~V'

Zinaida SMOCHINA-ROTARU

DIN CRANGUL SUFLETULUI

Noua Sulita - 2005

JfoEZII
1

URATURI
Zinaida SMOCHINA-ROTARU impreuna cu sotul, Nicolae ROTARU, gratie sprijinului financiar al caruia a vazut lumina tiparului cea de-a patra carte, pentru ce autoarea ei ii aduce sincere multumiri, urari de bine i sanatate.

JELUIRE Greu i traiul ce-1 triesc, N-am cui s m jeluiesc. Jelui-m-a i n-am cui, Jelui-m-a plopului. Plopul e eu vrfu-n nori i nu-i pas de plnsori; Frunzele i-s fonitoare, Nu tie de suprare. M inile s mi le frng i rchitei s m plng? Rchita e despletit i ramne neclintit. Jelui-m-a i n-am cui, Jelui-m-a crngului. Lui i cnta turturele i nu duce nici jele. Doamne, cui s m jelesc? Nimnui nu-i trebuiesc. De strin, ce-s strin Vntu-n urma mea suspin, Iar lacrima unde-mi pic Iarba fonete i-nspic.

DOAMNE, TE NDUR Ne rugm la Tine S ne ocroteti Ziua cea de mine S ne- druieti Inc mai senin i mai luminoasa, De bucurii plin i de belug n casa. De ru ne ferete Ca sa putem crete Harnici i cuminti, Reazm la printi. Doamne, Te ndur, D-ne-nvttur Bun, priincioas i povat-aleas; D-ne mngiere i ne miluiete Ca din a Ta vrere Mari s putem crete

M RUGA Supararea ma incearca, Sufletul mi-i pustiit, De atat-amaraciune Zambetul mi s-a-mpietrit. Se zbate inima in mine, Ca un pom batut de vant, Iar durerea de o viata, M a apleaca la pamant. Lumea-i moarta pentru mine, Eu sunt moarta printre vii i in sufletul meu, Doamne, Numai Tu vreau ca sa fii.
"k & "k

Sa ma due intr-un pustiu, Unde singura sa fiu. Doar eu, cerul i pamantul, Iar in ju r sa bata vantul. $i pe mine sa ma bata, Ca sunt tare blestemata. De-atata amar suferit, Inima mi s-a-mpietrit, Sufletu-i plin de durere: Da-mi, Doamne, multa putere... TU, CAND LUMEA AI ZIDIT Doamne, ai mare putere, De la tine tot se cere, Caci eti duhul nevazut, In toate ce Le-ai facut. Tu, cand lumea ai zidit, Pe toate Le-ai potrivit Cum o floare sa-nfloreasca, Iarba cum sa odrasleasca, Tu cu puterea cea mare
7

Cand mii de rugi spre slava Ta Se-nalta tainuite, Primete-o, Doamne, i pe-a mea, Curata i fier^inte. AH, NECAZUL Aa-mi vine cate-odata Sa ma las de lumea toata.

Viat-ai dat la fiecare: La o pasare, la un pom i la pete, i la om. De n-ar fi puterea Ta, Toate pe loc ar sta, Nimica n-ar inverzi i nici lumea n-ar trai. Pe toate Le-ai aezat, Nimica n-ai incurcat. Tu la toti le-ai dat un loc, O soarta i un noroc. SA NU UITI... Sa nu uiti nicicand, Copile drag al meu, I 0 ~ " , Domnul e cu tine > \ > La bine i la rau. Sa nu faci in viata Vreun rau nimanui, Caci Dumnezeu te vede, Te scrie-n cartea Lui. Sa nu ceri nimica

Ce nu ti-i dat sa ai, Sa nu te joci de-a viata, Ca doar una o ai. Oricine ai fi tu, Sa judeci numai drept i sa-L asculti in toate Pe Domnul intelept. Oricine ai fi tu, Privete la cer in sus i-ti adu aminte De crezul lui Iisus. Sa nu uiti vreo data Prin viata asta trecand, Ca trebuie sa fii om. Om - in primul rand. SALCAMUL DE LA POARTA Salcamule de la poarta, Tu imi tii durerea toata. Numai tu ai vazut, Suparari cate-am avut.
9

)( i cand ma vedeai oftand Tremurau frunzele-n vant, Iar cand, eu plangeam cu jale, Tu-ti aplecai crengile tale. i acuma de mi-i greu, Ma mangaie zefirul tau, De adii !ncetior. Mie-mi este mai uor. Aa anii iam trait, Pana am incaruntit. Tu de vanturi i de ploi, Eu de scarba i nevoi. DE ZIUA MAMEI Azi e ziua mamei mele, Stele n-am sa-i daruiesc. O voi saruta pe frunte . i-i voi spune c-o iubesc, Voi promite ca in viata,
10

Tot cu sufletul curat, Voi urma a ei povata, Voi trai cum m -a-n v atat/ Mama, tu mi-ai fos pavaza, Mama, tu m-ai leganat. Astazi iti daruiesc raza Sufletului neintinat. $i-i mai daruiesc maicutei Floare-aleasa din pruncie, Busuioc in trei crengute Cu miros de venicie.
9

FARA M ANGAIEREA TA... S-a calatorit i vara De pe-al nostru drag meleag, Toamna ni 1-adus iara Pe septembrie in prag. Clopotelul din nou suna Cu glasul lui intinerit: coala draga, ziua buna, An colar, bine-ai venit!
11

)( insa tu, mamica draga, Pe mine singur m-ai lasat, Te-ai dus hat, peste hotare, Nu mai eti cu noi in sat. Bunica, tii, se ingrijete De mine atat de bine, Dar, spre regret, nu-mi potolete Dorul meu de tine. Plecat-ai tu in tari straine, i trece an cu an, Iar acasa fara tine Eu ma simt baiat orfan. L a 1 septembrie, prima oara, Pragul colii am pait, Insa tu, mamica scumpa, Nici nu m-ai insotit. Cuvantul mama cum voi scrie, Tu nu ma vei vedea, i cum voi create mare Fara mangaierea ta?..
12

VINO LA FEREASTRA MEA Pasarica, pasarea Vino la fereastra mea i vestete-mi iara, Cand e primavara. A fara viata e frumoasa, Iar eu stau inchisa-n casa i mereu sunt suparata, De toata lumea uitata. Soarta mea tare-i amara, Eu nu pot iei afara, Alta bucurie n-am Decat sa privesc prin geam. Pasarica calatoare, Canti i te avanti spre soare, Tu iti canti cantecul tau, Eu imi plang necazul meu.
13

K S-A N A SC U T ION IN BUCOVINA (Regretatului poet Ion Vatamanu) S-a nascut Ion in Bucovina, Plai slavit in versuri i in cant, De-aici i se trage radacina Pe pamantu-acesta bland i sfant. Dar a fost Ion o frunza, Ce s-a desprins din copac, Vantul 1-a adus departe De al sau iubit meleag. Cat de mult tanjea poetul Dupa Tara lui de Fag, Nu-i uita el nici maicuta, Care-1 atepta in prag. Fiind sleit de oboseala $i curmat de nedreptate, S-a retras in alta lume, Unde inima nu-i bate. Revii, maestre, din lumea cea, Unde bezna umbra-ti coase, Sa vezi cat de mult satenii Ar dori sa fii acasa. zi
t r i s t A,

a n iv e r s a r A

(Consateanului meu, virtuosului muzicant Toader Captari ) A trait la noi in sat Un om foarte talentat, Cand lua vioara-n mana, Iti salta sangele-n vana. Cu arcuul tot pe strune El i-a catigat un nume. Cat de duios canta din nai Dragostea mare de plai! Prin intreaga Bucovina Doinea cu-a lui ocarina... Cu orchestra Izvora A colindat sat i ora,

C doar el a format Taraful muzical n sat, lar acum vioara lui Tnjete singur-ntr-un cui Dup stapn ea tnjete, Nimeni n-o mai veselete, Cum a fost pe timp cndva, Cnd lutarul mai tria 1 chema Toader Captari, Un muzicant de zile mari. El s-a mutt n alt lume, Noi sa-1 pomenim de bine. Adevrat, nu-i poveste, Badea Toader nu mai este, Dar a lsat multi urmai n orchestra Izvora .

$i astzi al lui nai Rsun pe-ntregul plai.

DUREREA ATEPTARII A fost rzboi, iat C anii au trecut n zbor, Dar tot mai sngereaz Rnile adnci ce dor. micut-mbtrnit Tot ofteaz i suspin, Ateptnd mereu feciorul De la lupt ca s vin. Intrebnd de vnt i soare Poate ei 1-ar fi vzut: Un soldat cu arma-n mn, Cu ochi triti i chip crunt. El din marea btlie Nu s-a-ntors la a lui vatr. Ateapt biata btrn, Fata-n lacrimi e brzdat. Dup mult ateptare Btrna-n singurtate, Cu dorul la cel din zare S-a stins din viat ntr-o noapte.
5

17

)(

De-acum vantul il va plange Cu mare jale i suspine... Cine~i pe piatra de granit Acasa-napoi nu vine. AH, RAZBOIUL BLESTEMAT... A trait la noi in sat Candva o batrana. Cu chipul indurerat, Torcand caierul de lana. Gandurile zbuciumate Ea pe fir le intindea, in sforaitul cel de fus Cu feciorul ei vorbea. Caci era dus prea departe Luat la marea batalie. Cu fata brazdata-n lacrimi, A casa-1 ateapta sa vie. Pana tarziu in noapte Furca din brau nu-i cadea, Cu eandul c-o sa vina,
18

Nici somnul n-o prindea. Cand te-ai dus, la despartire, Mi-ai lasat al tau cuvant: Am sa ma intorc, maicuta, Pe aripa cea de vant. lata c-a trecut i vantul, Apoi a ingaduit, Insa tu, baiatul mamei, Acasa nu ai mai venit. Cu bucatele pe masa Zi de zi eu te atept, Unde eti, copile draga, Inima imi arde-n piept. Dupa zi noapte se face, Dar tu cand te vei intoarce La casuta parinteasca, M aicuta sa te-ntalneasca? Daca te-a vedea venind, Eu a mai trai o viata, Ma tern voi muri-n curand A vrea sa te vad la fata. tie unul Dumnezeu
- .X , X

!' .'

)( De ce aa mi-i darul sortii, C nu te am, biatul meu, Lng mine-n ceasul mortii... Nici oapt nu se-aude Astazi ca n alte dti, Lung linite coboar, Peste mari singurtti. n cas nu mai arde focul, Tciunele n vatr s-a stins M icuta nu-i gsete locul, S-a pornit din nou pe plns. Ah, rzboiul blestemat, Ct lume-ai nstrinat? Ct durere ai adus, Din rsrit, pn-n apus? Iart Doamne, dac poti, Sufletele celor morti, -au ieit eu pieptul gol, n btaia gloantelor. Au lsat mama i tat i copii plngnd la poart, Au lsat surori i frati, Netiind -or f-mpucati. Oare pe unde s zae Ale lor oseminte, C n-au avut nici cruce, N-au avut nici morminte...
"k -k

Pentru a cta oar, Iari e primvar?.. Cine s-a dus i n-a venit E scris pe piatra de granit. SALCIE BTRN salcie btrn Pe malul unui lac Ii deapn firul vietii Aproape de un veac. Seara cnd apare luna Sus pe cerul nstelat Ori cnd bntuie furtuna, Chipul ei e ntristat. , salcie despletit, Crengile n ap-ti curg,

 De ce eti tu amarta, Cnd d soarele-n amurg? i ce gnduri te apas, Salcie btrn, Nici atunci nu eti voioas Cnd vntul te alin. A$A MI-AI CNTAT MEREU Cucule, te-ai suprat i din spate mi-ai cntat, S-mi cntat, cuce, din fat Poate duceam alt viat. Nu tiu, cuce, -ai gndit De aa m-ai pedepsit. Tu -al tu necaz ce-1 ai Ai vrut mie s mi-1 dai. Tu ai lsat puii ti S-aib altii grij de ei. Aa-i vrut s faci eu mine, Ca s nu mai tiu de bine. Cum ai vrut, aa-i cntat,
22

S nu scap eu de oftat, Aa mi-ai cntat mereu, Ca s tiu numai de greu. PRESIM TIRI DE TOAMN Ceata se destram, Codrii-s de arama i vslesc n zare Psri cltoare. larba nu nspic, Frunza pic, pic, Le srut-acuma Negura i bruma. clipocete La mal se-ncreteste. Dinspre miaz-noapte Vntul bate, bate...

