1.PROCESELE DE TRATARE A DESEURILOR SOLIDE 1.

1PROCESE GENERALE Tratarea deseurilor solide consta din colectare , transport, tratare intermediara si eliminare finala incluzand recuperarea resursei la diferite stadii. Optiuni variate sunt dezvoltate pentru tratarea intermediara pentru a reduce volumul deseurilor in conditii sanitare odata cu recuperarea resurselor. Fig. 1-11 Cursul Tipic a Proceselor de tratare a Deseurilor Solide. Incinerarea este in cea mai mare parte practicata in Japonia unde aproximimativ 75% din totalul deseurilor sunt tratate prin posibilitati de incinerare.Compostarea este una din cele mai prietenoase optiuni pentru mediu pentru a furniza reciclarea materialului organic la sol pentru agricultura.Halda este totdeauna metoda de eliminare finala, in timp ce aplicarea haldei sanitare sub management corespunzator este acum conditia esentiala pentru a interfera cu cerintele sociale .Fig 1-11 arata un curs general tipic a proceselor de tratare a deseurilor solide municipale. 1.2. COLECTARE SI TRANSPORT Managementul deserurilor solide municipale incepe cu colectarea si tranportul pentru a proiecta posibilitatile de tratare. In majoritatea cazurilor , locuitorilor li se cere sa scoata deseurile lor gospodaresti intr-o maniera organizata la un loc si timp indicate intr-o saptamana. Majoritatea municipalitatiilor promulga colectarea separata in care rezidentiilor li se cere sa sorteze deseurile in grupe astfel ca si combustibili, sticla si metale pentru afi reciclate , deseuri voluminoase, etc. Containerele sunt uneori folosite pentru a primi deseuri astfel sortate.Vagonete usoare cu mecanisme de compactare si depozitare sunt in majoritate folosite pentru colectarea in diferite locuri. Sistemele de colectare prin conducte sunt dezvoltate in anumite locatii rezidentiale si pe areale de afaceri ,unde vehicule cu aparate vacuum sunt folosite pentru a colecta periodic deseurile depozitate. Colectarea deseurilor solide si tranportul cu vehicule la mijloacele de tratare intermediara sau la locatia de eliminare finala, orsicum, depozitele de transfer sunt adesea furnizate pentru transferul efficient la facilitatile de tr 959w2215j atare prin vagoane mari sau vapoare. Statia de transfer este adesea echipata cu posibilitati de clasificare, deseuri sortate direct ,posibilitati de tratare corespunzatoare. Trebuie sa fie notat ca in general 70% pana la 80% din costurile managementului deseurilor minicipale sunt cheltuite pe colectare si transport. Deseurile solide industriale pentru a fi descarcate sunt in majoritate colectate si eliminate de catre antreprenori avizati din regiunile industrializate.Intreprinderile mici pot descarca deseurile lor la gospodaria publica cand deseurile nu sunt clasificate ca deseuri industriale. Cantitatile crescute de deseuri din birouri si sectoare comerciale se impun ca o sarcina in managementul deseurilor municipale in special in marile orase. 1.3. CLASIFICAREA SI COMPOSTAREA DESEURILOR Compostarea este una din metodele convenabile pentru a recupera materialele folositoare din deseurile solide,intre timp materialele compostate pot fi aplicate ca ingrasamant organic pentru ferme.Pentru procesarea varietatilor de deseuri solide in compost este necesar sa se clasifice si sa se pulverizeze deseurile in forma corespunzatoare.Diferite tipuri de clasificatoare s-au dezvoltat;printre ele tipul de toba rotativa dupa cum este aratat in Fig.1-12,este un model reprezentativ folosit cu success.Masina poate clasifica deseurile solide in doua sau trei grupe, in timp ce le pulverizeaza, este numit "Clasificator de Pulverizare Selectiv".

