SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA Teste grila ± Lucretia Titirca 1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a.

culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca. 3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala. 4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte ; c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse. 6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace

c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa. 8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri 12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului

b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale": a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura. 18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta 20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari: a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut 21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

mentinerea masei circulante in limite normale c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. negru ca pacura c. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a.24. frison . rinichiul functioneaza normal. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. rosu-aprins b. bradicardie. urina este hiperconcentrata. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. Melena este un scaun: a. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. ischemia miocardica b. aplicarea unui garou c. 28. varsaturi. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara b. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera. este localizata in hipocondrul drept. compresiune digitala pe plan osos 25. febra. dispnee b. peste pansamentul de la nivelul plagii c. aspect de zat de cafea 27. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina 29. 26. anxietate. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a.

etapa de refacere a fierului b. etapa volemica. . nitroglicerina c. antispastice b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. administrarea de opiacee.c. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. 34. etapa hematologica c. oprirea definitiva a hemoragiei. tulburari de tranzit b. tubajul duodenal b. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. 35. Hemostaza provizorie este: a. oprirea definitiva a hemoragiei. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. Hemostaza spontana este: a. morfina 31. transpiratii reci. hipertensiune arteriala 30. pozitie antialgica in decubit ven 828d319i tral 33. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. administrarea de antibiotice c. 32. semnul Murphy prezent c. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a.

hematemeza b. etapa hematologica 37. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. 60 mm Hg 38. sangele este aerat . papaverina b. La un pacient cu hemoragie.36. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. hemoptizie. contine resturi alimentare b. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. etapa volemica b. fortral b. mialgin 41. 140 mm Hg c. hematurie c. colebil c. 39. 100 mm Hg b. etapa de refacere a fierului c. nitroglicerina c. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade sub: a. morfina 40. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a.

c. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. 47. hemoragii oculte. endoscopia gastrica c. apare in timpul unui efort de varsatura. colica biliara c. "ca o lovitura de pumnal". durere in etajul abdominal superior intensa. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza b. 46. 42. ulcerul perforat. 43. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. cu iradiere in umeri c. VSH crescut b. colicii renale b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. 45. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. hipertensiunea arteriala polipnee b. colica biliara . cu iradiere in spate. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. violenta. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie. ulcerul stenozant b. durere in epigastru. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. Hemoragia: a. 44. colicii biliare c. continua. infarct de miocard.

48. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara: a. hemoroizii. bradicardie c. traumatismul cailor biliara. 53.c. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. durere "lovitura de pumnal". galben citron reprezentat de plasma c. rectocolitele ulcerohemoragice b. 50. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. hipertensiune arteriala b. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. cancerul gastric c. varice esofagiene c. tendinta la lipotemie in ortostatism. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena . 51. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. durere in etajul abdominal superior c. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. 52. 49. ulcerul aton b. tensiune arteriala normala. durere violenta in epigastru b. albicios format din leucocite. bradicardie. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. Simptomele litiazei biliare sunt: a.

midocalm. nu are legatura cu alimentatia. Hematemeza este: a. 59. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. 57. varsatura sanghinolenta b. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie . la 3-4 ore dupa masa b. almagel b. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena 54. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. la 30 de minute dupa masa c.c. 58. "abdomen de lemn". meteorismul b. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. agitatia extrema c. stenoza pilorica. scaun sanghinolent 55. 56. explectoratie sanghinolenta c. Durerea in ulcerul gastric apare: a. chinidina c. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. varice esofagiene c. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a.

b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu: a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea a. cancerul gastric

mai

frecventa

a

ulcerului

gastro-duodenal

este:

b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica. 65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

hemoptizie

este:

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este: a. examenul radiografic b. gastroscopia

c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat

c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre: a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune

80. grupa B(III) c. hipotensiune. grupa 0(I) 84. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. In metoda Simonin cunoastem: a. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. grupa A(II) b. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul. grupa 0(I) 83. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat: a. 81. grupa A(II) b. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele . tahicardie. grupa 0(I) b. In metoda Beth-Vincent: a. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa B(III) c. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. grupa AB(IV) c. 82.c. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat: a. grupa AB(IV). cianoza.

87. grupa B(III) RH pozitiv. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. 86. pentru delimitarea celor 3 zone. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. grupa 0(I) RH pozitiv b. temperaturi sub 16 grade Celsius . Aglutinele anti-RH: a. exista in ambele situatii. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a.b. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul. de conservare c. nu exista la cei cu RH pozitiv c. nu exista la cei nu RH negativ b. 89. 88. aglutina cat si aglutinogenul c. grupa A(II) RH negativ c. 85. anticoagulant b.

socul prin arsuri . culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. 16-18 grade Celsius c. 91. de culoare galbuie. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. 93. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml. dupa 60 de minute. 37 grade Celsius. 90.b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml c. temperaturi in 20-25 grade Celsius. 92. asezata pe peretii flaconului. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. spongios. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. 94. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. dupa 20 de minute c. 20-25 grade Celsius b. dupa 30 de minute b.

dischineziile biliare c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila. stenoza pilorica b. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. 98. 95. angiocolita acuta b. prin microstaza creata de modificari distrofice b. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. cancerul gastric c. calcul de carbonat de calciu . Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. ciroza hepatica. 96. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice. 99. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. 97. litiaza biliara. fistula biliara c. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a.b. hemocolecistul.

200 .3000 ml c. 100.600 ml c.1000 ml b. 101. 1000 . . Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. 2000 . Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este: a. bolnavi hipertensivi. bolnavi astenici b. apare la administrarea de sange ce contine alergeni. 103. calcul de colesterol. calculi micsti c. apare in cazul incompatibilitatii de grup b.b. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi. apare in socul hemolitic c.400 ml. 102. bolnavi anemici c. 300 . renali cronici este: a. 750 . Hematuria: a.1000 ml. 600 .1500 ml b.

b. c. gripa. lacrimare. 105. 107. fotofobie. senzatia de infundare a nasului. c. 109. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii. .104. durere. edem corneean. b. Bronsita acuta . Bronsita acuta este: a. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. bronhiile mari si mijlocii. dilatatia bronhiilor. nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. c. b. pneumonie. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta. eczema. c. 106. c. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. hidroree. 108. tot arborele bronsic . rinoree mucopurulenta. b. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente. b. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. scaderea acuitatii vizuale. nu intereseaza frecvent traheea. stranut.

este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. 112. faza de coriza. c. c. . interesind frecvent traheea. permanenta sau intermitenta. 110. expectorante. insotita de cresterea secretiilor bronsice.b. 114. acuta sint: 111. b. c. catar rinofaringian. faza de cruditate. codenal. faza de coctiune. 1-5 zile. are 2 faze de evolutie. b. insotita de cresterea secretiilor bronsice. tuse. Fazele de evolutie clinica din bronsita a. b. faza de vindecare. 113. faza de cruditate. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice. b. c. b. faza productive. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii. cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica. c. in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. 2-3 zile. convalescenta. Simptomatic. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. faza de coctiune. dureaza 1-2 saptamini. Bronsita acuta: a. 3-6 zile. tuse. calmante ale tusei.

cianoza apare precoce. b. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde. 116. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. nu este un factor cauzal. urmatoarele afectiuni: a. alergia. b. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. In a. dispneea nu creste progresiv. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni. astm bronsic. b. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice. c. 3 ani consecutiv. 120. emfizem pulmonar si bronsita acuta. b. astm bronsic si fibroza pulmonara. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica . c. emfizem pulmonar si bronsita cronica. bronsita cronica: . astm bronsic. un loc primordial il ocupa: a. b. este o boala usoara si frecventa. factorii iritanti. c. Bronsita cronica: a. bronsita acuta. 118. bolnavul este de obicei afebril. 119. c. 117.c. infectia. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an. Alergia din bronsita cronica: a. 115. c. cresterea VEMS. semne de disfunctie ventilatorie obstructive.

Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori. 122. reducerea generalizata. b. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante. spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie. cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si raluri sibilante. . c. 123. reducerea generalizata. urmatoarele caracteristici: a. nu este urmarea infectarii astmului bronsic. se evidentiaza tabloul clinic de BPOC. procesul este difuz. 125. c. care induc bronhostenoza: a. c. hipersecretie de mucus. b. hipersecretia si spasmul. In bronsita cronica fiecare obstructive prin: puseu infectios accentueaza fenomenele a. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin: a. c. edemul mucoasei bronsice. relaxare bronsica. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica. variabila si reversibila a calibrului bronhiilor. hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor . scaderea secretiei de mucus. ireversibila a calibrului bronhiilor. b. hiposecretia si spasmul. complicatie a astmului bronsic are una din . este precedata intotdeauna de crize astmatice. 124. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. Bronsita astmatiforma. b. eritemul mucoasei bronsice. inflamatia mucoasei bronsice. c. care arata ca: a. extins si la bronhiolele distale. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 121. b.c. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri ronflante.

pot aparea: a. 129. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. de citeva minute sau ore. treptat. Modificarile patologice caracteristice. peste 24 de ore. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica. este inconstanta. aparitia sputei viscoase. are urmatoarele caracteristici: a. b. c. 131. 130. nu prezinta riscuri. c. aparitia cianozei. pina la citva minute. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. are urmatoarele caracteristici : a. c. 127. 128. in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii cronice. b. din cadrul insuficientei respiratorii cornice. b.126. este constanta. albicioase( perlata). de citeva secunde . este tratamentul cel mai eficace. nu se administreaza in formele grave. este constanta. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica. b. polipnee si transpiratii profuse. c. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial. . insuficientei respiratorii cronice. administrata pe cale orala. In tratamentul astmului bronsic. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon. c. corticoterapia: a. este inconstanta. b.

cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe. b. restabilirea permeabilitatii bronsice. b. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica. c. b. c. Simptomatologia in insuficienta acuta. insuficientei respiratorii acute. variabil. excesul de oxigen. 133. nu este o urgenta medicala majora. tahicardia. c. c. prin dezobstruare bronsica. retentia de oxigen. Ca fenomen compensator. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie. nu depinde de : a. 134. este contraindicat. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. hipertensiunea arteriala. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice. b. cind hipercapnia este pronuntata. lipsa de oxigen. c. in insuficienta respiratorie acuta. b. 137. interventia de reanimare. brusc. Encefalopatia respiratorie din cadrul. 136. 132. c. .b. in urmatoarele situatii: a. cu substante bronho dilatatoare. apare: a. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie. urmareste: a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat. 135. cind domina cresterea oxigenului in singe. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe. bradicardia. in insuficienta respiratorie acuta apare: a. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie.

a. aplicate in insuficienta presupun: a. . masuri terapeutice adresate cauzei. b. gimnastica respiratorie. masuri terapeutice generale. Tratamentul insuficientei respiratorii acute. la mijlocul mandibulei si tragerea in sus. b. au urmatoarele caracteristici: a. vaccinare antigripala. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene. Masurile terapeutice generale. masuri terapeutice speciale. c. b. masuri terapeutice adresate oricarei . b. insuficienta respiratorie acuta. nu comporta: a. cind hipoxemia este redusa. c. cind apare polipneea. din cadrul insuficientei respiratorii acute.b. Masurile terapeutice speciale. 142. obstruarea cailor aeriene. 140. 139. c. 138. c.insuficiente respiratorii acute. consta in: din repiratorie acuta. o reprezinta: a. nu sint obligatorii. Cauza cea mai frecventa de asfixie. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta. se adreseaza cauzei. asezarea bolnavului in decubit dorsal. c. 141. in insuficienta respiratorie acuta. c. in tratamentul insuficientei respiratorii acute. pneumotoraxul. infectiile respiratorii. introducerea policelui in gura bolnavului. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos. b.

frison . c. la citeva ore de la debut: 146. temperatura se mentine " in platou". din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute. 145.febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic. incepind din ziua a doua: a. Antibioticul de electie. viteza de sedimentare mult incetinita. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. 149. Examenul fizic in pneumonia pneumococica. 148. in sindrom de condensare pulmonara. c. c.143. numai cind victima nu este constienta. b. c. b. la 3-4 zile de la debut. c. b. cind nu se poate deschide gura victimei. leucocitoza cu polinucleoza. Perioada de stare a. 144. b. raluri sibilante si ronflante. In pneumonia pneumococica: a. exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. b. din pneumonia pneumococica se instaleaza: . tetraciclina. 147. vibratii vocale diminuate. b. se practica: a. apetitul este crescut. pune in evidenta. Respiratia " gura la nas" . prin intermediul canulei. bolnavul prezinta poliurie. hipofibrinemie. c. in zilele premergatoare. la 1-2 zile de la debut.

este provocata de bacilul Koch. are de obicei o evolutie acuta.contagioasa. b. 153. interesind cu precadere plaminul. aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman. semne clinice constante. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. In cazul tuberculozei pulmonare. la nivelul cordului. este o boala infecto. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar. contaminarea se realizeaza: a. b. urmatoarele caracteristici: . 154. b. pe cale aeriana. afecteaza organismul in intregime. are de obicei o evolutie acuta. c. 152. frecvent pe cale digestiva. b. 150. 151. c.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. este provocata de pneumococ. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto. c. b. la nivelul pleurei. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. nu afecteaza organismul in intregime. c. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. reactii la tuberculina negative.b. leziuni anatomice. Tuberculoza pulmonara are a.contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara. c. 155. penicilina G. b. c. ampicilina. are de obicei o evolutie cronica.

singe. un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: fuindamental al tuberculozei secundare este: : meningiene. 156. c. 161. durerile toracice. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. intens. lichid cefalorahidian. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. In cazul tuberculozei a. expectoratia. Debutul tuberculozei secundare poate fi a. b. b.c. infiltrate pulmonare. bronhogena. precizat datorita frisonului unic. lichid cefalo-rahidian. intotdeauna acut. 158. b. tusea. Simptomul a. In tuberculoza secundara. limfatica. hematogena. bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. la nivelul plaminului. asimptomatic. expectoratie. generalizat. c. urina. b. noduli pulmonari. c. expectoratie si lichid de varsatura gastrica. 160. 159. In tuberculoza pulmonara. 162. boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic. c. caverna. b. b. c. 157. brusc. c. bacilul Koch se pune in evidenta in: .

168. 163. b. Caracterul durerii din angina a. c. coronarita. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. c. ateroscleroza coronariana. 1-2 zile. constrictiv. citeva minute. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. dispneea. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. arsura sau sufocare". c. 167. durerea. c. durerile toracice. Simptomul a. procese pulmonare si pleurale. pectorala este: principal al anginei pectorale este: . c. restrictiv. continuu. c.a. tusea seaca.Dispneea polipneica din insuficienta respiratorie acuta poate apare in : a. dispneea. b. administrarea de miofilin. ca o" gheara. b. procese laringotraheobronsice. incetarea cauzelor. 165. c. 164. administrarea de nitroglicerina. b. Cauza principala a anginei pectorale este: a. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare. 166. febra. citeva ore. b. b. b.

obstruarea brusca aunei artere carotide. plosti urinare. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. b. 174. intravenos. 172. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. 171. c. inflamarea in grade variate a unei artere coronare. Ce este dezinfectia? a. iradierile nu sint obligatorii.169. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga. obiecte . are urmatoarele caracteristici: 170. Durerea din angina pectorala a. inflamatia miocardului. Infarctul miocardic este: . nitroglicerina. obstruarea brusca a unei artere coronare. c. b. nitropector. nu este insotita de anxietate. b. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard. c. propanolol. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele . 175. c. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii. b. b. dureaza peste 15 minute. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. c. b. peros. plagi . c. sublingual. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. 173.

ramane constanta timp de 1 saptamana. b. o perioada de debut. aortita luetica . Febra in infarctul miocardic a. o perioada prodromala. o forma clinica a cardiopatiei ischemice. apare la 6 . este de obicei moderata. de debut si de convalescenta 178. de stare si de convalescenta . 179. leucocitoza . . In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a.12 h dupa debut .a. c.95 % . b. c. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. coronarita reumatica . scade dupa o luna. apare din primele ore. b. dureaza 8-10 zile . o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare 176. b. ateroscleroza 90 . Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. de stare si de convalescenta c. 177. o perioada prodromala. b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard. 180. c. caracterizata prin crize dureroase paroxistice. una de debut. c. Leucocitoza in infarctul miocardic: a.

80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. emotii. dureaza 2-3 minute.ul in infarctul miocardic a. in regiunea toracica anterioara. 181. pana la maxim 20 minute. tulburarile de ritm. Manifestarile clinice ale EPA sunt : . un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian . in umarul stang. tulburarile de ritm ale inimii . 185. se normalizeaza in 3-5 zile. 182. b. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. b. c. c. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u. cardiopatiile valvulare. b. nu dispare la administrare de nitroglicerina .i). diabetul zaharat. mese copiaose . cresterea fibrinogenului . incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala . hipertensiunea arteriala . c. 183. b. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. c. b. c.b. LHD . apare dupa efort. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. tabagismul. c. 184.

tuse uscata in prima faza. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic. prelungirea timpului pana la internarea in spital . c. ambele. glicemie. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. Conduita de urgenta in IMA este: a. se administreaza : a. efectuarea examinarilor (transaminaze. aerata .v. Insuficienta cardiaca este : a. AVC. 191. 187. 190. b. . palide. c. emisiunea de sange. instituirea regimului igieno-dietetic. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor . oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina .m. i. tegumente uscate. c. BPOC. mobilizare precoce. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata . leucocite. pozitia trendelenburg . b. . . morfina .a.v. b. bradipnee. c. VSH. ECG) b. turgescenta jugularelor. ventilatia mecanica. b. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice . morfina i.m. i. 189. 188. mialgin i. radioscopie toracica. c. b. apoi cu sputa spumoasa rozata. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a.

dificultatea de a decontracta muschii b. gripa. hTA . imposibilitatea de a expulza intreaga 192. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. b. Polimiozita este o: a. c. un sindrom clinic care rezulta din cantitate de sange primita. toracice si abdominale. b. c. aspiratia. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde învecinati b. introducerea unei pipe Guedel. Miopatia este o boala caracterizata prin: a. c. HTP . oprirea miscarilor respiratorii. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. absenta pulsului la artera carotida. 194. pastrarea cunostintei. mobilitatea globilor oculari. afectiune de obicei congenitala c. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: tegumente si/sau nervi . b. valvulopatii dobandite si congenitale. c. 193. slabiciune progresiva . hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. interesând în principal muschii de la radacina membrelor 196. atrofii musculare bilaterale si simetrice. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort.c. curatirea orofaringelui. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. 195. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197.