\V V > ,

>

23

TOAMNA Plopul tare-i amarat Ca-i vibreaza frunza-n vant, Leganand-o intristat, Toamna a intrat in sat. Vantul cu putere - 1 bate, Dar nici iarna nu-i departe. SFARIT DE TOAMNA Cade-o frunza, apoi doua, Crangul ne-ncetat tresare, Nu e vreme, iarai ploua, Soarele mai rar apare. Ca e dus acum de-acasa, S-a ascuns dupa un nor, Manat hat, din departare De-un vant aprig calator. El - hoinar acum pe dealuri Sufla buimacit i rece, Izbind apele de maluri, Care fug sa nu inghete. Vine iarna friguroasa, S" i

Toamna pleaca de la noi, Nu se-aude ciripitul Pasarilor in zavoi... NUCUL Nucu-i tare suparat, Vantul frunza i-a luat, Crengile i le-a golit, Bruma 1-a incaruntit. El se clatina, suspina, C-a venit iarna haina Cu ninsori i ger cumplit, Gasindu-1 fara ve^mant. SUB NEGURA TOAMNEI Sub negura toamnei Arbori singurei, Dezbracati de haine $optesc intre ei: - Vine iarna, vine, Vantul s-a-ndarjit
j

$i-o sa ne dezbine, $i ne-a cumpeni. Pasari zgribulite Stau pe-un fag barbos, Ar zbura zorite, Dar vantul e taios. Frunza jos se-aterne, Ele zic cu-alean: - Norii de s-or cerne, Va cadea noian. A SOSIT IARNA LA NOI Hai, copii, cu toti la joaca Colo-n vale pe toloaca! Luati saniile cu voi, C-a sosit iarna la noi. Din vazduh fulgii se cern $i-n strat moale se atern. Ibtu-i alb - pom i tufi, Gard, poarta, acoperi.

Prin zapada cine zboara? Doar cate o sanioara. r r "

VINE IARNA ^ ^ Pe schiuri i pe patine, De departe iarna vine i copacii ii tmbraca In ube de promoroaca. Vine iarna cea cu gheata, Nasurile ne mgheata, D aca iarna e geroasa, Mai bine sa stam in casa Langa soba cu pisica, Cu bunelul i bunica. Z1 DE IARNA S-a trezit de pe coclauri Vantul, i-a pocnit din bice, Ca sa scuture in valuri, Arborii de albe spice. i-alearga i se tot smulge

Inspre puhava zapada, S-o ridice, s-o alunge Toata la noi Tn ograda. Panla streina e creasta De omat i tot mai create. Ce o fi in ziua asta Ca intruna viscolete? Tot mai mare-i cel urcu Ce-are cuma de noian. Nu-i vreme de saniu Cat ii spulber pe maidan. FULGUTUL - Mai fulgut, mai fulgut, Vino-n casa la caldut; Vino, nu te ruina, Ca afara-i degera. - Mai copile, eu m-a duce, Pana-n casa n-oi ajunge, Daca-ncerc sa ma-ncalzesc, Chiar indata ma topesc.
28

LA MIJLOC DE IARNA Campu-i alb cat vezi cu ochii, Crivatul e ca un bici, Sub pas scartaie omatul, Nu se-arata nici un pici. Deal i vale, i toloaca Imbracate-s in alb puf, Vantul, aiuritul, joaca Fulguletii prin vazduh. BABA DE ZAPADA O babuta de zapada $ade darza in ograda, / ' \ Copila^ii vin buluc ,' Ca s-o vada i-i aduc De mesteacan maturice, Nas de morcov, sa nu pice. Unul dintre ei ii pune Doi ochi negri de carbune, Altu-i pune pe-o ureche O caciula roasa, veche...

 .;

Fac baietii harmalaie, Baba-i parca mai vioaie. Cu margele i cercei, Mai s-ar harjoni cu ei, Deodata Se arata Soarele de dupa nor. Baba striga: - Baieti, mor! Ori mi-aduceti inghetata Ori ma voi topi indata! . IEPURAUL SI i PAR AT ^ Iepurau-i suparat: Abia-n iarna a intrat $i-are uba i fulare, Numai ciubotele n-are. Intr-o buna dimineata A ieit descult pe gheata. Gerul neastamparat, De labute I-a picat, Iepuraul cel istet

A zis cu glas plangaret: - Bre, al naibii gerulet. De n-alerg, o sa inglun... Gerul daca nu te o Vanatorul te impuca... Grea-i viata de iepurica, Traiete numai cu fricav/^;'

i S-A U T O PIT ZAPEZILE S-au topit zapezile, / Nu mai este ger i gheata, Dealul i livezile Imbracate-s in verdeata. Inflorit-au ghioceii Colo-n cranguri i ponoare, Cum sclipesc ei mititeii, Incalziti de sfantul soare! Pomii mandri din gradini, Ne bucura cu dalbe flori, Flarnicutele albine Tot lucreaza de cu zori...

\\U: x\lj,

H PRIMAVARA Primavara, primavara, Haide vino, surioara, Vino, ca te ateptam Prin zavoi sa alergam. Pe esuri i prin lunci Primavara tu ne-aduci Ghiocei i viorele, Cantece de pasarele, Ne-aduci murmur de izvor $i-un vemant incantator. SOARELE S-a sculat i soarele Dis-de-dimineata. In oglinda apei S-a spalat pe fata. S-a urcat pe cer Ca un meter-faur, Sa ne daruiasca Razele-i de aur. CAT TE AM A$TEPTAT Primavara azurie, Cat te-am ateptat, Spune-mi, draga surioara, Unde ai iernat? Noi cu bratele deschise Te primim cu drag, Ne aduci pe aripi soare i lumina-n prag. Spala-ne cu stropi de roua, Pe cei mari i mititei, i ne-nbata cu aroma De albi ghiocei. M ARTIORUL Azi v-am adus in dar Un frumos martior Cu sclipiri de margaritar Din culoarea zorilor, Tesut cu raze de lumina Cu caldura de soare

/
/ J

Din a tarii gradina i murmur de izvoare. PRIMAVARA A SOSIT Primavara a sosit Au pornit izvoarele, Vaile au inverzit, Incalzete soarele. Vantul leagana copacii, Valuri unduiesc pe lac, Ploaia-i cerne meet stropii, Pomii muguri-i desfac. Intr-un crang de langa vii Greierii-i cata vioara, in ju r - zambet de copii, A sosit, deci, primavara.
34

IMBRACATA-N HAINA VERDE Primavara, primavara, Ai sosit iarai in tara, Coborand cu pas tiptil, Furiandu-te ca un copil. Ai venit din deal pe lan, Nu te-am mai vazut de-un an, Imbracata-n haina verde, Draga-i eti cine te vede. Ai sosit cu zarva multa, Cu alaiul cel de nunta, Imbiind pe copila^i, S-alerge dupa fluturai. Ne-ai adus un soare bland i mireasma cea de camp, ^ . Multe griji, ' dar i speranta La o mai frumoasa viata.
35

VINO, v a r A Vino, vino, dulce vara, Sa ies in camp inspre seara, Sa urc dealu-ncetior i in vale sa cobor. Sa ma uit, cum vin la ape Oile, sa se adape, i ciobanii-n urma lor, Cantand din fluier cu dor. M-oi aeza obosita Jos, la umbra de rachita, Vantul fata sa-mi dezmierde Cu miros de iarba verde... DACA VREMEA E FRUMOASA Daca vremea e frumoasa, Sa nu-ti uiti umbrel-acasa Dupa soare vine ploaia i hainuta * iti inmoaie.
36

IULIE Iulie, luna de vara Cu gust de cirea-amara, Cu miros de floricele i-aroma de capunele, Treci prin orz i treci prin grau, Cu spicele panla brau, Zamislind miros de paine Pentru azi i pentru maine. ZI DE VARA Vai, ce mare inadu^eala: Grivei a scos limb-afara; Alaturi iata o motata Sta cu gura sa cascata; ' i pisica cea lenoasa E la umbra, dupa casa; Puiorii mititei Ce necaz mai au i ei, Ii falfaie aripioarele, Caci amar mai frige soarele!
37

....

\ ( )i'

O ploita de-ar veni Pe toti, zau, i-ar racori. SFAR$IT DE VARA Suparat e greieraul Ca i s-a uscat imaul. Nu mai canta cu vioara, S-a sfarit, iata, i vara. TRECE VARA Trece vara calduroasa, Cerul tot mai jos se lasa, Nourii carduri alearga, Sa cuprinda zarea larga. Vine toamna cea ploioasa, Pe cei mici i-a strange-n casa Langa soba cu pisica, Cu bunelul, cu bunica. VANTUL CALATOR S-a luat vantul calator Din fuga sa prind-un nor.
38

Norul i el fuge, fuge, Dar ghiduul vnt 1-ajunge i in coam i se urc, Departe norul s-1 duc. Ii da pinteni i-l gonete $i norul se rzlete^te i se scutur in stropi Peste cretete de plopi, Peste crng, peste cmpie, Peste holda aurie. PLOAIA Plou, plou i iar plou, Ca s creasc pine nou. $i prin mrile de grne Vor pluti nave-combine. Iar graul treierat Va fi dus la mcinat. i grau fr neghin Se va preface-n fain. Iar din fain bunica Cu sarg ne-a coace pinica.
39

)( CADE PLOA1A Cade ploaia: pic-pic-pic, In vale i pe colnic. Stropii cad, nu Tnceteaza, Pretutindeni ei danseaza: Pe geam, pe acoperi, Pe carare, prin tufi, Prefacandu-se-n iroaie, Iar copiii cu umbrele, Desculti alearga prin ele. LA BUNICA IN OGRADA La bunica in ograda: Grivei fataie din coada, lara nite puiori Mai micuti, mai mariori, Ciugulind la grauncioare, $i-au facut numaratoare. >
40

La bunica in ograda Este o gradina-ntreaga De puiori i bobocei, Mariori i mititei. ADUNAREA PASARILOR & AIn ograda-i zarva mare, ip m \ In ograda-i adunare. IM v~ ' 5> 0 fac motatele i X L Tot pe democratele. - Mac-mac-mac! ratele striga, Noi facem parte din liga! Iar curcanii cu prestanta Zic ca-s dintr-o alianta. i ratoiul mai tot sa lta jll-f ^ . Ca-i republican *. in balta. i cocoul glasu-i drege: v - Cu-cu-ri-gu! Eu sunt rege!
A

41

K Curcile sar intepate C-ar fi liberale toate. lar gnsacii ssiesc C-s din blocul trnesc. Zarva nu mai contenete i stpnul se ivete. Iata-l vine cu cutitul. Oare cui i-a tia gtul? Psrile iat, iat, Merg tcute spre poiat. MOTANUL IN CAPCAN Srmnelul M itrofan $i-a prins coada mtr-un capcan Cnd ii pndea pe oricei S mai bage frica-n ei. Cu blnita mfoiat i cu mutra speriat, De durere mieunand, invrtea codita-n vnt,
9
J

Vv i
lar capcana blestem at Se tinea de el i gata. De prinsoare a scpat, Cnd stpna a intrat. * # CURCANUL ^ 1 MOTANUL ~ v. Infoiatul de curcan Cat ceart cu-n motan, C motnaul Arvinte I-a trecut pe dinainte. S-a infuriat aman: - Praf il fac pe-acest motan! Motnaul s-a-nturnat i drept in mot la scuipat: - Mi curcan, nu-mi faci nimic, Eti curcan cu nasul mic. ADUNAREA DIN OGRAD Un coco cret la coad, A strns ginile grmad,
43

42

)( Propunnd adunare, S discute- ntrebare: De ce la mas n-au psat, Cine bobul a furat? Cocoul din pinteni btea, Doar preedinte el era. S lum hotrre C ne-au scos de-acum din fire. Gina strig: / cot-co-dac, V Ou eu din ce s fac?.. CASTRAVETELE Colo sus -un tiulete S-a ctrat un castravete i era att de sus, C Dnut nu 1- ajuns, 1 cheam pe Ionei, Dac nu putu nici el. Cnd bunica se ivi,
44

ncepu -i dojeni: - Ca s-ajungeti la castraveti, Trebuie s mai creteti. PUIORII RNDUNICI Puiorii din cuibare Au ieit ei la plimbare, i eu drag mmica lor Le d lectiile de zbor. Ii invat cum s zboare, Cum s dea din aripioare, Cnd s se intoarc-acas S nu dea peste npast, S se fereasc de pisic, De ea s le fie fric, C pisica-i mare hoat, Din zbor repede-i inhat.

.
1

ffik

ARICIUL - Spune-mi, mi arici tepos, De ce mergi aa ghebos?

- Fiindca acele mi-s grele i nu pot scapa de ele. Eu intruna cos i cos, Dar nici unul nu s-a ros. \
j

- N-am papat nici laptiorul... Vezi? Am lins numai ulciorul. MOTANUL MITROFAN Avem i noi un motan i il cheama Mitrofan. Blanita i-i alba toata, Parca-i motanel de vata. Dar motanul M itrofan Se da jos de pe divan, In carbuni se tolanete i blanita-i innegrete. M itrofan ii pune masca, oarecii sa nu - 1 cunoasca.%
A

ARICIUL MIOP . Tot batand cararile I-au slabit vederile. Ar mai coase el ceva, Ata-n ac daca-ar intra. Se staruie, dar nu vede i timpul degeaba - 1 pierde. HOTUL DE MOTAN Cand stapana nu-i acasa, Hotul hop! sare pe masa, Ii baga mustata-n oala, Apoi cu laba se spala. Dar ua cand se deschide, El inspre cuptor se-ntinde. Manioasa-i gospodina: - Tu de ce a-i papat smantana?
46

V" ' , RATOIUL Un ratoi cu pene sure ^ S-a ratacit in padure. . Cautand drum inapoi, S-a intalnit cu un vulpoi. i vulpoiul a zis: mai Mac, Eu te pap, ce pot sa fac.
47

"'9/

>

II

)(
RATUSCA 1 RACUL O ratuca: mac-mac-mac il intreaba pe un rac: - Domnule, de ce-ai roit, Ca te-ai dus, ori c-ai venit? Racul sare la bucluc: - Ce-ai cu mine ca ma due?! De in a due sau daca vin, Calea tie nu-ti atin! - Calea mie nu-mi atii: Nu-nteleg, te duci ori vii?
s u p Ar a c io s u l

ORICELUL Un botos de oricel Cat un bumb de mititel, Cautand sa-i umple gua, A ros ua la matua. Iar motanul M itrofan S-a rastit la el avan: - oricel fara de minte, Ai crezut ca nu te-oi prinde?! Spune, acuma ti-i mai bine, Cand am pus laba pe tine?! PISICUTA V MUNCITOARE Pisicuta: sfar, sfar, sfar, Toarce nopti i zile-n ir Ca sa faca papucei Pentru bravii motanei, Manu^ile calduroase Pentru iernile geroase.

