este: a. c. intoxicatii cu CO. c. anticoagulante. gripa. infectii pulmonare. 790 . Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. antibiotice. intoxicatii cu plumb. 786. c. sangerare 300-500 ml . intoxicatii organo-fosforice. cardiogen. dextran 70. b. b. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. de cauze toxice. oxigenoterapie. sangerare 300-500 ml.b. 787. aerosoli antispumanti. b. oxigenoterapie. 789. . Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. b. c. b. 788. c. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a.

c.c. c. b. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. 796. c. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. b. deoarece creste presiunea in alveole. c. contraindicata. 792 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. b. perfuzii. b. In insuficienta renala acuta diureza este : a. 794 . sub 50ml urina/zi. EPA uremic. Oxigenoterapia in EPA este: a. se practica pe respiratie asistata. EPA cardiogen. sub 400ml urina/zi. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. 793 . EPA infectios. b. peste 1000ml urina/zi. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. copii mici. SIDA. combaterea varsaturilor . . b. 795 . c. paraplegici. se administreaza numai dupa umidificare . transfuzii. comatosi. 797 . c. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. alimentatie neadecvata.

in functie de ionograma. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. reducerii filtratului glomerular. c. de catre medic . hipostenurie. 802. reducerii permeabilitatii glomerulare. in functie de examenul sumar de urina.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. 803 . . izostenurie.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. c. c. b.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. hematurie. 801 . c. b. b.798. scaderii reabsorbtiei tubulare . glomerulonefrita. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. b. c. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. aplicatii calde in regiunea lombara . efectuarea bilantului hidric. b. 799. deficitul calitativ consta in: a. tahicardie. prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. calculoza ureterala bilaterala.

aritmii. c.. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. hematuria.Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a.. . hiperlipidemie . 805 ..Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. c. hiperlipoproteinemie. b. c. bradicardie. oligo-anuria. b. b. c. c. hipolipidemie . edemul pulmonar . 808. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. insuficienta cardiaca acuta . 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. 806 . b. glomerulonefrita cronica . 809..Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. obstructia cailor urinare. calcemia. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . c. uree sangvina.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. acidul uric. 804 .b. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.. b.

diuretice in deshidratarea extracelulara . c. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. prezenta in urina.. stare generala profund alterata. . b. necesitatea restrictiilor alimentare ..Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. c. contractii musculare. b. 812. sustinute . c. exercitii fizice intense. Educarea pacientilor se refera la : a. toleranta digestiva.A. edemul cerebral. acid oxalic. c.b. b. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea.. alterarea integritatii pielii . se face cu : a.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. intoleranta digestiva . bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica ..Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. 813 . 811. diabetul . fosfati.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. cefalee precoce.R. igiena riguroasa a tegumentelor . somnolenta. insomnia . b. dispnee. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . stare generala alterata. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . miros amoniacal al aerului expirat. stari confuzionale . c. 810. b. staza urinara). c. in exces. 814 . calciu). a unor substante care pot cristaliza (acid uric.

manifestarea acuta. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. boala de baza.815 . c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. b. regimul alimentar. malformatia cailor urinare. infectia urinara.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. c. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. anuria. la producerea unei recidive. b. c.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. 817 . b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. b. . compozitia calculului. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. hidronefroza. c. 816 . obstructia cailor urinare.. 818 . aparitia infectiei.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a.Litiaza renala se defineste ca fiind: a. c. b. numarul calculilor renali.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a. numarul si marimea calculilor. 819 .

821 .3000 ml/24 ore . c. radiografie renala pe gol. durere.820 . de obicei apiretic. b. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . 822 . tenesme vezicale. uneori febra moderata . ingerarea de lichide din abundenta. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale.. sonda uretro-vezicala. b.Socul este definit ca: . la indicatia medicului . combaterea durerii. c. b. repaus la pat.In colica renala. urografie . 826 . un sindrom dureros acut.. hipertensiune. meteorism . examen complet de urina . 823 . analgezice antispastice. hematurie. repaus la pat. sunt : a.Colica renala este : a. c. antiinflamatoare.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. 825 . b. anxietate. 824. paroxistic. b. c. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 .In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. calmarea durerii. durere. neliniste. b. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala. poliurie. varsaturi.. principalele semne sunt : a. disurie. tratamentul de urgenta este: a. durere. c.In colica renala.. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . c.

cardiogen. c. 831 . echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. cardiogen. anafilactic. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. b. c. facies palid. . 828. toxic. b. c. b. hipovolemic. hipovolemic.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. c. hemoragic. 829 . 827 .a. toxico. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. anafilactic. c.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. infectios. psihogen. b. combaterea hipoxiei cerebrale. combaterea durerii. faza imediat postagresiva. perioada in care nu se face tratament antisoc.septic. b. bradipnee superficiala. buze uscate si cianotice. neurogen. b. grava tulburare functionala a intregului organism. combaterea insuficientei cardiovasculare. reactie organica post-agresiva decompensata..Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. anafilactic. cardiogen. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. neurogen. septicemic. 830 . hipertermia. inlaturarea factorului socogen.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a.

preexistenta altor leziuni . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. Neisserii. 833 . stafilococi.. inlatura frica si agitatia . b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . c. . la locul accidentului si pe timpul transportului .I. c. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva .P. evaluarea rapida a leziunilor. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. imediat dupa agresiune. 835 . c.c. Terapia analgetica in soc : a. c. Clostridium. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . 832 . b. nu preintampina decompensarea socului. c. preparate de gelatina. b.U si T. b. 834 . enterococi . Pretratamentul socului se aplica: a.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. numai in unitati U. Socul septic este provocat indeosebi de : a. . cand nu se manifesta semne de gravitate. b. 836 . sedeaza bolnavul . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.