Scleroza laterala amiotrofica debuteaza între: a. o boala degenerativa care apare la vârsta adulta 200. atrofii musculare bilaterale si simetrice c. radicular sau trunchiular. atrofii si tulburari de sensibilitate. 40-60 ani 201. . paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala cronica si progresiva 202. c. slabiciune progresiva . dificultatea de a decontracta muschii 198. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. cu aspect polinevritic. "Sindromul cozii de cal" se caracterizeaza prin: a. bilateral si simetric .Poliomielita anterioara cronica este: a. 20-40 ani b. c. sindrom senzitivo-motor. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta: a. b. tulburari sfincteriene si genitale. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectul sau medular.a. formarea unor cavitati în portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. b. 10-20 ani c. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a.

scleroza laterala amiotrofica. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava. Plexitele se caracterizeaza prin: a. unor viroze. consta în Roentgenterapie c. Nevritele se datoresc: a. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. imposibilitatea închiderii complete a ochiului. forta musculara de obicei diminuata mult . mielite. unui proces inflamator local 205. unui tratament insuficient c. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. b. imposibilitatea de a fluiera.203. senzitive si trofice c. masuri de igiena). în primul rând etiologic. 208. în special a policelui b. deficit motor la nivelul degetelor. tumori cerebrale si medulare. tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. tulburari motorii. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare: a. sindrom de neuron motor periferic. 206. deviatia gurii spre partea sanatoasa. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. apare mai ales vara si toamna. în leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. nespecific (vasodilatatoare. fracturi de rahis. la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. eventual chirurgical sau ortopedic b. în accidente vasculare cerebrale. 207. compresiuni (fracturi. Paralizia faciala este caracterizata prin: a.

lipsa de imbold în activitate. mai frecvent la femei în perioada de menopauza. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta în: a.neuroleptice.b. indispozitie . absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. tranchilizante. idiotie încetinita. c. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. accese periodice de manie sau melancolie. în jurul vârstei de aproximativ 45 de ani c. tulburari de memorie. Vit. b. vitamine 213. B6. ameteli. tulburari digestive. 210. odihna. Evolutia aterosclerozei dureaza între: a. insomnie. regim alimentar bogat în vitamine. vorbeste în soapta. 2-15 ani b. sau prin alterarea acestor doua forme de boala. hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite. iluzii verbale. sarac în substante azotoase. 212. abatut. b. Gerovital. c. c. administrare de hormoni (foliculina). anxietate cu idei delirante. dispozitie trista. stare depresiva. de atentie. aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mâncare. semnul Babinski prezent. lent. c. tulburari respiratorii sau tulburari psihice. vâjâituri în urechi. tonice cardiace. semne de paralizie faciala. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. 10-20 ani 211. astenie. tulburari în sfera activitatii si vointei . Mecopar. prin tulburari nevrotice: cefalee. b.tulburari de memorie. dezorientare. 1-2 ani c. tratament cu antibiotice. Ateroscleroza cerebrala debuteaza: a. halucinatii auditive. b.

aparute drept complicatii în arsura se datoreaza: a. terminatiile din derm sunt distruse c. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. Nefrita acuta. profunzimii arsurilor . hemoragia digestiva. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV 218. embolia pulmonara. arsura de gradul II c. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. cu soc hipovolemic b. arsura de gradul I b. de aceeasi intensitate b. cu soc toxico-septic 215.214. în arsurile de grd III sunt mai mici decât în arsurile de grd II c. bronhopneumonie. socului hipovolemic c. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. in arsurile grd III sunt mai mari decât durerile din arsurile grd II 217. nu se complica c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a.

arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. efectuarea tratamentului antisoc înaintea oricarei manevre chirurgicale 222.T. îndepartarea flictenelor si a corpilor straini b. se considera perioada optima pentru grefare: a. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului.A 0. a treia saptamâna (14-16 zile) c. A si ser antitetanic 3000 U 221.P. A. A. arsii cu leziuni combinate 220. primele zile de la producerea arsurii b. Profilaxia antitetanica în arsuri întinse se face cu: a. accidentatii agitati b. fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua: a. ser antitetanic 3000 U c.P. oricând. arsul sa nu fie în soc si sa nu prezinte infectie 223. primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. concomitent cu îndepartarea hainelor.219.5 ml b. dezinfectia tegumentelor si îndepartarea flictenelor c. oxigenoterapie c. În cazul în care evolutia arsurilor este favorabila. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. efectuarea tratamentului antisoc. traheostomie .T. dezobstructia cailor respiratorii b. anestezie a cailor respiratorii superioare. În cazul unui accident colectiv.

înmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala b. Pentru neutralizarea acizilor în caz de arsuri. depasind-o în tesut sanatos în profunzime 225. se calculeaza înmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii 226. nu au caracteristici speciale. bicarbonat de sodiu c. amoniac 1%. se produc arsuri de gradul a. excizia partiala a escarelor c. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata în primele 3-4 zile unui ars? a. se vor folosi: a. transformându-se dintrun grad inferior în grad superior c.224. cloramina. local. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat b. excizia completa a escarelor b. apa sterila 228. se administreaza câte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. se va practica: a. pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica. actionând si dupa accident. La arsii cu leziuni circulare pe membre. apa oxigenata b. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. II . care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa. incizii de decompresiune. toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri 227. ser fiziologic. În cazul electrocutarii. escarele se formeaza lent.

mobilizarea precoce. III c. dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costituite.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. b. b. asigurarea unei lenjerii corespunzatoare imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentului asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat 232.b. b. Ea urmareste: a. suprimarea presiunii. administrarea de substante medicamentoase diuretice b. punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana c.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. schimbarea pozitiei in pat. In profilaxia escarelor postoperatorii. asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse. suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiza prin: a. c. b. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local 233. mentinerea unei bune nutritii toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta 231. reinterventie chirurgicala 230. se practica: a. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator . IV 229. c. c.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua. c.

abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride 238.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. c. b. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin 237. b. b.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. b. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin: a. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. c. c. se face aspiratie gastrica. se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal 236. b. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei 239. c. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. b. aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala 235.234. c. c. se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie .

In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. asfixiei.240. b. decubit lateral stang decubit dorsal . preoperator postoperator pre -. golirea preoperatorie a stomacului. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia: a. c.si postoperator 241. c. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. c.care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii. diabetice. intra . Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei. indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi 243. durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare 242. b.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in: a. terapia socului. sonda de aspiratie gastrica. b. c. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii 245. b. b. c. b. la persoane obeze. combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica 244. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a.

Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro. ca si complicatie infectioasa postoperatorie. b. c. antitusive. insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia 247. c. b.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag. c. antitusive. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale 250. aerosoli. c. repaus vocal. tratamentul este chirurgical: a.c. b. numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfecta 251.Tratamentul profilactic in infectia urinara. comprese reci in jurul gatului. decubit ventral 246. consta in: a. b. antibiotice generale comprese calde in jurul gatului.duodenal si afecteaza in cel mai mare procent: . aparut in postoperator. antibiotice generale nu necesita tratament medical 248.In abcesul fesier. repaus vocal.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. cea mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este: a. c. b. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii aplicarea sondajului vezical. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. aerosoli. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate 249.

dupa hemoragii.Determinarea grupului sanguin si Rh. la toti bolnavii chirurgicali c. aplazie medulara. rezultatul leucogramei 253. traumatisme osoase usoare b. leucemie acuta 257. femeile peste 50 ani b. numai la bolnavii care necesita transfuzie b. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale b. starea generala. sediul durerii c. vezica biliara c. dupa iradieri severe.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii: a.a. colonel 254. rezultatul hemoleucogramei b. unei septicemia pentru identificarea agentului patogen c. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen b. traumatisme abdominale c.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator: a. splenesctomii. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie c. barbatii intre 30 si 50 ani c. numai la bolnavii cu hemoragii 256. vezica biliara si caile biliare extrahepatice b.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin: a. la bolnavii care au ureea sanguina crescuta 255. culoarea tegumentelor. unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase .Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul: a. femeile intre 30 si 50 ani 252.Colangiografia exploreaza: a.ului este obligatorie: a.

se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie b.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal.258.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis. prezenta aerului in cavitatea peritoneala b. nu intereseaza peretele abdominal c. ale splinei 263. nici nu se inrautateste: a. b. nici nu se amelioreaza. tinut sub observatie si tratament. ale ficatului b. se externeaza pacientul c. produce leziuni viscerale. decesul poate surveni in cateva minute de la accident prin: a.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: . timpul intai consta in: a. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal 262. ale pancreasului c. dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi 265. c. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala c. daca radiografia abdominala ( pe gol) arata: a. sangele curge liber in abdomen 264.La hemoragia interna "in doi timpi". soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale 259.Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele: a. stare generala usor alterata c. se administreaza antialgice si se reia alimentatia 260. intereseaza si deschide peretele abdominal b. nu arata nici o modificare 261.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin: a.sau subcapsulara b.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale b. hemoragia intra. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala c. durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar.

a. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase b.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin: a. antecedente ulceroase b. bolnavii subponderali b.Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice c. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. hemoragie "in doi timpi" b. hemoragie interna lenta c. adultii obezi 266. autodigestia pancreasului 268.Diskineziile biliare reprezinta: a. bolnavii cu ulcer perforat c. amilaza c. o inflamatie acuta a peretului colecistic b. tripsina b. disparitia matitatii hepatice. tulburari date de parazitozele intraveziculare b. leziuni parietale 269. tripsinogen 267.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden.Apendicita acuta are un singur tratament: . caracterul durerii.Colecistita acuta este: a.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. o tulburare a motricitatii veziculei biliare 271. inflamarea pancreasului b. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive 273. necrozarea pancreasului c. tulburari ale cailor biliare c. caracterul durerii si fenomenele digestive c. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului 270. tulburarii ale motricitatii veziculei biliare 272. caracterul durerii si fenomenele digestive c.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a.

Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a.Colica biliara se instaleaza frecvent: a. cresterea K+ si a ureei b. antialgice majore (morfina. mialgin) 275. dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic recunoscut 280.La un pacient cu abdomen acut. ale colecistului b. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin 278Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. este contraindicat sa se administreze: a. la care diagnosticul nu s-a precizat inca. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat c. formand asa zisul " abdomen de lemn" . ulcerul duodenal perforat . ocluzia intestinala b. apendicita acuta c. din cauza nealimentarii la timp b. barbiturice b. se intalneste in: a.a. scaderea Cl+ sanguin. ale colecistului si ale cailor biliare 279.In evolutia sindromului ocluziv. medical b. dupa o masa bogata in legume si fructe c. cand orificiul de perforatie este mic si suplu b. antialgice c.chirurgical c. sunt: a. scaderea Ca+ 277. chirurgical de urgenta 274. in organele din vecinatate b. in peritoneul liber 276. medico.Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ s ctarea bolnavului.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. perforatia acoperita c. hemoconcentratia c. ale cailor biliare extra si intra hepatice c. ducand la soc.

completat cu tratament chirurgical. apendicita acuta perforata c.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. gimnastica respiratorie b. regim alimentar. combaterea tusei si gimnastica respirator 288. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala 286. peritonita acuta poate aparea: a. rasucirea anselor intestinale b. cu iradiere in hipocondrul drept.Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv.Volvulus. regim alimentar c. pancreatita acuta b. ne gandim la: a. prezenta unui obstacol in coledoc c. tratament medical. peste 6-8 saptamani.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. antispastice.duodenal perforat 282. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala c.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. antibioterapie.In evolutia unei apendicite acute. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. ca o lovitura de pumnal. paloare. lipotimie. ulcer gastro.ul intestinal se traduce prin: a. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare b. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare 283. inflamatia peretului colecistic b. accelerarea pulsului. un proces inflamator al cailor biliare 285. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a. interventie chirurgicala de urgenta b.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. odata cu peritonita plastica localizata c. apendice congestionat 284.In perforatia urmatorului organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: .281.Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor. dupa "racire" 287. administrarea antibioticelor si mobilizarea c. pozitionarea corespunzatoare. mobilizarea precoce.Aspectul anatomo. cu aspect de "limba de clopot" b. avand o durere violenta in epigastru. apendice marit de volum. apendice de culoare neagra. se iau urmatoarele masuri cu pacientul operat: a.

stomacului b.verzuie si aspect de "frunza vesteda" c. spitalizati si operati b. apendice marit de volum cu aspect de "limba de clopot" b.In ocluziile intestinale vechi. se intervine chirurgical de urgenta c. dar a lezat un organ c.Plastronul apendicular este: a. cu semne de peritonita instalate. se trateaza medical 293. o inflamatie a apendicului 295. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita c. intestinale inalte . alimentare 296. in peritoneu.Bolnavii suferinzi de colecistita acuta trebuie neaparat: a. fecaloide b. dar a lezat si perforat mai multe organe b. in peritoneu. dar nu a lezat nici un organ 294. varsaturile sunt: a. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. veziculei biliare 289. colonului c.Tratamentul in plastronul apendicular consta in: a.Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat: a.a. se trateaza medical si. apendice de culoare neagra.patologic al unei apendicite acute gangrenoase: a. se intervine chirurgical b. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita b. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita 290. tratati la domiciliu sub supravegherea medicului de familie 291. bilioase c. o tumora maligna apendiculara c. o peritonita plastica b. dupa racirea procesului.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. spitalizati si tratati medical c. apendice congestionat 292.Aspectul anatomo.In cazul unui abdomen acut chirurgical. in peritoneu.

Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. este penetranta b.b. violenta. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna b. brusca. deschiderea ulcerului in cavitatea libera peritoneala b. hidratare. pentru a asigura compresiunea abdomenului 298.In apendicita acuta perforata durerea este: a.Plagile abdominale care prezinta o mai mare gravitate sunt: a. cele penetrante c. linistirea pacientului.Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric. stomacului si duodenului b. plaga: a. uterului c. pancreas) c. generalizata de la inceput in intreg abdomenul c. violenta 304. sonda de aspiratie gastrica.Prin ulcerul gastro-duodenal intelegem: a. de partea traumatismului c. clisma evacuatorie c. intestinale functionale 297.Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp consta in: a. semisezanda. deschiderea ulcerului intr-un organ plin (ficat.Tratamentul chirurgical al unei colecistite acute consta in: . intestinale joase c. intestinului mezenterial si colonului 303. clisma pentru golirea segmentului de sub ocluzie b. cele perforante b. cu genunchii flectati. sedarea pacientului si reluarea treptata a alimentatiei 299. cu prezenta " abdomenului de lemn" b. intereseaza numai peretele abdominal 302. de decubit lateral drept sau stang.Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. perforatia peritoneului 301. cele care intereseaza numai peretele abdominal 300. intereseaza calea biliara sau stomacul c. violenta. initiala in fosa iliaca dreapta.

reactia locala a peritoneului si viscerelor abdominale si reactia generala determinata de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu c. patrunderea germenilor in cavitatea abdominala si inflamarea locului de patrundere . colecistita acuta b. inflamatia cailor biliare extrahepatice c. mucoaselor si tegumentelor poate fi data de: a.Intr-o pancreatita acuta. colecistostomie c. a leucocitozei.Coloratia subicterica a sclerelor.Colecistectomia cu coledocotomie se practica ca tratament chirurgical in: a. inflamatia acuta a peretului vezicular. a febrei. evolutia starii generale.a.Peritonita acuta difuza rezulta din: a. colecistita acuta cu calcul prezent si in coledoc c. prezenta unui obstacol in coledoc c. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica b. coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo-cistic b. atitudinea de urgenta consta in: a. evolutia durerii si posibilitatea de reluare rapida a alimentatiei c. colecistectomie cu coledocotomie 305. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii c. a amilazemiei b. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc 306. cu evolutie fara complicatii. colecistectomie b.Colecistita acuta reprezinta: a. dischinezia biliara 307.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. dischinezia biliara 309. spasmul reflex al sfincterului Oddi b. sedarea bolnavului si reluarea cat mai rapid a vietii normale 308. tratamentul de baza este medical si in conducerea tratamentului se va tine seama de: a. localizarea unui proces infectios la nivelul unui organ din cavitatea abdominala b. se face direct interventia chirurgicala 310. montarea unei sonde de aspiratie gastrica.

secundara ulcerului gastric perforat. perforarea unui organ cavitar datorata unui proces patologic sau traumatic b. coboara pe flancul drept in fosa iliaca dreapta. cu iradiere in epigastru 315.Caractersisticile durerii din peritonita acuta prin perforarea colecistului sunt: a. insotita de greturi si varsaturi 314. de refacere a starii generale pana la reluarea tranzitului c. apare in hipocondrul drept. perforarea peritoneului si localizarea procesului infectios la perete c. durerea epigastrica de intensitate medie. generalizandu-se apoi in tot abdomenul b.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin: a. apare brusc o durere vie in tot abdomenul. durerea extrem de vie in epigastru. apare o durere vie in epigastru.Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu. cu o intensitate usor crescuta in hipocondrul drept c. bila 317. durere surda in epigastru. durerea epigastrica de intensitate deosebita "ca o lovitura de pumnal". cu iradiere in umarul drept. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 313. lichidul evacuat din intestinul subtire b. dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica. insotita de rigiditatea abdomenului "de lemn" c.In ulcerul gastric si duodenal perforat. datorita caracterului foarte iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu. care se generalizeaza in tot abdomenul. care nu se generalizeaza in tot abdomenul. dar este insotita de greturi si varsaturi b. calmarea durerii si reluarea alimentatiei b. care se generalizeaza in tot abdomenul 316. durerea extrem de vie in epigastru.In peritonita acuta. fara un simptom premergator. consta in: a. durerea insidioasa localizata in hipocondrul drept. foarte iritant este: a. dar cu o intesitate mai crescuta la locul aparitiei c.311. prin localizarea procesului infectios la nivelul unui organ cavitar 312. este caracteristica : a.Ingrijirea postoperatorie. simptomul caracteristic este: a.Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care: . urmata de rigiditatea abdomenului "de lemn" b. sucul gastric c. patologic sau traumatic.