Azorica-i suparat Ca stapanul 1-a legat i ca i-a grait astfel: - Stai in buda frumuel! Daca slobod ai umblat, Prin cuibare ce-ai catat? Ouale mi le-ai papat, Cojile mi le-ai lasat.

'

)(

)(
Vrea sa aiba-o bicicleta^ Ori un carucior, Ca pe jos daca umbla, Picioarele tare il dor.
%

TOARCE PISICUTA, TOARCE... Pisicuta toarce, toarce Ghemuoare nu prea face, Nici tu panza, nici tu tol, Doarme pe pamantul gol. CATELIJLMEU Pe Grivei, catelul meu, II tot dojenesc mereu, Ca nu cumva mai la vara Sa scoata limba afara. Suparat el Tmi raspunde, Ca s-o tina n-are unde: Daca razele-s fierbinti, Nu mcape dupa dinti. MARTINEL Ursulica Martinel Tare-i mofturos, Fiindca nu mai vrea defel Sa mearga pe jos.
50

^ .

ALBINUTA - Cine ti-a dat tie viata? Cine oare te rasfata? Cine ti-a dat aripioare, Ca sa zbori din floare-n floare? - Eu va spun, cum v-am mai spus: Totul mi-a dat Tatal de Sus. Tatal meu e i al tau i il cheama Dumnezeu.
1 5

< < f

M UZICANTUL Intr-o zi chitara rnea Prinse singur-a canta. Eu ma uit la ea in cui Muzicantul nu-i i nu-i. M uzicant cine era? Musculita ce zbura
51

i care aa, din zbor, Strunele-atingea uor. GREIERA$UL MUZICANT Asta vara, intr-o seara, Mi-a cantat un greiera i pe strune de vioara, i duios din fluiera. M i-a cantat ca un artist i, ieind in drumul mare, A pornit atat de trist Cu vioara in spinare Incat ciucurii de stele, Lacrimand pe bolta hat, Picurat-au in margele Roua in iarba din pamant. BONDARII Iata-iata doi bondari, Imbracati ca-n zile man: In bundite i-n itari
i

i cu ciubotele noi, Canta parca din cimpoi Pe o floare de trifoi. FURNICA O furnica mititica, Maruntica, putintica, lata i-a-ncordat faptura, Taraind farimatura Inspre ui de magazie, Pentra iarna ce-o sa fie. MOTATA PESTRITA O motata pestritata, La pene cam infoiata, Se pornise de cu zori Spre poiana cea cu flori. Sa caute un locuor, Sa depuna un ouor Intr-un loc mai tainuit, Avea gandul de clocit,

52


Puiorii s i-i creasc, Nearnul ei s inmulteasc. COCOUL STRUITOR V * Un coco struitor ' S-a pornit la croitor, Pantaloni s-i coase Pentru ierni geroase. i, fiind nerbdtor, A strigat la croitor: - Coase-mi, c vine frigul! i-mi ingheat cucurigul. AJU TO R! - Ajutor! Ajutor! Strig psrile-n cor Arde casa lui Trezor, r w Crati ap din izvor! lar cocoul: - Cu-cu-ri-gu Ajungeti de sus crligul, Aduceti iute gleta, De-acum arde i poiata! Toti alearg, ii dau zor, S-1 ajute pe Trezor. Pisica Car ap cu ulcica, Bobocul Cu ciocul, Vrbiuta Cu cnuta. Iat, iat, focul scade, Casa lui Trezor nu arde. Prietenii nu te las Ca s rmi far cas.

FRTIORUL
E att de mititel, Cu goacea dup el, Puiul din ou a ieit, i, fuga dup ciupit. Cloca il strig voioas: - Puior, vino acas!
55

Co-co-co, mai repejor, Ca mai ai un fratior!

.

Striga broscuta: oac-oac-oac, Este-o regula pe lac.

S'

BOBOCEII Boboceii din ograda S-au luat cu toti la s f a d a . ^ , i Tarcu a alergat, i motanul cel vargat, i godacul din poiata, Martori ca la judecata. Iar curcanul, infoiatul, Umbla injur, ca soldatul, infoindu-i mereu coada, Vrea s-opreasca pe loc sfada. CEARTA Venind rata la scaldat, C-o broscuta s-a certat, Ca broscuta, oac-oac-oac, N-o lasa sa intre-n lac, Ca vine-odata cu zorii i-i inghite petiorii.
56

VRABIUTA Intr-un pin, pe o crenguta, Ciripete-o vrabiuta: - Cip-cirip! Cip-cirip! Putintica sunt la chip, 1 Sunt o biata pasarica, 7" Urmarita de pisica. &
A

PUIUL Din cuib a cazut un pui, Vai i-amar de soarta lui! La cuib el vroia sa zboare Cu micile-i aripioare. El pe loc se tot zbatea, D ar sa zboare nu putea. Era foarte mititel, Nu putea zbura defel. Ionel 1-a ajutat i-n cuibuor la urcat.

)(
RNDUNIC - Rndunic, rndunea, Care este tara ta? De-armete frunza-n lunci, Tu ne lepezi i te duci. Cnd e primvara-n toi, Iari te intorci la noi. - Tara-mi este i-o iubesc, Unde puiorii-mi cresc.

'; r
-

ie p u r a u l LAORA Drglaul iepura Avea treab la ora. S-a pornit din zori la piat Ca s-i cumpere verdeat, Trei cptini de curechi, Pantaloni - dou perechi i palton imaculat S aib pentru iernat. Fcndu-i din goan planul, L-a oprit militianul:
58

Iepuril, stai pe loc, C scot arma i trag foc! Iepuril speriat: - Domnule, ce s-a-ntmplat? - Mai ai glas de intrebat? Regula ai inclcat! Fuga ta este pricina: Vezi, ai intrecut maina?! Ori amend imi plteti! Ori in sup te trezeti! Iepuraul ca smintit, In pdure a fugit. intre tufe-a rsuflat, Bucuros c a scpat. O fi fuga ruinoas, Dar e tare sntoas. CLTOAREA Rndunic a plecat Cuibuorul i-a lsat. De-atta l-a prsit, Fiindc toam na a sosit.
59

){

^
C srmanul urecheat A czut intr-o cpcan i-a pltit cu a sa blan. ARICIUL CROITOR -F -m i, bdie, Plrie Doar din p u f de ppdie, L-a rugat o ciocrlie Pe ariciul cel tepos, Croitor ludros. Dar ariciul, ce s zic? - Soro, soro, mititic, Ti-a coase plrioar, Dar e cam nduf afar. A venit o prepelit: - F-mi, bdit, O rochit Din nalb i romanit... i ariciul a oftat: - Of, of, of, sunt ocupat.
5

Lundu-i i puiorii, A zburat de-a lungul mrii, In tara cea clduroas, -Primvara vine-acas! DEZAMGIRE Rndunica a sosit Cuibul nu i 1-a gsit. Cine oare s fi-ajuns Pnla cuib, att de sus? Doar motanul cel vrgat Pn-acolo s-a ureat. Ce motan neruinat! ^ Cuibusorul l-a stricat. * IEPURA$UL C E L IST E T Intr-o noapte-ntunecoas Iepura^ul cel istet A intrat intr-o livad, Copcei ca s mai road. Nu tiu cum s-a intmplat, ^

4/,

60

)(
Cos bluzite cu dantele Pentru doua rndunele S muntean, Cu gitean, Pentru domnul ciocrlanIepurasul sritor Tup-tup-tup! la croitor: Bre, jupne, Pn mine F-mi curele Din scrijele De curechi sau conopid, Ogarul s nu m prind. Zice ariciul gnditor: - Ti-a coase, dar nu am spor, Fiindc rata ugubeat, Cum se face dimineata Imi tot nclcete ata. desfac, cum desfac, Dar n-o pot bga in ac.
5

)(
VE VE RITA g 0 SPdin este veverita, C se nvelete, seara, cu codita, Iar in loc de moale pernut, Ea c l l K cap i pune lbut. sub Q I C I ^
d

"3^ ,

'(/;

IEDUTUL Un iedut neastmprat , _ Pe opron s-a ctrat. Hi \ ^ \ Mama capr, speriat, lu /f r , Prinde-al dojeni indat: ) ! > ! I -D ra g u l mamei, nu-i trumos, ^ Chiar acuma d-te jos! Eu de cte ori ti-am spus S nu te catri pe sus? De n-asculti, tu poti cdea, -i lovi i te- durea.

O R IC E LU L
NEASCULTTOR ntr-o zi un oricel, Mititel ct un cercel,

62

:-
Mirosindu-i a slnin, A ieit din vizuin. Neascultnd-o pe mmica, A dat ochii eu pisica. BRO A SCA T ESTO A S Broasca cea testoas, frate, De-are treab n pdure, Casa tot i-o ia n spate, Cineva s nu i- fure. PU R C E L U L Un pureel eu botul scurt Toat ziua a gemut. Este tare amrt, C -au pus verig-n rt. Stpnul s-a suprat C-n poiat a rmat.
64

/v .

BRO SC U TA broasc ce- hibernt Din somn lung s-a deteptat i, oac-oac! - s-a-nveselit Sub pmntul dezmortit. Apoi a ieit afar Ca s tie, ca s vad Dac timpul s-a-nelzit, De mai este-n ju r zpad. MGRUUL Noi avem un mgru i l cheam Alergu. Ct este ziua de mare, Alergu astmpr n-are. M ofturos peste ip^sur, Nu pune orice in gur: ^ 5 Fnul moale lui nu-i place, , ___ ^ Iar trifoiul ii ( . .race. LL\! I . . \ rau

ft

Ciocolata, prajitura Parca-i mai astupa gura. IEPURAII - Vanatorule, fartate, Ce ne-mputi pe ne-ntrebate? . Noi nu-ti facem nici un rau. Nu te temi de Dumnezeu? MELCUL A ieit melcul la soare Cu casuta in spinare. - Melcule, cam greu iti vine Sa porti casuta cu tine. - Ba nu-mi este deloc greu, Ca ma mut unde vreau eu. GAIN A GOSPODINA O gaina, gospodina, Peste gard sare-n gradina- Cot-co-dac! striga in graba, Am astazi atata treaba!..
66

lat-o-n strat de patrunjel, Porpaind de zor in el; Iat-o i prin patlagele, Sar numai bucati din ele. i prin ceapa s-a rotit, i curechiu 1 1-a ciupit. Prin marar Porpaia rar. - Ha! o sperie stapana, Ce mi-ai facut cu gradina?! Ha, de-acolo, ulitura, Ca te-oi face racitura. ALBINUTA M UNCITOARE Albinuta muncitoare, ^ Aripioara nu te doare, Ca intruna zbori i zbori, Adunand nectar din flori?

67

PSRIC MICA Psric mic, Cnti pe-o rmuric? Tie nu ti-e fric De- noastr pisic? Iat-o te pndete i te potrivete Pentru prnzul ei i-al si motnei.
>

Ce-ar mai fi i-asta oare? Un puior mai istet A srit pe pduret, Dndu-1 dura iat-iat, Pn la scos din poiat. VAI SRM ANUL GREIERA Intr-o zi un greiera A fost poftit la ora, Ca s cnte la domni mari Cu alti vestiti lutari. Iute ca un spiridu, El a zis: - M duc acu... S-a-mpiedicat n arcu, i-a lovit un picioru... i srmanul greiera N-a mai ajuns n ora. Cu piciorul bandajat Trebuia s stea n p at. Doctorul zilnic venea, Picioruu-i oblojea.
>

FURNICUTA NDRZN EAT furnic mdrzneat S-a urcat pe-o floare creat i de sus a vorbit: - Oare nu m-am rtcit? PUIORII La puiori n cotet picat un pduret. - Piu-piu-piu, - ei eu mirare

)(
MOTANIJL LA BUCTRIE Aflndu-se-n buctrie, Hai s spele-o farfurie, Cnd stpna s-a ivit, El de fric a-nlemnit. Motnel, mi motnele, Cum mnnci numai nuiele! Asculttor dac ai fi, Blnita nu ti-a netezi. URSULETUL SUPRAT Ursuletu-i suprat albin 1-a-ntepat: i plngea eu mare jele, 1 - rmas acul sub piele. Nu vroia miere ~ s ieie, Ci s treac , prin tiubeie.
70

A lbinuta n-a-nteles i cu acul i- dat ghes.

?

