Poluarea vizuala

Poluarea vizuala nseamna prezenta n cmpul vizual a unor implanturi create de om, aflate n dizarmonie cu peisajul si promovnd mesaje cu caracter excesiv, depresiv sau subversiv. Doar interventiile umane n peisaj pot avea caracter vizual nociv. Unii autori afirma ca si buruienile care rasar n zonele neglijate reprezinta poluare vizuala. Afirmatia este eronata, deoarece buruienile nu exprima dect puterea naturii de a se regenera, de a-si recupera teritoriile transformate de om n ambienturi artificiale. Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional, formal, cromatic textural. Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera n ntregime un bloc cu zece etaje polueaza zona caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv l are si un panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare dect trei-patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual. Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure precum patrate, dreptunghiuri sau stele ntr-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu l constituiau stelele pe care autoritatile comuniste le plasa pe vrful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea. Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre culorile implanturilor artificiale si culorile ambientului. n mediul urban, dizarmonia cromatica se ntlneste n zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special pentru a atrage privirea, sunt n contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor. Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale inserate n peisaj si textura predominanta a peisajului. n ceea ce priveste ambientul natural, lucrurile sunt mai mult dect evidente. n peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut deosebit de acuta n zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales n ceea ce priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate n arhitectura istorica nu erau foarte stralucitoare de la bun nceput, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt de evitat, n asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase sau vopselele sintetice stralucitoare n constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor mijloacelor de transport n comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate. Implantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele aparute involuntar. n cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui produs, persoane, ideologii etc. Atunci cnd mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect l au si vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de mesaj subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca le-au fost vandalizate vizual si fizic bunurile.

Tipurile de poluare vizuala Sursele de poluare vizuala sunt: neglijenta administrativa; publicitate exagerata; vandalism. Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de poluare vizuala: iluminat public necorespunzator; cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra); ruine fara importanta istorica sau turistica; panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie; cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate n dezacord cu ambientul; cablurile transportului public. Concluzii Cea mai importanta concluzie a acestui articol este ca poluarea vizuala exista si ca are efecte deloc neglijabile. Poluarea vizuala este generata de diferite surse si are multe forme de manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta acestui fenomen si actiuni de contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale. Bibliografie 1. Dumitrescu, Andrei, Dams, Visual Pollution and Environment Damage, Revista de Ecologie Industriala, nr. 10-12, p59-62, 2000; 2. Papanek, Victor, The Future Isnt What It Used to Be (in volume The Idea of Design), MIT Press, 1990; 3.www.vranceaMedia.ro