colecistita acuta c. plastronul colecistic b. antibioterapie. se reia treptat alimentatia 319.In colecistita acuta. peritonita genitala c. nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale. sac cu nisip b.a. procesul infectios cuprinde tot abdomenul 318. pregatirea pacientului pentru interventia chirurgicala de urgenta c. compresie calda 322. dupa caz. fixat de o fasa compresiva b. se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza.Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica. pelviperitonita 320. si medicatie antiemetica c. se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra.Urmatoarele afectiuni pot fi considerate peritonite acute localizate: a.La un pacient care prezinta ocluzie intestinala starea generala se altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant in: poate fi combatuta si prin mijloace . peritonitele acute localizate au tendinta de vindecare daca se aplica un tratament constand in: a. apendicita acuta 324. se administreaza medicatie antiemetica b. se iau la locul accidentului urmatoarele masuri locale: a. repaos la pat. punga cu gheata c. se aplica pansament foarte compresiv c. procesul infectios este localizat in regiunea in care a aparut b.Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv. regim alimentar.Peritonita acuta localizata in regiunea pelviana se numeste: a.De obicei. in caz de varsaturi. se iau urmatoarele masuri: a. iar dupa "racire" interventie chirurgicala b. peritonita apendiculara b. aplicate local: a. se pun deasupra campuri umede caldute fixate de o fasa necompresiva 323. procesul infectios apare la nivelul peretelui abdominal c. durerea nefarmacologice. calmarea durerii si combaterea febrei 321.

perfuzie. morfina. ora ultimei mese b. cresterea in volum a pancreasului c. edemul sfincterului Oddi b. repaos la pat. carcinomatoza peritoneala 325. antispastice. calmarea varsaturilor.In vederea interventiei chirurgicale la un bolnav cu ocluzie intestinala este foarte bine sa se cunoasca: a. analgetice. antiemetice b.Durerea intensa. dar nu a lezat nici un organ b. regim alimentar hidric. insotita de febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este produsa de: a. colecistita acuta b. intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal b.Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic: a.Forma edematoasa a pancreatitei acute se caracterizeaza prin: a. dar a lezat unul sau mai multe organe 331. tumora intestinala b. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic sub presiunea 330. proces supurativ al pancreasului 329.a. a lezat si perforat unul sau mai multe organe c. tubaj duodenal. pancreatita acuta 327. intestinul absoarbe 70% din continutul care circula prin el 326. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei hematomului b. volvulus intestinal c. a penetrat in peritoneu.La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de hemodinamica deoarece: a.Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in: a. punga cu gheata si interventie chirurgicala c. nu a penetrat peritoneul. sangerare peritoneala c. colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate. pregatire pentru interventia chirurgicala 328. calmarea durerii. recoltarea probelor de sange. cauza care a determinat ocluzia . intestinul absoarbe 90% din continutul care circula prin el c. combaterea infectiei.Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. apendicita acuta subhepatica c.

334. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. ecografie abdominala .pulmonar.Sterilizarea urmareste : a. examene clinice .Dezinfectia urmareste : a. de cand s-a instalat ocluzia 332. chimice si mecanice. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul. 336. b. c.Ocluziile intestinale mecanice pot fi provocate de obstacole intrinseci : a.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. 335.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. c. rx. prin mijloace fizice si chimice. . volvulus intestinal b. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . coproculturi. efectuarea de catre medicul de familie .c. b. c. tumora intestinala maligna c. RBW. b. tumora abdominala 333. incheierea o data cu limitarea focarului . indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. b. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern. prin mijloace fizice.

albe . . frecvent. 339. angine: rosii . febra moderata. c. stafilococul auriu. chimice si biologice . streptococul beta-hemolitic din grupa A. necrotice. doxiciclina. ca forma a anginei streptococice.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. tahicardie. ambele raspunsuri sunt corecte . febra. metode fizice. angine : rosii. c. angina. b.Din punct de vedere clinic. c. 338. varsaturi. varsaturi. b. b. cu mult mai rar. c. niciodata. b. c.Angina ulceronecrotica. b. eruptie fugace . 342. metode genetice . 340. angina. angine : rosii . penicilina . streptococul alfa hemolitic din grupa B. b. ulceroase.Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a.c. cefalee. 341.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. febra mare. tetraciclina si cloramfenicol.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. anginele se clasifica astfel: a. c. angina. se intalneste : a. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale 337. albe.

de catre medical scolar. Koplik . b. scarlatina .343. micropapuloasa.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a.Eruptia in scarlatina este: a. Grozovici .Pastia. semnul Pastia si ciclul lingual.hemolitici.Copilul cu scarlatina este tratat: a. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). c. rujeola. obligatoriu in spital de catre medical specialist . c. veziculara . b. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. streptococilor alfa. streptococci beta -hemolitici. b. . respectand fata. c.roseata difuza a mucoasei bucale. 345. c.Pentru scarlatina distinctiv este semnul : a.Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a. va sugereaza : a. catifelata la pipait. b. b. c. Masca Filatov. aspra la pipait. varicela. fata anterioara a toracelui si abdomen. membre superioare. pe gat si torace. 346. la domiciliu . micropapuloasa. 344. 348. b. 347.

Angina din scarlatina are urmatoarele caractere: a. encefalita. postinfectioase. reliefare a papilelor fungiforme.Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. In rujeola. b. b. 3-6 zile. septice. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . limba smeurie.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. eritematoasa difuza. cefaleeei si durerilor la deglutitie. c. imunitate. toxice. febrei. 351. c. febrei si catarului respirator . rosie sau eritemato-pultacee. b.hemolitic grupa A. rar ulcero-necrotica . c. test de: a. 354. cu false membrane aderente care se refac rapid. . b. lueta. b. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. poliadenopatiei occipitale 352.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. 350. rosie.In scarlatina. crup. nici una dintre afirmatii nu este corecta . rosie inchis. smeurie. c. sangerande. 349. efect teratogen. poliartrite. lucioasa. perioada de incubatie dureaza : a. suprainfectii bacteriene.c. alergie . limba saburala. extensive la pilieri. febrei. c. 353. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick.

septice postinfectioase . 359. membre 356. este normala. 357. b. c.Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici : a. macule mici de culoare roz. micropapuloasa. este lipsita de importanta . pe frunte si obraji . evolutia asimptomatica . 14-21 zile 355.Importanta rubeolei este data de : a. c. dispare: a. in lambouri tardive. 360. b.Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la : a. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina .Evolutia eruptiei in rujeola : a. nu lasa urme. c. patognomonic in rujeola. b. in perioada de convalescenta . c.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. fata . . gat .dupa urechi. b. b.b. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . 8-11 zile. cu fond congestiv . 358.torace. fara tendinte la confluente. b. da descuamatie furfuracee precoce. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. in a treia zi dupa ce eruptia paleste.Semnul Koplick. c. complicatiile toxice. in prima zi de eruptie . c.

rubeola. 362. maculopapuloasa. rubeola. Eruptia este pruriginoasa in : a. papule. . eruptia cu aspect polimorf: macule. varicela. In perioada de stare. c. numeric. b. c. scarlatina. angina.c. trimestrial. b. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apare in : a. rujeola. c. 366. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a.Incubatia in rubeola dureaza : a. b. b. 2-3 saptamani.. rujeola. lunar.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. nominal . 365. b. 361. 1 saptamana . 364. cu tendinte la confluente . c. in 24 ore de la depistare. b. varicela. c. 1-2 saptamani. nominal .Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza : a. scarlatina 363. rubeola. scarlatina.

368. b.iarna . 367. omul bolnav cu forme tipice si atipice. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. apar in : a. . Semnele catarale respiratorii : rinita. in primul an de scoala. rubeola. b. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: a. tuse. c. 369. 372. b. rubeola. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale. injectie conjunctivala. animalele. varicela.In tusea convulsiva. A treia vaccinare pentru poliomielita se face : a. varsat. c. iarna-primavara. rujeola. toamna . spondiloza cervicala. 370. tuse convulsiva. sursa de infectie este : a. c. pojar. vara. subfebrilitate. c. purtatorii faringieni de streptococ . oreion.c.Tabloul clinic cu debut relativ brusc. aspect "facies plans". 371. c. b. in lunile de : a. raguseala. b. la 2 luni interval. parotidita epidemica. febra.toamna.

sallmoneloza. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. scarlatina. de culoare galben verzui. c. c. 375. abundente. Sindromul encefalitic . b. hepatita acuta virala. c. apare in: a. b. copii. nou-nascut si sugar . b. 5grade C. -10 grade C. c. maturitate. toxiinfectia alimentara. hepatita acuta virala. 373. adulti peste 40 ani. lichide.o inmanunchere de semne si simptome. c. encefalita. 374.b. 376. b. c. b. 378. colici abdominale.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru : . moi. Tablou clinic cu varsaturi. 377. liceu.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. cu aspect omogen. -5grade C. dizenterie. holera.Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. defineste : a. apare in : a. toxiinfectie alimentara. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. scaune diareice.

subliniaza sindromul clinic din : a. aerogena. b. om. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. b. mainile murdare. in egala masura. sallmonela. b. 382. Scaunele diareice verzi ca in " zeama de mazare". contaminarea hainelor. fecal-orala. hepatita virala. b. b. 384. animal. c. dizenterie. c. apar in : a. mucopiosanguinolente. 379. 380. Calea de transmitere a dizenteriei este: a. parenterala. Scaune numeroase. c. prin recoltarea de : . parenterala. tetanos. peritonita. 383. c. febra tifoida. b. c. c. dupa tratament. este obligatoriu controlul. colectivitati de copii. omogene. digestiva. om si animal. tenesme si uneori febra. mustele. aerogena. Febra tifoida se transmite pe cale : a. 381.a. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. stare toxica.

dizenterie. 389. hipersplenism. c. cu "trismus" precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. Solul. b. de obicei lent. b. 388. digestive. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. 385. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac: .. "Rasul sardonic" apare in : a. rujeola. b. scarlatina. 3 coproculturi. tetanos. 1 coprocultura. 386. b. c.a. scarlatina. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. c. tetanos. obiectele contaminate. praful. 387. b. 5 coproculturi. verorab. leziuni ale tegumentelor. c. 390. c. anatoxina tetanica. hepatomegalie. simptomele nu sunt evidente. c.Stadiul compensat se caracterizeza prin: a. aerogen. Debutul. anatoxia difterica. b.

.Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava: a. cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.Pentru a calma durerea extrem de vie în cazul unei luxatii: a.a. Foley.Leziunile capsulei articulare în cazul luxatiilor sunt: a. mai importante decât cele din entorse b. fractura diafizei peroneului 397 In cursul unei luxatii urmatoarele simptome. se administreaza sedative 395. articulatia de deasupra zonei fracturate b. b. luxatia deschisa a cotului c. se administreaza analgetice majore b. fractura în "lemn verde" b. c. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este: a. dar si complicatiilepot avea urmari grave: a. Blackmore. de necessitate. articulatia de dedesuptul zonei fracturate c. mai putin importante decât cele din entorse c. c.. 392. articulatia de deasupra si de dedesuptul zonei fracturate 396. nu este absolut necesar c. Sonda endotraheala. hidrartroze compresiunile vasculare si nervoase deformarea regiunii si impotenta functionala . obligatoriu b. obligatoriu atunci când banuim o leziune mai importanta 393. b. 391. c. in scop profilactic.Examenul radiologic într-o entorsa este: a. nu se produc leziuni articulare 394. b. hemartroze.Aplicarea atelelor se va face astfel încât sa depaseasca întotdeauna: a. se readuce cât mai urgent capetele articulatiei în pozitie normala c.

In fracturile primelor patru coastepot aparea ca leziuni concomitente: a. rinichiului.Prin fractura deschisa se întelege: a. tendoanelor si vaselor b. fracturi prin îndoire si rasucire b. Sunt semen sigure ale unei fracturi de os a.Recunostem din fracturile de mai jos cele clasificate dupa mecanismul de producere: a. leziuni pulmonare cu pneumotorax b.Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la: a. fracturi închise si deschise c.398.Fractura cominutiva reprezinta a. articulatia cotului 399. articulatia coxo-femurala c. splinei c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os 404.Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar: a. fractura în "vârf de clarinet" b. fractura prin înfundare 403. leziuni pulmonare cu hemotorax . procesele septice de osteita sau osteomielita 402. fracturi complete si incomplete 400. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale c. rupturi ale ficatului. care se accentueaza când miscam fragmentele osoase c. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru b. embolii pulmonare si cerebrale b.dar cu leziuni masive a muschilor. fractura acoperita de piele. deformarea regiunii 405. articulatia scapulo-humerala b. socul traumatic si hemoragic c. fractura în "lemn verde" c. durerea în punct fix. fracturi multiple ale oaselor c. fractura în care pielea a fost lezata si osul ajunge în contact cu exteriorul 401. echimozele si hematomul b.Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente în fracturile deschise comparativ cu cele închise sunt: a.

focarul de fractura si articulatia de dedesupt c. fractura de humerus c. In cazul muscaturilor de sarpe si întepaturilor de insecte veninoase se practica urmatoarele manevre: a. plagi ale tegumentelor b.Prin plagi perforante intelegem: a. la spital se I-au urmatoarele masuri: a. plagi care patrund în cavitatile naturale c. Prin plagi recente intelegem: a.. fractura de olecran 410. se pune diagnostic clinic si radiologic b. acizi. numai focarul de fractura b. plagi produse în ultimele 48 ore 413. raze gama 411. plagi produse sub 6-8 ore c. plagi care patrund în cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 412. se face anestezie generala c. plaga produsa de frig. incizia si excizia tesutului cutanat în zona lezata b.Urmatoarele plagi se datoreaza agentilor mecanici? a.Ccare din fracturile de mai jos este mai grava: a. agenti ionizanti b. plagi produse în ziua respectiva b. prin muscatura c. plaga prin întepare.406. se asigura reducerea fracturii 408. fractura de rotula b. articulatia de deasupra si dedesuptul focarului de fractura 409. plaga prin caldura.În cazul unei fracturi fara deplasare. aplicarea garoului deasupra leziunii c. fractura de col femural b. taiere..Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a.Din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de reducere chirurgicala la: a. fractura oaselor gambei 407. fractura deschisa în 1/3 medie a antebratului c. administrare de antivenin .

.. pozitiei incorecte b. plagi cu leziuni osteo-articulare 416. patului. întepaturi ale unor inserte b.414. plagile care secreta abundent c. bronhopneumonii c. saltele pneumatice b. balcon) cu ajutorul: a. pleurezii 420. plagi muscate de animale c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator 419. plagi în care sunt întâlnite mase mari vasculare si tendoane c..Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa mici o miscare se vor folosi: a. în carucioare rulante c. fixare cu basma (capelina) 418.Ventilatia dificila a plamânilor la bolnavul imobilizat timp îndelungat poate produce: a.Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa.Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare în aparat gipsat in urmatoarele situatii: a.Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi: a. este contraindicata iesirea din salon 421. plagile recente b. antidecubit . compartimentate. inocularea veninului de sarpe 415.Aplicarea unui pansament umed este indicata in: a. plagi cu hemoragie mare b. din cauza imobilizarii îndelungate c.Rabia se poate transmite prin: a. fixare cu leucoplast b.Atrofierea muschilor si scaderea tonusului în general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita: a. tromboflebite 417. fixare cu plasa autoadeziva c. saltele pneumatice. fara ca el sa fie mobilizat b. pneumonii hipostatice b.

c. c. c. clorului si sodiului sanguine 427. saltele din material plastic 422. a. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome: astenie. de: Rehidratarea pacientului în coma diabetica va începe cu administrarea a. deshidratare globala. Tulburarile electrolitice care se produc în coma diabetica sunt: a.Semnele majore din coma diabetica sunt: a.Coma diabetica poate fi declansata de: a. anxietate 424. b. efort fizic prelungit oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina consum de alcool 423. b. atunci când diferentierea dintre hipoglicemica si coma diabetica este greu de facut.v. consta în: coma a. cresterea ph-ului sanguin scaderea clorului sanguin scaderea potasiului. b.1000 ml în primele 20 de minute . b. diplopie. Primul gest terapeutic. respiratie Kussmaul. administrarea de 20 . somnolenta . b.60 min) ser fiziologic . a 20 UI insulina rapida 426. c. c. tulburari de cunostinta (coma calma) agitatie psihomotorie cefalee. b.c. Manitol 20% în perfuzie lenta (30 .30 ml glucoza hipertonica recoltarea probelor de laborator administrarea i.coma convulsii tonico-clonice pierderea monoculara sau binoculara a vederii 425.

b. c. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: a. coma soc compensat. coma 433. Combaterea durerii în soc se face cu: a. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina atunci când: a. b. c. c. Insulina trebuie pastrata: a. b.c.1% mialgin 432. b. medicamente indicate de medic xilina 0. perturbarea metabolismului glucidic cresterea nivelului glicemiei postprandiale perturbarea metabolismului mineral . soc compensat. c. la temperatura camerei în frigider la temperatura de +2 . Manifestarile respiratorii care apar în socul anafilactic sunt: a. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a. ser glucozat 5% 428.5 . apar primele semne de constiinta se înregistreaza cresterea rezervei alcaline glicemia a scazut sub 300 mg% 429. b. provocata de bronhoconstrictie 431. soc ireversibil soc decompensat. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj respiratie Cheyne-Stockes crize de dispnee cu respiratie suieratoare.+70 ambele variante sunt corecte 430. c. b. c. soc decompensat.

