IGIENA reprezinta stiinta sau ramura stiintelor medicale care se ocupa cu pastrarea si promovarea sanatatii.

SANATATEA recunoaste mai multe definitii dar poate cea mai buna este cea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii(O.M.S.) care afirma ca Sanatatea este integritatea fizica, psihica si sociala a individualului si colectivitatilor. Din aceasta definitie se poate vedea ca Sanatatea nu este echivalenta cu lipsa de boala sau infirmitate ci mai mult decat atat; sanatatea este o notiune tridimensionala atat fizica cat si mintala si sociala. Sanatatea nu se adreseaza numai individului ci si poate mai curand colectivitatii, ea imbracand astfel alaturi de caracterul sau biologic si un caracter social pronuntat. In timp ce medicina, in acceptia ei veche, se ocupa in primul rand de studiul bolilor si ingrijirea bolnavilor, igiena acorda prima atentie omului sanatos. In ultimele decenii, aceste limite se sterg mereu mai mult, medicina considerandu-se, in intregul ei avand ca obiectiv atat asistenta necesara bolnavilor, cat si prevenirea imbolnavirii celor sanatosi. Igiena studiaza legaturile si interactiunea dintre colectivitatea umana si mediu, influenta diferitilor factori ai mediului extern asupra starii de sanatate a populatiei. Totodata, intemeindu-se pe rezultatele cercetarilor stiintifice, igiena elaboreaza normele si masurile igienico-sanitare menite sa asigure conditii favorabile pastrarii si dezvoltarii sanatatii. Din cele mai indepartate timpuri, oamenii au incercat sa stabileasca relatii intre starea de sanatate si unii factori ai ambiantei lor. Pornind de la experienta lor zilnica de viata, ei au stabilit diferite reguli de conduita igienica. Pentru a le da autoritatea necesara, preotii impleteau de obicei aceste norme de conduita igienica cu credintele si preceptele religioase. Marele medic al Greciei antice, Hippocrat, a fost primul care a elaborate o lucrare stiintifica de igiena, intitulata Despre aer, apa, locuri. Treptat- de-a lungul secolelor- o data cu progresul civilizatiei si al stiintei, igiena, ca si stiintele medicale in general, s-a dezvoltat puternic, descoperindu-se rand pe rand diferiti factori microbieni, alimentari, climatici etc., care provoaca sau favorixeaxa imbolnavirile. Si in tara noastra, incepand din a doua jumatate a secolului trecut, savanti de renume ca Iacob Felix, intemeietorul igienei in Romania, Victor Babes, Carol Davila, Ion Cantacuzino si altii au adus o contributie importanta la dezvoltarea igienei in tara noastra si chiar pe plan mondial.

Igiena muncii intelectuale

Igiena muncii intelectuale ramur a igienei muncii care studiaz particularitile activitii intelectuale, aciunea ei asupra organismului, elaboreaz msuri de ocrotire a sntii i de sporire a productivitii muncii. n condiiile progresului tehnico-tiinific volumul de informaie crete permanent. nsuirea acestei informaii i dezvoltarea ideilor noi cer o considerabil intensificare a activitii intelectuale. Munca intelectual cuprinde diverse genuri de activitate, n care predomin participarea sistemului nervos central. S-a constatat c munca intelectual include parial i un component al muncii fizice (meninerea corpului ntr-o poziie anumit, micri voluntare i involuntare). Mecanizarea i automatizarea proceselor de producie condiioneaz schimbri

considerabile n coninutul muncii. n acest fel devin importante varietile de munc intelectual a operatorilor i a personalului de conducere. Controlul procesului de producie necesit o calificare nalt a muncitorilor. n timpul muncii intelectuale au loc modificri ale metabolismului, pulsului (devine mai rar), tensiunii arteriale (poate s creasc), respiraiei (se intensific). Munca intelectual intens i neraional organizat poate fi urmat de oboseal i surmenaj, de aceea ea trebuie nceput zilnic la acelai timp, oferind totodat organismului o perioad de includere treptat n lucru. Numai dup aceast perioad capacitatea de munc ajunge la valoarea ei maxim. Este deosebit de important planificarea muncii. Problemele complicate se rezolv la nceputul zilei de lucru. n decursul zilei de munc, n afar de pauza pentru masa de prnz, se recomand pauze de 510 min. pentru gimnastica de producie . a. Este necesar, de asemenea, odihna activ att dup ziua de lucru, ct i n zilele de odihn i n timpul concediului. Un rol important se acord exerciiilor fizice, sportului, muncii fizice n gospodrie, practicnd totodat i astfel de forme de odihn, ca vizionarea filmelor, frecventarea teatrelor, audierea muzicii, lectura artistic. Paralel cu regimul raional de lucru i de odihn pentru organizarea muncii intelectuale au o mare importan i condiiile de lucru. Iluminarea insuficient, zgomotul, aerul impurificat contribuie la obosire i chiar la surmenag. Din aceste considerente camerele de lucru trebuie s fie spaioase, amenagate cu gust i aerisite sistematic. Locul de munc comod, scaunul cu speteaz i sprigin pentru bra. Pe mas se va menine permanent o ordine exemplar. Toate obiectele necesare pentru lucru se vor aranga n aa fel, ca s fie mereu la ndemn. Randamentul muncii va fi mai mare dac va exista o atmosfera psihologic binevoitoare i favorabil att n colectiv, ct i n familie. Asupra capacitii de munc are o aciune duntoare consumul buturilor alcoolice i abuzul subsatnelor tonizante (cai tare, cafea), care pe o perioad scurt pot avea un efect pozitiv, n schimb, ns, survin foarte curnd oboseala, insomnia, nervozitatea, scderea ateniei.