838 .. dispnee. durere.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. fotofobie. diapazon. paralizia nervului facial. hipotensiune arteriala.RL. tegument uscat si cald. oglinda frontala. apasatoare de limba. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. angina Ludwig. fatigabilitate. Escherichia colli. c. b. b. prabusirea tensiunii arteriale. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. disfonie. hipotermie. 840. sunt: a.837. Haemophilus influentzae. c. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. torticolis. c.. canula de aspiratie cu apasator perforat. leucocitoza ridicata. paralizii ale nervului facial.. hipertermie. acufene. anxietate. pense cudate. c. antibioterapie. 844 . 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. frison. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. 841 .Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a. 843 . tulburari metabolice. vitaminoterapie.Tratamentul osteoflegmonului consta în : .. compensat. tahicardie. Stafilococul. pirozis. b.cianoza. disfagie. febra. soc hiperdinamic. tub Kehr.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. osteomielita temporala/occipitala. b. hipoacuzie. specule auriculare. trocar. c. cefalee. stare generala alterata. stilete. seringa Guyon. b. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. frison. b. 842 . tahipnee. c. insomnie. specule nazale.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. c. febra. b.

c..Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. ulceratie corneana cu aspect dendritic.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. neregular. c. streptococul. stafilococul. lacrimare intensa. epistaxis. sindrom Meniere. labirintita. tratament medicamentos. hipotensiune. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. b. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. disfagie. frisoane. pneumococul. . meningite. c. 849 . b. abcese extradurale. 847 . senzatie de arsura si usturime. c. 850. vertije. c. b. debut brusc. 848 . tumefactie la nivelul sinusurilor. Escherichia Colli.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. osteoperiostite. b. usturime locala.a. de corp strain in ochi. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a.. Proteus. durerea. puls filiform. febra de tip inflamator-supurativ. b. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. respiratie dificila. septicemie. senzatie de corp strain. c. . antromastoidectomie. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. inflamatia glandei Meibomius. 846 . odinofagie. 845 . timpanotomie. tulburari ale mirosului. b.

scaderea acuitatii vizuale. scleroze pulmonare. b. astm. b.b. b. disfunctie ventilatorie obstructive. agentilor patogeni prezenti in sange. 856. diabet insipid. aport mare de lichide: bere. 854.. insuficienta renala acuta . antiinflamatorii. soc hemoragic si traumatic. apa. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente.. soc cu hipovolemie si hipotensiune. administrarea de miotice. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a.. 851 . c. c. vitezei de sedimentare a hematiilor. soc septic si alergic. . c. 853 . 852 . eritemul conjunctival sau periocular. fibroza pulmonara. diabet insipid. b. c. diabet zaharat.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. administrarea locala si generala de antibiotice. c.. poliglobulie esentiala.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. durerea.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. b. 855. numarului de hematii . c. b. c.

b. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. b. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. 859. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. chist tiroidian. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. palpabile. dinamica colica. chist hidatic hepatic. hipertiroidism. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. tumorilor renale. b. stricturilor ureterale. boala Crohn. 860 . Ecografia abdominala are ca scop: a.Irigografia poate evidentia: a. cancer tiroidian. adenom toxic tiroidian. densitatea urinei este sub 1015.5 mg%. existenta hidronefrozei. urea depaseste 70 mg%. bolnavul are TBC renal. . c. c.. prezenta de tumori si calculi vezicali. intoleranta la iod. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. polipoza colica. diverticuli colici. c. c. c. b. b. arteriografia). b. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor.857. 858. c.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. 862 . 861.. cancer de colon.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a.

oprirea sau rarirea tusei. b. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. 866. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido.T. b. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. b. edemele si H. 864. se va urmari: a. fistule digestive. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. c. pot duce la denutritie.tipul de operatie. 868. 867. c. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. uscarea completa a secretiilor. 865. bolnavii cancerosi in stadiul I. c. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. transfuzie de sange total. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. stenoza pilorica.A secundara. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. hipotensiunea arteriala. c. b. b.863. . necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a. c. hipoproteinemia. se procedeaza la: a.intensitate. ambele se produc prin pierdere de sange. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. b. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. Dintre afectiunile de mai jos. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore.bazic.

. c. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. b. primele 24 ore. antibioterapie. drenaj. c.c. 869. c. aspiratie gastrica. b. c. spalarea cu apa oxigenata. mobilizare imediata . mobilizarea precoce a bolnavului. b. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. pansament. 871 . b. linistirea bolnavului. 874 . primele 2 ore.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. punga cu gheata pe abdomen. 870 . incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. evacuarea puroiului. primele 3 zile. c.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. 872 .Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. b. aspiratia secretiilor. reechilibrare hidroelectrolitica. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. 873.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. b. desfiintarea fundurilor de sac. durata.

b. 875 . gimnastica respiratorie. b. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. 880 . c.G. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. c. suprimarea durerii. 879 . starea confuzionala are ca manifestari: . b. monitorizare E. 876 .c. diabetici.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. aspiratie gastrica. hipertensivi. aerosoli. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. b. c. tuse comandata. aplicarea de pipa orofaringiana. 878.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. evitarea operatiilor de lunga durata. stimularea expectoratiei.Postoperator. cardiopatie 877. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. c. obezi. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica. administrare de sedative centrale.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. administrare de mialgin si algocalmin. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. Tratarea sughitului se face prin: a.C. c. b.

Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. rezectia gastrica. se va aplica pe tub un ac de siguranta.a. 883. mobilizare. c. . b.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. localizarea plagii. c. b. monitorizarea functiilor vitale. stadiul de inflamare. aseptizarea plagii. suprimarea durerii. asistenta trebuie sa cunoasca: a. c. amputatia de mamela. interzicerea consumului de alcool. starea nutritionala a pacientului.La efectuarea pansamentului unei plagi. scurtarea tubului. 885. c. b. hipertermie. b. b. agitatie. c. 882 . somnolenta.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. se fixeaza cu leucoplast. c. operatii ce se executa in cavitatea toracica. b. caracterul durerii. 881 . 884 . .

dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. masarea zonelor reflexogene. 889 . infarctul intestinal si torsiunile de organe. pulsul radial ramane perceptibil.20 grame in 2 prize zilnic.886. stimulare medicamentoasa 887 . garoul se strange pana cand: a.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. 890 . c. necrotice. 891 .. b. c. introducerea tubului de gaze. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . infectate. b. circulatia venoasa se opreste complet. c. pancreatita acuta necrotica.Dupa operatia pe colon. b. intinse. clisma zilnic. din prima zi dupa operatie. administrare de ulei de ricin 15 . Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. b. c. b. b. c. c. apendicita cronica. peristaltica va fi stimulata prin: a. pulsul nu se mai simte.

Bacilul tuberculos este sensibil la a. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a. emfizem pulmonar 894 . c.892 .ce contin bacil Koch se foloseste a. b. c. uscaciune c.Pentru dezinfectarea produselor patologice .Alergia la tuberculina se manifesta prin . c. formol 5% clor acid fenic 5% 897. productive c. stenoza aortica b. frig 896 . radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . b. b. ultraviolete b. scoamoase 898 . exudative b. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 .Bacilul tuberculos este rezistent la a.Leziunile din tuberculoza sunt a. astm bronsic c.. Bronsita cronica a.

reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 . b.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . b. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. sputele contin bacil Koch 902. b. b. Avem tuberculoza stabilizata cand a. leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . c. b. adolescenta 900 . c. leziunile radiologice sunt stabile b. c. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . c. c.a.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. sputele nu contine bacilul Koch c.

este urmarea infectarii astmului bronsic.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. 909 .Criza din astmul bronsic. 910 . reactii alergice . icter b. alergene alimentare sau medicamentoase. criza apare . b. este precedata intotdeauna de crize astmatice.a. hemisuccinat de hidrocortizon. ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . c. . cu intervale libere. de obicei in a doua jumatate a noptii. Cele mai obisnuite alergene. c. bogat in grasimi c. b. b. complicatie a astmului bronsic. b. virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. leucopenie c. tulburari digestive . c. c. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. b. are urmatoarele caractere: a. reactie Steven -Johnson 906 . bogat in proteine si vitamine b. un aport de 3500-4000 calorii 905. praf de camera. are una din urmatoarele caracteristici: a. Bronsita astmatiforma. polen.

brusc. treptat. cristale Charcot. albicioasa ( perlata). 913. 918. crize convulsive. este viscoasa. coma. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . nistagmus lateral.c. Modificarile patologice caracteristice. b. 915.In astmul bronsic sint folosite. 914 . c.Accidentele nervoase .Leyden si spirale Curschman. 917. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. c. administrata pe cale orala. c. c. b. b. cu expiratie prelungita si suieratoare. c. nu este niciodata precedata de stranut.Criza de astm bronsic se poate termina: a. 912 . c. bradipneica. spontan sau sub influenta tratamentului.In tratamentul astmului bronsic. bogata in eozinofile. b. este tratamentul cel mai eficace. hemiplegie. prurit al pleoapelor si cefalee. de tip inspirator. variabil. 916. miofilin b. a. pot aparea: a. sint urmatoarele : a. in citeva minute sau ore. este cu tahipnee . lacrimare. este fluida. insuficientei respiratorii cronice. posibile in insuficienta respiratorie cronica. b. cromoglicat disodic. trebuie rezervata formelor grave. ketotifen. corticoterapia: a. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. b. 911. in peste 24 de ore. nu prezinta riscuri. rozacee si in cantitate mare.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica.

combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. 921. consum excesiv de alcool si fumatul. aflati in insuficienta respiratorie cronica . la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. c. c.a. fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice.Stockes. pneumotorax sufocant. c. 924 . b.In insuficienta respiratorie cronica . apar urmatoarele simptome: a. pleurezii masive bilaterale. b. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. starea de rau astmatic.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . procese pulmonare si pleurale. dispnee intensa. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . 920. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. alcaloza respiratorie. combaterea tusei. Oxigenoterapia. b. Cele mai importante cauze. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. c. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. b. b. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. 923. hipotensiune arteriala. embolii pulmonare grave. c. c. are urmatoarele caracteristici: a. 919. 922 .. c. nevralgia intercostala. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. procese laringotraheobronsice. 925. interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro.sodica izotonica. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. respiratie Cheyne. b. este o urgenta medicala majora. b.

buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c.morfina si opiacee. In tuberculoza secundara.In pneumonia pneumococica: a. c.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic. bolnavul prezinta poliurie. c. congestionata mai intens pe partea sanatoasa. antibiotice cu spectru larg. hipofibrinemie. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. apoi cu expectoratie rosie. la inceput ridicata. . exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. 928 . 929 . c. la inceput discreta. c. 927 . tusea are urmatoarele caracteristici: a. b. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. b. opiacee si barbiturice. mai tirziu discreta. frison . b.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. ruginie. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. exista inapetenta si sete vie. fata devine vultuoasa. c. coriticoizi si antibiotice. temperatura se mentine " in platou". 932. b. mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. 931 In tuberculoza secundara. leucocitoza cu polinucleoza. la inceput este uscata si apare in accese. corticoterapie. urmatoarele medicamente: a. vesperala. b. bronhodilatatoare. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza .a. hiperfibrinemie. bronhodilatatoare si expectorante. in zilele premergatoare. b. b.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. secretolitice. este destul de bine suportata de bolnav. c. vesperala.

Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. se manifesta prin crize dureroase. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. asocierea mai multor factori de risc.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. c. In tuberculoza secundara. 933. nu poate provoca moartea bolnavului. 937.Angina pectorala are urmatoarele a. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. hipertiroidismul. crizele dureaza citeva ore. stresurile emotionale. b. 935.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. dieta hiperlipidica. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. mareste riscul de aparitie al bolii. 934 . c. b. c. este un simptom frecvent. 936 . constitue simptomul fundamental. paroxistice. c.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. cu sediu retrosternal. b. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. cu sediu retrosternal. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. 938. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. nu se insoteste niciodata de varsaturi. poate fi minimala. mijlocie sau fulgeratoare. citeva minute. c. care apar la efort sau emotii. 939. c. caracteristici : : b.b. b.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . c. crize paroxistice. 1-2 zile. citeva ore. b.

este insotita uneori de anxietate. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a. b. regurgitatii. c. la durere atroce.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. c. b. de la jena sau disconfort. b. c. tuse seaca. 943 . c.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare. 944. 946. este aratat de bolnav cu degetul. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. in ambele membre superioare. 947 . transpiratii.a. evitarea circumstantelor declansatoare. in regiunea cervicala posterioara. are caracter constrictiv. este insotita uneori de anxietate. oxigenoterapie. nitrit de amil. c. administrarea de miofilin.Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . nu poate fi variabila. b. . nitroglicerina. c. sunt cu sediu epigastric. 945 . apar la efort sau emotii. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. b. sediul durerii este epigastric. administrarea de nitroglicerina sublingual. . c. paloare. lipsa de aer.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. in regiunea cervicala anterioara si mandibula. palpitatii. 940.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. sunt paroxistice. c. poliurie. lipotimie. b. este variabila. 941 . b. b.somnolenta.

perioada de stare si de convalescenta. persoane fara antecedente coronariene.In perioada de debut a infarctului miocardic. agitatie . perioada de cruditate si de coctiune. prodromala. uneori chiar zile. 949. 951 . prin repaus si administrare de nitriti . semne de insuficienta respiratorie acuta. c.Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. b. mialgin. se calmeaza. mai rar. c. 948. c. c. cefalee occipitala. semne de insuficienta ventriculara stinga. c.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. de debut. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. accelerarea VSH si hiperleucocitoza. . se insoteste de o stare de anxietate.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. b. 954 . pot apare urmatoarele semne : a. b. b. cresterea fibrinogenului. 953. la trezire.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. . persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. morfina. b.b.zbucium. scaderea glicemiei. de obicei dimineata. dureaza mai multe ore. b. tulburari de memorie si concentrare. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. in cazul unor dureri severe. somnolenta.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. semne de insuficienta cardiaca globala. c. c. 950. cardiopatii ischemice. senzatie de moarte iminenta. tratament anticoagulant. 955 . b. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . nitroglicerina. c. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. sint urmatoarele : a. 952.

uneori tuse umeda. 963. c. 957 . apare in repaus sau ziua. bradicardie accentuata. b. b. procese inflamatorii si metabolice . insuficienta mitrala. 961.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. constrictive. apare de obicei nocturn. c. 956. tahicardie. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. dispnee intensa. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. b. rapide si superficiale. 958 Clinic. . cu respiratii bruste. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. b. 959 . la nivelul plaminilor raluri crepitante . anxietate intensa. spute hemoptoice. 960 .Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. b. stopul respirator. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a. c. sint violente. lipotimie.a. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. 962. au caracter coronarian.la baze cu extindere spre virfuri. c. apar la eforturi fizice mici. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. c. cianoza. c. cardiopatia ischemica. se datoreaza stazei pulmonare. c. bradicardie. are caracter pulsatil. este localizata occipital. b. b. hipertiroidia. c. stopul cardiac. ritm de galop.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : .Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. b. incetarea functiilor cerebrale. care afecteaza de la inceput miocardul.

c. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. cu fracturi costale. prezenta corpilor straini( singe. pierderea cunostintei. b.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. secretii. decolorarea tegumentelor. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. c. daca acesta este in decubit ventral. obstructia cailor respiratorii. b. cardiaca. c. varsaturi). caderea limbii. fracturi de coloana. midriaza cu globi oculari imobili. 966. c. caderea limbii . Reanimarea respiratorie : a. cauze toxice. controlul tensiunii arteriale. embolie grasoasa. 965 . 967. absenta batailor inimii.a.15 minute pentru a avea succes. c. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. daca acesta este culcat pe spate.. c. b. femurala). unele leziuni ale peretelui toracic. trebuie efectuata intr-un interval de 12. tulburari de ritm paroxistice. controlul respiratiei. leziuni grave ale peretelui toracic. se poate practica fara masaj cardiac. c. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a. cauze infectioase. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. 969. b. 970 . c. 968. b. 964. b. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. b. prin . b. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a.

b. sint contraindicate urmatoarele : a. emisiunea de singe( venesectie). b. singerarea. b. morfina in urmatoarele situatii : a. meningoencefalite. c. la uremici. in urmatoarele situatii : acut cardiogen. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. c. b. c. c. opiacee. hipertensiune arteriala. oxigenoterapie masiva. c. intoxicatiile cu barbiturice.12 l/ minut. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. diureticele.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. infarct miocardic acut. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen.. BPOC: 977. astm cardiac. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. infarct miocardic acut. 10.971. c. 972. morfina. edemul pulmonar acut. meningite. b. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. oxigenoterapia. venesectia este se administreaza a. astm bronsic. accident vascular cerebral. 976. b. c. la inecati. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. . Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. b. insuficienta ventriculara stinga. 975. 973. in intoxicatii.

981. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. o senzatie de constrictie sau de "gheara".. este insotita de tiraj si cornaj. o senzatie de intepatura. c. embolie pulmonara. consum exagerat de etanol. este de tip bradipnee inspiratorie. embolie pulmonara. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. 982. are urmatoarele caracteristici : a. b. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. . volet costal. b. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. este de tip polipnee inspiratorie. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. toxiinfectii alimentare. c. b. . medicamentoase. frigul si umiditatea. 980. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . b. c.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. c. b. b.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. 979. cordul pulmonar acut. BPOC. crize de astm bronsic. c. embolia pulmonara. c. mecanice.pulmonare. 985. plagi pleuro. 984 . BPOC. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. b. 983 Hepatita cronica : a. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. o senzatie de presiune.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. c. b.

rickettsioze. c. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. 25% din cazuri. 75 % din cazuri. diabet. c. obezitate. leptospire. .Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. hipertiroidie. b. b. icterul este simptomul esential. 989. salmonele. c. 986. 988. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. b. traumatismele. c. b. virale. anaerobi. 50 % din cazuri.c. klebsiella. b. colibacili. 987. 991. aparitia hepatitei cronice sint 990. paraziti.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. cauze nutritionale.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. c.

In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. contrasteaza cu starea generala. 995.b. apar in puseuri. 997. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. 993. b. sindrom fibrinolitic. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. c. sindromul hepatopriv. b. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. c. apar adesea tardiv. care coincid cu exacerbarea icterului. examenele biologice si histologice diagnosticul. sindrom excretobiliar. sindromul de activare mezenchimala. este un simptom esential. 994. b. apar adesea precoce. b. sindrom de hepatocitoliza. b. c. este obisnuita ( 80 % ). nu transeaza 992. este uneori dureroasa la efort.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. sindromul de fibrinoliza. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. este de obicei bine pastrata. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. 996. c. c. c.

este inconstanta. b. amenoree. colon iritabil. apare de regula la femeia tinara. b.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. 1003. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat. . c. hirsutism. c. .a. tiroidita. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. c. c. simptomul esential este hepatalgia: 999 . tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. 1001. 998. b. este moderata.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. este inalta. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice.. c. tulburari dispeptice biliare.. 1000.. acnee. b. b. 1002. b. tulburari pancreatice. c.

VSH este moderat crescut. 1006. 1005. c. timolul este scazut. anorexie persistenta. c. semnele clinice sint mai discrete. c. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. scaune neregulate. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. astenie . iar biologic foarte alterat. apare in principal la femeia tinara. b. c. tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. b. are tabloul foarte bogat . 1008. b. splenomegalia. este mai frecventa la barbati. 1007. oboseala. . b. afecteaza ambele sexe.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. 1009.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. electroforeza arata hiposerinemie.b. c. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . c. apetit crescut.. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. b. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. Simptomatologia caracteristici : a.

c. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. clorura de calciu .In tratamentul astmului bronsic. sedative. nu apare in principal la femeia tinara. b. este simptomul esential. antidepresive.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. c. Pentru a evita greselile fatale. .b. b. 1016. c. este mai frecventa la barbati. celule mononucleare. c. 1011. clorura de natriu . Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. se insoteste de tulburari endocrine. limfocite si b. b. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. c. b. b. 1012. cind apare la femeile tinere. sedative concomitent cu antidepresive. astmul cardiac. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. poate lua o alura colestatica. BPOC.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a.. 1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a.infiltrare predominant portala. 1015. in doza de 250. clorura de potasiu . tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. c. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. c.400 mg subcutanat. 1013. cu predominant plasmocite. nu evolueaza in puseuri. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. in conduita de urgenta. 1010. b. edemul pulmonar acut.