Cauza asa-numitei "sângerari în propriile tesuturi" în cadrul socului traumatic este: a. b. a. . examen de sputa. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute când pierderile depasesc: a.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. ridica tonusul bolnavului agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc 438. ca infectie nozocomiala. distrugerii pancreasului insuficientei relative de insulina insuficientei absolute sau relative de insulina în organism 439. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea urmatoarele efecte: a. Proba hiperglicemiei provocate se face prin: administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata în 300 ml apa administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata în 300 ml apa administrarea i. Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza: a. b. c. b. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta hemoragia intratisulara 436. c. b. b. 20% din masa circulanta 30% din masa circulanta orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic 437.434. b. examen radiologic. c. de glucoza 33% 435. c. c.v. includ: a.

preveni transmiteriea infectiilor. Sediul durerii in colica renala se afla in: a. b. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului . pe cale aerogena.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. in unitatile sanitare cu paturi . insuficientei renale acute . regiunea lombara. 445. 443. b. insuficienta renala. Uremia este stadiul terminal al : a. regiunea suprapubiana. 1015-1017 . b. colicii renale. colica renala. Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a : a. b. 440. pielonefritei cronice . regiunea toracala. 442. b. radiologice si de laborator . Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. c. b. insuficientei renale cronice. c.c. c. pielonefritei acute. 441.In faza de izostenurie. c. infectia urinara. . insuficientei renale cronice . preveni transmiterea infectiilor nozocomiale . 1017-1020 . 444. densitatea urinei oscileaza intre : a. la locul de munca. . .

c.

1010-1011.

446. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este : a. b. c. nicturia ; disuria ; poliuria.

447. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra: a. b. c. dupa corectarea volemiei; inainte de corectarea volemiei; dupa administrarea de vasodilatatoare.

448. Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. b. pe 1/3 inferioara a sternului; spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului

449.Asistentul medical: a. b. c. nu poate exercita nici o alta activitate poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea profesionala poate participa la actiuni de reclama si publicitate

450.Informatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi împartasite: a. b. c. echipei medicale familiei publicatiilor stiintifice

451.Asistentul medical are obligatia:

a. b. c.

de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau situatia în care se gaseste

452.Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism: a. b. c. pacientii mai tineri toti pacientii, indiferent de vârsta, conditie sociala sau economica pacientii imobilizati la pat

453.Asistentul medical: a. b. c. nu este prestator de servicii este prestator de servicii poate propune în situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient validate pa plan stiintific sau medical ce decurg din practica

454.Protectia asistentului medical pentru riscurile profesionala se realizeza de catre: a. b. c.

fiecare asistent medical prin societatile de asigurari angajator, prin societatile de asigurari nu este necesara protectiaasistentului medical

455.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizeaza: a. b. c. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica prin concurs, potrivir legii

456.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din România, la nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza: a. b. o data la 2 ani o data la 3 ani

c.

o data la 4 ani

457.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din România se întruneste: a. b. c. anual de doua ori pe an ori de câte ori este nevoie

458.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din România este alcatuit din: a. b. c. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

459. . Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii nosocomiale? a. nici unul; b. toti; c. numai bacteriile. 460..Daunele provocate pacientului prin nerespectarea Or.MSF.984/1994 implica dupa sine responsabilitatea: a. institutiei; b. individuala; c.individuala sau dupa caz a institutiei; 461. Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de: a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon b. antibiotice, sedative c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice prevederilor

462. Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste: a. menoragie b. melena c. metroragie.

463. In colecistita acuta apare urmatorul tablou clinic: a. durere in hipocondrul drept b. febra c. scaderea in greutate.

464. In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin administrare de: a. plegomazin fiole b. torecan tablete c. emetiral supozitoare.

465. Un pacient cu hemoragie prezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. cresterea cantitatii de CO2 in sange.

466. Abcesul sufrenic poate evolua spre: a. resorbtie cu procese aderentiale b. ocluzie intestinala c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

467. Nu se pot administra in ulcerul perforat: a. purgative b. morfina c. antialgice.

repaus digestiv.468. hemoragie digestiva. puls rapid b. Urmatoarele simptome sunt caracteristice ulcerului gastric perforat: a. combaterea varsaturilor c. facies anxios. calmarea durerii cu morfina 471. regim alimentar. transpiratii reci. gastrita cronica b. contractura abdominala c. contractura abdominala. 469. meteorism intestinal. senzatia de sete accentuata. ulcerul gastric perforat c. Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita: a. refacerea masei circulante b. Este contraindicata efectuarea examenului radiologic cu sulfat de bariu in: a. repaus la pat. corectarea echlibrului hidro-electrolitic b. 470. 472. antispastice. administrare de antibiotice. monitorizarea functiilor vitale c. calmarea durerii. examinarea morfo-functionala a rinichiului. In colica biliara conduita de urgenta consta in: a. debut violent b. dureri puternice in epigastru. . hipertensiune c. Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta: a.

melena 475. 474. rosu aprins. 477. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea: a. rosu inchis cu resturi alimentare b. cu scaderea brusca a tensiunii arteriale b. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. zatului de cafea digerat c. 476. soc de garou b. rectoragie c. treimea distala a esofagului c. treimea distala a colonului b. gangrena membrului c. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragiile ce provin din: a. hematemeza b. dilatarea paralitica. In segmentul de de sub garou se produce: a. aerat. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce: a.473. navalirea sangelui central in zona de desubtul garoului la scoaterea acestuia. stomac. lezarea vaselor compresate. lezarea vaselor compresate c. .

apare la 2-4 ore dupa masa. are periodicitate. . in faza de inceput a ulcerului c. melena c. colecistita cronica b. 481. nu are importanta 482. hematemeza b.478. Durerea in ulcerul gastro-duodenal are urmatoarele caracteristici: a. apare inainte de masa. cronic b. stenoza c. 480. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea urmatoarele complicatii: a. este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul costal b. Hemoragia digestiva se manifesta prin: a. sindromul Zollinger-Ellison c. hemoptizie 479. sindromul Zollinger-Ellison. Ulcerul gastroduodenal poate fi: a. cancerul gastric. acut c. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastroduodenal se face cu urmatoarele afectiuni: a. gastrita cronica. perforatia b. hemoragii digestive superioare.

In colicistita acuta se pot administra: a. 485. AB(IV) RH pozitiv b. Factorii care pot altera sangele conservat sunt: a. diminuarea intr-un timp scurt a cantitatii de sange c. 0(I) RH pozitiv. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi: a. antibiotice si mialgin.483. .plus 8 grade Celsius b. transportul necorespunzator al sangelui. socul hemoragic. exista in mod normal la persoanele cu RH pozitiv b. antialgice si antibiotice c. Aglutinele anti-RH: a. cresterea tensiunii arteriale. antispastice. nu exista la cei cu RH negativ c. 484. temperatura peste 8 grade Celsius c. B(III) RH negativ c. 487. Un accidentat care are grupa AB(IV) RH pozitiv poate primi sangei: a. temperatura de plus 4 grade . scaderea pulsului b. 486. exista si la cei cu RH negativ si RH pozitiv. antispastice si morfina b.

daca se constata o omogenitate perfecta c. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: a.Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata : a. aparitia de cheaguri si grunji . controlam intergritatea flaconului si sa facem transfuzia b. o zona galben-citrin clara b. determinarea grupei sanguine si a RH-ului primitorului b. efectuam proba de compatibilitate Jeanbrau c. 491. verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui c. daca se constata o aglutinare oricat de mica b. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului: a. verificam grupa de sange si RH-ul flaconului de sange. Cand am primit de la Centrul de Transfuzii sangele izogrup si RH cu cel al primitorului trebuie sa : a.488. o zona de aspect laptos. 490. o zona mijlocie de culoare albicioasa c. 492. nu sunt necesare aceste etape. plasma are culoare rosiatica b. daca se constata aparitia de mici grunji. 489. La o punga de sange bun de transfuzat. zonele prezente sunt : a.

lipirea peretelui venei pe bizoul acului b. Urmatoarele motive pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a. donatorii pot fi controlati c. Avantajele transfuziei indirecte sunt: a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor din alta grupa c. 497. 494. flocoane mari de fibrina. 496. 495. Pot constitui cauze pentru ca transfuzia sa nu se desfasoare normal: a.c. sangele conservat tinut la temperaturi intre 4 . 493. determinarea grupei b. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii: a. calcul coledocian b. poate fi realizata in autosanitara pe timpul transportului b. plasma are aspect laptos. proba de compatibilitate pe lama c. proba de compatibilitate Oehlecker. presiunea venoasa marita. un obstacol pe vena in segmentul superior fata de locul punctiei b. hidrops vezicular . spasmul venos care poate sa apara in timpul socului c. prin conservare sangele isi pierde proprietatile initiale.8 grade Celsius. La transfuzarea plasmei lichide nu sunt necesare urmatoarele etape: a.

tratarea corecta a afectiunilor de la nivelul pilorului si a inflamatiilor piloroduonale. urat mirositor. ulcerul perforat b. 498. pancreatita acuta c. infarctul de mezenter. tratarea corecta a infectiilor biliare si intestinale c. angiocolita acuta b. retractia curburii mici. 502. 499. Tratamentul chirurgical este recomandat in urmatoarele situatii: a.c. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in litiaza biliara sunt: a. 500. complicatii cu infectie (colicistita acuta. stenoza functionala . piocolicistita). Semnele indirecte in cazul ulcerului gastro-duodenal sunt: a. Profilaxia litiazei biliare presupune: a. nisa neregulata cu baza nodulara c. rosu-aprins b. Melena este un scaun cu sange: a. 501.. convergenta pliurilor pana in apropierea nisei b. negru ca pacura c. tratarea corecta a bolilor de nutritie b.

504. ulcerul gastro-duodenal perforat b. Diagnosticul diferential in calculoza coledociana prezentand icter va fi facut cu: a. Diagnosticul diferential in litiaza biliara poate fi facut cu: a. modificarea compozitiei chimice si PH-ului bilei infectate c. 507. angiocolita acuta c. hemoragii repetate. pancreatita acuta hemoragica. Diagnosticul diferential in colica biliara va fi facut cu: a. 503. modificarea concentratiei de saruri biliare si fosfo-lipide.c. dischineziile biliare. cancerul cailor biliare b. ulcerul gatro-duodenal b. oditele stenozante c. infarctul mezenteric . Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt: a. Dereglarea metabolismului hepatic poate determina: a. endocrini b. de mediu. 505. de teren c. scaderea raportului saruri biliare/ colesterol b. 506.

511. 508. arsilor b. soc post operator. anemiile uremicilor. emfizem pulmonar. oditele stenozante. pleurizii b. anemiile din aplaziile medulare. anemiile din aplazii medulare 509.c. peritonita. ocluzii intestinale. Transfuzia cu plasma este indicata in urmatoarele afectiuni: a. Masa trombocitara va fi folosita in: a. boli infectioase c. 512. anemii post infectioase c. soc traumatic c. bolnavi neoplazici. insuficienta hepato-renala b. trombocitopenii cu fenomene hemoragice b. Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. 510. soc traumatic. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul urmatoarelor afectiuni: a. soc prin arsuri b. soc post operator. bolnavi cirotici c. leucemii acute si cronice . Albumina umana este indicata in: a. aplazii medulare.

embolia gazoasa si dilatatia acuta a inimii b. Pot fi considerate accidente grave ale unei transfuzii: a. administrarea de sange care contine alergeni. hipotensiune c. febra. paloare. . corpi straini endogeni. corpi straini neanimati (inerti). dureri toracice puternice cu respiratie ingreunata b. puls rapid. tromboze venoase. cianoza. 513. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrare a sangelui sunt : a. hipertensiune arteriala. icterul postransfuzional c. 517. 516. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi: a. Frisonul din timpul transfuziei sau posttransfuzional poate fi dat de: a. cefaleea. transfuzia cu sange infectat c. hematuria masiva. socul hemolitic.c. transfuzia cu sange incompatibil din sistemul 0AB si RH b. b. 515. urticaria. socul hemolitic posttransfuzional. agitatie. 514. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta : a. transmiterea unei boli infectioase b. hipertensivi. edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari de sange c.

senzatii de infundare a urechii. corpi straini animati (vii). c. cu ajutorul acelor de corpi straini . b. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. c. tumefiere. eczema si ragade perinariene. b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. b.c. 523. b. tiraj. c. 522. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente urmatoarele simpotme: a. Corpul strain viu prezent in coductul auditiv poate fi transformat intr-unul inert prin: a. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog. durere la deglutitie. instilare de ulei de parafina sau glicerina in conduct. stranut. dispnee. spalatura cu ajutorul unei seringi Guyon folosind apa incalzita la 37º C. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri mai vechi determina aparitia urmatoarelor simptome: a. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. secretie sanghinolenta. 519. excoriatii sau plagi ale conductului . c. se instileaza epitelizante si dezinfectante. 520. aplicare in fata conductului a unui tampon imbibat in eter mentinut timp de 310 minute. cornaj. b. hidroree. 518. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. disfagie. . 521. lacrimare. pansarea ochiului. c. b. rinoree mucopurulenta. agitatie. tegument infiltrat. cianoza. otalgie . tuse spasmodica.

nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale. adeseori in repaus sau somn. 524.c. 525. c. suprasolicitati psihic . o emotie puternica . in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine . intotdeauna dupa o masa copioasa . rareori dupa o hemoragie severa. b. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. c. febra. c. b. Infarctul miocardic : a. sunt sedentari. c. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos. debutul fiind brusc. apare : a. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani. c. de cele mai multe ori lipseste. b. mari fumatori. prezinta hipercolesterolemie. 526. brutal. cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. b. 528. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. 527.cu cateva ore instalarea infarctului. durerea si hipotensiunea . diabet sau hipertensiune arteriala. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. hipertensiunea. obezi. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. preceda uneori. Perioada prodramala din infarctul miocardic. rareori dupa efort. o tahicardie paroxistica.

b. 532. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. normalizarea TA . disparitia febrei. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. apare dupa efort . este de intensitate neobisnuit de mare . 533. dureaza 3-5 zile. 531. b. Durerea in infarctul miocardic : a. dureaza mai multe saptamani chiar luni.529. este cea mai critica. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor. c. 534. 535. c. b. asteniei. c. c. se calmeaza prin administrare de nitrati . Durerea in infarctul miocardic : a. c. b. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: . evidentierea unor zgomote cardiace . leucocitoza. c. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. 530. confirmarea diagnosticului . scaderea fibrinogenului. cedeaza la opiacee.5 saptamani . b. are sediul si iradierea similare durerii anginoase. se calmeaza prin repaus . aparitia durerii moderate precordiale. precizarea fazei evolutive si a localizarii. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. b. o durata de 4 .

arteroscleroza coronariana b. c. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. b.20 minute. de presiune. cu un singur deget . b. 541. coronarita reumatismala. 537.. stenoza mitrala. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete . b. 539. Durerea in angorul pectoral : a. bratul si antebratul stang. stenoza aortica. crize dureroase paroxistice. c. dureaza 10 . b. in plin stern (semnul « pumnului srans »). Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: . c. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile . apare in timpul efortului . se insoteste de o stare de mare anxietate. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase. Durerea din infarctul miocardic: a. b. 536. c. c. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase. poate lua aspectul de arsura. 540. cu intreaga palma sau cu ambele palme . 538. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. agitatie. trombangeita obliteranta. da senzatia de constrictie . clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca. zbucium si senzatie de moarte iminenta. c.a. localizate de cele mai multe ori inapoia sternului.

b. c. cu oprirea inimii. cu prezenta pulsului bun la artera carotida . 545. emotional. hipocondrul drept. Durata durerii in angorul pectoral este : a.a. digestiv . consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. c. 2-3 minute b. Moartea clinica : a. incepe odata cu stopul cardiac. mai rar pana la 10 -15 minute . c. dureaza 3-4 minute. la baza gatului . 544. la adiministarea unor medicamente . b. 543. este un proces ireversibil . mai mult de 30 de minute. spre umarul drept. in maxilarul inferior. c. concomitent cu un efort fizic. c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei . 542. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. regiunea interscapulara. b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar . Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. 546. Testul patognomonic in angina pectorala : a. b. c. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala . b. .

Sindromul de neuron motor periferic . miotonia c. Inainte de a incepe reanimarea cardio . sindromul hemiplegic b. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. 550. Respiratia artificiala trebuie continuata : a.. sindromul paraplegic si tetraplegic c. b. miopatia b. Deficitul motor apare în: a. radiculitele 552.adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. poliradiculonevrita b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate.respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente . controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian. cu tulburari de sensibilitate importanta . b. "sindromul de coada de cal" . c. determina si oprirea circulatiei cerebrale. apare si în: a. 549. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec. nevralgia sciatica 551. c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca. 548. femural) . c. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. Stopul cardiac: a.547. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. controlul reflexului pupilar (midriaza).

interesarea epidermului si partial a dermului b. În caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. usturime c. alterari renale cu albuminurie. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului 555. hemoconcentratie b. insuficienta cardiaca b. scaderea numarului de hematii si leucocite c. sindromul meningian 553. edem. timp îndelungat 554. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. eritem. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 556. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. infectia arsurilor . glicozurie si hematurie c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului 557. timp scurt b. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. care au o putere calorica moderata c.c. caldura locala.

solutii antiseptice c. în conditii de asepsie si antisepsie 560. cu mâinile. hemoragie digestiva c. apa si sapun b. escare. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali. Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. soc hipovolemic b.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. neexistând nici un pericol b. perturband dezvoltarea normala a societatii. bolile cu raspandire mare in populatie. paralizii 559. Tratamentul în arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. la dispensarul medical c. bolile cu raspandire in populatie . la locul accidentului b. urmata de confuzii. împingerea prin intermediul unei haine groase.558. b. nefrita. bronhopneumonie. Îndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. împingerea victimei de lânga sursa de curent cu o bucata de lemn c. ce creeaza probleme de sanatate publica. împaturite 561. pierderi de cunostinta. solutii acide slabe 562. infectie. Acordarea primelor îngrijiri la bolnavii cu arsuri întinse se va face: a. . în sala de operatii.