Fig. 1-12 Clasificatorul de pulverizare a Deseurilor Compostarea descompune si stabilizeaza substantele organice prin fermentare aeroba efectuata de microorganisme. Raportul carbon-azot cunoscut ca raportul C/N, si continutul de umiditate sunt factori critici in fermentarea aeroba.Raportul C/N initial se intinde intre 30/1 la 35/1,peste 40/1 cerand timp de descompunere crescut si sub 30/1 rezultand in pierderi excesive de azot.In mod obisnuit, in cazul gunoiului din bucatarii,raportul C/N este intre 30/1 la 35/1, dar deseurile descarcate din birouri, astfel ca hartia si plasticile au un raport C/N peste 40/1 si nu este de dorit pentru compostare. Pentru procese aerobe eficiente continutul de umiditate trebuie sa fie in intervalul de 20% la 60%.Un continut mic de apa opreste actiunea biochimica pentru fermentare si un continut mare cauzeaza o conditie anaeroba rezultand intr-o cadere a temperaturii si generarea de mirosuri dezagreabile. O instalatie de compostare trebuie sa permita o fermentare suficienta intr-un timp scurt, in timp ce se impiedica poluarea secundara a mediului astfel ca mirosurile neplacute.Pentru a accelera procesele de fermentare, un echipament de agitare corespunzator este furnizat pentru a pulveriza stocul de alimentare si a mentine suprafetele aerate. Fig. 1-13 arata un fermentor orizontal cu palete cu cursa circulara.Fermentatoarele cu Palete Multiplex,dupa cum e aratat in Fig.1-14,sunt adesea folosite pentru compostarea namolului, fiind dorite unde spatiul pentru instalatii este limitat ca in arealele urbane.

Fig. 1-13 Fermentor orizontal cu palete cu cursa circulara

Fig. 1-14 Fermentator cu palete multiplex Pentru o instalatie de compostare completa procesele necesare sunt integrate inainte si dupa un spatiu de fermentare sau un fermentator ca in fig.1-15. Aplicarea compostului pe terenurile fermelor atrage atentia la productivitate mai mare a recoltei comun sectoarelor agricole si forestiere. Compostul contine nutrienti indispensabili pentru instalatii astfel ca azot, acid fosforic si potasiu sub forma de humus stabil, in timp ce e folositor pentru a imbunatati structurile solului furnizand un mediu favorabil pentru cresterea radacinilor.

Fig.1-15 Exemplul unei Instalatii de Compostare Completa Facilitatile de compostare au fost adesea construite in spatii suburbane obtinand avantaj din colectarea materialului organic brut si distribuirea produselor finite.Namolul produs in instalatiile de tratare a apelor uzate menajere este de asemenea compostat in unele regiuni pentru reciclare. Prin urmare, datorita nereusitelor pentru pre tratarea materialelor brute si mai curand a suprafetelor mari pentr instalatii si timpul de procesare cerut, compostarea ocupa numai o portiune mica din totalul managementului deseurilor solide in tarile dezvoltate.

1.4 INCINERAREA Unul din procesele majore pentru a elimina deseurile solide este de a le incinera prin arzatoare pentru a reduce eficient volumul lor si a stabiliza substantele organice.Incinerarea este adoptata de preferinta in acele spatii cu mici posibilitati de teren pentru halde astfel ca in Japonia, unde aproximativ 75% din deseurile solide municipale sunt incinerate in instalatii de incinerare. Arderea deschisa la locatiile de depzitare a deseurilor pentru a reduce volumul este adesea practicata in tarile in dezvoltare,oricum,in vederea consideratiilor de mediu si a sigurantei, ea nu este acceptata in majoritatea tarilor dezvoltate.In aceste cateva decade variate tipuri de incineratoare pentru a arde deseurilor solide in spatii inguste au fost dezvoltate si implementate cu succes. Depinzand de posibilitatea capacitatilor si a orelor de operare pe zi, doua tipuri de incineratoare sunt folosite; tipuri cu combustie discontinua permit operatia intermitenta,pe cand operatia continuata progreseaza in tipurile de combustie continua. Fig. 1-16 arata tipurile de cuptoare selectate in practica in termeni de capacitatile facilitatilor, in care "in intregime continuu"se refera la functionare 24ore/zi, "semi-continua" 16ore/zi si "discontinua" 8ore/zi.