c. c. 1019. c.. aeriana. absenta miscarilor respiratorii normale. 1017. b. 14-16 respiratii / minut. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. b. 1020. c. in doza de 400-500 mg intravenos. 1022. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. limfatica si hematogena. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. c. dispnee variabila ca intensitate.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. 18. pregatirea pastrare si utilizare lor. b. prezenta curentului de aer la nas sau la gura.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. 16-18 respiratii / minut.20 respiratii / minut. refuza internarea bolnavilor contagiosi. b. obstructia brusca a inimii drepte. 1021. c. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica. b. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. junghi toracic submamelonar sau posterior.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a.bronhogena. b. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de .Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. dispnee zgomotoasa.c. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte.

infectie.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. nefrita. 1026. osteoporoza. spalarea cu apa si sapun sau detergent. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. endocrinologice. stimularea sîngerarii locale.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. 1024. c. nou-nascuti. întepatura. c. dezinfectante. b. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. afectiuni alergice. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. b. c. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. 1028. afectiuni reumatice. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. b. 1027. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune. b.1023. masuri de igiena spitaliceasca c.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. hemoragie digestiva . Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. taietura) ce atitudine luati? a. interesarea epidermului si partial a dermului b. aplicarea de antiseptice. clatirea cu apa. c. bronhopneumonie. b.. terapie intensiva.. soc hipovolemic b. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029.

privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. .Sinteze . 2. Medicala. escare. . Bucuresti. . 4.Chirurgie pentru cadre medii .c. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.Mihailescu M .Urgente medico-chirugicale .Boli infectioase si epidemiologie .06.2003 .Mozes C. anul 1999 . Borundel . a c c b c c b b .Care sunt conditiile unui bun bandaj? a. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. Viata Medicala Romaneasca 2003. Bucuresti 2001 .Titirca L.Editura Medicala. Ministrului Sanatatii si Familiei nr. G. 984/1994 . Bocarnea . 578/30.Legea nr. 307/2004 .Editura medicala.C. Bucuresti 1999.Ed. anul 1995.Titirca L. 7. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .2004.C. 5. Cison Anul 2001 .Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed.Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti. paralizii 1030. Chiru si L. 1. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . 6. urmata de confuzii. pierderi de cunostinta. 8.. 3. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. . .Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord. Chiru.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical .F. Partea I. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. nr.

33. 14. 19. 15. 21.9. 23. 16. 27. 11. 13. 18. 31. 29. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 20. 30. 17. 32. 10. 24. 26. 28. 22. 12. 25.

50. 39. 53. 38. 56. 51. 36. 46. 55. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 48. 47. 40.34. 49. 52. 35. 41. 37. 43. 45. 57. 58. 54. 42. 44.

73. 61.59. 83. 71. 66. 75. 74. 72. 65. 76. 63. 67. 81. 69. 64. 82. 77. 80. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 62. 78. 79. 60. 70. 68.

94. a 102. 85. b 103. a a a a b b a c b c b c a b b c 100. 99. 96.84. 98. a 104. 93. 95. a 106. 86. 91. 90. c 101. 87. 89. a 107. 88. a 105. 92. 97. b 108. a .

a 127. a 110.109. a 113. b 121. a 128. b 123. a 130. b 117. b 132. b 111. a 112. a 118. c . a 114. a 122. b 129. b 125. a 120. b 126. a 119. a 124. a 115. b 131. b 133. a 116.

a 149. b 148. c 156. c . a 143. b 153. a 142. a 144. a 141.134. c 155. b 150. c 154. b 137. c 139. b 147. a 152. b 145. b 157. a 158. a 138. b 140. b 136. c 151. b 135. c 146.

a 178. c 181. b 174. b 171.159. b 180. c 177. c 179. a 164. a 172. b . a 160. c 175. a 173. a 169. b 183. a 161. b 170. c 168. b 162. c 166. c 163. b 176. a 167. b 182. b 165.

c 198. b . c 206. a 188. a 201. b 204. b 202. a 207. a 203. a 197. a 187. a 185. b 191. a 205. a 208. a 190. c 192. a 193.184. a 194. c 186. b 200. c 196. b 189. a 199. c 195.

b 227. a 211. c 222. a . a 232. b 217. a 210. c 229. b 212. b 228. b 214. b 218. b 216. c 221. c 224. a 226.209. a 233. b 215. a 213. b 223. a 231. c 225. b 230. a 219. b 220.

b 240. a 239. a 250. a . b 248. a 243. c 251. c 241. b 249.234. a 235. b 246. b 252. c 253. b 256. b 255. a 254. b 258. a 244. a 242. b 238. b 257. b 237. b 247. a 245. a 236.

a . a 260. c 280. a 278. c 281. a 269. c 268. c 274. c 276. a 273. c 270. c 263. a 277. b 279.259. c 283. a 264. a 271. a 267. c 266. a 262. c 272. a 261. a 265. c 282. c 275.

a 293. c 294. a 300. a 286. a 291. c 304. a 308. c 303. a 297. a 296. a 298. a 301.284. a 288. a 307. c 289. a 295. a 306. b 290. b 292. a 305. b 285. b 302. b . a 299. c 287.