BROTACUL 1 RACUL Un brotac, cam posac, L-a-ntrebat pe un : - Domnule, de unde vii i-ncotro calea tii? - Fost-am la nite broscute i-acolo-am croit hinute, Iat ariciul le va coase Pentru iernile geroase. - Te rog, s-mi croieti i mie frumoas plrie, C bonet am avut, Pe lac, ns, s-a pierdut. - Bine, bade, voi Tncerca, Dar s vii i dumneata i material s-mi aduci, Doar goace verzi de nuci, S-i pun fund la plrie, S fii oache, mi bdie.

u
PUIUL CU MANDOLINA Canta-un pui la mandolina, Su fi etui ii mai alina Ca maicuta 1-a lasat i departe a plecat. Canta puiul i suspina: - Cand ea oare o sa vina? GREIERA$UL Greierau-i greiera Ori la sat, ori pe ima. Cand sosete primavara, El ii acorda vioara i se pune pe cantate Din zori pana pe-nserate. MOTANUL 1 PUIUL Motanelul Mitrofan La pranz avea un ciolan, In fuga veni un pui '

)(
i ciupi % d in h ra n a lu i. Mitrofan s-a-nfuriat, Blanita i-a infoiat i cu ghearele-n pamant, Inspre el ii facu vant. Puiorul speriat, Tiu-tiu-tiu! a tipat: - M otanele, nu fi prost, Sa te-nfurii n-are rost. Hrana eu nu ti-oi lua, Am vrut ca sa gust din ea, Nu vreau cu tine bucluc, la te las i ma due. BOBOCUL FUMATOR Un ghemotoc de boboc, Lua o tigara-n cioc, Ce-o gasise pe afara Intr-o zi inspre seara,
73

)(

i pornise la plimbare Prin ograda mare-mare, lar ceilalti bobocei, Devin curioi i ei Urmrindu-1 repejor, S vad , de- fumtor. Rde-un pui i se nfoaie: - Tu, de cnd fumezi, mi Naie? Iar bobocul ruinos Scap brusc tigara jos, Frtiorii au ssit: Bre, acesta-i dinamit! Zice unul mai istet: - Fugim iute spre cotet!
>

RNDUNICA De cum se revars zorii, Ea-i nvat puiorii Ca in stoluri cum s zboare, Cnd vor trece peste mare. GREIERAUL BUCLUCA Un greier mic-mititel Cu vioara dup el, Nu tiu cum s-a strecurat C-n odaie mi-a intrat, Cnd s-a pus el pe cntat, Somnul mi 1- tulburat. M scol i aprind lumina, S vd care e pricina. - Cri! ncolo, cri! ncoace, M uzicantul nu-i i pace. Pe genunchi m las stingher, El se-ascunde-ntr-un ungher; El tot cnt, eu 1 cat Pe sub mas, pe sub pat.
75

BUBURUZA Buburuz mititic, Unde e a ta mmic, C a zbori numai singurea? Nu te temi c vei cdea?
74

){
Cand credeam ca 1-am ajuns, Iar cu scripca s-a ascuns. Atata m-am ostenit, Pana cand 1-am gramadit. Sa nu-i stric a lui vioara, In palma 1-am scos afara $i i-am zis: - Mergi sanatos, Mi-ai cantat tare frumos! GANSACUL GRIJULIU Un gansac - ga-ga-ga. O-ntreba pe gasca sa: -n - Gasca-hai, ) ' unde te duci Incaltata-n roi papuci? Unde mergi aa-ntolita? - La un ospat sunt poftita. - Ga-ga-ga, ma due i eu. - Bre, nu esti de nasul meu.
76

)(
CALDAREA CU BUCLUC Nu tiu cum, dar o caldare, Parca i-au crescut picioare, Se pornise prin ograda intr-un inar ca la parada. Singura ea nu mergea, f Cineva, cred, o ducea. ^ Cine sub ea s-a ascuns, 'j Ca era cu fundu-n sus? fe ll Vai, a naibei de caldare, De parca e o aratare! -apoi cine era de vina? Cot-co-dac, doamna gaina. MOTATA CEA POZNAA O motata deocheta S-a cocotat pe bicicleta De-acolo, de pe ghidon, Striga ca la microfon: Cot-co-dac, cot-co-dac!
77

)f N-am unde cuib sa-mi fac, Vreau un loc mai frumuel, Ca sa-mi pun ouale-n el, Pe urma sa le clocesc, Puiorii sa mi-i cresc. , CURCANUL CLOACA Ingamfatul de curcan, ^ Mai ieri a-mplinit un an. Veste-a prins de la gobaie Ca stapanii vor sa-1 taie, Ca-n duminica cutare O sa fie masa mare, Ca oaspetii ce-o sa vie, Serviti vor fi cu piftie... i curcanul ce-a facut? Pe loc cloaca a cazut, Ouale sa le cloceasca. Puii-apoi sa-i dadaceasca. Bine a mai socotit, Caci a scapat de cutit. MOTATA 1 INGHETATA O motata a scurmat Un graunte inghetat. Cot-co-dac! Se intreba: Oare cum eu 1-oi manca? Cum statea aa mirata, Din fuga alta motata Bobul i 1-a ciugulit i pe data 1-a inghitit. Biata, a ramas uimita: Inghetat, cum de-1 inghita? LECTIA IEPURA$ILOR ^ Iepuraii mititei, Au o lectie i ei, Fac i numaratoare Cu-a lor mama-nvatatoare. Ei n-au band, dar stau perechi Jos, in stratul de curechi i, lingandu-i buzele,
79

Numr ei frunzele, Apoi, mic din mustti, Numrnd la castraveti. Dup lectii, cte doi, M erg la casa din trifoi. CATELUUL 1 PISICA Noi avem un ctelu Negru, parc e de plu, Dar pisica nu-1 iubete: Cu lbuta il lovete. Cteluul s-ar juca, Pisica deloc / ' : nu vrea ^ V Nici s-i iese* : inainte Scrmnat e, dac-1 prinde.
> 80

M OTNELUL RAS FATAT M otnel far ruine, De ce umbli dup mine? / Lptior destul ti-am dat, Nu-ti place, <5^- v nu l-ai mncat. Miau i miau! din urma mea: Doar crnita ti-ar plcea. SECRETUL L U IIL IE ^ M i-a spus un secret I lie: h El girafa vrea s fie. | - Dar de ce, Ilie drag?! j - De urechi s nu m trag\ Nici doamna invatatoare, Nici marna la suprare. Sunt g rata i nu-mi pas Nici la coal, nici acas, Cci pn-la urechea mea. De ajuns nu s-a putea.

ILENUTA
g o s p o d in A

Ilenuta-i gospodina, A scos apa din fantana, Turnand-o intr-o copaie La papue sa faca baie. Ca pe rufe le-a-nm uiat C -un burete le-a frecat, A poi pe toate le-a-nirat Sus pe sarm a la uscat. M aica sa cand a vazut: - Ilenuto, ce-ai facut? Azi ai fost prea ghidua, N u mai ai nici o papua.

ILENUTA c u r io a s A
C urioasa Ilenuta intreaba de bunicuta D espre oam eni, despre glie Cum create iarba-n campie; De ce soarele-i rotund,

D aca raul are fund, De ce cucii n-au parinti, D aca-albinele au dinti i cu acul cum inteapa D aca pot sa beie apa, M iere ele cum aduna, In tiubeie ca s-o puna; $i-acolo cine-o pazete, Cand vine ursul hotete, M orm aind m eet: - M or-m or, Tot de m iere-m i este dor... B unicuta toarce, toarce, Spre nepoata se intoarce i ii zice: - D raguleana Ilenuta Cosanzeana, B unicuta nu-i in stare Sa-ti raspunda-n fuga m are La cate o m trebare, ezi colea i-asculta bine, Ca iata pe lim ba-m i vine Povestea cu Fat-Frum os. Hai, sa ti-o depan duios...

:_____ _______-

)( PLCINTA
- Ce faci colea, Ilenut? - Vreau s coc plcintut. Cern fin, plm desc i-ntr-o form potrivesc A luatul frm ntat, Care-i n cuptor de dat... Iat a trecut un ceas: S scot ori s-o mai las, Ilenuta se ntreab, E trziu ori e ^^ D e te-ai da, pine, de- dura, N u m i-ar lsa ap gura.

FUG
ntr-o zi de var lung, Ionel s-a pus pe fug. ^ F uge Ionel, tot fuge, ^ Ins nim eni nu-1 ajunge. - Ionel, ce s-a-ntm plat? C ineva te- suprat? - Vai, vai, vai, nite albine Se tin ntruna de m ine; Va fi ru de pielea m ea, D ac m -or i ntepa.

:
^ ^

pe m as i-i m irozn dulce-n cas. Cine poate s serveasc? Trebuie s se rceasc! Ionei cel m ititel Tot roag frum uel: - Pinioar delicioas, Eu nu pot s-ajung la mas.
84

, { V ,

TRENGARUL DE IONEL
trengarul de Ionel, D in cuibar frumuel

Oule le-a furat i pe rnd el le-a spart, Tot gndind in sinea lui Poate a gsi vreun pui, Dar nu i-a trecut prin minte C eie trebuie clocite. Cci m otata le-a facut, D ar ea cloc n-a czut, Ca s scoat puiori M ititei i glbiori.

FRICOSUL
- Am s fug de-acas, Zice lonel, Ce m tot pzesc? D oar nu-s m ititei. i-a ieit pe poart, Iat c-a scpat. M am a n-o s-1 bat? Ce viteaz biat! Calea-i intretaie U n gnsac voinic. F uge-Ion acas, Vede c-i prea mic.

IONEL ELEVUL
lonel elev de coal D im ineata greu se scoal i tot um bl bosum flat, i caut neincetat Geanta, care n-o gse^te, Cartea care ii lipsete. Le caut pri-asud i mai tare se inciud. i de-atta sclifoseal, El intrzie la coal.
86

IONEL CELTRENGREL
In ograd lonel A prins iute-un bobocel i in palm 1-a culcat. B obocelu-a suspinat: - Hai, d-mi drum ul, Nu m strnge, -

Mama dup m ine-a plnge; i-or plnge trei surioare, Nu m strnge, c m doare; A mai plnge-un frtior, Nu m strnge c-am s mor. Ion palm -a desfacut, Dar bobocul a tcut. Nu spunea de-acum c-1 doare, Cci era fr suflare. E L E V U L PAA Ce fei de elev e Paa, C nu-i gsete cmaa? Si ciorapii ii tot cat, !^ Apoi ii lipsete .w ' A o gheata. Una o afl sub mas, lar cealalt dup cas. C hiar i cciula din cui O tot cat, dar ea n u -i!
88

M ai m ult striga, decat cata: - M am a, tu eti vinovata! Ian gandete i socoate: Eu sa am grija de toate?! Paa nici nu prea se spala, M ai intarzie la coala, C artile le lasa-acasa, Vezi, profesor n-o r ? sa iasa... D ar colegii lui i-au zis: - Paa, tu ne faci de ras; Ori de carte te apuci, Ori cu noi bine n-o duci. S-a lasat Paa m ustrat i-ncetul s-a indreptat.

DANUT
Lui D anut m ereu ii place Cu m ingiuca sa se jo ace, Sa stea la televizor, Sa repare vreun m otor,

M
Tot ceva sa m etereasca, Dar nu-i place sa citeasca.

)(
M a indepartam incetinel. Liliecii de prin ograzi, A diati uor de vant, M a petreceau cu privirea, A plecandu-se spre pam ant. C oborand din deal in vale, Aa ca un calator, M -am oprit la o fantana, Sa beau apa din izvor. Apoi s-a oprit i drum ul, S-a mai odihnit nitel, A teptandu-m a pe m ine, Pana voi porni cu el. M a departam de satul In care-am ospetit, Petrecandu-m a cu tristete Liliacul inflorit. Nu ma cunoteau satenii, Nu sunt de pe al lor m eleag, Ieind cu totii in cale, M a-ntrebau incet, cu drag: D e unde vii, calatorule,
91

ILENUTA-I FATA MARE

Ilenuta-i fata mare, Toarna apa-n stropitoare, Este-o buna gospodina, 4$ Uda florile-n gradina, Le stropete \\| pe-ndelete, Caci i florilor li-i sete.

LA COALA DINTRE NUCI (Sub impresia unei v 'u.ite facute la coala din Stroeti)
M ergea drum ul inainte, Eu paeam dupa el, Scurtand calea, pas cu pas,
90

)(
i ncotro te duci? Le rspundeam , -am fost La coala dintre nuci. Am avut ntlnire Cu elevii din sat, ^ In care a lucrat p Poetul regretat... V v Ca-n Franta n-o s se duc. Nici un obiect nu-i place, A r vrea num ai s se joace. Elevul nostru C ostel E zburdalnic ca un miel,* Z burd dnsul p e rm a n e n t^ . Va rm nea repetent.

ELEVUL COSTEL
Elevul nostru Costel N u-i ascultator defel; M ai are- apuctur, Il m nnca lim ba-n gur Dac-1 pui la treab, ti rspunde-n grab, C n-are cnd face, C vrea s se joace. C printele-i vinoval C - pune la nvtat. f " G eografie-i tre b u ie te / D aca nu calatorete? De franceza nu se-apuc,
92

NECAZUL LUI TNAS

Vai i-amar, bietul T nas, Cnd e-afara, cnd e-n cas: R u la mai plit necazul, 1- crescut prea m are nasul. Pe la doctori a fost dus. i doctori ce -au spus D up ce 1-au consultt: - N asul trebuie tiat. - Vai, s-a frsuit Tnas, Cum voi fi eu far nas?

