Curs 7.

19.04.2010

Reorientarea profesionala are loc in momentul in care persoana din diferite motive (insatisfactie profesionala, imosibilitatea unui loc de munca), decide sa-si abandoneze profesia, sa se pregateasca pentru o nouaprofesie si sa se realizeze professional. Deoarece momentul acesta are repercursiuni majore privind viitorul profesional, el reprezinta momentul deciziei. Orice decizie presupune mai multe componente, printre: care momentul sau etapa informatiilor, cunoaste ofertei de pe piata fortei de munca, cunosterea sau autocunoasterea persoanei in principalele abilitati sau aptitudini pe care le are, cunoasterea specifica unei profesi (profesiograma), dezvoltarea capacitatiilor de elaborarea unor planuri si strategi profesionale, analiza consecintelor alegerilor, luau in considerare a avantajelor si dezavantajelor (mediul muncii, mediul social). Toate aceste etape (orientarea scolata, orientarea profesionala, reorientarea profesionala), problemele care apar nu se realizeaza de la sine, de catre individ implicat, este necesar un ajutor calificat din partea unui specialist care este consilierul de orientare scolara si profesionala cu varianta consilierului vocational. Ca in orice alta forma de consiliere, decizia apartine persoanei conciliate ci nu consilierului. Rolul consilierului este de a sprijini individual in momente crusiale, de ai oferi informati, de a utilize aceste informati. Consilierul trebuie sa evalueze potentialul persoanei, sa o astiste in gasirea si trasarea unei cai profesionale porivita, atat pentru el cat si pentru societate. Consilierea cuprinde o serie de activitati printre care: testarea aptitudinilor speciale (profesionale) evaluarea psihologica a personalitatii, a motivatiilor a valorii. In general consilierul propune indrumarea unui individ spre o profesie, sau o familie de profesi, pentru care acesta dovedeste ca are inclinatie si aptitudini. Consilierul are o responsabilitate deosebita deoarece pe baza proiectiilor sale, persoana isi allege un drum in viata, isi construieste cariera. Consilierul vocational utilizeaza un instrumentar de psihodiagnozarea complexa, de aceia trebuie sa aiba o pregatire temeinica in psihologie. Consiliererul este ajutat de pedagogi, asistent social iar pentru detali profesionale se poate apela la ingineri, medici, economisti. Sillaney spune obiectul consilieri este si acela de a da informati cu privire la piata muncii, locuri de munca disponibile, dinamica regionala sau locala a profesiei. Formarea profesionala presupune si pregatirea profofesionala pe tot parcursul vietii active chiar si dupa pensionare. Daca se accepta caracterul de continuitate a formarii profesionale aceleasi atributi trebuie associate si orientarii profesionale, care precede in mod logic orice decizie privind cariera. Teoria lui Holland elaborata in 1959, conceptele si consecintele practice au fost practice assimilate si au devenit elemente de baza. Validitatea teoriei este data de rezultatele empirice si de rezultatele cercetarilor cu acest obiectiv. Este o teorie structurala deoarece incearca sa informeze despre oameni si ocupatia si este interactiva, deoarece considera comportamentul uman si cariera ca fiind rezultatul interactiuni dintre oameni si cariera. Are trei idei de baza: persoana si mediile de munca pot fi categorizate in sase tipuri (realist, investigative, artistic, social, entreprenorial, practice, conventional). persoana tinde sa caute medii de munca ce le vor permite implementarea caracteristicile persoanei lor. comportament optiunea vocationala stabilita vocational, obtiunea educationala si performanta sa comportamentala, comportamentul social, succesibilitatea la influienta este rezultatul interactiuni dintre tipurile de personalitate si mesiu, la acestea idei de baza se adauga ipoteza ca

consistenta, diferentiere si si profilele sociale legate de structura si congruienta dintre tipurile de personalitate si mediu. Caracteristicile tipurilor. Holland incearca o descriere empirica pentru a face valida, validitatea acestora. 1. Tipul realist (R) se caracterizeaza prin trandrete de a se indrepta spre acele activitati care presupune manipularea obiectelor si instrumentelor, poseda aptitudini mecanice, tehnice si este satisfacuta de acelea medi profesionale care necesita un nivel optim a acestor aptitudini. 2. Tipul investigativ (I) aptitudine , apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diferite forme si in cele mai deosebite forme (biolog, etc) are abilitat matematice si stiintifice si prefera sa lucreze singur pentru rezolvarea problemelor. 3. Tipul artistic (A) manifesta atractie pentru activitate mai putin structurata, care presupune o rezolvare creative si ofera posibilitate de autoexpresie. Persoanele artistice sunt dotate cu empatie. 4. Tipul social (S) este interesat de activitati care implica relationare interpersonala, prefera sa ajute oameni sa-si resolve problemele, sau sa invete diverse lucruri, decat sa realizeze activitatati ce implica unelte, masini. 5. Tipul intreprinzator (E) prefere sa lucreze in echipa in primul rand, cu scopul de a o conduce, evita activitatiile stiintifice, sau domeniile care implica o munca foarte dificila, le prefer ape acelea care pun in valoare abilitatii manageriale. 6. Tipul conventional (C) se indreapta spre activitati care se caracterzeaza prin manipulare sistematica si ordonata a unor obiecte intr-un cadrudefinit, are abilitati secretariale si matematice care il fac potrivit pentru activitati administrative. Tipul conventional reuseste sa se adapteze cu dificultate la situatia cu grad mare de abiguitate si care nu au cerinte clare. Caracteristicile tipurilor Tipuri Realist Activitatii Abilitatii Valori -operare cu -ingeniozitate, -traditii, realism, echipamente, folosirea tehnica, dexterita simt practic uneltelor te, coordonare constructie, fizica reparatie Investigativ -stiinta, teorii, -munca de laborator -matematica scris, -independenta, idei, date rezolvare de analiza curiozitate, probleme, abstracte, invatare cercetare Artistic -cauta -compozitie -creativitate, -frumusete, exprimare musical, scris, arta talent musical, originalitate, vizuala expresivitate independenta, artistica imaginatie Social -pentru oameni, -predare, consiliere, -comunicare, -cooperare munca in echipa, suport social abilitati verbale, generozitate, servicii comunitare ascultare, servici in bunastarea intelegere, favoarea celorlalti oamenilor orientare Intreprinzator -afaceri, politica, -vanzare, -verbale, de ai -asumarea coonducere management, motive si Riscului, statutul influienta negociere directiona pe social, competitie ceilalti Conventional -organizare, date -organizare, operare -matematica, pe -acuratete, finale calculator, aplicarea analiza datelor, stabilitate, unor proceduri inregistrarea eficienta Interese -masini, unelte, aer liber

