Descoperirile funerare din asezarea neolitica, Lumea Noua de la Alba Iulia

Asezarea neolitica Lumea Noua , este localizata din punct de vedere geografic in partea de nord-est a orasului Alba Iulia pe a doua terasa a raului Mures si a fost descoperita din intamplare in anul 1942 in timpul unor lucrari pentru dezvoltarea orasului Alba Iulia .In aceasta asezare dea lungul timpului au fost intreprinse o serie de sapaturi arheologice inte anii, 1942-1947, 1961-1963, 1976, 1995-1996, 2002-2008.Din punct de vedere a impartiri zonei sit-ului Lumea Noua, sa hotarat ca atat din punct de vedere arheologic si topographic, ca zona sa fie impartita in: -zona A \ sectorul I -zona B \ sectorul II -zona C \ sectorul III In ceea ce priveste marimea asezari tinandu - se cont de evolutia sapaturilor si de stabilirea unor puncte de cercetare in diferite zone a sit- ului, sa facut apreciere ca marimea asezari ar fi mai mare de 40 h. In ceea ce priveste stratigrafia diferitelor zone a sit-ului, zona A, este ceea care ne ofera cele mai importante descoperirii ce din punct de vedere a complexitati vestigiilor descoperite, aceasta zona ne ofera asezari ce sunt atribuite culturilor, Vina ( B1 - B2, C), Lumea Noua si Grupul Foeni, de asemenea aici sau descoperit si asezari din fazele dezvoltate A-B si B a culturi Petresti. In ceea ce priveste importanta asezari acest sit face parte din asezarile Neolitice si Eneolitice, cu o importanta mare ca Mintia - Gherhat, Deva - Taualas, Orastie - Dealul Pemilor, Turdas- Lunca, Tartaria, Limba, Noslac. Din punct de vedere al inventarului arheologic acesta a fost facut in exclusivitate pentru salvarea descoperirilor si pentru colectarea tuturor artefactelor din aceasta zona vizata pentru construirea unor case.In urma analizei vestigilor descoperite sa indicat faptul

ca ar apartine grupului Foeni. Descoperirile facute in acest sit sunt foarte controversate, insa controversa cea mai mare se afla in jurul descoperirilor inovatoare pentru Romania ce se refera la arheologia funerara si la ritualuri funerare in neolitic si eneolitic. In ceea, ce priveste resturile umane din cadrul acestei asezari ele au fost descoperite in doua locatii. In cadrul primei locati resturile umane sau descoperite intr-o groapa cu dimensiunile cuprinse intre 1. 50 m 1. 70 m in sectorul III al sit- ului, la o adancime de aproximativ 0, 75 m, resturi osteologice descoperite impreuna cu piese de ceramica produsa dintr-o argila slaba, piese ceramice de diferite dimensiuni, piese ce se crede ca sunt resturi ale asezarilor de la suprafata foarte bine evidentiate in cadrul acestui sector de asemenea si in sectorul I si II . Sa observat de asemenea ca aceasta groapa a fost delimitata cu pietre asezate pe conturul exterior al gropi, in aceasta groapa au fost descoperite un numar mare de oase ce apartin unor schelete descoperite acolo, ca particularitate este faptul ca in partea superioara a gropi ramasitele erau distribuite la intamplare lasand impresia ca partile corpurilor au fost mai mult aruncate in groapa decat sa fie asezate in poziti mai normale, acest lucru este intarit de faptul ca in special in cazul oaselor lungi au fost descoperite asezate in pozitie oblica sau chiar verticala, acest aspect arheologic clar ne sugereaza faptul ca corpurile au fost asezate in acele pozitii.In total aici sau gasit de catre arheologii 23 de cranii dar in coroborare cu numarul oaselor lungi descoperite este putin probabil ca aici sa fi fost ingropate 23 de corpuri umane. Oalta particularitate a acestei gropi este faptul ca pe fundul acesteia sa descoperit un schelet in conexiune anatomica asezat chircit pe partea dereapta, orientat spre N E S W, de asemenea in preajma unui craniu sa descoperit si un inel din cupru ce in cadrul unui context arheologic poate fi socotit ca si obiect de inventar funerar. In sectorul II, sau descoperit de asemenea resturi osteologice, resturi gasite in aria delimitate de resturile de locuinte identificate in urma sapaturilor, dar de asemenea oasele umane nu sau gasit in conexiune anatomica. De asemenea spre partea nordica a acestui sector sau descoperit oase umane cu urme de arsuri pe ele. Tot in partea nordica a acestui sector sa putut observa dupa o serie de caracteristici diferite ale solului ca si consistenta sau cromatica au condus la demarcarea unei gropi ovale cu dimensiunea de 1.35 x 1.65 m unde un significant numar de oase lungi au fost gasite in pozitie oblice lucru ce poate sugera si intari explicatia conform careia trupurile celor mortii nu au beneficiat de nici o atentie in

momentul ingropari, ci au fost aruncate inauntru, o alta ipoteza cu privire la acest aspect este ca o alta ipoteza ar fi ca trupurile au fost ingropate dupa ce in prealabil au fost dezmenbrate, astfel cranile gasinduse in partea inferioara a gropi, pe cand oasele mai lungi sunt in partea superioara a gropi sau chiar in jurul acesteia. In acest sector al sit-ului sau gasit in total aproximativ 84 85 de crani umane, desi numarul poate varia deoarece unele parti pot fi de la aceleasi cranii. Coroborarea acestor descoperiri funerare la doar 12 13 m distanta intre ele conduc la concluzia ca in jur de 100 de oameni sau cel putin sau gasit oasele a 100 de oameni ce au fost ingropati acolo. Multimea descoperirilor funerare si analiza lor a permis clasificarea ca facand parte din grupul Foeni. In urma cercetarilor sa descoperit faptul ca aceasta asezare era fortificata, gasinduse in acest scop teri santuri de fortificatie para palisade, orientate N E, S W, ce ofereau o privire de ansamblu asupra atacatorilor. In urma datarilor cu C 14 sa tras o concluzie frapanta oamei ingropati acolo erau contemporani si au fost incadrati unddva in jurul anilor 4600 4450 bc.Din totalitatea numarului de oase recuperate, sexul, varsta si inaltimea au fost stabilite doar pentru 2 schelete, un baiat cu o inaltime de 164 cm, cu varsta mai mica de 14 ani, si o fata cu inaltimea de 161 cm, si cu varsta intre 18 si 19 ani. In urma cercetarilor sa descoperit faptul ca resturile umane provin de la oameni cu varste diferite,de la copii cu varsta de 4 - 5 ani, pana la adulti cu varsta de 40 50 de ani, iar ca un indiciu important ce a reiesit din cercetarea oaselor descoperite e faptul ca asezarea era locuita de oameni scunzi. In urma cercetarilor sa descoperit ca oasele gasite in acest complex funerar in special cranile prezentau fracturi in zoana oaselor parietale, si urme de abraziune. Discutile cu privire la asceste descoperiri, si ipotezele lansate au fost foarte variate insa ceea ce este clar e faptul ca intr o anumita perioada de timp sau inregistrat un numar mare de morti in acelasi timp in cadrul acstei asezari. Sau speculat ca si posibile explicate pentru aceste mortii fie o epidemie, fie un masacru in urma unui conflict, in urma analizelor sa exclus ipoteza unei epidemi, mai mult pare putin probabil ca moartea sa fi survenit in urma unui conflict violent deoarece nu au fost gasite urme de rani provocate de sageti sau de arme confectionate din piatra. Ce se putem preciza cu siguranta este faptul ca fracturile gasite pe crani provin din urma unei lovituri cu un obiect bont, lovituri aplicate in suprafata curbata a craniului. Iar in ceea ce priveste urmele de abraziune de pe crani acestea se cred

ca au fost facute cu o lama in vedrea scalpari cranilor. O alta ipoteza cu privire la aceste descoperiri este ca toate aceste fracturi urme de abraziune au fost facute in cadrul unui ritual, iar problema se pune daca acesta au fost facute inainte sau dupa moarte, insa abraziunile de la nivelul capului ne indica faptul ca au fost facute post mortem. Pentru stabilirea unor corelati cu alte descoperiri similare se face o paralela cu descoperirile din afara spatiului romanesc deoarece astfel de, descoperiri nu au mai fost facute in Romania. Descoperirii de acest gen sau facut in Austria, la Talheim ce dovedesc acte de violenta, de asemenea si la Herxhaim, in Germania, dar aici sunt lansate mai multe supoziti ce duc catre un masacru in urma unui razboi, spre un centru ritualic sau chiar spre cannibalism. Spre a intari acest ultim aspect cel al canibalismului sa apelat si la descoperirile din Franta de la Fontbrgoua ce aveau aceleasi caracteristici ca cele de la Herxhaim. CONCLUZIE

In concluzie faptul ca in faza actuala a cercetarilor nu se poate preciza momentul in care sau produs leziunile descoperite pe oase in special pe cranii, fie ante, fie post, mortem, face dificila lansarea unei supoziti cu privire la practica sacrificilor umane , practica ce poate fi sustinuta de faptul ca pozitionarea fracturilor este relativ aceasi si ca obiectul cu care au fost facute a lasat aceasi fractura pe toate cranile, cu dimensiuni si caracteristici similare, de unde poate reiesi faptul ca sa folosit acelasi tip de arma pentru provocarea acelor leziuni. In cea ce priveste urmele de abraziune de pe cranii, se presupune a fi facute post mortem in vederea indepartari scalpului de pe cutia craniana. Artefactele descoperite in asocire cu ramasitele osiere confirma influentele sudice in practica funerara a asezari, iar datarea cu C14 incadreaza aceste practicii funerare speciale in jurul anilor 4500 bc. Prin analiza comparativa cu descoperirile de la Talheim, Herxeheim, sau Fontbrgoua, se poate crede ca in asezarea Lumea Noua , ar fi putut fi un centru al ritualurilor funerare al grupului Foeni . Cu toate asemanarile cu celelalte descoperiri nu se poate vorbi in cadrul acestui centru de cannibalism. Din punct de vedere a, apartenentei acestei asezari la grupul cultural LBK, aceasta posibilitate se exclude.

Aceste descoperiri ridica inca semen de intrebare la care nu se gasesc raspunsuri insa doar timpul si analiza amanuntita ne vor putea spune povestea acestor oamenii.