C ine-o sa m a vada Ce are sa creada?

HAITURA
B una vrem e, buna vrem e, Num ai bine a-nserat Noi cu plugul ne-am luat. Nu va fie cu banat C-aa D um nezeu a dat H a i! H a i! B una seara la obloane, La boieri i la cucoane. B una seara la portite, La baieti i la fetite. B una seara tuturor i celor de pe cuptor, * Nu stati triti i suparati, la din pat frum os sculati. Anul N ou in ua bate, Sa ne-aduca sanatate Sa ne-aduca m ult noroc, S-avem ce pune pe foe, S-avem ce sa im bracam , De frig sa nu inghetam . Bucurii i zile bune

IONEL

trengarelul Ionel N -are astam par defel, N-are tim p incet sa mearga, Tot alearga i alearga. N icicand nu se odihnete O are unde se grabete?

ANICUTA
A nicuta-i de parere Ca i ursul cel de plu Vvea sa doarm a cu placer La am iaza nitelu. Somnul la toti le priete, Ursuletul m are-a create.

)(

)(

S-avem in oala ce pune. La tim p banii sa prim im C a fara ei ne chinuim . Strangeti roata, baietei i strigati cu totii Hai! Hai! C eata noastra e aleasa, Nu intra in orice casa. C lopotelul nostru suna, U nde m erge lucrul struna. Brazde negre rasturnam , G rau de vara sem anam , Grau de vara cu secara Sa rasara pana-n seara, Sa ne-aduca ploaie D om nul i s-avem paine noua, Graul m are sa creasca, M anos sa rodeasca. Cu spicul cat vrabia, C u bobul cat m azarea, Sa fie viata iubita D e toata lum ea indragita.

Invartiti roata, baieti, i-ndem nati odata toti Hai! Hai! A nul N ou sa va fie Inceput de bucurie Tot cu sanatate $i cu spor in toate, C opiii sa va creasca, Pom ii sa-nfloreasca, L a anul cand venim Sanatoi sa va gasim, Cu lum inile aprinse i cu m esele intinse Sa petreceti im preuna P ana-n veci cu voie buna. Strigati, mai Hai! Hai! D e urat am mai ura Nu tim gazda ce ne-a da, Sa ne dea ea covrigul C a rau ne-a razbatut frigul, G rozava trem uratura
97

Sntate, voie bun, A nul Nou care ne vine, S ne-adue num ai bine, G reu-n urm s rm n S uitm de srcie... S strigm cu toti, flci Hi! hi! Am venit cu clopotelul, Dar, rugm , legati ctelul, D ac iar ne- fugri, Noi la anul n-om veni. Iarna-i grea, om tu-i m are, Nu-i nici drum i nici crare, i nici luna nu rsare. Am i nghetat de trig, Ne-am fcut de-acum covrig Pe unde noi am urat, Urtori tot am lsat,
99

C drdie dintii n gur. Cu haina de la piat i oasele-ti ngheata, Cu ncltm inte de la turci Departe nu ajungi, Pn-la vecini n m hala i talpa ti va cdea. De aceea noi term inm $i do lari ateptm. D ac nu ni- veti da, La anul nu vom ura O priti, mai Aho, Aho-o-o!

URTUR
Hai, flci, pocniti din bici, C de-un an n-am fost pe-aici. Am venit eu zurgli, De prin munti i de prin vi, Din orae i din sate, Unde m esele-s bogate, S zicem urtur,
98

Din ceata noastr intreag, Am rm as c-o bab beteag $i un m oneag eu cojoc. Ce se-ncalzete la foc. el daca cinstete, Tare se mai veselete, M ai uit de greutate i-i pare -are de toate... M ai sunati din zurgli Hai! hi! Pocniti din bici, mai flci, -am ajuns in m ileniul trei, A cel care a trecut Cum a fost - noi am vzut. In m ileniul sta nou, -a fi bine, -a fi ru tie unul D um nezeu. M ese pline cu bucate, L a m ulti ani cu sntate. V dorim in m unc spor, Ca in anul viitor, S-avem ploaie, s-avem pine;

L anurile - pline de grne, S-avem pace, voie bun, i s fim toti im preun. Pluguor num ai c-o roat, Strigati flci, inc-o dat, S se-aud peste vi Hi, hi!

URTUR-2003
De lng Prut, de pe vale E u v vin cu urare. S v urez la fiecare, Celui m ic i celui mare. Vreau s trag brazd lung Pentru un an s ne ajung Hi! Hi! M i-oi lua finele A poi i vecinele, Cti pe drum am ntlnit, Pe toti cu noi -am poftit: Unul s tin de plug, Altul lng boi la jug;

)( Unul sa aduca colacii, fi Altul sa stxanga pitacii Hai! Hai! Sa umblam, sa col indam, Pe cei buni sa-i laudam, Ei sunt oam eni cam avuti, Nu ca noi, umblam desculti, Poate ni-or da nite parale, Sa ne cum param sandale. la mai Tndemnati, mai Hai! Hai! Pe cei buni sa-i laudam, Nici de rai sa nu uitam, Pe ei sa-i uram aparte, Tare multi mai sunt prin sate. Toti zac numai de o boala: Treji se culca, beti se scoala pornesc din nou la drum Du pa tuica i tutun, De lucru nici n-au habar, Se ineaca in pahar. La copii le este foame,
102

)(
Iar taticu-n pat le d oanne, De grija le poarta m am ica, Se zbucium a ca randunica, Face sarm ana cum poate, Copiii sa aiba de toate. Aa este i cu cei rai,f Sa strigam cu totii " Hai! Hai! Nici un rau sa nu v-ajunga, Pe la buzunar i-n punga, Pace-n suflet, pace-n casa, Paine din belug pe masa. Arati mai adanc lanul, Sa ne slavim acum neam ul, S-aveti dragoste de m eleag $i de obiceiul drag. M ulti ani sa ne traiti $i la anul sa ne prim iti Cu uratul, cu sem anatul Pe la vecini i m treg satul Hai! Hai! Noi suntem buni de gura,
103


Mai ales la butur, C ine ne va mai cinsti, Tot anul ne- pom eni, Cnd i-om zice-o urtur, N e-or da boii toti din ur, i ginile din cotet Noi suntem urtori isteti. S strigm eu toti odat, S rsune valea toat Hi! Hi! Indem nati, m i bieti, Nu cum va s v-nm uieti,~ ? C eu tot v-am ludat, Voi mai tare v-ati strm bat. Tot v zic s ndem nati, Mi se pare, c cntati. Nu tiu ce s fac cu voi, Trageti plugul napoi, D ect s am cu voi bucluc, V las iaca i m duc.
104

Hai, mi urtori voinici, M ai pocniti vrtos din bici, S rsune peste vi, i strigati odat Hi! Hi! Iar acum a la plecare De la m ic i pn-la mare, S triti, s nfloriti, M ereu veseli s ne fiti. La fiecare v doresc, Tot bunul pm ntesc. U rtura-i spre sfarit, V rog cu plata s ieiti: Cu-n dolar, ulcior de vin, D ac vreti ca s m ai vin i la anul care vine, S v doresc num ai bine. Opriti plugul, mi flci, -am ajuns ln 2003 Aho! Aho! Aho! Aho!
105

U RTUR-2004
Bine-mi pare c-a-nserat i noi toti ne-am adunat, S pornim cu uratul S rsune ntreg satul. Am vzut poarta deschis, In cas lum in-aprinsa, Noi n cas nu intrm, De afar v urm, G azde bune, s triti, Mul tum im c ne primiti. S-aveti n lume numai bine i multe zile senine. Ridicati paharul sus, C anul 2003 s-a dus, Vine 2004 n loc, S ne aduc m ult noroc Hai ! Hi! Se pornesc copiii mici, Pe la vecini, pe la bunici, Ionei i M ihit, Ilenuta i G heorghit
106

Tree plugul pe portit, Sub fereastr l opresc $i din bici ei pocnesc. Iat nc un urtor Singur e la pluguor, Cu cum ulit cam m rut, Ct roat de crut, Cnd zice urtur Iti ngheat lim ba-n gur. Vai, ce prim ire rar Pe la noi, pe la tar, Cu grivne i cu pitaci, Cu bom boane i colaci! L a m uiti ani cu sntate Pr n orae i prin sate. Ia sunati din zurgli M nati, mi Hi! Hi! Cte case-s suprate, Incuiate-s cu lcate, Stpanii s-au dus din sat, Dup hotare la ctigat,
' 107 .

)(
^ $ i - a u ram as copiii mici Sa traiasca la bunici. Parintii - pe la straini, Copiii - pe la vecini. D oam ne, unde vom ajunge? Lum ea toata din sat se duce, Ram an batranii pe seam a lor Fara nici un ajutor. Dolarul ista blestem at M intile ni le-a-ncurcat, D olarul ista pacatos N e-a luat ce-i mai frumos. Cine gusta din dulceata, Nu-i mai pasa nici de viata Hai! Hai! Fie ploaie, fie luna, Eu va zic o vorba buna i va doresc eu m ult bine Pentru anul care vine, Sa ne dea Dom nul Sfant, Pace pe acest pam ant, Tot binele sa ne vie
108

La m ulti ani cu bucurie. Viata lunga, Bani in punga, Sanatate Cat se poate, ft Fericire i de toate .yjj Hai! Hai! A nul vechi ne parasete, Iar cel nou ne sosete, A prindeti lum ina m are, Sa trecem pe la fiecare, C a la anul de-om ajunge, Nu tim tim pul ce ne-aduce. Cui uratura i-a fi pe plac, Sa ne dea un colac. Va rog nu va suparati i punguta dezlegati, Cate un euro cautati i noua in dar ni-1 dati. D aca nu aveti cumva, Noi i grivne vom lua. O priti plugul, mai, opriti

i un pic va odihniti, S-au ridicat de-acum a zorii $i ne prind sem anatorii. Opriti plugul, baietani La anul i la m ulti ani!

URATURA-2005
Cand mai greu, cand mai uor A trecut un anior. M ai cu greu i cu ottat Anul vechi s-a term inat, Anul nou in prag ne vine, Pregatiti, dragi gospodine, Colaci multi i sarm ale Ca vorn zice o urare, O urare rom aneasca Dupa datina stramoeasca. Ia mai indem nati, flacai i strigati cu totii Hai! Hai! La noi timpul s-a schim bat Nu mai este ca alta d a t1:

Avem bani, avem paine^ Pentru azi i pentru maine. Avem gaz, avem lumina, M oara m acina faina; Avem din ce coace colaci Pentru uratorii dragi; Pensia sosete regulat De greutati am mai scapat. Poate-n anul care vine, Vom trai i mai bine. Cu ajutorul lui Dum nezeu, Poate vom scapa de greu? Hai! Hai! Oare cum ne-a fi norocul, D upa cum ne-a canta cucul De ne-a canta de dim ineata Banii s-or duce la piata; Daca ne-a canta din spate, Vor 1 preturile um flate ; 1 D e-a canta in sarbatoare, Vom scapa de suparare Hai! Hai!

Noi uram la anul iara Pace sa fie in tara, intelegere, fratie, De acum pana-n vecie. Uram pe harnicii plugari, Ca-s cinstiti i gospodari. Hai indeam na plugul, frate, Pentru cei cu m aini crapate i cu suflete curate. Le dorim m ulti ani manoi R oada buna, D e la tarina strabuna. Sanatate i m ult spor i in anul viitor. la mai indem nati, flacai, Sa rasune peste vai Hai! Hai! Zboara, saniuta, zboara, S-ajungem in asta seara Cu uratul la ora, Pe la m edici i potai, Sa-i uram pe dughenari,

Pe efii mici i pe cei mari, C ontabili, econom iti, Invatatori i tractoriti. Pe prieteni devotati i pe-ai notri deputati, Pe bibliotecari, croitorese, Pe preoti i preotese, Pe cei cu dragoste de m eleag i de obiceiul drag. M anati, mai Hai! Hai! Poate ca am mai ura D ar nu tim ce ni-ti da, Daca nu ni-ti auzi Noi la anul n-om veni, N e-om duce la alte case Cu ferestre kim inoase... la mai indem nati, llacai Hai! Hai! Dorim la toti viata frum oasa, M ult helsug i tihna-n casa, Sanatate i ani m ulti,

K
Cate pietre sunt in munti, i un veac de fericire, Sufletul voios sa fie, Iar in inimi sa rasune D orul de lim ba cea strabuna. Opriti plugul, baietani, L a anul i la m ulti ani! Aho! Aho! Aho! Aho!