informatiilor Curs 8. 26. 04.2010

Datele experimentale i empirice au arta c nu exist tip pur. Pentru stabilirea profilului se merge n ordine descresctoare de la tipul dominant spre cea mai redus. Intervenia se ntemeiaz pe msurtorile referitoare la tipul de personalitate obinute prin utilizarea unui inventarele interese. Unui individ corespund unul, dou sau toate cele ase tipuri de personalitate. Profilul obinut prin ierarhizarea tipurilor pentru o persoan, dat de scorurile msurtorilor se numete subtip" i red codul ntreg pentru toate tipurile. In mod curent, totui, n evaluare i intervenie sunt folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut n general sub numele de codul lui Holland, permite nelegerea personalitii individului. Pentru a nelege codul, Holland definete patru indicatori sau semne de diagnostic: Congruena: acest indicator reflect gradul de potrivire dintre personalitatea individului i mediul su de munc. Cel mai nalt nivel de congruen va fi dac respectivul cod de trei litere al personalitii este aceiai, n privina coninutului i al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munc n care respectivul individ dorete s intre. Indicatorii cu congruen nalt au drept rezultat o alegere stabil a profesiei, rezultate bune n aceasta i un grad nalt de satisfacie. Consecvena: aceasta este msura coerenei interne a punctajelor obinute de o persoan. Consecvena se calculeaz prin examinarea poziiei primelor dou litere ale codului lui Holiand de pe hexagon. Cu ct este mai apropiat poziia pe hexagon, cu att codul este mai consecvent. Subtipurile cu coduri adiacente sunt consecvente (de ex., convenional i ntreprinztor). Se consider a fi tipuri inconsecvente cele care sunt situate fa n fa unul cu cellalt (de exemplu, realist i sociabil). Claritatea scopurilor unui individ i percepia lui despre sine, care sunt definitorii pentru decizia n alegerea carierei, sunt direct proporionale cu tipui Holiand. Un tip consecvent va avea scopuri mai clare i o percepie despre sine mai limpede dect un tip inconsecvent. Pentru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai uoar. Diferenierea: aceasta msoar cristalizarea intereselor i a profilului individului. Diferenierea este definit astfel: punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic al celor trei punctaje reprezentate de codul de trei litere. Diferenierea cea mai mare (punctaj mare) se constat atunci cnd se gsete un grad nalt de conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o difereniere sczut se va constata n cazul unui profil plat, cu punctaje relativ identice la toate trei tipurile. Un tip difereniat, va avea scopuri mult mai clare i o percepie despre sine mai bine cristalizat dect tipul nedifereniat. Alegerea carierei va fi mai uoar pentru tipul difereniat dect pentru cel nedifereniat i aceste alegeri vor fi mai stabile. Identitatea: reflect claritatea scopurilor, intereselor i talentelor unei persoane. Este legat de difereniere i de consecven. Aceast teorie se bucur de mult popularitate printre practicieni mai ales n America de Nord. Faptul se datoreaz n primul rnd .simplicitii i claritii utilizrii acesteia .existenei materialului de testare i disponibilitii materialelor de referin care fac posibil autoevaluarea. Clienii i consilierii au sentimentul c prin completarea unui simplu chestionar neleg totul, ca apartenena la un anumit tip i va face s gseasc ntr-un moment crucial al schimbrii -csua" cu cele mai potrivite locuri de munc" sau funcii". Aplicaii ale teoriei:

- n asistarea carierei (orientarea spre carier, dezvoltarea carierei, selecie, plasament, workshopuri); - pe baza teoriei i inventarelor consilierii pot s calculeze scoruri de interes, s fac predicii asupra familiei de ocupaii congruente cu personalitatea consiliatului; - s identifice surse de insatisfacie la prezentul loc de munc; - identificarea unor locuri de munc compatibile cu persoana; - identificarea persoanei a crei profil sugereaz nevoia de asisten n carier; - identificarea modalitilor de exprimare a emoiilor. Alte teorii n curs pag. 112. Paradigme i tehnici de consiliere: 1. consilierea centrat pe persoan(C. Roger) 2. elemente de consiliere gestaltist(Peris) 3. elemente de consiliere psihodinamic(Feud) 4. analiza tranzacional(Bern) 5. terapia relaional afectiv(Ellis) 6. paradigma cognitiv comportamental.