566. accidentele rutiere.c. b. Triajul epidemiologic presupune : a. se efectueaza : a. dupa intrarea copiilor in colectivitate. 567. neoplaziile. c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . c. . b. puls. 565.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. in crese si gradinite. tegumentelor. ex. Profilaxia generala presupune : a. prevenirea unor noi cazuri secundare. in cadrul triajului epidemiologic. 563. diureza. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni .A. termometrizarea. sinuciderile etc. b. cavitatii bucale si conjunctivelor . 564. boli psihice. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. in crese si gradinite. zilnic. de catre asistenta medicala . masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. saptamanal. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . c. c. masurarea T. la copiii din crese si gradinite. boli cardiovasculare. inainte de intrarea in colectivitate.Termometrizarea zilnica. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara .Profilaxia speciala se refera la : a. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta . b. b.

folosind agenti chimici. se realizeaza prin denaturarea proteinelor . inflamatii ale istmului faringian.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. . c.v. b. 573. zilnic. 568. b. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . congestia intensa a fundului de gat . c. stergerea umeda a suprafetelor. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . 569. . 570. 572. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati.Anginele sunt : a. pentru eficienta sporita. b. scufundarea in substante dezinfectante. c.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. spalarea. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . c. odinofagia. b.c. b. false membrane . se bazeaza pe reactia de oxidare.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. atenuati. afectiuni intalnite numai la copii . cele mai frecvente infectii streptococice. ventilatia. b. c. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii.Metodele fizice de dezinfectie : a. radiatii ultraviolete . aerisirea. c. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. umeda si radiatii u.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. 571.. hidroliza si precipitare . transformate in anatoxine.

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c.

repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la : a. b. c. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala : a. b. c. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. b. c. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse; digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

aerogena. prin contact intim la inceputul bolii . cu declarare nominala obligatorie.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. calea de transmitere fiind : a. meningita seroasa . internare si tratament obligatoriu in spital . c. fecal-orala. b. tratament la domiciliu si izolare obligatorie . c. b. parenterala. verii.un grup de simptome si semne. c. tineri . Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. iernii. adulti peste 40 ani. c.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat. 599. prin contiguitate . b. apare in : a. primaverii. c. 600. tetanos . Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : . 604. 601. 602. b. aerogena . hematogena . c. b. b.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a.a. meningita tuberculoasa. 603. copii.Sindromul meningian .

c. varsaturi.Tratamentul encefalitei consta in : a. 605. c. greturi. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. c.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. febra. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. hepatita virala A. b. tulburari de senzoriu. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . chimioterapie antivirala. 609. Profilaxia encefalitelor virale : a. urmareste combaterea vectorilor. cefalee. diverse paralizii . Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. cefalee puternica. convulsii. imunoterapie cu imonoglobuline specifice . Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. subfebrilitate. rujeola. varicela. 607.a. toxiinfectie alimentara. b. b. fotofobie. c. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : . 610. 608. greata. rujeola. b. 606. b. c. oligurie. parotidita epidemica. b. febra. varsaturi si somnolenta pana la coma. agitatie. c.

declararea nominala obligatorie. c.a. transparent. specifica omului . varstnici. 614. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. b. atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise. spitalizarea. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. b. c. In febra tifoida este obligatorie: a. c.Injectiile vor fi administrete numai daca: a. dar poate sa fie precipitat.Febra tifoida este o boala: a. b. mai mare la : a. b. c. regimul alimentar strict . transmisibila cu declarare obligatorie. b. imobilizarea pacientului. 615. Receptivitatea la dizenterie este generala. copii sub 5 ani. aspectul solutiei de injectii sa fie clar . izolarea obligatorie in spital . c. produsa de Rickettsia Prowazekii. 616. . in parazitoza intestinala . 613. sa aiba data de valabilitate . declararea nominala. 611. barbati. fara precipitate c. Tetanosul impune : a. 612. fiolele sunt etichetate si. La administrarea injectiei este necesar sa verifice. b.

stadiul decompensat. nu apare icter. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica . b. ciroza hipertrofica. c.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt : a. ascita.In ciroza hepatica icterul poate fi: a. c. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt: a. medicamente hepatotrofice. 620. stadiul vascular. b. ciroza atrofica. b. integritatea seringii si data valabilitatii. c. stadiu compensat. edemul membranelor inferioare. icter. 619.a. etiologie virala. b. a. 621. c. 623. 617. c. ciroza splenogena. alcoolul. 618. b. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare : a. c. varice esofagiene care se rup. b. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt: a. 622. scaderea factorilor de coagulare in sange. b. episodic. Etiologia cirozei atrofice poate fi: a. . c. etiologie necunoscuta. c. toxice industriale. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate. b. etiologie alcoolica. integritatea fiolei. cu carecter permanent. ingestia de medicamente.

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt: a. hemoragia digestive superioara b. encefalopatia portala; c. HTA;

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este: a. rezervat; b. este o stare trecatoare; c. rezervat atat imediat cat si de viitor; 626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul; a. insuficientei hepatice; b. in encefalopatia hepatoportala; c. in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt: a. tratamentul corect al hepatitei; b. dispensarizarea indelungata; c. interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi: a. desodata; b. hipersodata; c. bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata: a. in profilactic; b. in ciroza de tip Bantian; c. in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita; b. numai de necessitate; c. daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in: a. izolarea bolnavului; b. aerisirea camerei; c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi: a. echilibrat ; b. hiperhidratare; c. parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt: a. boli infectioase; b. un pranz copios completat de efort fizic; c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ; 634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin: a. întindere a ligamentelor si capsulei articulare b. rupturi a ligamentelor c. afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni: a. simple b. în care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare c. lipsite de importanta 636. Simptomele entorsei sunt: a. durerea b. impotenta functionala c. febra 637. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sângelui în cavitatea articulatiei b. prezenta apei în cavitatea articulatiei c. apare numai în articulatia genunchiului sau în orice articulatie 638.Echimoza apare in: a. numai când s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase b. smulgeri de fragmente osoase c. îorice entorsa 639.Masurile de urgenta într-o entorsa constau în: a. calmarea durerii b. imobilizarea articulatiei într-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele 640.Interventia chirurgicala este obligatorie: a. în cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari b. în cazul rupturilor de menisc c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii 641. Entorsa tratata incorect poate produce: a. artroza în articulatia respectiva b. limitarea mobilitatii articulatiei c. durere 642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism: a. violent b. mai putin violent c. nu are importanta intensitatea traumatismului 643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii: a. disjunctia b. diastazis c. deformarea regiunii 644.Luxatia se caracterizeaza prin: a. durere vie si impotenta functionala b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra 645.Examenul radiologic este obligatoriu în luxatii: a. arata pozitia în care se afla segmentele luxate b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu 646 Tratamentul luxatiei se va face: a. cât mai urgent posibil b. se face sub anestezie generala c. se face dupa ce se administreaza calmante 647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale: a. ortopedica (nesângerânda) b. chirurgicala (sângerânda) c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesângerânda) se va face pe cale chirurgicala (sângerânda) 648. Dupa o perioada de imobilizare în cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-kinetoterapie este: a. indicat b. contraindicat c. indicat si asociat cu tratamente specifice 649.Echimoza într-o fractura apare: a. la scurt timp dupa producerea fracturii în cazul fracturii vaselor superficiale b. mai târziu când este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari c. echimoza nu apare în fracturi 650.În cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn: a. extrem de important b. este vizibil la vasele care se gasesc în contact direct cu pielea c. în fracturi nu apare deformarea regiunii 651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale: a. întreruperea continuitatii osului b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a pârghiei osoase c. hipotermii 652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului în cazul unor fracturi ale membrului: a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie 653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

fenomene anafilactice cu edem al fetei si gâtului. septicemie c. reducerea focarului de fractura c.a. cefalee 661. în cazul unor luxatii. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor: a. articulatia acronioclaviculara c. redoarea articulara 658.În cazul muscaturii de sarpe se va face: . contuze b. tromboflebite. edem de glota b. articulatia celor doua oase pubiene 656. infectate c. este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica c.Durata de imobilizare în aparat gipsat. insuficienta respiratorie acuta. hipotrofia musculara c. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica b.Dupa întepaturile unor insecte (viespi. articulatia soldului b. se poare vorbi de diastazis sau disjunctie? a. hipertrofie musculara b. supuratii locale 660.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta: a. se va face un pansament compresiv 654. se vor strânge moderat între ele cu un bandaj c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta c. hemostaza provizorie. curatirea plagii de corpuri straine. Plagile netratate la timp se pot complica cu: a.În care dintre articulatii. albine) apar urmatoarele fenomene: a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv b. lipotimie b. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta într-un serviciu de specialitate 655. dupa reducerea chirurgicala este: a. fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare 657. acoperirea plagii cu un pansament steril b.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt: a. cu marginile regulate 659.

înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul 665Când se executa înfasarea sub forma de spic (spica)? a. traumatisme b. stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt: a. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b. se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv c.Conditiile unui bun bandaj sunt: a. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. masaj zilnic. tahicardie 668. schimbarea pozitiei în pat b. tromboze ale membrelor inferioare c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei 666. hipertensiune. frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc c. schimbarea pozitiei în pat nu este importanta daca se face masaj zilnic 667. aplicarea garoului pentru împiedicarea difuziunii b. pentru a mentine un pansament în care se fac miscari ample c. suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate 662. sa fie strâns. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii b. ca sa nu alunece 663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt: a. o masura terapeutica b. perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat c. o masura de supraveghere a bolnavului 669.La bolnavii imobilizati la pat timp îndelungat pot aparea ca si complicatii: a. fracturi. sa acopere complet plaga b. sa îndeparteaza mult mai simpla si mai usor 664.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp îndelungat se face prin : a.Imobilizarea îndelungata a unor bolnavi la pat este: a.Conditiile care . pneumonii hipostatice b.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. infarct miocardic . sa aiba o buna putere absorbanta c. consecinta anumitor afectiuni grave c.a. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav b.

astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat b. sa explice bolnavului programul sectiei 675. bolnavul va fi transportat cu patul c.Inactivitatea îndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producând: a. tratament medicamentos 677. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) c. mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mâinilor. bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile 676. saltea antidecubit 673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin: a.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp îndelungat? a.Masajul aplicat în masura prescrisa de medic previne: . escarele de decubit c. pneumoniilor hipostatice b. atrofierea musculara. saltea din material plastic cu structura de burete c.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin: a.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face: a. artroze 672. schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare c. aparitia osteoporozei de inactivitate c. rarefierea structurii osoase b. schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati 674. saltea cu structura de burete b. masaj usor al membrelor b. eventual a gambelor si antebratelor c.c. asistenta trebuie sa aranjeze totul la îndemâna bolnavului b.Rolul asistentei medicale în asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in: a. formarea trombozelor. prin schimbari pasive de pozitie b. insuficienta cardiaca 670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat: a. hipotensiune arteriala 671 .

tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin: a. pulsul.Imobilizarea îndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave în caz de: a. aplicare de comprese umede 680. atitudine calma.a. complicatiilor respiratorii 681. gesturi lipsite de repezeala.Prin asigurarea unei pozitii corecte în pat pot fi prevenite aparitia: a.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode: a. mobilizarea progresiva cu mare precautie b. mobilizarea se va face numai la indicatia medicului c.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate. aerisirea salonului de mai multe ori pe zi 679. accidente vasculare cerebrale b.Dupa terminarea perioadei de imobilizare îndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin: a. TA. starea de echilibru 684. professionalism 682. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale c. mobilizarea se va face în functie de vointa bolnavului 683. promtitudine c. coloratia tegumentelor si mucoaselor c. toaleta zilnica b. respiratia b. plina de blândete b. paralizii. frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului c. gimnastica respiratorie b.Comportamentul personalului medical care îngrijeste bolnavii imobilizati timp îndelungat trebuie sa fie caracterizat prin: a. ridicarea bolnavului în pozitie semisezând c. aparitia atrofiilor musculare b.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie: a. într-o oarecare masura aparitia osteoporozei c. aparitia complicatiilor cardio-vasculare " 678. leziuni a membrelor inferioare . deformarilor articulare b.

testarea sensibilitatii la substantele iodate. dar mai ales cu: a. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic 690. afectiuni respiratorii 686 Socul este o grava tulburare functionala a întregului organism exteriorizata clinic prin: a.c. b.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri. c. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC hipoperfuzia tisulara 688. b. fracturi. c.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica în caz de: a. infarct miocardic c. b. c. Feniramin) . c. traumatisme b. antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza în sânge 689. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta 687 In aparitia socului joaca un rol important: a. b. c. boli reumatismale 685.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a.Alterarea grava a functiilor organismului în soc se datoreaza: a. b.

b. c.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. c.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. b. polipnee cu halena acetonica anorexie totala însotita de greturi. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti 692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. varsaturi deshidratare totala 694. pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari 696.Modificarile hemodinamice care se produc în socul decompensat sunt: a.Pe lânga cele trei semne majore.691 . transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic .Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes 693. c. b. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica 695. c. c. b. c. b. b.

c. c.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. înlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale 700. pierderi masive de sânge transfuzii de sânge dezechilibre metabolice 702. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila . Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. b. Pacientul aflat în soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne: a. c. b. c. b. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale 698. b.Masurile de ordin general care trebuiesc întreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. b. b. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. este linistit. somnolent extremitati cianotice este inconstient 701. c. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie 699. Socul poate fi determinat de: a.697.

c. convulsii. b. Dextran 70 în solutie de NaCl. reflexe abolite 707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. uneori crize epileptiforme.Semnele neurologice întâlnite în coma hipoglicemica sunt: a. diabetul insipid diabetul femeii însarcinate diabetul renal 708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. de obicei tranzitorie 703. 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat 705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. c. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare 704. b.c. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva 706. b. c. b. c.scaderea tensiunii arteriale. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. contracturi puternice cu înclestarea gurii semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. c. b. este o manifestare exclusiv hemodinamica . acute cronice vasculare . b. c.

709 Compensarea acidozei în soc se face prin administrarea de: a. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze. tegumentele devin calde 712. b. solutie Ringer .Tratamentul în socul hemoragic va urmari: a. Aceste fenomene credeaza dupa: a. b. b. c. foame exagerata. culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h. c. pulsul se regularizeaza. b.lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml 710.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. astenie. bolnavul e constient. compensarea pierderilor prin transfuzie de sânge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici 711. c. b. c. TA creste.In socul anafilactic intubatia orotraheala se practica în caz de: a. ingestia de glucide administrare de ser fiziologic administrare de glucoza 714. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului cresterea acidozei metabolice 713. ameteli. b. cooperant dispare midriaza. c. asfixie spasm laringian bronhospasm prelungit . c.Terapia antisoc va tine pâna când: a.

pH-ului sanguin ionogramei echilibrului acido-bazic 721. alergia la insulina. c.Insulina cu actiune rapida se poate administra: a. c.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt: a.Hidratarea bolnavului în coma se face sub controlul: a. b.Inainte de administrare flaconul cu insulina trebuie: a.715.Administrarea glucozei în coma diabetica se face pentru: a. numai subcutanat subcutanat intravenos. b. c. b.Tratamentul comei diabetice în spital trebuie sa fie: a. prevenirea hipoglicemiei echilibrarea hidroelectrolitica disparitia cetozei 720. lipodistrofia cetonuria 719. etapizat pe ore în functie de valorile ionogramei strict individualizat 716. b. c. b.In raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne: . la indicatia medicului 717. hipoglicemia infectii locale. b. c. glicemiei. sa fie tinut la loc luminos sa fie încalzit la temperatura camerei sa se agite pâna se omogenizeaza 718. c.

Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. b. LCR. tensiunea arteriala scade pulsul se accelereaza pupilele sunt micsorate 722. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. b.Infectia nozocomiala este : a. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . c. 725. insidios atipic brutal 723.In majoritatea cazurilor debutul diabetului zaharat este: a. 724 . b. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise.a. c.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. c. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . b. c. b. toti pacienti potential infectati. secretii nazofaringiene . lichid sinovial. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . sputa.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. lichid peritoneal. lichid amniotic. 726. sperma si secretii vaginale. c. toti pacientii sunt potential sanatosi .. . infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital. b.

amplasate la indemana si marcate corespunzator . constau in : a. b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 727. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. b. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . c. c. intepare cu obiecte ascutite. c. b. la externarea pacientului. corect. c. se efectueaza : a. numai la intrarea in serviciu . la preluarea acestora. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . personalul infectat cu Hbs. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . complet. recapisonarea acelor folosite. dupa scoaterea manusilor de protectie . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni.c. 729. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. bariera intre lucrator si sursa de infectie. 730. c. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . 728. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. Echipamentul de protectie este : a. b. inainte de administrare. 731. 732. Echipametul de protectie este : . utilizarea echipamentului de protectie adecvat. b.

c. dupa scoaterea manusilor de protectie . toti pacienti potential infectati. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . b. 736. bariera intre lucrator si sursa de infectie. amplasate la indemana si marcate corespunzator . sputa. se efectueaza : a. lichid sinovial. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . numai la intrarea in serviciu . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . complet. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. toti pacientii sunt potential sanatosi . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale obiecte ascutite. b. constau in : a. personalul infectat cu Hbs. 737.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. c. c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . c. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor .a. . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. b. b. intepare cu 734.. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . lichid amniotic. 735. sperma si secretii vaginale. c. secretii nazofaringiene . recapisonarea acelor folosite. LCR. c. b. 733. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. b. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. corect.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. lichid peritoneal. prin taiere.

b. c.. b. . b. c.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a.. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere.. 743.alcatuit din halat si incaltaminte de spital .bariera intre lucrator si sursa de infectie. c. 741 . dupa scoaterea manusilor de protectie . menajeaza bolnavul de intepaturi. amplasate la indemana si marcate corespunzator . Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . numai la intrarea in serviciu . este nevoita sa trezeasca medicamentelor simptomatice. c. 742.738. b. recapisonarea acelor folosite. cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. se efectueaza : a. are efecte nedorite.Asistenta medicala: a. Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. duce la complicatii locale la locul de administrare a injectiilor. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. Echipametul de protectie este : a. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. 740. 739. bolnavul pentru administrarea trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. c.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. constau in : a. intepare cu obiecte ascutite.utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor .

precipitarea. flebalgia. asistenta medicala: a. inainte de administrare. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. c. injectarea imediata a continutului seringii. supuratia aseptica. hematom. b. b. administreaza personal supozitoarele. apoi injectiile. c. c. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. administreaza intai tabletele. verificarea solutiei injectabile. b.. lasa la pacient intreaga doza zilnica. sa corecteze dozele prescrise. 745.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: . priveste in mod direct medicul.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. b. picaturile pentru ochi si nas. 748. tumefierea brusca a tesutului perivenos. c. c. pregatirea cu 30 min. c.Cind administreaza tratamentul. b. 747 .. solutiile si picaturile. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. 749. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. degradarea acestora.b.Asistenta medicala are grija: a. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. duce la transformarea. 746. 744.

asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni.Gentamicina. 753. unitati. b.a. b. 751 . 752 . diuretica. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). c.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. Kanamicina au actiune: a. b. c. terenul alergic. c. nefrotoxica. c. 754. c. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient. dermite profesionale. 750. alegerea unui singur antibiotic. pe baza antibiogramei. urticarii. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a.Cu ocazia administrarii antibioticului.. b. fiind expus la: a. mililitri de solutie. cel mai activ si mai putin toxic. numar de tablete sau capsule. durata tratamentului . c. ototoxica. calea de administrare . antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. grame sau submultipli ai acestora.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante. b. soc anafilactic. cantitatea exacta a unei doze.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: a. b. ..

