Sunteți pe pagina 1din 9

MANAGEMENTUL CALITII TOTALE Managementul calitii totale este o strategie organizaional fundamentat pe ideea c performana n atingerea unei caliti

superioare este realizat doar prin implicarea cu perseveren a intregii organizaii n procese de mbuntire permanent. Obiectivul este creterea eficienei i eficacitii n satisfacerea clienilor. Conceptul de management al calitii totale (Total Quality Management - TQM) a fost propus de Dr. Edwards Deming n 1940 dar utilizarea lui a nceput n 1985 odat cu preluarea de ctre americani a unor principii de lucru din industria japonez: Concentrarea pe procesele de mbuntire permanent, astfel nct procesele s fie vizibile, repetabile i msurabile (Kaizen) Concentrarea pe analizarea i eliminarea efectelor nedorite ale proceselor de producie (Atarimae Hinshitsu) Examinarea modului prin care utilizatorii folosesc produsele n scopul mbuntirii produsului (Kansei) Extinderea preocuprilor manageriale dincolo de produs (Miryokuteki Hinshisu) Elementele definitorii din Managementul Calitii Totale sunt: mbuntire permanent i la nivelul ntregii organizaii iar toate procesele implicate accentueaz bucla de feed-back. Managementul calitii totale presupune printre altele i o lupt permanent pentru a se obine 0 defecte. Dar oare pn unde se poate ajunge cu rigorile privind calitatea ? Toate documentele europene considera eficienta si calitatea educatie drept premise fundamentale ale coeziunii sociale, ale cetateniei active, ale cresterii economice si ale dezvoltarii umane n vederea tranzitiei spre o societate a cunoasterii. Cele doua procese majore de reforma initiate de Ministerul Educatiei si Cercetarii n domeniul nvatamntului preuniversitar, descentralizarea si managementul calitatii, sunt perfect compatibile si convergente cu directiile europene de reforma a sistemelor de educatie si formare profesionala n vederea atingerii obiectivelor fundamentale ale "Procesului Lisabona".

Ca atare, pentru a nu introduce n sistem un sistem dublu de principii, standarde, metodologii si proceduri, managementul calitatii la nivel national cuprinde doua elemente fundamentale: asigurarea functionarii institutiilor de nvatamnt si asigurarea si managementului calitatii la nivel de institutie scolara si la nivel de sistem. a. Asigurarea functionarii institutiilor de nvatamnt. Dreptul la educatie, nscris n Constitutie, este realizat, n mare masura, prin garantarea accesului liber, nengradit, al fiecarei persoane la sistemul national de educatie si de formare profesionala. Pentru asigurarea acestui drept fundamental, fiecare institutie de nvatamnt va functiona pe baza unor standarde care sa ofere tuturor participantilor la educatie garantia ca educatia primita este conforma cu cerintele stabilite la nivel national. Ca urmare, standardele nationale vor fi unitare, vor aborda toate domeniile prevazute de lege si vor fi aplicate individual fiecarei unitati scolare. b. Managementul propriu-zis al calitatii este a doua dimensiune a sistemului national al calitatii. Daca n domeniul acreditarii institutionale, accentul se pune pe latura "obiectiva" a calitatii (anume, respectarea standardelor), n privinta calitatii latura "subiectiva" devine cel putin la fel de importanta. Aceasta deoarece, dincolo de orice prevederi legale, calitatea educatiei este produsa, generata, asigurata la nivelul relatiei educationale fundamentale, cea dintre profesor si elev dar ea este definita si constatata la nivelul beneficiarilor de educatie. Ca urmare, nu putem vorbi de asigurarea calitatii dect la nivelul scolii, pentru ca doar acolo se poate genera ncrederea participantilor la procesul educational ca rezultatele obtinute vor avea valoare pentru ei. ncrederea este o necesitate absoluta a unui sistem functional de management al calitatii, ntruct frica si nencrederea genereaza, de regula, date false. Ca atare, activitatea scolara centrata pe calitate trebuie sa fie motivata intrinsec, pe baza unor principii, concepte si reprezentari comune, deci pe baza unei culturi comune a calitatii. Rolurile diferitilor actori si institutii n managementul si asigurarea calitatii . Cadrele didactice contribuie la asigurarea calitatii, prin: pregatire continua; adecvare la nevoile elevilor si ale comunitatii;