BICEIURI DIN STRABUNI

)(

'3i:

HRAMUL
H ram ul tin e de c o h o rta o b ic e iu rilo r vechi m otenite de la strbuni. Srbtorirea hram ului satului este o traditie, eare s-a transm is din generatie n generatie. El concide eu o srbtoare bisericeasc i de aceearevine fiecrui satn diferite zile. E caracteristic faptul c la biserica local este oficiat o slujb deosebit eu un sobor de preoti din satele vecine, participa i m ult lum e de peste tot. In unele localitti se organiza joc eu fanfar. M uzicantii cntau pe o scen m podobit eu crengi de copaci. D oritorii i am atorii de dansuri se roteau n su n etu l m elo d iilo r in terp retate. In ju ru l horei se adunau i m ic, i m are, sositi din a lte m p re ju r ri eu c ru te . C a ii e ra u nfrum usetati eu zurgi. Flcii veneau i clare pe cai. G azdele ateptau oaspetii eu m asa plin de bucate. Astfel se ntlneau n e a m u r ile , p r ie te n ii, c o m u n ic n d i

veselindu-se pn noaptea trziu. Azi vrem urile s-au schim at, com pletndu-se eu obiceiuri i datini noi. D ar sa re v e n im la t r a d i ti i l e s tr v e c h i, c a re constituie un tezaur pretios pentru fecare popor.

EZA TO A REA 1 C LA C A

Sunt multe srbtori de iam i toate au 4 frum usetea lor caracteristic. O biceiurile * aeestea constituie o eomoar inapreciabil de [l^imturi cretineti, eare trebuie pstrate eu | sfintenie. Ele stau la temelia originii noastre, jja cretinilor. n rndurile ce urmeaz voi vorbi despre ' eztorile i clcile ce se fceau cndva, cci \ sunt nite traditii, motenite de la strbunii ^ notri. Pe timpuri aceste obiceiuri se respectau rgult. Astzi, ns, nu se prea aude undeva ^ fie vreo eztoare sau clac. Demut eztoarea se petrecea seara ntrk o mahala a satului. La o casa se strngeau mai multe fete, ele veneau eu lucrul sau. Unele , croiau cm i eu m na, altele m pleteau mnui, coltuni, torceau ln, depnau isele h o arse ori eoseau ceti pentrn ie. Fetele tinere t'ici nvtau sa lucreze. Veneau i flcii din sat sa le ajute la depnat, le mai ascundeau lusele i ghemele, se faceau multe glume, se 1p o v esteau d iferite n tm p lri din viat, ( ghicitori, poveti. Aceast eztoare tinea pn

,;| \

j f ! ' ^ ^ < / | |

J la miezul noptii, apoi fiecare se ndrepta spre | casa lui. Feciorii petreceau fetele acas. La aceste eztori se mprieteneau vreo fat eu ^ un b ia t i tin e a p rie te n ia p n ce se cstoreau. F lcii, serile, se adunau in g ru p u ri pe u lite i in te rp re ta u c n tec e populare frumoase. Chiuiau, nici vorb de w betie nu era. \ Clcile se faceau ziua. Care gospodina 11 avea mult de tors, organiza elae, chema la Il eanevestetinere i fete, ele veneau eu furcile 1 de acas, dar lucrul era al gazdei. Mai mult II se torcea cnep. Cnd m i-a venit i mie S| prim a dat rndul s merg la elae, eu alte y fete de seama mea, nici nu tiam cum se tine furca in bru, nu puteam trage firul din caier, fusul il nvrteam spre mine. Pentru noi, fetele, care am mers prim a dat la clac, era un chin, pn ne-am dat. la cale. Care aveau I practic la tors, gteau caierele mai repede, iar noi, cele far deprindere, parc stteam I pe loc. Cnd prindea a insra, mai smulgeam ; ' cte un smoc de clt din caier i aruncam pe sub lait, ori puneam pe sub toi la gazd i . aa gteam i noi de tors odat eu cele mai

]/ I ; < r ( i ( 'i

/ p n 11 1 I |\ 11 j/

fp
t

i[t '| | I

f v ! (; I; 1.

h jl f; ;| 'I i w ;I;

varstnice. Nici calti pe furca, nici fir pe fus, numai gazda tia ce gasea a doua zi, cand scutura tolurile, ori matura pe sub laita. Dupa ce gateam lucrul, femeia de casa aeza masa i ne ospata cu mancaruri traditionale, pe prim ul loc fiind sarm alutele. Noi le mai ziceam crupe imbrobodite . Pe urma, dupa diferite glume i rasete, ne impratiam pe acasa, ateptand alta claca in sat, ca sa fim iarai invitate. Aa se petreceau ezatorile i clacile pe timpuri. Acuma ele nu se fac. Fiecare fata se inchide in casa, privind televizorul ore intregi, neavand nici o grija. Nimeni nu-i bate capul sainvete vreun lucm de folos. Fetele se gatesc i pleaca noptile pe labaruri i discoteci i se intorc spre ziua, rupte de oboseala i bauturi spirtoase, tigari etc. Intre timp, obiceiurile noastre sunt date uitarii. Cui sa lasam noi aceasta comoara, aceasta zestre din strabuni? Cine s-o pastreze? Caci obiceiurile dispar din traiul nostru i se stng ca lumanarea .

V \ ;/ jj\ ;i \i I f\ 3; j/ ft / 1 , \{ ' '

ffj

jif'1

UZITE DIN BATRANI

120

V 'I
'|

VALEA PRUTULUI

Povestesc batranii ca C osticenii de azi s au form at la baza a trei aezari - PolVancicauti, Costiceni i Dumeni. i pe cand ge creau kolhozurile aceste localitati mici s-au im preunat, form and denum irea actuala h a satului nostru. Ca i in alte aezari de pe 5; v a le a P ru tu lu i, batinaii erau o am en i ^ rratiti cu m uncile cam pului, dar i cu c icd in ta evlavioasa fata de Tatal Cerese. i Intr-un an de Sf. Pati, cand cretinii erau la >lujba de sfintire a patii, s-a auzit un ;* zgom ot inspaim antator: a prins sa se naruie /j malul Prutului din partea Dumenilor. Afland j despre nenorocire, oam enii intr-o graba au I s o s i t in c o a c e p e n tru a d e c id e cum sa j'procedeze. Au sarit in ajutor gospodarilor ce-i av eau casele in a p ro p ie re de m al j n e a m u rile , e o n s a te n ii p e n tru a sa lv a anim alele i bunurile acestora. In vazul ;; tuturora se daram au cladirile, se pravaleau
122

iI ^ ^

fj \j |

/ '< ' |

/ pom ii, fiind luati de apele vertiginoase ale 1 raului infiorat. Era un tab lo u ingrozitor. i Vreo douazeci de familii au ram as sub cerul i lib e r fara a d a p o st i b u n u ri m a te ria le . Firete, ch ia r in acea zi sin istratii erau Igazduiti pe la casele neamurilor, prietenilor, n-au fost lasati la nevoie in acele zile de sarbatoare. A lta data satul parea zgom otos, vesel ca un stup de albine, acum el a devenit suparat, m ohorat. Prin diferite locuri auzeai ^ bocete i urlete de caini. Torentul puternic | de apa a patruns pana in m aduva localitatii, jj aa ca au avut de suferit intr-o m asura mai m are sau m ai m ica m ulti consateni. D upa un ragaz de tim p gospodarii, care ram asese fara adapost, i-au agonisit ceva parale, prim ind o m ana de ajutor i de la \ consateni, cei din alte localitati, i-au inaltat le a s e noi cev a m ai d ep arte de rau - pe J colina. D in pacate, in su flet aa i le~a ram as scarba dupa averea luata de apele Prutului.

) i iarai, cam p e ste un d e c e n iu i // jum atate, au mai cazut averse m arid e pi oi, ; apele Prutului s-au mai ridicat, um flandu1 se peste m aluri. Parca dinadins au risipit , 1 ; casutele acelorai gospodari, i din nou , sarm anii au ram as fara casa i fara masa. Pana si-au venit in fire si au strans alta t !\ l | :;i boare de avere, a trecut m ulta vrem e. j\ a j} D intre acei patimai acum a m ulti nu j |) V mai sunt in viata, au trecut in lumea celor 1/ Jr ?\ drepti. B ucata cea de aezare de pe m alul / : Prutului aa i a ram as sa se num easca , M astazi Valea P ru tu lu i . Iar pe locurile, \ | unde au trait candva strabunii din Dum eni, | acum a curge Prutul. |

PROVERBE >
1

ZICATORI
(selectate i prelucrate)

124

Om ul de om enie se cunoate dintr-o mie. N u privi n farfuria vecinului. Cnd ei foc eu m na altuia, mai tare te prjoleti, dect te frigi. Vorba bun multe adun, vorba rea multe mprtie. Greu la deal, uor la vale, nu iubi ce-ti iese-n cale. S te laude lumea, nu singur te luda. C ine face bine are m ultum iri, cine face ru - num ai neplceri. C ine face ru altuia este m ultum it de
?

A scult nvttura tatlui tu i nu uita ^ povetele m aicii taie. A stzi prietenul te neae ntr-o lingur )/ de ap.
fi ;

B ani de-a avea, zu c m-a nsura. B inecuvntareaprintilor ntarete casa fiilor. Ca acas la tine nu-i nicieri bine. C asa far fem eie e pustie dinuntru; casa far brbat e pustie dinafara. C a s te poti sc in a bine, trebuie s ai de ce. Cm aa copilului arat ce m ain are. C heia i lcata e m am a i tata.

'

II ) j1
j/

prostia lui i se bucur. C a s priveti cuiva in suflet, trebuie s cunoti cartea vietii lui. A fost stlpul casei i acum a ajuns popreal. Ai copii, ai griji mii. A m rita fat este a arde odat.

C nd te nsori, s te nsori, iar nu s te w m riti. . w G ura soacrei - m oara stricata. / I! %

nsurtoarea de tnr e ca gustarea de dim ineat. B rbatul far sotie - ca cas pustie.

I
'

)(

)(

La toat casa bate coasa, numai la mine n-are cine. E uor a se nsura i greu a se descurca. Lupul m oare de btrn i de rele tt este bun. Num ai tat i m am nu poti cum pra pe bani. Pcatele printilor - pedeapsa pruncilor. Straie i nevast noaptea sa nu-ti alegi. Ru e cnd plng printii. S-a nscut n zodia veseliei. M-am sturat de soacr, ca de poam acr. Taina sa n-o spui nevestei. Unde sunt doua cum nate rm n vase nesplate. Cea mai m are boal, cnd e punga goal. D ac ar create m intea pe crare, ar culege-o fiecare. Cerul senin nu se teme de trsnet.

Cine de cuvnt se tine, nu d cinstea pe ruine. N u te nchina, pn nu cunoti sfntul. Cine face lucru ru, se tine de capul su. Vorba inteleapt trebuie pstrat ca iarba de leac. Cine ascult, strnge m inte mult. Cu rbdarea treci i m area, iar eu rul - nici prul. Om ul se bate cu cuvntul si nu cu bta. Cine m ult vorbete, totul risipete. D um nezeu a dat boli, dar a dat si leacuri. A lbina cea bun nu se pune pe floare vetezit. C ine are barba, s-i cum pere i pieptene. D e faci astzi cuiva bine, m ine de la altul vine. Flm ndului i o bucat de m m lig rece i se pare plcint.
129

[ v

* >

/ I I \ 1 v f /: \|j r; : !

M urdaria pierde omenia. Tot vine i cel ce intarzie. Vitel s-a nacut,7 bou a m urit. j Sarac la sarac alearga. R abda un ceas i-i trai un an. H reanul i el e bun de leac. H ot de hot se teme.
5

Vorba dulce m ult aduce (cand ai cui o y , spune). Ai intrat in hora, sa jo ci pana la urma. Cate odata e m ai uor sa urci dealul, decat sa cobori la vale. Cum e buna ziua, aa e i m ultum ita. E m ic acul, insa de la el este leacul. O boseala e cea m ai buna perna. Omul lacom cata m iere i in gura la furnica.
ii :

D aca eti chel, la ce-ti trebuie pieptene.\ I !j

Cei ce fura, acei mai tare jura. Frum usetea cui nu-i place, dar nu tii in ea ce zace. Ursul n u jo a c a de voie, ci de nevoie. Taranim ea e talpa tarii. H artia m ulte rabda. C and nu-i colac e buna i pita. Cu focul nu fa aga. N u te infoia ca curcanul, ca nu-ti ade / bine. Sa nu ceri mai m ult decat iti trebuie. Principalul nu e banul, mai este ceva la mijloc. \

\f j\ | j

D aca m agarul zbeara la tine, nu zbera si 1 tu la el. Unde-i pace i lui D um nezeu ii place. 3|j Gura lumii n-o astupi, ci o atati. Cine bea vin, i$i bea m intea.
a

\! /! 1

Intai gandete, apoi vorbete.

| =

D um nezeu sa-i fi dat porcului coarne, i rasturna pam antul. Ii Fiecare vorba are socoteala ei.

s- <

Baba batrana nu se tem e de paine moale. Unii seam ana, altii secera. Daca ezi, iti ade norocul. Se grabete ca fata la m aritat. A ratura buna iti da paine in gura. Nu-i prea m ers la biserica. ' :!

f !, <i '

Bun de gura, rau de lucru. La omul sarac nici boii nu trag. Cine nu deschide ochii, deschide punga. Omenia nu se cumpara, nici nu se vinde. Sa nu razi de batranete, ca vei ajunge i tu batran. Sta in car, ca cioara-n par. M ofturosul iti roade osul.

'J 1

\ Unde m ananca doi, m ananca al treilea.

i

f: 'i

L a lauda m are nu te du cu sacul. Sfatul batranului e ca fagurele de m iere. Sanatatea trebuie pastrata, nu lecuita. C uratenia este m am a sanatatii. ? Bine faci - bine gaseti, rau faci - rau gaseti. M ai bine sarac i curat. Fiecare sac ii gasete peticul. Nu-i aur tot ce stralucete. Prietenii nu se cum para. De vorba buna nu te doare gura. Se zbate ca m ata-n sac.
132

Ce n-a invatat Ionica, nu mai invata Ion. 1 M ulti vad, putini pricep. jj) Porcul balta gasete, cand vrea. D ragostea scurta e cu suspin lung. Ce fblos ca vaca-i buna de lapte, daca da cu piciorul. B landul motenete pam antul. M intea nu se cum para cu bani. Omului intelept, sfaturile-i sunt zadar nice. Sa fii om nu costa bani. D upa cum faci, aa sa tragi.
133

| } '\\ ^ j ij / \ v
I; "

)(

^9-

V4 H

C uvantul intai trebuie cantarit, apoi rostit.

M inciuna are picioare scurte. Punga bogatului cu a saracului nu cantarete la fel. N u m a tern de tine, ci de m intea ta. Celui flam and num ai painea ii este in gand. Vorbele nu potolesc foam ea. Lem nul stram b focul il indreapta. Ochii inteleptului vad m ai departe. M ai m ulti se ineaca in bautura decat in apa. De dus, te duci, dar cand te intorci, nu tii. In casa altuia nu poti edea cum iti place. Fii atent cu tine i-ti vei observa neajunsurile. Totul e in m ana noastra, dar trebuie sa fie i in m inte. Pasarea se prinde cu graunte, omul - cu vorbe frum oase.
135

4 Vorba de claca nu e folositoare. 1 4 Rana de cutit se vindeca, de cuvant niciodata. I ii Ca sa devii om, sa nu calci pe urma stramba. i I Cel pe jo s i cel calare nu sunt prieteni. Cine inconjoara - mai repede ajunge. Pana nu tuna, nu-i aduna. Faci rau - nu atepta bine. Sa nu crezi pana nu vezi. Vorbete de dragul vorbei. La casa lui fiecare-i gospodar. Decat sa vorbeti, mai bine asculta daca ai ce. $ ^ Sfatul batranilor, m ult ajuta cine vrea sa-1 asculte. Pana-i vine cheful bogatului, ii iese sufletul saracului.
134

I $ I $ ^

n 4 Dupa ploaie nu mai trebuie um brela. 4 O braznicul m ananca praznicul, ruinosul roade osul. f? la re-i bine i frumos, cand omul e sanatos. Cu cat mai m ult ai, cu atat mai greu o duci. Cat de proaspata n-ar fi m inciuna, dar m iroase rau. Nu inchide gura celuia ce-ti deschide / ochii. I] t Nu-i grea crucea ta pe spinarea altuia. Zgarcitul e intotdeauna sarac. Du Ice la limba, amar la inima. ; $i coada securei face rau padurii. D ragostea nici nu se cum para, nici nu se vinde. Nu sta, ca-ti sta norocul. Frica de D um nezeu te scapa de iad. Sa nu purtam pacatele altora, ca ale noastre sunt alaturi. De ploaie repede sa nu te sperii. Fugi de om ul cu doua fete, ca una li vorbete, cealalta gandete. $coala face om ul om, altoiul pom ul pom. Fa bine, nu te tem e de nim eni. Omul se cimoate dupa fapte, nu dupa vorbe. Lim ba taie mai tare ca sabia. j ^ U

4 4 4 4 4
4

4 Cat de putin iti trebuie, cand vrei mult. 4 Banul te baga la rau, banul i te scoate. 4 4
D ragostea e oarba, dar casatoria li deschide ochii. D ragostea cea veche iti optete la ureche.
136

I L acom osului tot nu i-ar ajunge chiar i| K

Prutu-n gura de i-ar curge. Daca prietenul ti-i cu m iere, nu-1 m anca de tot.

)(
'

Cel mai bun prieten ti-i cartea.

\V ' "

$4 Fgduiete num ai ce poti face. I ! Ferete-te de crbunii (jratic) acoperiti.

^ Gndul zboar mai iute ca vntul.

4 Prul cnd albete, inim a se topete. 4 Simtul datoriei e sntatea sufletului. [i4 C nd eti vinovat, nu da vina pe altul. | j 4 Pe crarea btut nu crete iarb. 4 Cine mintete, lum ea de el se ferete. 4 D intele cnd te doare, cu cletele se dom oale.
ii

\ 1 f
|

NOAVE
$1

BASME

Cine adun la tinerete, are la btrnete. 4 l ' /1 ^ A pierdut i drum ul, i crarea.

| I

MONUMENTUL SOACREI

SNOAVE CU TIGANI
r n tigan odat, avnd i el un necaz, s-a gndit s se spnzure. A luat funie, s-a dus n grdin, legndu-se de pntece i s-a atrnat de un pom , balansnd astfel n btaia vntului. Trece un om i-l " ntreab: - Ce faci, m ai tigane? - Ce fac, nu vezi? M spnzur! I D ac te spnzuri, de ce te-ai lgat de inijloc nu de gt? 1 f Da bine, m i, m m ai pui la cale, s m leg de gt, ca s m ndu! D oar eu m spnzur!
Un tigan trecea pe drum pe la poarta lui |inau-su. Acela a taiat porcul. Tiganul y * zi ce: - D oam ne ajut, n n au le! M n cm carne? \ - M ncm , dar nu eu toti!

jj - M i G heorghit, pentru ct v-am m uncit i pentru cte v-am agonisit, cnd oi muri ori m veti jeli ori nu m veti boci, s-mi faceti m car un m onum ent. - Bine, m am soacr. Na, dup ce- m urit fem eia, ginerele ia n dep lin it rugm intea. Pe m orm nt i-a pus piatr m are i pe piatr a scis aa: Sub aceast piatr grea odihnete soacra m ea. T rectorilor grbiti, v rog ca s n-o treziti. De mai tria ani vreo trei, eram eu n locul ei .

femeie, avnd ginere n cas, i spune _ n t r - o zi:

' y

i\

U n tig an a furat o bucata de slanina de la un om. A cela 1-a vazut i s-a luat dupa el, strigand: - Stai, m ai tigane! D ar tiganul se ruga in sinea lui: M ai lungeti-m i, D oam ne, pasul, dupa sfanta v oie a ta, ca m a ajunge to t acum a om ul cela cu slan in a . Cel din urm a to t striga: - Stai, m ai tigane! T iganul ii raspunde: - Stai tu, ca nu te fugarete nim eni, dar eu cum sa m a opresc, daca alergi dupa m ine? &&& Un tigan a plecat la p iata cu intentia, sa cum pere ceva ieftin, frum os i gustos. Un om avea un irag de chiparui: iuti, roi, frumoi i ieftini. Tiganul s-a im pacat i i-a c u m p a r a t. M u c a el d in tr - u n

h
U Si

chiparu? i se apuca in d ata de gura. U n | / cum atru il intreaba: ; \ - Ce te tii de gura, m ai tigane? ^ A cesta din urm a ii raspunde: : - N u vorbi la m ine, ca de dau drum ul la gura, arde targul.

j j/

)(

/i

CIO BANASl I. NAZDRAVAN

S j ra odata un baietel i tare-i mai placea I JL Pasc^ ^ e - Facandu-se flacau in ->} j|* ]e g e , s-a n a im it c io b a n la un gospodar i ingrijea cu tragere de inim a de .'o turm a marioara. Scoatea el oile pe ima, zi de zi i vara de vara, dar oricat nu se staruia sa se prinda i el la o tara de avere, daca era sarac, sarac ram anea. O data, fiind el cu turm a pe costia unui deal, unde iarba jera verde i m ustoasa, vede ca deasupra lui j$e rotea un vultur, care tinea ceva in gheare. A tunci a prins el sa strige, sa uiere, sa aru n c e cum a-n sus, sa p o c n e a sc a din biciuca i, tacand atata zarva, vulturul a scapat prada i i-a vazut de cale, falfaindu^ aripile prin aer. A alergat ciobanul sa vada de prada scapase din ghearele vulturului i a dat cu ochii de o pasare de padure cu penele aurite, care i -a grait cu glas omenesc: - Daca m-ai scapat, ciobanaule, vei fi
*i

stapanul meu. D ar mai intai sa-mi lecuieti spinarea, ca vulturul m i-a ranit-o. D upa ce pasarea s-a vazut vindecata, iar a grait catre cioban: - A venit tim pul sa-m i iau zborul spre padure i cand o sa vina tim pul sorocit iar ne-om vedea. A m u ti-oi dezlega o taina, dar s-o pastrezi ca pe lum ina ochilor. D aca nu-i destainui-o nim anui, m ai tarziu o sa m ai descoperi o taina. D aca o sa fii cu mare bagare de seam a, o sa ram ai cu zile i o sa biruieti greul vietii. Num ai, bine 1-a invatat pasarea graiul pasaresc i dupa aceea s-a facut nevazuta. Cum m ana el intr-o zi oile prin padure, aude doua pupaze vorbind sus, pe-o craca, i el, pricepandu-le graiul, i-a ciulit bine urechile. i zicea o pupaza catre aita: - Cum atrita draga, tii ce-i nou la noi in padure? Ni^te talhari au ascuns in scorbura din cutare copac o com oara i cine ar lua-o de acolo, s-ar face din sarac bogat.
145

144

El, vrand sa cerce, daca adevar graise | pupaza, s-a dus intr-acolo, a gasit o gram ada f; de bani, a luat argintii i pe ei i-a facut o \l ( casa m andra, cum nim eni in satiorul lui I v nu mai avea. : . :I In alta zi a prins cu urechea cum doi cocoi de padure graiau ca in cutare sat i |f la cutare gospodar o sa piara vitele i ca ar ( I fi mai bine ca omul sa le taie i sa nu le ! pagubeasca. Na, s-a dus ciobanaul la om ul pe care-1 patea nenorocirea i i-a zis: [j - Badiorule, fii bun i taieti toate vitiH oarele, ca o sa piara i ai sa ram ai sarac | ; lipit pam antului. ;f| i, om ul, necrezandu-l, i-a raspuns: !I - D u-te in drum ul tau, ca tu in afara de ^ ... ^ cum se m ana oile la pascatoare nu tii nimic. D u-terepede, c a slo b o d c a in iisa te a lu n g e ... fi El s-a dus, am arat ca gospodarul nu-i j baga vorba in seam a, dar nu lunga zabava l\ a c e lu i g o s p o d a r i s-a u tr e c u t to a te u dobitoacele. i a inceput gospodarul sa se

(| * \ > 1 j% Jf \l j. j| j i1 if p n fi I li; V

cazneasc i sa rcneasc, c rm nea srac i c ru a fc u t de n -a c re z u t sp u sei ciobnaului. A lt data i-a spus ciobanul unui om c o s-i ard casa, i aa a fost. i dac c e / spunea el se adeverea, i-a m ers ciobanuluij: yj vestea c ar fi nzdrvan. v A uzind i impratul c in cutare sat tria un prevestitor, a dat porunc strjilor sa-l gseasc i s-1 aduc la curte. Cand i 1-au in f ti a t, la c u rte e ra m a re o s p t i J im pratul 1-a intrebat: | - M i ciobane, de eti nzdrvan, s-mi \ spui ce-a fi aici dupa petrecere? - L u m in ate m p ra te , ie rta t fie-m i vorba, dar o sa lie plans i jale. O sa m oar sotia mriei talc... Im pratul s-a suprat i a dat p o ru n c | sa fie aruncat in tcm nit. D ar pe la sfaritul | chefului, a sorbit im prteasa dintr-o cup eu vin i pe data i s-a facut ru. A chem at im p ratu l do cto ri m ari, au n to rs-o , au

)(

)(

catat-o, dar im parateasa a dat ochii peste cap i veselia de la curte s-a schim bat in jale. A tunci im paratul, vazand ca ciobanul a avut dreptate, 1-a scos din tem nita i 1-a rugat sa-1 slujeasca la curte, ca bine i-a plati. i i-a raspuns ciobanaul: N u pot, ca m i-s dragi oitele i trebuie sa le pasc. Atunci a prins im paratul sa-1 descoase de unde tia el ce-o sa se intam ple la curte, dar feciorul nu i-a vandut taina. $i 1-a luat cu biniorul, i 1-a infricat, i 1-a am enintat I cu bataia i cu tem nita, dar feciorul o tinea morti ca aa i s-a nazarit i ca trebuia sa se duca acasa, ca avea parinti batrani, pe care nu putea sa-i lase in voia soartei. S-a incruntat im paratul, dar, neavand ce-i face, i-a d a t d ru m u l sa se d u c a a c a sa . i, ajungand ciobana^ul in satul lui, la casa lui, ce sa vada ochii? In prag il ateptau parintii i o fata frum oasa ca rupta din soare. El tare s-a m irat i pe loc a intrebat:
148

V/

- C ine eti tu, fata draga, i de unde ai venit? - Eu sunt pasarea pe care ai scapat-o din ghearele vulturului i pe care ai lecuit-o. A m fost blestem ata sa fiu pasare de padure I I pana cand ursitul m eu se va intoarce acasa, nedestainuind nim anui taina ca tie graiul pasaresc. D aca spuneai cuiva de unde le tiai pe to a te , ti se ta ia c a p u l, ia r eu ram anean pasare de padure pe totdeauna. A cum a m i-am luat adevarata infatiare, ca farm ecele nu mai au putere asupra-m i, i de azi v ia ta vom du ce-o in doi p an a la capatul zilelor noastre.

 M '4

CINE NU LUCRE AZA, NU MNNC

ria odat pe lume un brbat i femeie i aveau numai un copil - fat frum oas. De frum oas ce era 1s-a dus vestea prin m prejurim i, dar num ai printii tiau de unicul ei cusur: era cam < lene. Intr-o bun zi a venit la ea un tnr din j patul v ecin s-o cear n casatorie. C um numai printii fetei -au spus de acel nrav , urt, pe dat el a facut cale ntoars ca sa-i j caute aleasa inim ii n alta parte. Cui i uebuie nevast lene? A mai trecut bucat de tim p i apare . un ait m ire, care vroia s-o ia de sotie aa cum era fata. Tatl flcului aveatrei feciori, doi erau nsurati i se gndea s-1 dea la calc i pe al treilea. Printii tinerilor s-au [ nteles ntre ei i au j'ucat nunta. Apoi toti ! '| ai casei s-au pus pe treaba, num ai nora cea
150

j! m ic sttea fudul i poruncea s se aduc ^ totul de ce avea nevoie, tara a ridica un pai de jos. Seara, la m as, una dintre nurori i-a j adus btrnului tat pine m are, din care | a m prtit feciorilor i nurorilor cte /h rin c , iar nurorii lenee nu i- dat; cic, nu i- foame, doar m ncase la nunt. A doua zi to tu l s-a r p t t, la c a re b tr n u l a a d u g a t: c in e n u lu c r e a z , a c e la nu m nnc. N ora cea m ic a aplecat capul I ruinat, ieind de dup mas. j In zorii zilei, cnd ai casei nc dormeau, f ea a nceput a treblui: a m uls vacile, a hrnit porcii, psrile, a luat spuoara i a nceput praila. Seara, la mas, btrnul i-a n tin s cea m ai m are h rin c de p in e , spunnd eu glas tare: ia ce ti se cade, cci 'lai lucrat cel mai m ult... A stfel copila cea / frum oas s-a debarasat de nravul urt. D u p ju m ta te de an p rin tii fetei, neavnd nici veste de la fiica, au pornit la ea n v iz it . F ata le - ieit n a in te ,

srutndu-i i spunnd c-i era dor de ei. Au vorbit, au sfatuit, apoi le- zis: dragii ' mei, am mai sta la taifas, dar m ateapt 4 treburile. La noi nu-i ca la voi: aici cine nu ! lucreaza, nu mannca. Printii s-au m irt ca fata lor s-a dat eu ; lucrul. Socrul a ludat-o c-i harnic si i\ a sc u lt to a re , la care ace tea au ram as H m ultum iti de purtatera ei, far a bnui vreo data c fata lor putea s se schim be ntr-un i: tim p a t t de scurt i inc s fie ludat. ; Oam enii spun: aa ntm plare putea s aib loc i prin prtile noastre.

y j' |

PASARICA IN PRIMEJDIE
ra pe la s f r itu l to a m n e i, c n d *^ crizantem a da in floare. Pe m eleagu noastre nu p u tea fi vzut nici pasre cltoare, aproape toate plecaser in trile calde. Intr-o zi, trebluind prin cas, am auzit un ciocnit in geam . Ieind afar i privind cu atentie, am vzut jos, pe prisp psric de culoare neagr-glbuie. Z cea \ nem icat. C nd m -am aplecat ca s-o ridic, u j a aprut pisica cea hoat, m iaunnd cu 1 ! rugm inte s i- dau ei. N u -am acordat nici atentie i am pornit grbit spre vadra cu ap. Am scufundat m ica vietate de cteva ori in cristalin. M are a fost m inunea, cnd ea peste clip d esch ise ochiorii \ m i c i , ca d o u m rg e lu te n e g r e , c a re jj ascundeau in privirea lor atta spaim i d u rere. In im io a ra se z b te a p u te rn ic . Invelind-o intr-o stofa m oale, am aezat-o intr-un colt pe verand. Am prsit-o pe

| ji | j\ j jfl | ^ \

)(

, ...... , ;

'

' y vreme i dupa ce am revenit o gasisem pe 'I pervazul verandei. O data cu sosirea m ea a : j inceput sa ciripeasca, probabil, astfel imi ' m u ltu m e a p e n tru v ia ta sa lv a ta . I-am : dcschis geamul i ea s-a ridicat in inaltul cerului. C redeam ca n-am s-o m ai vad / niciodata, insa in fiecare dim ineata, cand j ; ma trezesc odata cu revarsatul zorilor i f | d e sc h id g e am u l, ea m a in ta m p in a cu trilurile ei incantatoare i vesele. Aa e firea pasareasca: sa fie recu n o scato are cel ora, care le poarta de grija. Spre regret, nu in to td e a u n a i oam enii p ro c e d e a z a / intocm ai. f D eci, sa iubim zb u rato arele i sa le I ocrotim , ele sunt prietenii notri devotati.
A

- ^1 ! V , j * 1 |

IO N E L C E L M A N D R U ine-i m ai m andru ca Ionel? Un baiat ingam fat i laudaros. La o sarbatoare m am ica i-a cum parat un costuma / nou i nite ghetute. Era in al noualea cer de fericire, cand a m ers in gradina publica, ,4 ca sa-1 vada lum ea. Pe o banca a zarit o fetita, ce se incalzea la soare. Plim banduse incolo-incoace, dorea in orice fel s \ i I atraga atentia fetitei, dar ea nu-1 observa. f ? 5 I Era preocupata de gandurile sale copilareti. ! Ionel, privind-o, a zis: | - Ce fetita neatenta, sa nu m a observe nici cum sunt im bracat! A mai trecut de cateva ori prin fata ei, d a r in z a d a r. A tu n c i lui Io n e l ii c ra p a rabdarea, i-i zice: ! - A s c u lta , f e tita , ce te c re z i m ai ,| in te lea p ta ca m ine, de te faci ca nu m a observi? lar fetita:
a

| j

jj \J ^

|:

154

- Cine eti tu? E u nu te vad. - Cum , tu te faci, ca nu m a vezi? se /; : J ; infurie Ionel. i - Se intelege ca nu te vad, doar sunt oarba. Lui Ionel pe data-i disparu ingam farea, / i-a m uiat vocea, se facu rou ca racul, nici nu tia ce sa zica. Deodata a simtit pe umarul ' sau o m ana, era tatal copilei, care i-a zis, ca | intr-adevar, ea este oarba. Ionel s-a sim tit , vinovat. A propiindu-se de fetita, i-a strans m ana, rugand-o sa-1 ierte i sa fie prieteni. Din ziua aceea Ionel a devenit alt baiat, ,f| iar de la incapatanarea sa n-a ram as m ci urm a. A p ro ap e in fiec are zi m erg ea in gradina publica, unde-1 atepta fetita. El ii < povestea poveti, apoi se plim bau im preuna pe aleea in v erz ita a p a rc u lu i, ascu ltan d I trilurile incantatoare ale pasarilor.

i i! I j J

V7
s

C U P R IN S

Poezii i uraturi
Jelu ire............................. Doamne, te m dura....... R u g a ............................... Ah, n ecazu l................... Tu, cand lumea ai z id it. Sa nu u iti........................ Salcamul de la poarta... D e ziua m am ei.............. Faram angaiereata....... Vino la fereastra m e a ... S-a nacut Ion in B u covin a. Zi trista, aniversara............ Durerea ajjteptarii.............. Ah, razboiul blestem at...... Salcie batrana..................... Aa mi-ai cantat m ereu..... Presimtiri dc toam na......... Toam na................................ Sfarit de toam n a.............. N u c u l................................... Sub negura to a m n ei........ A sosit iarna la n o i ...........

f ;. 1 | j' j,

\ I Ii ? M

(\

\ |

'// / < , v,

Vine iarna......................... Zi de iarna........................ Fulgutul............................. La mijloc de iarna........... Baba de zapada............... I , Iepuraul suparat............. ! S-au topit za p ezile......... ji Primavara......................... ,1; Soarele.............................. Cat te-am ateptat.......... Marti orul........................ Primavara a s o s it............. , tmbracata-n. haina verde I Vino, vara......................... , Daca vremea e frumoasa iu lie ................................... Z id e v a r a ......................... Sfarit de vara................. Trece vara........................ Vantul calator................. P loaia................................ Cade ploaia...................... La bunica in ograda....... Adunarea pasarilor........ Motanul in capcana.......

| Ill [| I \l II | | 1/ J 11

P \
J

Curcanul i m otanul................................................ 43 Adunarea di n ograda............................................... 43 C astravetele.............................................................. 44 Puiorii randunicai.................................................. 45 A riciu l........................................................................ 45 Ariciul m io p ............................................................. 46 Llotul de m otan......................................................... 46 ! Motanul M itrofan......................................................47 R atoiu l..........................................................................47 Ratuca i racu l........................................................ ..48 Suparaciosul............................................................. ..48 o ricelu l..................................................................... ..49ij P isicutam uncitoare................................................ ..49p Toarce pisicuta, toarce............................................. ..5C| Catelul m e u ............................................................... ..50'\ M artinel........................................................................50 A lbinuta........................................................................51 M uzicantul................................................................ ..51 Greiera^ul m uzicant................................................ ..52 Bondarii..................................................................... ..52 Furnica.......................................................................... 5 3 { j M otatapestrita.......................................................... ..53^ Coeoul staruitor...................................................... ..54 A jutor!........................................................................ ..54 Fratiorul..................................................................... ..55

Ur \l \

)(
B o b o ceii.................................................................... ..56 C earta.......................................................................... 56 Vrbiuta.......................................................................57 P u iu l.............................................................................57 /R ndunica...................................................................58 jlepuraul la ora.........................................................58 Cltoarea...................................................................59 D ezam gire.................................................................60 Iepuraul cel iste t.......................................................60 Ariciul croitor.......................................................... ..61 V everita..................................................................... ..63 Iedutul..........................................................................63 ^oricelul neasculttor............................................ ..63 Jroasca testoas.......................................................64 I /P u r c e lu l..................... ............................................... .64 B roscuta.................................................................... .65 M garuul..................................................................65 Iepuraii.................................................................... .66 M e lc u l....................................................................... .66 l, Gina gospodin...................................................... .66 IjAlbinuta m uncitoare................................ .............. .67 /Psric m ic a .............................................................68 Fumicuta ndrazneata............................................ .68 Puiorii........................................................................68 Vai srmanul greiera...............................................69 Motanul la buctrie ................................................ Ursuletul suprat....................................................... Brotacul i racul........................................................ Puiul cu m andolin.................................................. G reieraul........................................................... Motanul ip u iu l.....,................................................. Bobocul fumtor...................... .......................... Buburuza................................................................... Rndunica................................................................. Greieraul b ucluca................................ ................ Gnsacul griju liu ..........:.......................................... Cldarea cu b u clu c ............................. .................... Motata cea pozna......................... ........................ Curcanul c lo c ....................................................... Motata i nghetata................................................... Lectia iepurailor.................................................... Ctelul i p is ic a ......................... ............................. M otnelul rsftat...................................... ............ Secretul lui I lie ......................................... ............... Ilenuta gosp odin.................................................... Ilenuta curioas....... ......................................... P lcinta................................................. ................ F u g a .................................. ......................................... trengarul de lo n e l...... ............... ........................... Ionel e le v u l........ .............................. ........... .......... . 70' 70 711 721 72 7 t\ 7 |! 74i 75 75 76 77 7^ 78 7J 79 0 81 81 82,, 82 8|! 85| 85 86

)(
F ricosul..................................................................... 87 lonel cel trengrel.................................................. 87 Llevul Paa............................................................... 88 D nut.......................................................................... 89 Ilenuta-i fat m are.................................................... 90 La coala dintre n u c i............................................... 90 Elevul C ostel............................................................ 92 Necazul lui Tnas.................................................. 93 ^ lo n e l............................................................................ 94 A nicuta..................................................................... 94, Hitur....................................................................... 95 | Urtur....................................................................... 98^ Urtur-2003 ............................................................101 U rtur-2004........................................................... 1O dj Urtur-2005................ ........................................... 110^ O biceiu ri din strb u n i H ram ul......... .............................................................116 eztoarea i cla c a ................................................... 118
"i
.

Snoave i basme
Monumentul so a crei................ Snoave eu tig a n i........................ Ciobnaul nzdrvan............. Cine nu lucreaz, nu mnnc Psrica n p rim ejdie................ lonel cel m ndru........................

A u zite din btrni ValeaPrutului' .......................................................122

I l
P roverbe i zictori (selectate .>/prehicrale) 126 j j

162

)(

Zinaida SMOCHIN-ROTARU DIN CRNGUL SUFLETULUI Redactor Dumitru CIUPAC

j) |

I il
- ( ) j
\
'I

28.02.2005 . 60x84/16. | . . . . 10,25. . > 144. ; 500 . . 60300. 1 ., . , . ' ". 3.