. la fel ca in cazul antibioticelor. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului.In caz de insuficienta hepatica.ACTH-ul si cortizonul: a. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. b. tusea.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. retin sodiul in organism . in functie de durata tratamentului.. b. prednisolon . tratamentul cu cortizon se face cu: a. c. cortizonului. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. 758 . spoliaza organismul de potasiu.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. c. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. 757. b. c. hepatomegalie. marind eliminarea lui. c. c. cortizon acetat. dispneea. b. hidrocortizon. 756. . 760 .Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. b. durerea si transpiratia . de solutie . b. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a.755. c. edeme declive. turgescenta jugularelor si ritm de galop . 759 ..

764 . cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. c. c. HTA se clasifica in: a.complicatii abdominale. b.In stadiul al III -lea. b..controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. reducerea muncii inimii prin activitate normala. administrare de cortizon . vasoconstrictia arteriala . b. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a.vasodilatatia arteriala. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : a. ascendentei ereditare hipertensive . coronariene. b. b. c. 767 . complicatii cardiace.761 . reducerea muncii inimii prin repaus. HTA secundara. 765. b. administrare de diuretice .In functie de cauza determinanta. complicatiile se datoreaza : . HTA medie. 766.In HTA benigna. 762. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . 763 . c. .fara ascendenta ereditara. complicatii cerebrale si renale .Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. HTA esentiala. c. c.

tulburari de comportament . 768 . c. 771 . trombozei cerebale . c. astenie. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a... infarctului de mezenter . mioza cu globi oculari mobili. b.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: . c.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. infarctului miocardic. b. oprirea miscarilor respiratorii. dispnee zgomotoasa. c. b.In HTA maligna se intilnesc frecvent : a. b.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. 769 . insomnie. leziuni ireversibile in creier si in alte organe .a. diabetul zaharat . midriaza fixa. c. 773 . oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei.. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala .In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. toracice si abdominale. b. 772 . tulburari de memorie . cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. c. absenta miscarilor respiratorii normale. absenta pulsului la artera carotida. cefalee occipitala. lipsa curentului de aer la nas sau gura . incetarea batailor inimii. oboseala. 770 . b. torace si abdomen imobile.

774 . b. 779 . datorata ruperii capilarelor pulmonare. 777. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. b. Edemul pulmonar acut este: a. hipertensiune arteriala. 776 .Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. disparitia miozei . preinfarctul miocardic. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. .Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. b. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. b. de natura anafilactica. de la o inaltime de 20-32 cm. malformatii ale oaselor cutiei toracice. b. insuficienta ventriculara stanga. c. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. b. in mijlocul regiunii presternale. c. de natura cardiogena.a. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : . embolie gazoasa masiva. c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. c. intubatie oro-traheala. aparitia pulsului la vasele mari. 775. de natura lezionala. c. de transudat sanguinolent necoagulabil. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. 778 . c.

respiratie polipneica zgomotoasa. scoaterea pacientului din mediu nociv. corticoterapie. b. c. ventilatie artificiala. b. gaze sufocante toxice. expir greu. dopamina. dispnee intensa. digitalice. 781 . Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. morfina. b. hipotensoare. c. morfina. c. b. tulburari de rimt cardiac paroxistice. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. c. brusca. se aspira secretiile si se curata orofaringele. c. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. 785. dopamina. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a. zgomotos.a. 784. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a. b. se aplica garouri la radacina a trei membre. severa. 780 . 783. b. cauze neurologice. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. 782 . diuretice. .

morfina. c. c. 790 . Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. gripa. c. sangerare 300-500 ml. intoxicatii cu CO. b. diureza osmotica. Clasificarea EPA lezional este: a. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. 787. oxigenoterapie. c. 791 . . Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. b. de cauze uremice. 786. tonicardiace. 789. b. b. b. b. oxigenoterapie. anticoagulante. infectii pulmonare. sangerare 300-500 ml . de cauze toxice. dextran 70. intoxicatii organo-fosforice. c. cardiogen. intoxicatii cu plumb. 788. oxigenoterapie. aerosoli antispumanti. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: a. c.b. antibiotice.

contraindicata. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. peste 1000ml urina/zi. EPA uremic. perfuzii. c. comatosi. c. paraplegici. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. 797 . 793 . 792 . c. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. sub 400ml urina/zi. transfuzii. c. alimentatie neadecvata. b. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. combaterea varsaturilor . b. 794 . copii mici. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. b. c. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. se practica pe respiratie asistata. sub 50ml urina/zi. EPA cardiogen. 795 . b. deoarece creste presiunea in alveole.c. In insuficienta renala acuta diureza este : a. EPA infectios. se administreaza numai dupa umidificare . . b. Oxigenoterapia in EPA este: a. 796. SIDA. c. b.

c. scaderii reabsorbtiei tubulare . prin epurare extrarenala 800 Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. hematurie. reducerii permeabilitatii glomerulare. 803 . tahicardie. . 799. izostenurie. de catre medic . in functie de ionograma. glomerulonefrita. b. c. calculoza ureterala bilaterala. c. b.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in: a. b. c.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. hipostenurie. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. deficitul calitativ consta in: a. in functie de examenul sumar de urina.798. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. 802. diminuarea catabolismului proteic hemodializata si dializa peritoneala. b. reducerii filtratului glomerular. b. c. 801 . efectuarea bilantului hidric. aplicatii calde in regiunea lombara .

c. c. 808.. 805 . . hipolipidemie . glomerulonefrita cronica .. obstructia cailor urinare. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic.. aritmii.. c. c. 809. hematuria.In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. b. edemul pulmonar .Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a.. b. bradicardie.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. c. c. b. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.b. insuficienta cardiaca acuta .Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. oligo-anuria. uree sangvina. 804 . hiperlipoproteinemie.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. b. calcemia. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. hiperlipidemie . deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . 806 . acidul uric. 807 Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. b.

Educarea pacientilor se refera la : a. c. diabetul . stare generala alterata. exercitii fizice intense. igiena riguroasa a tegumentelor . 810. 813 .. b. staza urinara).b. cefalee precoce. c. 814 . clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare .. alterarea integritatii pielii . somnolenta. 812. necesitatea restrictiilor alimentare .Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . c. toleranta digestiva. b. diuretice in deshidratarea extracelulara . stari confuzionale . c. dispnee. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a. miros amoniacal al aerului expirat. contractii musculare.. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. intoleranta digestiva . 811. sustinute .Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. . edemul cerebral. b. b.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. fosfati. c.. calciu). se face cu : a. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. b. in exces.A. stare generala profund alterata. prezenta in urina.R. insomnia . c. acid oxalic.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I.

c. infectia urinara.Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: a.815 . boala de baza. regimul alimentar. aparitia infectiei. c. 818 . la producerea unei recidive. hidronefroza. c. . afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. 819 .Litiaza renala se defineste ca fiind: a. numarul calculilor renali.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. anuria. 817 . b. 816 .Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a.. manifestarea acuta. malformatia cailor urinare. b. b. compozitia calculului. b. numarul si marimea calculilor. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. c. c. obstructia cailor urinare. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. b.

poliurie. c. b. tratamentul de urgenta este: a. de obicei apiretic. repaus la pat.. uneori febra moderata . hipertensiune. 823 . b.Socul este definit ca: . c. 825 . paroxistic. b. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . b. 822 . radiografie renala pe gol. varsaturi. sunt : a.820 . tenesme vezicale. c. durere. 821 . un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. principalele semne sunt : a. analgezice antispastice.3000 ml/24 ore . antiinflamatoare. disurie. 824.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. examen complet de urina . b. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. la indicatia medicului . c. neliniste. durere. c. anxietate. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala.In colica renala. hematurie. durere. un sindrom dureros acut. c.Colica renala este : a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 . aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere.In colica renala..In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezico-genitale. repaus la pat. meteorism . calmarea durerii. combaterea durerii.. b.. urografie . 826 . sonda uretro-vezicala. ingerarea de lichide din abundenta. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului .

cardiogen. c.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. b.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. 828. toxic. anafilactic. faza imediat postagresiva. 831 . grava tulburare functionala a intregului organism.. inlaturarea factorului socogen. hipovolemic. neurogen. 829 . Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. perioada in care nu se face tratament antisoc. hipovolemic. facies palid.Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. combaterea hipoxiei cerebrale. cardiogen. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. 830 . b. buze uscate si cianotice. c. anafilactic.septic. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. psihogen. bradipnee superficiala. b. c. b. hipertermia. combaterea insuficientei cardiovasculare. septicemic. 827 . combaterea durerii. reactie organica post-agresiva decompensata. anafilactic. . hemoragic. b. neurogen. infectios. c. cardiogen. toxico. c.a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. b.

c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. Pretratamentul socului se aplica: a. nu preintampina decompensarea socului. inlatura frica si agitatia . . b.P. b. b. . la locul accidentului si pe timpul transportului .Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. numai in unitati U. Socul septic este provocat indeosebi de : a. Neisserii. imediat dupa agresiune. 833 . b. 835 . cand nu se manifesta semne de gravitate. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a.U si T. sedeaza bolnavul .c. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. c. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . c. Clostridium. 834 . 832 .I. stafilococi. enterococi . 836 . preparate de gelatina. b.. evaluarea rapida a leziunilor. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . preexistenta altor leziuni . c. Terapia analgetica in soc : a. c.

diapazon. b. paralizia nervului facial. hipotermie.837.. c. c. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. specule nazale. 838 . tub Kehr.. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. sunt: a. seringa Guyon. tahipnee. oglinda frontala. stare generala alterata. soc hiperdinamic.Tratamentul osteoflegmonului consta în : . b. hipotensiune arteriala. fatigabilitate. angina Ludwig. c.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a.cianoza. prabusirea tensiunii arteriale. hipertermie.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. disfagie. insomnie. tegument uscat si cald. 843 .RL. antibioterapie. fotofobie. hipoacuzie. b. Escherichia colli. 839 Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. c. dispnee. tahicardie. Haemophilus influentzae. trocar. b.. 844 . disfonie. cefalee. stilete. apasatoare de limba. pirozis. c. anxietate. torticolis. 841 . înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. 842 . tulburari metabolice. specule auriculare. leucocitoza ridicata. frison. vitaminoterapie.Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: a.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. paralizii ale nervului facial. pense cudate. compensat.. Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. 840. b. b. febra. b. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. canula de aspiratie cu apasator perforat. acufene. frison. Stafilococul. c. febra. c. durere. osteomielita temporala/occipitala.

. osteoperiostite. b. tulburari ale mirosului. lacrimare intensa. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. respiratie dificila. streptococul.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. stafilococul. debut brusc. 847 . 849 . senzatie de corp strain. b. c. b. meningite. febra de tip inflamator-supurativ.a. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. c. . neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. puls filiform. disfagie. Escherichia Colli. neregular. . timpanotomie. c. odinofagie. sindrom Meniere. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. Proteus. septicemie. epistaxis. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. tratament medicamentos. de corp strain in ochi. b. ulceratie corneana cu aspect dendritic. senzatie de arsura si usturime. durerea. c. 850. hipotensiune. pneumococul. abcese extradurale. usturime locala. b. inflamatia glandei Meibomius. frisoane. labirintita. 848 . b. c. vertije. 845 . Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. tumefactie la nivelul sinusurilor. c. antromastoidectomie..Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. 846 .

c. . secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. c.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. eritemul conjunctival sau periocular. b. administrarea locala si generala de antibiotice. diabet insipid. 853 . c. scleroze pulmonare.. poliglobulie esentiala..Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: a. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. soc septic si alergic. 855. 852 . durerea. 856. c. c. 851 . 854.b. b.. antiinflamatorii. diabet insipid. administrarea de miotice. disfunctie ventilatorie obstructive. agentilor patogeni prezenti in sange.Analizele hematologice cuprind determinarea : a. vitezei de sedimentare a hematiilor. soc hemoragic si traumatic. aport mare de lichide: bere. diabet zaharat.. c. b. apa. c. numarului de hematii . b. soc cu hipovolemie si hipotensiune. insuficienta renala acuta . scaderea acuitatii vizuale. fibroza pulmonara.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. b. b. astm.

b. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. adenom toxic tiroidian. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. cancer tiroidian. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. b. b. 860 . dinamica colica. urmarirea in timp a unor aspecte patologice. c.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. diverticuli colici..5 mg%. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de: a. c.Irigografia poate evidentia: a. Ecografia abdominala are ca scop: a. stricturilor ureterale. cancer de colon. bolnavul are TBC renal. chist tiroidian. densitatea urinei este sub 1015. boala Crohn.. .857. chist hidatic hepatic. palpabile. arteriografia). 861. b. c. tumorilor renale. 862 . c.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. urea depaseste 70 mg%. c. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. 858. existenta hidronefrozei. b. polipoza colica. c. prezenta de tumori si calculi vezicali. b. intoleranta la iod. 859. hipertiroidism.

dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. se va urmari: a. 866. ambele se produc prin pierdere de sange. 865. c. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. oprirea sau rarirea tusei. 864. stenoza pilorica. b. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. b. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: a.863. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: a.bazic. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. uscarea completa a secretiilor. . Dintre afectiunile de mai jos. b. La un bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: a. hipotensiunea arteriala. b. fistule digestive. c. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. 867. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp. transfuzie de sange total. se procedeaza la: a.A secundara. c. bolnavii cancerosi in stadiul I.intensitate.tipul de operatie. b. edemele si H. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. pot duce la denutritie. b. c.T. hipoproteinemia. 868. c.

primele 24 ore. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. punga cu gheata pe abdomen. c. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. c. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: a. 874 . pansament. b.c.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a.Pentru calmarea durerii se recurge la: a. aspiratia secretiilor. . b. b. desfiintarea fundurilor de sac. 872 . aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta. b.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. durata. reechilibrare hidroelectrolitica. 869. mobilizarea precoce a bolnavului. primele 3 zile. aspiratie gastrica. 873. evacuarea puroiului. b. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. spalarea cu apa oxigenata. drenaj. primele 2 ore. 871 . mobilizare imediata . c. c. 870 . linistirea bolnavului. b. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei. c.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. antibioterapie.

c. tuse comandata. administrare de mialgin si algocalmin. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: a. c. 879 .C. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. Tratarea sughitului se face prin: a. diabetici. obezi. starea confuzionala are ca manifestari: . administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. c.G. 875 . suprimarea durerii. administrare de sedative centrale. c.Postoperator. b.Pentru prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : a. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu ischemica. aerosoli. aspiratie gastrica. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. b. 880 . evitarea operatiilor de lunga durata. stimularea expectoratiei. monitorizare E. 876 . 878. c. hipertensivi. b. b. cardiopatie 877. executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. aplicarea de pipa orofaringiana. b. gimnastica respiratorie.c.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a.

localizarea plagii. hipertermie. suprimarea durerii.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. scurtarea tubului.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: a. se va aplica pe tub un ac de siguranta. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: a. c. c. agitatie. . 883. rezectia gastrica. b. . c. 882 . b. b. se fixeaza cu leucoplast. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei. 884 . c.La efectuarea pansamentului unei plagi. 881 . mobilizare. starea nutritionala a pacientului. b. aseptizarea plagii. somnolenta. amputatia de mamela. b. 885. c. asistenta trebuie sa cunoasca: a. operatii ce se executa in cavitatea toracica. caracterul durerii.a. interzicerea consumului de alcool. c. b. monitorizarea functiilor vitale.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: a. stadiul de inflamare.

b.Dupa operatia pe colon. b. stimulare medicamentoasa 887 . 889 . b. b. apendicita cronica. pulsul radial ramane perceptibil. clisma zilnic. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. c. c. b.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: a. infarctul intestinal si torsiunile de organe. administrare de ulei de ricin 15 . 891 . Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: a. necrotice. c. 890 . spalatura gastrica evacuarea revarsatelor pleurale evacuarea revarsatelor peritonale . circulatia venoasa se opreste complet. infectate. pulsul nu se mai simte. c. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale 888 Pentru puctionarea unei vene. c. garoul se strange pana cand: a.20 grame in 2 prize zilnic..886. Utilizate ca mijloace terapeutice ajutatoare in insuficienta respiratorie acuta avem: a. din prima zi dupa operatie. peristaltica va fi stimulata prin: a. pancreatita acuta necrotica. introducerea tubului de gaze. intinse. masarea zonelor reflexogene. c. b. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic.

c. productive c. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin a. radiografie toracica laringoscopie branboscopie realizeaza tabloul de BPOC impreuna cu: 893 . stenoza aortica b.ce contin bacil Koch se foloseste a.Bacilul tuberculos este sensibil la a. astm bronsic c. scoamoase 898 .892 . frig 896 . formol 5% clor acid fenic 5% 897. exudative b. ultraviolete si lumina solara caldura si fierbere uscaciune si frig 895 . emfizem pulmonar 894 . ultraviolete b. b. c.. c. uscaciune c.Bacilul tuberculos este rezistent la a.Leziunile din tuberculoza sunt a. b.Alergia la tuberculina se manifesta prin . Bronsita cronica a.Pentru dezinfectarea produselor patologice . b.