activitate didactica n conformitate cu documentele normative si bazata pe o metodologie centrata pe elev; nvatare continua, dezvoltare profesionala si personala; evaluare si autoevaluare. Elevii contribuie la asigurarea calitatii prin: nvatare continua; implicare activa si responsabila n propria educatie; participare la viata scolii. Parintii, autoritatile locale, comunitatea n general, contribuie la asigurarea calitatii prin: implicare activa si responsabila n viata scolii; participarea la conducerea unitatii scolare; asigurarea resurselor si conditiilor pentru o educatie de calitate. Conducerea scolii contribuie la asigurarea si managementul calitatii prin: asigurarea resurselor, bazei logistice si conditiilor pentru o educatie de calitate; asigurarea comunicarii interne si externe a institutiei scolare; conducerea proceselor de dezvoltare institutionala. Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii de la nivelul unitatii scolare contribuie la asigurarea si managementul calitatii prin: realizarea strategiei de evaluare si asigurare a calitatii; publicarea raportului anual de evaluare interna privind calitatea educatiei n organizatia respectiva naintarea catre conducerea institutiei scolare a propunerilor de mbunatatire a calitatii educatiei; cooperarea cu ceilalti actori implicati. Inspectoratele scolare judetene contribuie la managementul calitatii, prin:

controlul calitatii pe baza standardelor nationale, elaborate de ARACIP; monitorizarea implementarii politicilor si programelor nationale de reforma; implementarea programelor de mbunatatire a calitatii la nivel judetean; monitorizarea programelor de mbunatatire a calitatii la nivelului unitatilor scolare; ndrumarea si sprijinirea unitatilor scolare; asigurarea dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice. ARACIP contribuie la managementul calitatii prin: elaborarea si actualizarea periodica a standardelor, indicatorilor de performanta si a metodologiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii n nvatamntul preuniversitar; realizarea activitatii de evaluare externa si acreditare a furnizorilor de educatie; realizarea, mpreuna cu ISJ si directiile de resort din MEdC a activitatilor de monitorizare si control al calitatii; efectuarea, periodic, din 5 n 5 ani, a evaluarii organizatiilor furnizoare de educatie acreditate; publicarea rezultatelor evaluarilor externe; elaborarea unor manuale de evaluare interna a calitatii, diferentiate pe niveluri de nvatamnt /calificari, tipuri de organizatii furnizoare de educatie, tipuri de programe de studii; elaborarea, periodica, a unor analize de sistem si a unor recomandari asupra calitatii nvatamntului preuniversitar din Romnia. Insa, chiar daca se discuta foarte mult despre calitate, inclusiv n documente oficiale, chiar si o analiza sumara releva faptul ca nu exista un concept unitar al caltatii. Aceasta lipsa de unitate este cauzata de faptul ca nu se poate vorbi de o calitate a educatiei n sine, ci n functie de: vpromovate n societate si la nivelul organizatiei scolare; existente la nivel national, regional si local. _________, definita de factorii contextuali si situationali; s

____conceptului de calitate. Conceptul de calitate are o ncarcatura culturala si valorica evidenta. Calitatea, la nivelul cel mai general, nsemna nivelul de excelenta, valoare sau merit asociat unui anumit produs sau serviciu. n lege, calitatea este definita drept ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia prin care sunt ndeplinite asteptarile beneficiarilor precum si standardele de calitate. .Ea reprezint o component esenial a politicii de dezvoltare a competitivitii comunitii, un atribut intrinsec al oricrui obiect material sau imaterial care reflect gradul de adecvare le cerinele specificate sau implicite ale beneficiarului Ca urmare, calitatea este relativa la valorile promovate, concretizate prin asteptarile (explicite sau implicite) ale unor beneficiari clar identificati. De aceea, trecerea la un sistem national de management al calitati impune o constientizare si o explicitare a ceea ce nsemna calitate n toate domeniile vietii scolare. Ca urmare, va trebui sa definim foarte clar ce nseamna o scoala buna, un profesor bun, un director bun, un elev bun etc. Indiferent de continutul conceptului, evaluarea calitatii educatiei se face pe baza valorii adaugate, adica n functie de ceea ce scoala, educatia, adauga la zestrea de cunoastere, deprinderi, atitudini, competente generale existente deja la nivelul indivizilor, grupurilor si comunitatilor. Cu alte cuvinte, calitatea se refera la plusul nregistrat la nivelul rezultatelor generale ale scolii si n special la nivelul rezultatelor elevilor, prin derularea proceselor educationale dupa ce nlaturam influenta premiselor educationale factorii de context si factorii de intrare, mai ales resursele disponibile. Calitatea unei instituii de nvmnt(calitatea organizaional) este determinat de calitatea proceselor i de calitatea serviciilor educaionale oferite. La diferite trepte ale nvmntului, calitatea este perceput diferit. Profesorii i elevii cred c rezultatele la examene, la teste, la concursuri i olimpiade atest sau nu calitatea educaiei; alii consider c dotarea colilor ar determina calitatea. De asemenea, calitatea nvmntului s-ar putea raporta la nivelul satisfacerii cerinelor prinilor, n situaia n care acetia ar cunoate potenialul intelectual al copiilor i gradul de dezvoltare al societii. Calitatea n educaie presupune i puterea acesteia de difereniere, n funcie de