b 313. b 314. c 320. a 327. a 317. b 319. a 324. b 311. a 318. b 331. a 330. c 323. a 312. b 322. b 328. a 315. c . a 325. a 310. a 326. a 321. a 333.309. b 332. b 329. a 316.

a 353. a . a 339. a 340. a 338. a 346. c 357. a 341. a 352. c 349. b 335. b 355. b 358. a 342. a 354. b 337. c 336. a 356.334. a 351. b 343. a 348. c 347. b 350. c 345. a 344.

c 367. c 365. b 377. b 378. a 361. b 382. a 368. a 380. b 379. a 364. b . b 375.359. a 366. b 363. b 383. a 360. a 370. b 371. a 362. a 372. b 376. a 373. b 381. b 374. b 369.

b 388. c 402. c 391. c . c 401. b 397. b 392. a 387. c 396. c 393. a 406. a 394. b 395. c 404. a 386. a 399. c 389.384. a 403. a 400. b 405. c 390. a 408. b 407. b 385. b 398.

c 429. c 416. a 432. b 422. b 430. b 411. a 420. c 418. c 412. a 426. c 431. b 428. c 417. a 419. b 413. b 415. a 424. b 414. a 421. a 433. a . a 425.409. c 410. c 427. b 423.

a 449. c 444. b 455. a 445. a 436. c 447. c 442. a . c 456. a 435. a 448. b 450.434. a 452. c 453. b 438. b 437. c 440. a 458. a 441. c 439. a 451. c 457. a 443. b 454. c 446.

c 467. b 481. a. a. a. c 463. b. c 483. a. c 474. b 464. b 479. b 468.459. b. b 471. a. c 476. a. c 465. c 469. b 460. b 470. a. b 482. a. b. b 472. c 473. b 477. a. c 478. a. a. c 466. c 462. c .b. a. a. a. c 461. a. b 480. a. b. a. a. c 475.

b 499 a. c 503. b 504. c 490. b. a. a. c 488. a.a.a. a. c 501 a. b 497.b.484. b 495. b 494a.a. a. b 492. b. c 506. c 486. b.a. a.a. a. b 491. c 487. b 485. b .a. c 489. c 493a. c 502. a. c 496. a. c 498. c 505. b 500 b. b 507. b 508. a.

a.a. a.c 529 a.509. b 510. a.c 533 a. a. a. b 516.c 530. c 511.c 525. b 512.a.b 531 a. a. a. a.c 527.c 532 b. b 514.a. a.b .c 518. a.b 519.b 522. a.a. c 513.a.c 520.c 526.b 523 a. b. a.b 524.c 528. b 517. a. b 515. b.b 521.

b 558 b.c 546.b 549 b.c 547 b. b. a.c 542. a.c 535.c 544 b.b 556.b 554.c 539.534. b.c 555. a.c 540 b.b 552. a. a.a. a.c 545.c 557 a. a. a.c 541 a.c 537 b.c . a.c 538. b.b 553.c 536 a.c 550.b 551 a.c 548.b 543 b. a.

b 578.c 575.b 574..a.c 560 b.a.a.b 572.b 571. a.c 580.b 564.a.c 570.a.b.b 563 a.b 569 a. a.c 582.c .b 579. a.c 567.a.b.a.c 561.a.b 573. b 562.b 565a. a. a.b 581.a.a.559.c 568. b. a.c 566.b 577. b.b 576 a.b 583..

b. a.b 607 a .ab 592a.b 605..b .a. a. a.c 598.a.a.b 604 a.a.b 602.b 587.b 600.a. b.b 586.b 588.b 608.a..a. a.a.c 603.c 585.a.b 590.b 593.b.b 594.b 595.b 606..c 596.c 591.a.584.c 597.a.b 589.a.a.a.b 601.b 599.

b 619.b 615.c . a. b. b 613. a. 626 a. a. a.a. 623.a. 624.b 617 a.c. 631.b. 630 b.b .b 611 a. b .b.b. a. 632.a. 625 a.b 616 a. a. c. c. 633 a . c. a.b . b . 622.b 620 a.b 610. a. 618.609.b 621 a. 628. a. c.b 614. 627.b 612. a.a. 629 b.a.

a. a.c 656.b 645.b 640.b 635.a.b 639.b 646 a.b .b 643 a.b 642 a.b.a.a.a.b 653.a.c 649.c 648 a.634 a.b 652 a.b 644.c 655.b 636 a.a.a.c 651 a.c 638 a..b 654.b 637a.a.c 641 a.b 647a.a.c 658.b 650.c 657.b.

c 662. a.b 682.659 b.c 660.b 675 a.b 676.b 663 a.a.b 665.c 661.b 668. a.a.a.a.a.b 667.a.b 664.a.c 673 .b 666 a. b 671 .a.. b.a.b 674 a.b 681.a.b 677 a.b 680.b 669ab 670 a.b 672.b .b 678 a b 679.a.a.b 683.

a.a.a.b 707 a.a.684.b 686 .b 701.a.c 689 b.b 694.c 696.a.c 700 a.c 705 b.c 695. a. 699.c 706.b 698. b.b 687 a. a. a.b 691 b.c 690. a.c 693. c 697.a.c 688.a.c.a.b .a. a.b 704a.b 685.b 703.b 702a.c 708 a.c 692 .

.a.c 714.a.b .c 728.c 717 b.a.a.c 711.c 716 b.b 719. a.c 727 a.a.b 729 a.b 726.c 710.c 715.b 723.c 720.b 722.b.c 718 a.b 725.c 724 .c 721 a.a.b 733 a.b 712 a.b 731.a.a..a.b 730.709 b. a.b 732.b. a.c 713 a. a.

b 736.a.b 754.c 738.a.b . a.a.c 751 .c 748..b 741 .c 752 .734 a.b.a.b 746.b 740a.b 735.a.a.b 756.c 743. a..a.b 750.b 747 ..a.b 739 a.c 745.b.b 744.c 742.a.c 753.a..a..b 755.a.c 749 a. b. a.c 737 a.

b.a. a...c 763.a.b.. a.b. a.c 778 .a.b.c 758 .c 777 ..b 766. ab .b 780 .757. .b 761 b. a..b 767 a.b 774 .c 769 b.c 771 .b 765.b 759b.:a.c 764 .c 760 a.b 775.c 781 .a.. b.c 762.c 768 .b 776 .b 773 .b 779 a.a.a.a.c 770 .b.b 772 .

a. a.b 790 . b.b 793 .b 791 a.b.b 800 .c 788. a.b 783 a.b 789. a. b.c 785.c 796.c .c 803 .a.a.b 792 a. a.c 795.b.b 794 . a.c 805 a. a.c 802.a. a.b 806.b 787.b 798.b 804 .b 801.782 .b 797 . b.c 786. b..b. a. a.b 799 .b 784. a.

c 822 .c .b 820 .c 819 a.c 810 .a.b 830 .a.c 828.c 827 b.b.ab 814 .ab 813 .c 825 a.c 809 .b 818 a.a.a.a.b 824 .c 808 .a.b.bc 812.a.b 831 .a.b 826 .ab 811 .807 .a. bc 815 bc 816 .c 829 .c 823 a.b 817 .a.b 821 a.a.

c 849 .c 847 a.c 837.832 .a.c 848 .c 833 .b.c 855 .c 845 b.c 838 a. ac 834 b.b 853 .a.c 856 b.c 844 b.b. a.b 851 a.a.c .b 836.c 854.b 852 .a.b 839 a.b 843b.a. b.c 840 b.c 835 a.c 846 .a.b.c 850 .c 841 b.c 842. b.

a. c 874 .c 858 a.b 870 .b.c 881.857 .b .c 878 a.b 863 b.c 871 a.c 875 . a.a.a. b. b.c 866 a.b.c 859 a.c 872 bc 873.c 865 a.ab 880 .a.c 879 .c 861.c 876 .c 864 b.c 868 a. a.c 862 a.c 860 .b.c 867.b 877.b.b 869 a .

897. a. b.b. c 893 .b. c 894 a b 895 . .b. 906 b. b.b 899 . a. 902.c. c.c. c.c 886 .b. 905 a. b.a.c 885.882 a. c. c.c 884 . 896 a.c 889 . b. a.b.c 887 .a.c 888 .c. a. 900 . 898 a.c. 901 . b. .b 883. b. 892 . b.a. 904 a.b 890 a.c 903 b.b 891 .

a.b 912 .b 920. 908 b.c 909 .c 921. a.b.c 917.b 923 a.c 928 b.c 931 a.b 916.c 924 a.b 922 a.c 929 . a.a.c 919 a.c 926 a b 927 b.b 918 b.907 a. c. a. a.a.b 930.c 915 a. a.a.a.b 910 .c . a.c 925.c 913 a. b 914. b 911.

b 953 . b.c 942 . a.c 939.b 950.932 a.a.a.c 944.c 940 a.b 948. a. a.a.c 955 .c 937 a.c .b.a.c 956 .a.a.c 952.a.c 949.b 946.b 941 .c 936 .b 954 a. a.a. 951 b.b 933.b.c 945 a.b.a.b.c 935.b 947 .c 943 .b 934 .a.a.b 938.

c 969.b 966 a.b 960 . a. b.a.b 965 .c 970 .a.c 962.b 974 a.957 a.b 976 a.a.a. a.b 975.c 978 a.b .c 968 b.b 980 a.a.b 979.b 972 a. a.a.b 981.b 958 .b 964 a.b 961 b. a.c 973 a.b 977.b 967 b.c 959 .b 971. a.c 963. b.

a.c 986.a. a.a. a.982. a.a.b 990 b. a.c 984 a.b 985.c 1004 a. a.b 989.b 994.a. a.b 1000.b 998.b 993.b 1001 a.c 991 a.c 1002 .c 1003 b. b.c 983 b.b.c 995.b 992.b 999.b 997 a.a.c 1005 b.c 1006 a.c 988.b 996.b 987.c .a.

b 1029.a.a. 1015. a.c 1030.b 1023. a.c 1020.a.b 1027.b. b.c 1012.c 1014.c 1017. a.a.a.b 1028 a.b 1013 .b.c 1010. a. a.c 1026. a.c 1025.c 1009 .c 1021.c 1022.c.a.b .b 1024 .c 1008.a.a. a.c 1016 a.b 1019 . b. b 1011.b 1018 a.1007 a. b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->