sputele contin bacil Koch 902. leziunile radiologice sunt stabilizate bacilul Koch se gaseste in expectoratie imaginile radiologice se modifica 901 . c. adolescenta 900 . b. reactii locale si focale reactii generale reactii unilaterale 899 . leziunile radiologice sunt stabile b. c.Riscul de a contacta tuberculoza este mai crescut la a. Avem tuberculoza stabilizata cand a. c. personalului medical bolnavilor intregii populatii 904 . Vom spune ca tuberculoza este evolutiva cand: a. c. intarirea rezistentei specifice intradermoreactia lupta in focar 903 Educatia sanitara se adreseaza a. c. b.Regimul alimentar in tuberculoza trebuie sa fie . maturitate intre 0 si 3 ani la pubertate . b.a. b. b.Profilaxia in tuberculoza are ca obiective a. sputele nu contine bacilul Koch c.

ocluzia intestinala pleurezia purulenta pneumotoraxul spontan 907 . b. c. bogat in grasimi c. complicatie a astmului bronsic.Complicatiile tuberculozei pulmonare sunt a. b. este precedata intotdeauna de crize astmatice. icter b. reactii alergice . are urmatoarele caractere: a. reactie Steven -Johnson 906 . bogat in proteine si vitamine b. Cele mai obisnuite alergene. b. de obicei in a doua jumatate a noptii. polen. Care sunt reactiile adverse la rifampicina: a. este urmarea infectarii astmului bronsic. are una din urmatoarele caracteristici: a. tulburari digestive . 910 . cu intervale libere. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator. criza apare . virajul la tuberculina aspectul facial aspectul radiologic si depistarea agentului causal 908 . praf de camera.a.Elementele diagnosticului de tuberculoza sunt a. c. b. c. care determina criza de astm bronsic sint urmatoarele : a. un aport de 3500-4000 calorii 905. hemisuccinat de hidrocortizon. c. . Bronsita astmatiforma. leucopenie c. la debut crizele sint tipice cu inceput si sfirsit brusc. 909 .Criza din astmul bronsic. b. alergene alimentare sau medicamentoase.

nistagmus lateral. treptat. este cu tahipnee . brusc. 914 . c.Leyden si spirale Curschman. Modificarile patologice caracteristice. 912 . administrata pe cale orala. b. 911. bogata in eozinofile. b. 913. 916. cristale Charcot. albicioasa ( perlata).In astmul bronsic sint folosite. hemiplegie. insuficientei respiratorii cronice. 917. in peste 24 de ore. c. este viscoasa.Dispneea din astmul bronsic are urmatoarele caracteristici a este paroxistica. trebuie rezervata formelor grave. b. rozacee si in cantitate mare. bradipneica.In tratamentul astmului bronsic. 915. c. c.c.Accidentele nervoase . nu este niciodata precedata de stranut. este tratamentul cel mai eficace. b.Criza de astm bronsic se poate termina: a. in citeva minute sau ore. ketotifen. miofilin b. spontan sau sub influenta tratamentului. a. Sputa din astmul bronsic are urmatoarele caractere: a. c. prurit al pleoapelor si cefalee. posibile in insuficienta respiratorie cronica. variabil. coma. 918. pot aparea: a. cromoglicat disodic. in scop profilactic urmatoarele medicamente: a. Tratamentul insuficientei respiratorii cronice vizeaza urmatoarele: . c. este fluida. cu expiratie prelungita si suieratoare. de tip inspirator. b. sint urmatoarele : a. nu prezinta riscuri. lacrimare. b. corticoterapia: a. crize convulsive.

procese pulmonare si pleurale. c. 924 . c. 923.sodica izotonica. 920. Insuficienta respiratorie acuta poate aparea in urmatoarele situatii: a. c. c. Oxigenoterapia. 921. b. c. oxigenul nu trebuie umidificat prin aerosoli cu apa sau solutie cloruro. embolii pulmonare grave. care determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. aflati in insuficienta respiratorie cronica . b. b.Tratamentul medicamentos al insuficientei respiratorii acute . 922 . interventia de reanimare respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute. 925. combaterea infectiei bronsice cu antibiotice. b.Stockes. dispnee intensa. Cele mai importante cauze. consum excesiv de alcool si fumatul. b. apar urmatoarele simptome: a. ca tratament al insuficientei respiratorii acute. pneumotorax sufocant. pleurezii masive bilaterale. starea de rau astmatic. in cazul accidentelor obstructive ale cailor respiratorii superioare.. nevralgia intercostala. consta in administrarea de oxigen in concentratii mai mari decit cea atmosferica. procese laringotraheobronsice. la bolnavii cu afectiuni bronhopulmonare cronice obstructive. aer viciat prin scaderea oxigenului sau exces de bioxid de carbon. respiratie Cheyne. are urmatoarele caracteristici: a.In insuficienta respiratorie cronica . presupune administrarea urmatoarelor medicamente: . fluidifierea si aspirarea secretiilor bronsice. hipotensiune arteriala.a. alcaloza respiratorie. se poate administra prin sonda nazala si corturi de oxigen. este o urgenta medicala majora. c. Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin urmatoarele: a. c. 919. cresterea oxigenului si scaderea bioxidului de carbon in singele arterial. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sint urmatoarele: a. b. combaterea tusei. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare. b.

928 .a. secretolitice. 931 In tuberculoza secundara. tusea este chinuitoare si uscata la inceput. ruginie. b.In pneumonia pneumococica: a. c. b. exista adeseori o discreta infectie rinofaringiana. b. 932. 926 In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza . opiacee si barbiturice. leucocitoza cu polinucleoza. 920 Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. c. mai tirziu discreta. la inceput este uscata si apare in accese. exista inapetenta si sete vie. febra din perioada de stare are urmatoarele caracteristici: a. fata devine vultuoasa. tusea are urmatoarele caracteristici: a. . hiperfibrinemie. b.Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav. vesperala. frison . temperatura se mentine " in platou". mai tirziu ridicata depasind 39 de grade. c. c. hipofibrinemie.febra( pina la 40 de grade) junghi toracic.Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin : a. apoi cu expectoratie rosie.morfina si opiacee. c. b. bolnavul prezinta poliurie. bronhodilatatoare si expectorante. b. 927 . in zilele premergatoare. corticoterapie. urmatoarele medicamente: a. In tuberculoza secundara. 929 . la inceput discreta. la inceput ridicata. bronhodilatatoare. c. buze usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor c. antibiotice cu spectru larg. vesperala. este destul de bine suportata de bolnav. b. coriticoizi si antibiotice. congestionata mai intens pe partea sanatoasa.

c. 1-2 zile. mareste riscul de aparitie al bolii. dieta hiperlipidica. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice. c.b. b. c. se manifesta prin crize dureroase.Durata crizelor din angina pectorala nu este de : a. 939. 934 . In tuberculoza secundara. crizele dureaza citeva ore. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor. cu sediu retrosternal. b.Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele a. citeva minute. hemoptizia are urmatoarele caracteristici: a. este un simptom frecvent. 935. poate fi minimala. nu poate provoca moartea bolnavului. c. c.Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii : a. stresurile emotionale.Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici : . b. care apar la efort sau emotii. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani. 936 .Angina pectorala are urmatoarele a. paroxistice. caracteristici : : b. mijlocie sau fulgeratoare. b. crize paroxistice. c. hipertiroidismul. cu sediu retrosternal. nu se insoteste niciodata de varsaturi. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana. asocierea mai multor factori de risc. constitue simptomul fundamental. 937. citeva ore. c. 938. b.Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici: a. 933.

Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele : a. are caracter constrictiv.a.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele : a. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele : a. in ambele membre superioare. b. b.Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente : a. la durere atroce. 944. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare.somnolenta. b. c. nitroglicerina. b. . oxigenoterapie. 945 . este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala: 942 . c. sunt paroxistice. este aratat de bolnav cu degetul. tuse seaca. . in regiunea cervicala anterioara si mandibula. 947 . apar la efort sau emotii. sediul durerii este epigastric. administrarea de miofilin. in regiunea cervicala posterioara. evitarea circumstantelor declansatoare. b. c. este variabila. nitrit de amil. regurgitatii. c.Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a. 946. b. nu poate fi variabila. palpitatii. c. 941 . poliurie. este insotita uneori de anxietate. este insotita uneori de anxietate. 940. transpiratii. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme. sunt cu sediu epigastric. lipotimie. paloare. lipsa de aer. 943 . administrarea de nitroglicerina sublingual. c. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele : a.Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin: a. c. b. c. b. de la jena sau disconfort.Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici : a.

accelerarea VSH si hiperleucocitoza. c. c. prodromala. b. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala. agitatie . semne de insuficienta respiratorie acuta. b. c.zbucium. pot apare urmatoarele semne : a. cresterea fibrinogenului. b. senzatie de moarte iminenta. prin repaus si administrare de nitriti . Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane : a. sint urmatoarele : a. b. c. de obicei dimineata. 949. 955 . cardiopatii ischemice. 953. dureaza mai multe ore. cresterea enzimelor in primele ore de la debut. se insoteste de o stare de anxietate. nitroglicerina.In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade : a. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale. persoane fara antecedente coronariene. perioada de stare si de convalescenta. mai rar. 951 . la trezire. tulburari de memorie si concentrare. 948. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene. in cazul unor dureri severe.Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici : a. b.Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici : . tratament anticoagulant. mialgin.Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente: a. . .Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala. cefalee occipitala. c. uneori chiar zile. morfina. semne de insuficienta ventriculara stinga. de debut.Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele : a. perioada de cruditate si de coctiune. se calmeaza. semne de insuficienta cardiaca globala. 952. 954 . b. somnolenta. scaderea glicemiei. c. b. c.b. 950.In perioada de debut a infarctului miocardic. c.

c. hipertiroidia. 961. b.Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice : . la nivelul plaminilor raluri crepitante . b. este localizata occipital. bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome : a. sint violente. care afecteaza de la inceput miocardul. c. rapide si superficiale. b. cardiopatia ischemica. b. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele : a. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa. spute hemoptoice. b. apare de obicei nocturn. b. 959 . Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici : a.Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele : a. b. procese inflamatorii si metabolice . c.a. stopul respirator. stopul cardiac. constrictive. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu : a. uneori tuse umeda. bradicardie accentuata. 962. cianoza. ritm de galop. 958 Clinic. c. cu respiratii bruste. au caracter coronarian.Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici : a. tahicardie. c. c. insuficienta mitrala. apar la eforturi fizice mici. dispnee intensa. are caracter pulsatil. 957 .Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele : a. . b.la baze cu extindere spre virfuri. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul. anxietate intensa. bradicardie. 956. 963. incetarea functiilor cerebrale. 960 . se datoreaza stazei pulmonare. lipotimie. c. c. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca. apare in repaus sau ziua.

968. embolie grasoasa. b. cauze infectioase. tulburari de ritm paroxistice. b.Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele : a. cauze toxice. 966. b. b. varsaturi). Reanimarea respiratorie : a. c. trebuie efectuata intr-un interval de 12. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar. 965 . Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii: a.In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea urmatoarele: a. b. fracturi de coloana. controlul respiratiei. pierderea cunostintei. 964. b.15 minute pentru a avea succes. c. femurala). b. caderea limbii. se poate practica fara masaj cardiac. cu fracturi costale. c. caderea limbii . cardiaca. c. controlul tensiunii arteriale. daca acesta este culcat pe spate. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. prin . b. c. c. unele leziuni ale peretelui toracic.. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele: a. leziuni grave ale peretelui toracic. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prin urmatoarele : a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac. 970 . secretii. absenta batailor inimii. c. decolorarea tegumentelor. daca acesta este in decubit ventral. 967. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina. midriaza cu globi oculari imobili. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze: a.a. obstructia cailor respiratorii. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida . c. prezenta corpilor straini( singe. 969.

b. c. hipertensiune arteriala. morfina. c. c. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional in urmatoarele situatii: a. intoxicatiile cu barbiturice.971. edemul pulmonar acut. meningite.12 l/ minut. infarct miocardic acut. 972. opiacee. b. meningoencefalite. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala. in intoxicatii. 976. 974 In edemul pulmonar acut cardiogen. c. c.Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. insuficienta ventriculara stinga. venesectia este se administreaza a. b. Cauzele urmatoarele : de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sint a. accident vascular cerebral. 10. astm cardiac. c. b. la inecati. In tratamentul edemului pulmonar contraindicata. b. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen. in urmatoarele situatii : acut cardiogen.In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare. BPOC: 977. c. 975. emisiunea de singe( venesectie). sint contraindicate urmatoarele : a. morfina in urmatoarele situatii : a. . oxigenoterapie masiva. b. astm bronsic. b. 973.. singerarea. oxigenoterapia. la uremici. diureticele. cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele : a. infarct miocardic acut.

Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sint urmatoarele : a. 982. medicamentoase. b. 985.978 Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare acute sint urmatoarele a. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea urmatoarele caractere : a. o senzatie de presiune. . Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate apare in urmatoarele situatii : a. b. mecanice. 984 . embolie pulmonara. produsa de obstacole in caile aeriene superioare. embolia pulmonara. cordul pulmonar acut. este de tip bradipnee inspiratorie. 980.pulmonare. b. se manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale. 981. b. 75 % din bolnavii cu hepatita cronica prezinta in antecedente hepatita virala. b. consum exagerat de etanol.. plagi pleuro. b. c. toxiinfectii alimentare.Factorii etiologici ai hepatitei cronice sint urmatorii: a. crize de astm bronsic. c. embolie pulmonara. 983 Hepatita cronica : a. c. este insotita de tiraj si cornaj. are urmatoarele caracteristici : a. este de tip polipnee inspiratorie. volet costal. c.Cauzele hepatitei cronice sint urmatoarele: a. 979. b. c. c. b. BPOC. BPOC. nu are o evolutie spre ciroza hepatica. frigul si umiditatea. c. o senzatie de intepatura. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta . o senzatie de constrictie sau de "gheara". .

50 % din cazuri. cauze nutritionale. icterul este simptomul esential. leptospire. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. paraziti. rickettsioze. 991. 989. c. b. colibacili. 987. klebsiella. 25% din cazuri. diabet. salmonele. c. c.c. b. 988.Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sint urmatoarele : a. b. aparitia hepatitei cronice sint 990. c. Cauzele dismetabolice care determina urmatoarele : a. virale. b.Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la : a. hipertiroidie. anaerobi. . 986. 75 % din cazuri. traumatismele. b.Cauzele hepatitei cronice pot fi urmatoarele: a. obezitate. c.

c. b. c. este de obicei bine pastrata. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. in 75 % din cazuri hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidenta clinic. sindromul hepatopriv. 995. este un simptom esential. sindrom de hepatocitoliza. Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. care coincid cu exacerbarea icterului. 996. sindromul de fibrinoliza. b. In perioada de stare a hepatitei cronice sint prezente urmatoarele sindroame : a. nu transeaza 992. sindrom fibrinolitic.Astenia din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. apar adesea tardiv. c. apar in puseuri. sindromul de activare mezenchimala. Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici : a. b. 994. examenele biologice si histologice diagnosticul. b. c. 997. c. Tulburarile digestive ce pot apare in hepatita cronica sint urmatoarele : . b. sindrom excretobiliar. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei. apar adesea precoce. este obisnuita ( 80 % ).b. 993. contrasteaza cu starea generala. c. este uneori dureroasa la efort.

b.. c. b. tabloul clinic este functie de activitatea procesului patologic.Febra din hepatita cronica are urmatoarele caractere : a. hirsutism. apare de regula la femeia tinara. tulburari pancreatice. simptomul esential este hepatalgia: 999 . 1000. urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute. uneori evolutia este simptomatica timp indelungat.a. b. c. acnee. b. este inalta. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice. c. tiroidita.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. .. este inconstanta. colon iritabil. icterul nu apare cu ocazia puseurilor de agravare. c. b. c.. nu se asociaza cu alte boli autoimune frecvente. Amenoreea din hepatita cronica are urmatoarel caracteristici : a. amenoree. c. in 75 % din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente.Hepatita cronica cind apre la femei tinere se insoteste de urmatoarele : a. Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a. b. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva are urmatoarele carcateristici : a. 1001. 998. 1002. . tulburari dispeptice biliare. ameliorarea sa urmeaza evolutiei leziunilor hepatice. este moderata. 1003.

febra si manifestarile extrahepatice sint frecvente. 1006. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv are urmatoarele caracteristici a. din hepatita cronica persistenta are urmatoarele 1004. este mai frecventa la barbati. 1007. angioamele stelare reprezinta un semn de agravare. . afecteaza ambele sexe. boala nu evolueaza catre ciroza hepatica. splenomegalia. Hepatita cronica persistenta are urmatoarele caracteristici : a. scaune neregulate. apetit crescut. c. c. apare in principal la femeia tinara. semnele clinice sint mai discrete.. c. are tabloul foarte bogat . tabloul clinic este in functie de activitatea procesului partologic. b. b. electroforeza arata hiposerinemie.b.Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ are urmatoarele catacteristici: a. astenie . c. c. Simptomatologia caracteristici : a. iar biologic foarte alterat. timolul este scazut. b. c. b. anorexie persistenta. VSH este moderat crescut. 1005. 1009. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica urmatoarele : a. antigenul Australia este prezent in 10 % din cazuri . b. 50 % din bolnavi au o stare generala buna. oboseala.In hepatita cronica agresiva sint prezente urmatoarele simptome : a. 1008.