Fig. 1-16 Tipuri de cuptoare fata de calitatea infrastructurii In scopul de a furniza operare continua doua tipuri majore de incineratoare sunt utilizabile. "Tipul stocher(fochist)"aratat in Fig.1-17, incorporeaza gratare aranjate in trepte fiind manipulate mecanic pentru a arde deseurile.eficient. Deseurile sunt alimentate la cuptor dintr-o tubulatura de admisie inclinata si transpotate continuu la zona de uscare si aprindere,zona de combustie si zona de ardere inafara consecutive, in timp ce sunt agitate si mixate prin intermediul miscarii stocherului.Aerul de combustie este introdus de sub gratare. Caldura din conducta de gaz evacuata din camera de combustie poate fi recuperate prin tuburile boilerului instalate in partea din aval.

Fig.1-17 Incineratorul tip Stoker

Fig.1-18 Incinerator cu pat fluidizat conventional ,.................. Un altfel tip de metoda de combustie este prin incineratoare"tip pat fluidizat" Materialele inerte astfel ca nisipul sunt plasate intr-un vas cilindric unde aerul care fluidizeaza este introdus prin partea de jos. Deseurile solide faramitate sunt direct alimentate direct la pat si aprinse prin combustibil auxiliar.Patul spala deseul exponand suprafetele cu deseuri proaspete la temperaturile inalte rezultand intr-o eficienta de combustie inalta.Fig.1-18 arata un incinerator conventional cu pat fluidizat. Unul din tipurile de incinerator avansate cu pat fluidizat este denumit "tipul cu fluidizare intersanjabil geaman" ilustrat in Fig. 1-19.

Fig.1-19 Tipul de pat fluidizat intersanjabil geaman Patul arzator este inclinat pe ambele parti si o pereche de placi deflectoare este situata deasupra patului.Aerul este introdus pe la fund fiind controlat pentru a produce o pereche de paturi de nisip care se invart. Deseul alimentat pe centrul patului se misca de-a lungul podelei inclinate cu nisip si atinge ambele laturi, unde este aruncat la deflectoare care refracta debitul de nisip la centru. Incinerarea ia locul eficient prin folosirea capacitatii termale de schimbare a nisipului rezultand in eficienta de combustie inalta.Necombustibilii sunt colectati la ambele laturi ale fundului si nisipul cernut este recirculat pentru operare continua. Tipul de incineratoare cu operare continua, sau tipul stoker sau tipul cu pat fluidizat,adesea incorporeaza boilere instalate aval de camera de combustie pentru a raci jos hornul de gaz si a produce apa fierbinte pentru utilitati sau abur pentru puterea de generare prin generatoare turbine.In instalatiile mari energia recuperata din deseuri este folosita pentru operarea instalatiei la fel pentru achizitionarea de catre companiile de energie cand se produce energie in exces.Energia generata este in domeniul a mai mult sau mai putin de 200 kWh pe tona de gunoi cand s-a folosit un condensator tip turbina. Gazul din horn este tratat pentru a intalni reglementarile predominante pentru poluarea aerului privind continutul de praf, HCl, NOx, si Sox,etc. De exemplu, continutul de praf in gramada la iesire in Japonia trebuie sa

fie retinut pentru a nu fi mai mult decat 20 mg/Nm3 pentru operarea continua. Echipamentul tratarii gazului de horn include filtre sac, perii uscate si umede, precipitatoare electrostatice,etc. Deseurile solide, tratarea prin incinerare furnizeaza avantaje peste alte alternative, pentru a reduce eficient volumul deseurilor cu mai mult sau mai putin de 90% din deseurile originale, stabilizarea substantelor organice care elimina toxicitatea si mirosul, si recuperarea energiei din caldura deseurilor.Implementarea tratarii prin incinerare depinde de sursele financiare disponibile pentru constructie si operare la fel ca disponibilitatea stafului tehnic pentru a opera instalatia. 1.5. GAZEIFICAREA SI SISTEMELE DE TOPIRE A CENUSEI In timp ce sistemele de incinerare au fost comun aplicate, este cerut de catre liniile directoare sa faca ulterior procesul inofensiv si sa reduca cantitatea de reziduuri in conditii inofensive. Procesul de incinerare pentru generatia urmatoare trebuie sa arate urmatoarele: -Gazul din horn trebuie sa fie facut inofensiv prin combustia completa si tratarea gazului, -Reziduurile ar putea fi inofensive si reciclate ca materiale folositoare, si -Caldura generata prin incinerare ar putea fi recuperata eficient ca sursa de energie. Pentru a satisface astfel de cerinte, procesele de gazeificare cu sisteme de combustie lente au fost dezvoltate si implementarea lor a progresat.

Procesele cer reducerea continutului de dioxina in conducta de nanog/Nm3.Sistemele reprezentative sunt sumarizate dupa cum urmeaza: (1)Gazeificarea cu pat fluidizat si procesul de topire Fig. 1-20)

gaz jos,la mai

putin de 0,05

Deseul este mai intai transportat intr-un cuptor de gazeificare cu pat fluidizat in care deseul este uscat si gazeificat la temperatura de 500 la 600 C cu un raport de aer scazut. Gazul produs si carbunele sunt apoi eliberate la doua trepte ale cuptorului de topire in care temperatura inalta (1300 la 1400 C) de combustie conduce la descompunerea dioxinelor,etc. Deseurile sunt descarcate ca namol topit la fund pentru tratament ulterior ca materiale reciclate.Caldura gazului de horn este introdusa intr-un boiler de recuperare a caldurii instalat aval si apoi protejat intr-un filtru. Fig. 1-20 Gazeificarea cu pat fluidizat si sistemul de topire (1) Sistem de topire in cuptor cu current(suflu) Sistemul este o aplicare a cuptorului cu suflu pentru a procesa minereul de fier.Deseul este pus din varful cuptorului si este supus descompunerii termale.Reziduurile dupa gazeificare merg jos in treapta de topire cu cocs si var eventual producand namol la fund,totul petrecadu-se intr-o ingradire tip put vertical.Gazul produs este trimis la camera de combustie urmat de recuperarea de caldura si filtrarea. (2) Sistemul de descompunere in cuptor si topire Sistemul consta dintr-un cuptor rotativ pentru a fi incalzit din afara si un cuptor de topire.Deseurile zdrobite sunt introduse intr-un cilindru rotativ pentru a merge la descompunerea termala si uscare.Reziduurile si gazul produs sunt trimise la cuptorul de topire pentru a produce namol.Tratarea pentru recuperarea termala si gaz s-a executat similar celorlalte. 1.6. HALDA SANITARA

Halda a fost metoda cea mai comun aplicata pentru eliminarea deseurilor solide in fiecare district.Majoritatea deseurilor solide colectate este adusa in locatiile haldelor in lumea larga.In acele tari cu teren limitat ca in Japonia, masurile efective pentru a reduce volumul deseurilor sunt progresiv aplicate prin mijloacele proceselor intermediare de tratare. In orice caz,deseurile reziduale trebuie dispuse pe locatiile haldelor incluzand destelenirea. Materialele din deseurile depozitate s-au stabilizat dupa lung timp pentru a deveni similare solului natural dupa maturare.Microorganismele joaca un rol vital in procesele de descompunere,in timp ce levigatul produs si gazul de fermentare eventual rezulta in tasarea straturilor de deseuri.Structurile locatiilor haldelor pot fi clssificate corespunzator materialelor care trebuie primite dupa cum se arata in Fig.1-21. (a) Halda pentru materiale stabile (b) Halda administrate (c) Intreruperea tipului de dispunere Fig. 1-21 Clasificarea Structurilor Haldelor Depozitarea deschisa este acum dificil de a fi practicata din cauza ca primejduieste igiena cetatenilor si polueaza mediul.Prezentele locuri de halda sunt cerute sa furnizeze masuri corespunzatoare pentru a preveni patrunderea levigatului in sol si masuri pentru facilitatile de tratare a levigatului. Tratarea de suprafata prin acoperirea solului si pregatirea santurilor pentru a colecta apa de ploaie in timp ce reducerea suprafetelor este eficace pentru micsorarea volumului levigatului. Fig. 1-22 este un exemplu de locatie a haldei senitare tip semi- aeroba pentru deseuri domestice. Fig. 1-22 Structura Haldei Sanitare Dupa cum s-a aratat in Fig. 1-20, locatiile haldelor sunt clasificate in trei categorii, (1) halda pentru a primi numai deseuri stabile, (2) halda sanitara cu foi impermeabile si facilitati de tratare a levigatului, si (3) facilitati complet inchise pentru a depozita contaminantii. Recuperarea pamantului de-a lungul tarmului marii este practicata cu configuratia necesara pentru a evita contaminarea straturilor de pamant si marea. Fig. 1-23 arata un exemplu de recuperare a tarmului marii. Pentru reducerea cheltuielilor de tratare a levigatului,depozitarea deseurilor clasificate in compartimente proiectate va fi eficienta pentru locatii de halde centralizate. Datorita insuficientei de teren disponibil in vecinatatea regiunilor urbane si industriale,halda pentru deseuri solide amestecate devine dificila in multe spatii.Este mult mai posibil sa se limiteze deseurile de halda la reziduurile de la incineratoare si deseuri necombustibile. Fig. 1-23 Recuperarea Tarmului Marii

1.7. COMBUSTIBIL DERIVAT DIN GUNOI Incercari extensive au fost facute pentru dezvoltarea proceselor de convertire a deseurilor solide in combustibil ca un mijloc eficient pentru reciclare. In majoritatea sistemelor de producere a combustibilului derivat din gunoi, o serie de procese sunt incorporate, in principal receptia, clasificarea pentru a scoate afara necombustibilii, solidificarea pentru tabletare si procese auxiliare.Produsele sunt modelate pentru combustibil, depozitare si transport.Produsele tabletate sunt formate cu un diametru de 15 la 30 mm si lungime de 30 la 150mm. Fig. 1-24 Productia de combustibil derivat din gunoi

Recuperarea energiei din boilerele de incinerare mandateaza timpul real al generarii puterii si c ere o capacitate considerabila a in stalatiei pentru operare eficienta. Combustibilul derivat din gunoi poate fi colectat din diferite surse de productie si depozitat pentru folosirea la instalatii centralizate de recuperare a energiei unde eficiente inalte de recuperare a energiei pot fi atinse. Mai mult, energia si/ sau aprovizionarea cu caldura pot fi furnizate corespunzator cu cererile fluctuante. Considerand aceste avantaje, un numar de statii de productie a combustibilului derivate din gunoi au fost infiintate in principal in Statele Unite si cateva instalatii pilot sunt puse in operare comerciala in Japonia. 1.8. FERMENTAREA METANICA

Pentru descompunerea deseurilor organice , tratarea biologica este o alternativa eficienta de cost, deoarece utilizeaza activitatile naturale ale microorganismelor. In timp ce digestia aeroba cere consum de energie , dispozitive de aerare , producand cantitati mari de namol in exces., procesul de fermentare anaeroba este avantajos sa converteasca deseurile in gaz metan. Gazul metan produs este folosit nu numai pentru sursa de incalzire ca sa promoveze fermentarea dar ca si combustibil pentru masinile cu gaz, generatoare. Metoda fermentarii metanice a fost aplicata cu success in multe instalatii pentru descompunerea excretelor de animale. In lucrarile de canalizare municipala, aceasta metoda este aplicata pentru digestia namolului residual in care gazul metan este extras ca sursa de energie. Procesul cu patura denamol anaerob din susul scurgerii este o metoda avansata de a trata deseurile organice puternic contaminate. Pretratarea deseurilor solide pentru a scoate in afara materiile organice este necesara pentru fermentarea eficienta. De exemplu, clasificatorul pulverizator selective dupa cum este aratat in figura 1-12 poate fi folosit urmat, de un separator magnetic pentru a elimina materialele feroase. Deseurile pretratate merg apoi in procesele de fermentare , pentru care exemple de echipament sunt aratate in figura 1-25. In vasul de amestec etans la aer, fermentarea acida se petrece unde materialele anorganice sant ulterior indepartate la fund .Deseurile acidifiate sunt apoi trimise la reactorul geaman unde atenuarea acida si fermentarea alcalina iau locul sub temperaturi crscute de 50 la 53 C. Gazul metan generat este apoi depozitat intr-un detonator de biogaz pentru folosirea ulterioara ca si combustibil. Efluentul din reactorul geaman este dezhidratat si trimis la procesul de compostare.

Figura.1-25 Exemplu de Echipament pentru Fermentarea Metanica. 1.9. RECICLAREA MATERIALULUI Odata cu cresterile cantitatilor de deseuri solide, furnizarea de facilitati suficiente de tratare intermediara si capacitatea de eliminare finala devin dificile impunand o sarcina finaniara mare pe sectoarele municipalitatii si industriale. Se acentueaza sa se recircule deseurile atat de mult cat este posibil pentru a reduce cantitatea de deseuri si astfel sa se faca protectia mediului prin recuperarea energiei si resurselor. Pentru reciclarea materialelor din deseuri,majoritatea marilor orase practica colectarea sortata pentru a separa deseurile reciclabile , contribuind la reducerea in cantitatea eliminata si recuperarea resursei. Grupuri de voluntari promoveaza colectarea sortata a cutiilor de conserve , plastice si sticle etc. Aceste activitati depind in mare parte de constiinta oamenilor si cer educarea publicului accentuata in fiecare regiune. Refolosirea produselor , prin masurile de reciclare, este cea mai preferabila in vederea costurilor determinate si a consumului de energie asociat. Sticlele returnabile au fost adoptate in magazinele de bauturi si alte lichide. Reinoirea produselor voluminoase folosite astfel ca mobile si biciclete este practicata la centrele de reciclare de catre municipalitati si grupurile de voluntari. Recuperarea materialelor este practicata prin colectarea cutiilor de conserve folosite, recipiente de sticla, hartii,containere de carton, sticle de plastic,etc. pentru a fi trimise la procesele de reproducere. Recuperarea eficienta depinde mult de cooperarea cetatenilor si preturile de piata stabile pentru operatiile de reproducere.Reciclarea deseurilor de hartie este practica cea mai populara; ziare, reviste, hartii scrise,etc. sunt

colectate din gospodariile individuale periodic pentru a fi trimise la fabricile de hartie pentru reproducere.Companiile private si birourile publice practica acum colectarea sortata a deseurilor de hartie pentru acelasi scop. Fig.1-26 arata un curs total generalizat pentru recuperarea resursei.In procesele de productie, minimizarea costului este urmarita prin competitia intre producatori. Prin urmarea, recuperarea resursei indica procese ineficiente datorita incompabilitatii produselor de a fi reciclate.Cheltuielile de reciclare sunt adesea mai mari decat costurile de eliminare directa. Pretul materialelor reciclate tinde sa fie mai mare decat cel al materialelor virgine.Aceste fapte impiedica promovarea reciclarii, cerand schimbari in proiectarea produselor pentru aprovizionarea mai convenabila pentru reciclare. Fig. 1-26 Cursul Total pentu Recuperarea Resursei Recent, evaluarea reciclarii materialului bazata pe evaluarea ciclului de viata este considerata ca o metoda rationala.Evaluarea ciclului de viata stabileste sarcinile cantitative asupra mediului care sunt impuse de un anumit produs totul prin ciclul sau de viata ca:productie,folosirea si/sau consumul si reciclarea sau eliminarea in termeni de consum de energie si resurse.Metoda va fi un instrument stiintific folositor pentru optimizarea reciclarii materialului.