nivelul formrii,de nzestrarea intelectual a celor formai, de competenele cerute pe piaa muncii etc. Calitatea se poate obtine si n scolile care actioneaza n conditii grele iar efortul depus si rezultatele obtinute trebuie recunoscute si recompensate. Avnd n vedere ca producerea, generarea calitatii se realizeaza la nivelul relatiei educationale fundamentale, este de la sine nteles si faptul ca prima instanta de evaluare, de judecare a calitatii este scoala nsasi. Ca urmare, evaluarea interna a calitatii (autoevaluarea) este esentiala pentru orice sistem de management al calitatii. Activitatea asociat eliminrii produselor cu defecte se numete inspecia calitii, iar activitatea asociat deteciei i eliminrii produselor cu defecte i lurii msurilor corrective, reprezint controlul calitii. n sistemul romnesc de nvatamnt, inspecia colar este sistemul tipic de control al calitii__. n functie de o anumita tematica si anumite obiective, inspectorul identifica aspectele bune dar si, mai ales, ce anume nu merge cum ar trebui n scoala, semnalnd aceste aspecte si propunnd masuri corective. Introducerea sistemelor de control al calitatii nu duce ntotdeauna la rezultatele asteptate ntruct interventiile sunt oricum tardive si ulterioare aparitiei deficientelor. De aceea, cei interesati de calitate trebuie sa se intereseze n primul rnd de prevenirea paparitiei produselor cu defecte. Activitatea prin care calitate se genereaz, se produce, se creeaz, prevenind apariia produselor cu defecte se numete asigurarea calitii. Asigurarea calitatii este indisolubil legata de ncredere. Asigurarea calitatii cuprinde toate actiunile planificate si sistematic realizate care genereaza ncrederea ca un anumit produs sau serviciu va satisface cerintele de calitate. Conceptul de asigurare a calitatii s-a aplicat n primul rnd n economie, deci n organizatii care aveau ca prim scop profitul: sa produca si sa vnda ct mai mult, functionnd ntr-un mediu puternic concurential.Cu timpul, activitatea calitii a devenit preocupant i pentru alte domenii, inclusive pentru nvmnt.

Managementul total al calitii presupune utilizarea sistemic i sistematic a tuturor resurselor- n special umane- ale ntreprinderii/ organizaiei, pe ntreaga durat de via a produsului /serviciului, n scopul satisfacerii integrale a cerinelor clienilor, simultan cu ameliorarea rezultatelor economice. Esena managementului calitii totale este leadership-ul care asigur performana, calitatea i excelen, la toate nivelurile, cu scopul de a satisface clientul. Responsabilitatea nu este doar a directorului ci este una mprtit de toi angajaii. Standardul de calitate este perfect din prima , iar unitatea de msur zero defecte. Metoda folosit este prevenia, nu corecia i cultura organizaiei este una a mbuntirii continue. Astfel, aspiraia de a realiza produse de o calitate superioar a parcurs succesiv, n secolul XX, 4 etape: inspecia calitii controlul calitii asigurarea calitii managementul total al calitii

Adoptarea Legii calitatii reprezinta un pas absolut necesar pentru reforma educatiei. nseamna introducerea unor criterii clare de performanta, a evaluarii institutiilor si unitatilor de nvatamnt si a impunerii calitatii ca principiu de baza n nvatamntul romnesc. Sper doar sa avem si sustinerea tuturor parlamentarilor pentru ca aceste principii sa nceapa sa actioneze , a declarat ministrul Mihail Hardau. Acesta si-a exprimat speranta ca Legea calitatii si va produce efectele ncepnd chiar de la debutul urmatorului an scolar, respectiv universitar. Legea calitatii este, probabil, cel mai important act normativ dupa Legea nvatamntului, a adaugat ministrul Mihail Hardau. Legea privind asigurarea calitatii a fost retrimisa Parlamentului de catre presedintele Traian Basescu dupa ce aceasta nu a trecut de plenul Senatului. Legea calitatii face parte, alaturi de proiectele privind descentralizarea nvatamntului preuniversitar, realizarea campusurilor scolare, informatizarea scolilor, educatia timpurie, formarea continua etc., din pachetul de reforma a nvatamntului propus de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL CALITII, ASPECTE METODOLOGICE

TEORETICO

1.1. CONCEPTUL DE CALITATE: DEFINIIE, CARACTERISTICI 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. EVOLUIA CONCEPTULUI DE CALITATE SI MODALITI DE ACESTUIA CARACTERUL DINAMIC SI COMPLEX AL CALITII SISTEMUL CALITII: DEFINIIE, STRUCTUR MANAGEMENTUL CALITII: DEFINIIE, ACTIVITI SPECIFICE LOCUL I IMPORTANA MANAGEMENTULUI CALITII/ N EVOLUIA ORGANIZAIEI ORGANIZARE A

CALITII TOTALE