1014 Pentru combaterea anxietatii in tratamentul infarctului miocardic acut nu se administreaza: a. c. b. nu evolueaza in puseuri. hemisuccinatul de hidrocortizon nu se administreaza : a. b. c. 1016. sedative.infiltrare predominant portala. c.b.Hepatita cronica agresiva are urmatoarele caracteristici : a. dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv. sedative concomitent cu antidepresive. c. cind apare la femeile tinere. 1013.400 mg subcutanat. Pentru a evita greselile fatale. c. se insoteste de tulburari endocrine. 1012. limfocite si b. clorura de calciu . in doza de 250. b. b. tabloul clinic al bolii nu este functie de activitatea procesului patologic. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin: a. in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin. Icterul din hepatita cronica are urmatoarele caracteristici : a.. asistenta medicala trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de urmatoarele afectiuni : a. clorura de natriu . cu predominant plasmocite. in conduita de urgenta. b.Hipopotasemia ca efect secundar al tratamentului cu diuretice din cadrul insuficientei cardiace cronice nu se previne cu : a. b. dezvoltarea anormala a tesutului epitelial. este simptomul esential. nu apare in principal la femeia tinara. edemul pulmonar acut. 1011. BPOC. 1010. poate lua o alura colestatica. . 1015. celule mononucleare.In tratamentul astmului bronsic. astmul cardiac. antidepresive. c. c. urmeza obisnuit unei hepatite acute virale. clorura de potasiu . este mai frecventa la barbati.

1017. c. 1021. c. 1019. junghi toracic submamelonar sau posterior. limfatica si hematogena. In cadrul resuscitarii cardiorespiratorii. pregatirea pastrare si utilizare lor.c. prezenta curentului de aer la nas sau la gura. 1020.bronhogena. respecta si raspunde de aplicarea regulilor de igiena si regulilor de tehnica aseptica.Atributiile asistentului medical în prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale sunt: a. b.20 respiratii / minut. absenta miscarilor respiratorii normale. c.. dispnee zgomotoasa. c. c. respiratia artificiala nu se realizeaza intr-un ritm de : a. b. b.Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sint urmatoarele : a. 18. refuza internarea bolnavilor contagiosi. hepatalgie resimtita ca o durere surda in hipocondru drept sau epigastru. dispnee variabila ca intensitate. dilatarea si insuficienta brusca a inimii drepte.Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic care nu este provocat de : a. in doza de 400-500 mg intravenos. b. necroza ischemica a unei portiuni de miocard. b. c. 1022. aeriana. 14-16 respiratii / minut.Diseminarea de la nivelul plaminului a bacilului Koch se poate face prin urmatoarele cai: a. obstructia brusca a inimii drepte. 1018 Semnele obstruarii cailor aeriene sint urmatoarele : a. b. materialelor pentru sterilizare si respectarea conditiilor de . 16-18 respiratii / minut.

Ce importanta are spalarea mîinilor în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina: a. cel mai important mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni. infectie. interesarea epidermului si partial a dermului b. b. nefrita. alegerea procedurilor de investigatie si tratament cu risc minim de infectie. b. 1027. 1026. 1028. Obiectivele permanente în prevenirea infectiilor nosocomiale sunt: a. afectiuni reumatice. terapie intensiva. masuri de igiena spitaliceasca c. taietura) ce atitudine luati? a. b. c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum 1029. endocrinologice. stimularea sîngerarii locale. uneori este singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.1023. aplicarea de antiseptice. afectiuni alergice. soc hipovolemic b. nu prezinta importanta în prevenirea infectiilor cu cale de transmitere sanguina. c. utilizarea antibioticelor cu spectru larg de actiune.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. dezinfectante. bronhopneumonie. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c.Ce complicatii pot aparea într-o arsura întinsa? a. spalarea cu apa si sapun sau detergent.. c. b. clatirea cu apa. 1024. 1025 In cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutana. nou-nascuti. osteoporoza. hemoragie digestiva .. c.Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. b. întepatura. Incidenta infectiilor nosocomiale este crescuta în serviciile: a.

Care sunt conditiile unui bun bandaj? a.Titirca L. Medicala. intoxicatia centrilor nervosi cerebrali.Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. anul 1995.C.C. anul 1999 .F.Codul de etica si deontologie profesionala al asistentului medical .Mihailescu M . Cison Anul 2001 . 8.Legea nr. .2003 .Tehnica ingrijirii bolnavului (editia a VI a) Ed. escare. 984/1994 .Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura All Bucuresti.2004. urmata de confuzii. 578/30.Chirurgie pentru cadre medii . 6.Boli infectioase si epidemiologie . Viata Medicala Romaneasca 2003. Bucuresti 2001 . Bucuresti 1999.Editura medicala.Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995 Ord. Chiru. înfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitând provocarea de dureri b.c. Bocarnea . . Partea I. înfasarea se va face de la stânga la dreapta (celui care executa) c. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Urgente medico-chirugicale . 4. nr. Chiru si L. 2.Titirca L. Ministrului Sanatatii si Familiei nr.06. înfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul BIBLIOGRAFIE = ASISTENT MEDICAL GENERALIST = . G.privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. .Sinteze . paralizii 1030. 7. 307/2004 . a c c b c c b b . pierderi de cunostinta.Ed. 5. precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.Mozes C. 3. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos .. 1. Borundel . Bucuresti.Editura Medicala. . .

19. 21. 18. 23. 24. 27. 14. 31. 26. 13. 16. 25. 12. 17. 33. 10. 15. 22. 30. 20. 29.9. a b c b a c b a b b c a b c a c c b a a b c b b b . 11. 28. 32.

52. 41. 56. 53. 40. 42. 57. 37. 50. 58. 36. 38. a b a c a c b b b a b b b b a b b b c a a b a c c . 54. 51. 47. 55. 45.34. 44. 35. 43. 39. 48. 49. 46.

70. 61. 81. 75. 73. 79. 77. 63. 64. 78. 60. 82. 71. 66. 76. 72. 67. 83. 65. 74. 68.59. c a b a c b b c a b b c c a a b b b b b b a c a b . 62. 80. 69.

97. a 104. b 103. a 107. 86. 95. c 101. 91. 93. a . a a a a b b a c b c b c a b b c 100. 94. 98.84. a 106. 85. 89. 88. a 102. 99. 87. 92. b 108. a 105. 96. 90.

b 129. b 132. a 115. a 128. a 118.109. a 130. a 114. b 131. a 116. b 126. c . b 111. a 124. b 123. a 110. b 117. a 120. a 119. a 113. a 127. b 125. a 112. b 133. b 121. a 122.

b 135. a 142. a 144. b 157. b 140. a 143. c 139. c . b 137. a 141. a 158. c 154. a 149. b 147. c 146. c 155. c 151. c 156. b 136. b 145. b 153. b 148. a 152. a 138. b 150.134.

c 168.159. a 172. c 179. c 166. b 180. a 167. a 164. b . b 174. a 160. c 175. a 169. a 178. a 161. b 183. b 182. b 171. b 162. b 176. a 173. c 177. b 170. c 181. c 163. b 165.

a 193. c 196. a 205. a 190. a 187. b . c 195. b 202. a 207. a 199. b 191. b 189. b 200. a 208. a 197. a 201.184. c 192. c 186. a 194. b 204. c 198. a 185. a 188. c 206. a 203.

b 214. b 216. b 217. b 227. c 224. b 230.209. b 220. c 225. a 211. b 218. a 219. a . b 223. a 213. c 222. c 221. b 228. a 232. a 226. a 233. a 210. b 212. a 231. c 229. b 215.

b 258. a 250. b 257. b 255. a 235. a 254. a . b 252. b 256. b 249. b 240. a 244. b 237. a 236. b 246. c 251. a 245. a 242. b 248. b 247. c 241.234. a 239. a 243. b 238. c 253.

c 268. a 260. a 269. c 281. a 267. c 283. a .259. a 262. c 275. c 276. a 261. c 272. c 280. a 277. c 270. c 266. c 282. a 265. b 279. c 263. a 278. a 271. a 264. c 274. a 273.

b . a 305. a 301. c 287. b 290. a 298. a 307. a 291. a 295. c 294. b 302. b 285. c 303. a 296. a 288. a 308. a 293. a 297. a 306. a 286. c 289.284. c 304. b 292. a 300. a 299.

b 319. a 318. a 326. a 315. b 331. b 332. a 330. a 317. a 324.309. a 327. a 310. a 333. b 328. b 314. a 312. b 311. c 320. b 322. a 321. c 323. a 325. b 313. c . b 329. a 316.

b 337. a 353. a 348. b 355.334. a 352. b 343. a 356. a 346. b 335. c 347. a 341. b 358. a 351. c 357. c 345. a 339. a 342. c 349. a 354. c 336. a 338. b 350. a 344. a 340. a .

a 364. b . b 374. a 370. b 379. a 368. b 381. a 362. b 377. b 376. a 373. c 365.359. b 382. c 367. b 378. a 361. b 369. b 383. a 372. a 366. b 375. a 380. a 360. b 371. b 363.

a 387. a 386. b 385. b 392. c 401. b 405. b 388. a 408.384. a 403. a 400. c . a 399. c 396. c 404. b 398. b 395. c 402. a 406. c 391. c 390. b 407. c 389. a 394. b 397. c 393.

c 418. a 424. a 421. a . b 422. b 413. c 410. b 430. c 429. b 428.409. a 432. b 423. b 414. c 431. a 420. b 411. c 412. b 415. c 417. a 433. c 427. a 425. a 419. a 426. c 416.

c 446. a 435. a 451. c 440. b 454. a 458. a . a 449. c 447. c 442. c 457. b 455. c 456. a 452. a 441. c 439.434. a 445. a 443. c 453. a 448. c 444. b 450. a 436. b 437. b 438.

c 461. a. c 462. c 473. b.b. b 477. c 476. c 483. a. b 464. b. a. a. b. c 478. c 474. b 480. a. b 481. b 468. a. b 460. c 465. c 463. a.459. a. c 475. a. a. c 467. a. b 470. c 469. a. a. c 466. a. b 472. b 471. b. a. c . a. a. b 482. a. b 479.

c 489. c 490. c 506. a. a. a. c 493a.a. b. b 504. b 508. b 495.a. b .a.a.b. b 485. a. a. b 497. a. b 507.484. c 486. a. c 502. b. b. b 500 b. b 491. c 503. c 501 a. b 492. c 487. b 494a. b 499 a. c 496. a.a. a. c 505. a. c 498.a. c 488.

a. a.a.c 518.b 522. a.a. b 510. b. b 517.b 521. a.c 520.a. b 516. b 514.c 532 b. a. c 511.c 529 a.b .a. a. a.c 530.c 527.c 533 a.b 519. a. b 515.c 526.a. c 513. a.b 524. a. a. b. b 512.c 528.509.b 523 a. a.b 531 a.c 525. a.

a. b.c 541 a.c 538.c 545.c 537 b.b 554.c 542.534. a. a.c 544 b.b 551 a. a. a.c 547 b. a.b 543 b. a.c 539.c 555.c 536 a. b. a.c 548. a. b.a.b 553.c 535.b 558 b.c 540 b.c 557 a.b 556.c 550. a.c .b 552.c 546.b 549 b.

a.c 580.a.c 567.b 565a.b 577.b 564.b 571.a.. a.b 576 a.a..b.a.c .b.c 582. b 562. a. b. a.b 572.c 566.a.b 583.b 581.b 563 a.c 575.b 574.a.c 560 b.c 570.b 579. a.b 569 a.a.a.c 561.b 573.c 568.a.559.b 578. b.a. a.

.c 603.b 601.c 591.c 598. a.b 595.c 585.a.a.a. a.b 606.b 604 a.b 594..b.b 589.a.b 605.c 597.ab 592a.a.a.b 587.b 588.b 600.a.a.a.b 590.a..a.b 593.b 607 a .b.a. a. b.c 596.b 608.a.b 586.a.b .b 602.b 599. a.584.

b.b 616 a.b 610.a.b 612. 618. b 613. a.a.609.b . a. a. b. a. c.c . 624. a. 629 b. c. 633 a . c. a. a.a.c. 630 b.b 620 a. 628. a.b 611 a.b.b. 627.b 621 a.b 619.b 617 a.a.a. 623. a. 622. b .b 614.b 615. a. b . 632. 625 a.b . 626 a. 631. c.

b 654.a.b..a.b.b 650.634 a.c 641 a.a.a.c 648 a.b 642 a.b 653.a.a. a.b .c 638 a.b 636 a.c 655.c 656.c 651 a.a.b 647a.b 643 a.b 637a.c 657.b 644.b 652 a.a.c 658.b 645.b 639.b 640.b 635.c 649.a.b 646 a.a.

a.b . a..b 667.a.a.a.b 683.a.b 681. b 671 .b 676.a.c 673 .a.c 660.c 662.b 665.a.b 672.b 674 a.b 678 a b 679.b 675 a.b 682.b 663 a. a.b 680.a.b 669ab 670 a.b 666 a.c 661.a.a.b 668. b.b 677 a.a.659 b.b 664.

b 707 a.b 685.c 695.a. a. a.b 686 .a.b 704a. a.b 698.a.b 694.a.b .b 701. a.b 702a.684.b 687 a.c 693. b. 699.a.c 706.c 705 b.b 703.a.c 692 .a.a.a.c 689 b.c. c 697.c 688.c 708 a.c 690.a.b 691 b.c 696.c 700 a. a.

.c 724 .a.b.b.c 720.c 713 a.a.b 731.a.b 723. a.b 719.b 732.b 730.c 711. a.b 733 a. a.c 721 a.a.b 722.b 712 a.a.c 714.c 710.709 b.b .c 727 a.b 726.c 718 a.b 729 a.a.b 725.a.c 715. a.c 716 b.c 728..a.a.c 717 b.

b 754.b 750.c 752 .a. a.c 753.b.734 a.a.c 743.a.b 740a.c 745..a.b 756.b 741 .a.c 737 a.a. b.b 735.b .a.a.b 747 .a.b 736..b 739 a.b 744.c 738.c 749 a..a.c 751 .b.b 755.. a..c 748.a.c 742. a.a.b 746.

c 762.b 767 a.b 776 .b 773 ..b 779 a.a. a..b 766.c 768 .b 759b.c 764 .b 772 .c 771 .757. .c 758 .a..c 777 .a.:a.a.a. a.c 769 b.b 774 .b.b.b 775. a. ab .b 780 .c 778 .a. b.c 781 ...b 761 b..b.b. a.b.c 763.a.c 760 a.c 770 .b 765.

a. a. b.a.c 795.b 790 . a.b 804 .b 792 a.b 798. a.c 805 a.c 785.b 791 a. a.b.b 793 . a.b 801.b 789.b 799 .a.b 797 .b 806.b 787. a. b..c 802. a.b 794 .a.b 800 .b.b 783 a.b.c 796. a.c . a. b.c 786.782 . a.c 803 .c 788. b.b 784.

a.c 822 .b 826 .a.bc 812.b 817 .a.b 818 a.ab 814 .a.c 810 .a.c .a.c 808 .b.c 819 a.c 828.b 830 .c 829 .b 824 .c 809 .a.c 825 a.b 821 a.ab 811 .807 .ab 813 .a.b 820 . bc 815 bc 816 .c 827 b.a.b.c 823 a.a.a.b 831 .

a.c 855 . b.c 841 b. b.c 854.c 850 .c 837.832 .a.c 833 .b 836.b 851 a.a.c 856 b.c 835 a.c .a.c 838 a.c 848 .b.c 846 .a.b.c 842.c 844 b.c 849 .b 853 .a.b 852 .b 839 a. ac 834 b.c 845 b.b.b 843b.c 840 b. a.c 847 a.

b 863 b.b 877.c 872 bc 873.c 859 a.b 869 a .ab 880 .c 879 .c 875 .b.c 865 a. b.857 .c 866 a.b .c 864 b.c 860 .b. a.b.b. a. a. b.a.c 871 a.c 861.c 858 a.c 881.c 862 a. c 874 .c 867.c 878 a.c 876 .a.b 870 .c 868 a.a.

. a. b. b. 892 .c 903 b. b.c.b. 896 a.a.c 888 . a. 900 .b. 902. a.c 886 . c 894 a b 895 .b 883.c. c.b. 905 a. c.c 884 . a.b 891 . c. b.c.c 889 . 906 b. .c 887 . b. 901 .b. 897. 904 a.a.b 890 a. b.882 a.c.c 885. c.b.a. 898 a. c 893 .b 899 . b.

b 923 a.b 930.b.c 929 .b 920.907 a. a.a.b 918 b.c 909 . a.a. a. a.c 928 b. a.c .b 922 a.c 921. b 914.c 931 a.c 919 a.c 924 a.c 917.b 916.c 925. b 911.a.b 910 . 908 b.c 926 a b 927 b.a. a.c 915 a.c 913 a.a. c.b 912 .

a. a. a.c 942 .a.a.a.b.a.b 948. a.a.b.b 941 .b 954 a.c .b 933.b 950.c 949.a.a.b 953 .c 935.c 937 a.b.a.a.c 939.c 936 .c 956 .c 944.c 940 a.932 a. b.a.b 938.c 943 .b.b 934 .c 945 a.b 947 . a.c 952.b 946.c 955 . 951 b.

b 960 .a.b .c 970 .b 974 a.a.b 976 a.a.c 969.b 981.c 973 a.a.957 a. a.b 975. b.b 966 a.c 962.b 979.a.a.c 963. b.b 967 b.b 980 a.b 958 .b 961 b.c 978 a. a.c 968 b. a. a.b 964 a.b 972 a. a.b 971.b 977.b 965 .c 959 .

b 993.a.b 1001 a.b 994.b 992.c .982.c 1005 b.b 987. a.c 983 b.a.a.c 991 a. a.c 1003 b.c 1006 a. a.b 1000.a.b 990 b.b 999.c 988.c 984 a.a.a.b 996. b.c 986. a.c 1004 a.c 995.b 985.b 998. a. a.b 989.b. a.c 1002 .b 997 a.

a.b . a. a.a. a.c 1022. b 1011.b 1027. a. b. 1015.c 1009 .c 1020.c 1012. a.a.1007 a.b 1019 .a.c 1014.b.c 1010.c 1016 a.a.c 1017.b.c 1021.c 1025.c 1030. b. a.c.c 1008.b 1023.a.b 1028 a. b.a.b 1029.b 1024 .b 1018 a.b 1013 . a.c 1026.a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful