1. definitia culorii Culoarea rolul pe care il joaca in designul industrial. A.

Hermant: culoarea nu poate fi disocialta de forma intrucat ea poate afirma sau distruge. Contureaza formele,permite o perceptie vizuala optima,tarnsmite o valoare emotionala si comunica o informatie. In mediu industrial sunt 3categorii de culori:-functionale-de ambianta-de semnalizare. Perceptia culorilor declanseaza omului subtile vibratii afective( nuante vesele, triste, delicate, calme, viguroase, reci, calde). ROSUL irita socheza GRIUL genereaza melancolie NEGRUL obsedant depresiv ALBUL elegant optimist ALBASTRUL linistitor. Formele si culorile nu exista separat unele de atele, culorile sunt aplicate formelor. Insa, aplicate prost elel lezeaza calitate estelica a formelor. CONTRAST SI ARMONIE A CULORILOR. REALIATEA SI EFECTUL CULORILOR. Perceperea culorilor are un efect psiho-fizic(efectul culorii si se datoreaza schimbarilor/contrastelor simultane, ex:gri pe fond alb pare mai inchis si invers pe negru). Aceste valente ofera artistului posibilitati de exprimare. Una alt fenomen este contrastul simultan succesiv si de marire- ochiul necesita culoarea complementara a fiecrei culori percepute si daca nu o are o genereaza. 2. creatie emergenta 3. arta 1900 cu influentele ei in design Arta 1900 = primul current care retezat prostul gust in arta , a dat nastere graficii publicitare(manifestata prin afis) a cautat o sinteza a artelor moderne. Curent care este considerat promotorul miscarii moderne. Reusita acestui current este evidenta mai ales in domeniul obiectului , find un current puternic manifestat in moda , grafica , picture , arhitectura , teatru , balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu prezinta o ruptura totala de stilurile anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient sintetic unitar si de integrare a artelor.Afinitatea cu modernismul poate fii considerate si tenta sa internationala : art nouveau(franta) ; jugendstil(germania) ; sezession(Austria) ; coup de fouet(belgia) . _decorativism complex si forma inspirat din vegetal _predecesor al viziunii organistice(Gaudi); _inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design. _asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de metro din Paris si sala de concerte Humbert de Romans(1902). Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se caracterizeaza prin contestarea industrializarii si intoarcerea spre artizanat , reluand si forme din arhitectura Renasterii engleze insa fara reproducerea elemtelor decorative .anglia a mai promovat si orasul industrial , orasul gardina (Ebenezer Howard si Raymond Unwin) Deutsches Werkbund _ miscare cu o intense activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a produselor indutriale.Miscare fondata in 1861-1927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK.A atras artisti , mesteri artizani,dar si reprezentatnti ai industriilor si comercianti ,creandu-se astfel echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi de omologare a produselor industriale.Apar primele servicii de design in cadrul trustului

AEG _ reprezentand un model de pluralitate indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor administrative , ale cartierelor de locuinte pana la motoare , transformatoare , radiatoare, ambalaje si grafica industriala..fondatori: Theodor Fischer,Van de veld e , Josef Hoffman.Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a fi considerate dpv estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta _a influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele de tip Werkbund.DIA avea ca manifestgasirea unui echilibru intre un design bun si eficacitatea industriei.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall) USA = in usa se producea la inceputul sec XX cantitai immense si in serii uriase de obiecte ieftine ,urate ,pline de ornamentatii.ororile ambientale si obiectuale,ororile urbanistice(create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului eficace datorita speculei ,un model de aspiratie spre bunastare spre o lume noua). _FLWright _parintele arhitecturii moderne in Usa ,promotorul unei arhitecturi organice si functionaliste 4. primul creator de mobilier modern(asta nu am gasit nicaieri dar cica ii vb de Thoret) 5. bazele perceptiei vizuale(culoare forma lumina) Culoarea rolul pe care il joaca in designul industrial. A. Hermant: culoarea nu poate fi disocialta de forma intrucat ea poate afirma sau distruge. Contureaza formele,permite o perceptie vizuala optima,tarnsmite o valoare emotionala si comunica o informatie. In mediu industrial sunt 3categorii de culori:-functionale-de ambianta-de semnalizare. Perceptia culorilor declanseaza omului subtile vibratii afective( nuante vesele, triste, delicate, calme, viguroase, reci, calde). ROSUL irita socheza GRIUL genereaza melancolie NEGRUL obsedant depresiv ALBUL elegant optimist ALBASTRUL linistitor. Formele si culorile nu exista separat unele de atele, culorile sunt aplicate formelor. Insa, aplicate prost elel lezeaza calitate estelica a formelor. Lumina modifica aspectul culorilor. Cea incandescenta este mai calda (galbuie-alba) amplifica galbenul, portocaliul,rosu. Lumina zilei (rece-alb-albastruie) amlifica verdele, albastrul si violetul. Lumina alba incasdencenta (alb-rece) intermediara- nu ar reda corect culoarea. Culorile au o multitudine de semnificatii care decurg din locatie (nebulozitate, provenienta rurala sau urbana, etc.), civilizatie, traditii nationale si culturale (negruculoare de doliu in Occident; albul-in unele zone orientale; violetul-repulsie in unele tari africane), ideologii, apartenenta sociala, mod de folosire, varsta, sex, etc. Oricum, s-a acceptat ca trebuie folosite culori diferite pentru produse de scumpe/varf de gama si produse de serie mare. Problema seminificatiei culorii pune si problema daca aceasta are o origine fiziologica sau sociala, pentru ca s-a constatat ca culorile provoaca si reactii multiple(iluminatul rosu, care produce accelerarea pulsului si respiratiei, iluminatulrosu si galben care invioreaza pe apatici, calmarea prin verde, rosu-influentarea deciziei de cumparare, inviorarea si inlesnirea comunicatiilor de catre portocaliu, tonicitatea

verdelui, dar si ambiguitatea sa, feminitatea si delicatetea rozului pal, intimitatea si distinctia rozului ma accentuat, seninatatea si linistea albastrului deschis, eleganta si distinctia negrului lucios, prospetimea si puritatea albului). Combinarea culorilor este mai complicate decat folosirea lor separate. Nivelul elementar este sa se lucreze cu gamele simple si complexe prestabilite. Rafinamentele survin din momentul in care se lucreaza cu armonii inedited si aici apare si importanta sensibilitatii si fanteziei tineresti. In domeniul reclamei si graficii publicitare trebuie sa retinem importanta vizibilitatii si puterii sugestive a informatiei vehiculate si faptul ca alegerea culorii nu ar fi in acest caz decat un element al unui tot. In perioada clasica a esteticii industriale/designului s-a stability ca culoarea si grafica produselor trebuie puse de accord in mod rational. In acest scop de eveluare a reactiilor la forma si culoare produselor au fost create tehnici si aparate adecvate diferitilor parametrii ai acestora, precum:distantometrul masurarea departarii la care mai pot fi identificate elementele publicitare; tahitoscopul viteza perceperii elementelor publicitare; viziometrul cercetarea vizibilitatii textelor publicitare; apararea pentru masurarea intensitatii culoriilor. Digitizarea actuala a perfectionat aceste tehnici si le-a completat. Aceste tehnici au avut un aport la dezvoltarea esteticii psihologice si sociologice precum si a esteticii de laborator. 6. parintele afisului=T lautrec 7. G Walter(cu toate etapele creatiei) Principalele etape ale creatiei dupa modelul G Wallas I .Prepararea etapa de acumulare , de colectare a materialului brut 1.analizata secvential , prepararea se subdepartajeaza : sesizarea problemei, analiza si definitia problemei, acumularea materialului necesar , formularea ipotezelor si schitarea primelor solutii 2.dominanta prepararii : intuirea in sens larg a) alaturi de cunostinte in domeniu , strategii logice si experimentale creatia de anvergura inseamna cultura si experienta b) creativitatea presupune uzanta deprinderilor intelectuale si motrice 3.conditiile ambientale :faciliteaza buna desfasurare a proc creator II .Incubatia 1.refugierea creatorului intr-o etapa de asteptare 2.exista 3 etape : constienta , preconstienta, sau care trebuie pusa pe seama altor procese => structura inconstienta sau preconstienta -C.Rogers : incubatia este o deschidere fata de experienta interna 3. argumente : individul are acces la capitolul informativ , depozitat mai demult in memorie. Concluzie : contributia factorilor abisali in procesul creator III .Iluminarea (inspiratia si intuitia) exprima aparitia fireasca a solutiei 1. momentul iluminarii = fulgeratia unei clipe unice 2. iluminarea este laitmotivul prezent inevitabil in orice proces creator.are loc dozarea involuntara a proportiei dintre:inspiratie si afectivitate , inteligenta.

3. iluminarea se produce in modul corect numit serenpiditate (descoperire intamplatoare). relevatia solutiei apare in momente de relaxare, in timpul omnului, sau influentata de hazard. IV . Verificarea etapa care desavarseste procesul creator 1. presupune elaborarea respectiv materializarea ideii intr-o forma explicita 2. continutul verificarii inseamna intreruperea ideii furnizate de iluminare si evaluarea acesteia -verificarea nu este prezenta in orice domeniu in arte fiind vb de accepate sau respingere mai mult 3. verificarea este prin excelenta o cale activa in tote momentele sale 4. concretizarea ideii nu este niciodata copia a originalului prefigurat in imaginatia creatorului 5. opera creatoare parcurge patru stadii in drumul sau catre public: cunoastere , convingere , decizie , confirmare.

8. Diferenta intre design si arta sociala

R1. 1. ce sunt culorile complementare contrastul culorilor complemntare e important in stimularea si echilibrul culorilor. Contarastul polar e format dintr-o culoare de baza si amestecul celorlalte doua. Culorile complemnetare juxtapuse se stimuleaza reciproc, iar in amestec se transforma in gri. Culorile complemnetare, in raport cu masa corecta, sunt armonioase pentru ca din ele rezulta o totalitate de efecte static solide. Ele contin si alte contraste: GALBENViOLET= inchis-descis; ROSU-ORANGE si VERDE-ALBASTRU=contrastul cel mai intens de cald-rece. 2. etapele procesului de creatie Etape ale creativitatii: -pregatirea: in care problema pune stapanire pe subiectul creator) si inculcatia: in care subiectul cauta solutii la problema pusa in subconstient. Faze premergatoare ale actului de creatie: -preparatie (elaborarea unei preforme a ideii, neclara), -inculcatia, -iluminarea, -verificarea. Etapizarea procesului creator dupa Mihaela Roco: 1. interpretari cu dominanta mistica (inspiratie de la zei sau muze) 2. abordari pragmatice generate de cresterea interesului pt dezv creativitatii 3. interpretarea psihoanalitica 4. abordarea psihometrica cu introducerea testelor de apreciere a creativitatii Alte 2 variante de etapizare a procesului creator:

1. Modelul elaborat de G Wallas cu 4 etape: prepararea, incubatia, iluminarea si verificarea 2. Solutia de topografiere in 4 secvente: analiza logica (prepararea), rezolvarea intuitiva (incubatia), verbalizarea rezolvarii intuitive (iluminarea), formalizarea rezolvarii(verificarea)

3. numiti 3 arh care au pus bazele unor noi principii in arh moderna la inceputul sec 20 (belgia franta germania) Germania, Franta si Belgia formele Art Nouveau specifice -1918 1920 curente in arta si arh: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez, Bauhaus, misc fr Le Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-ind a epocii -Piet mondrian, neoplasticism si de stijl -walter gropius 4. definiti principiile Belgia- neoplasticism si de stijl -De Stijl sau neoplasticism a fost un stil, sau miscare, de arta n anii 1920 originar n ?arile de Jos. Artistii care faceau parte din micarea de Stijl au vrut sa exprime un nou ideal utopian, a armoniei ?i a ordinii spirituale. Ei suportau abstrac?ia pura n arta, ?i universalitatea prin reducerea la elementele esen?iale a formei ?i a culorii adica, simplificau compozi?iile visuale la linii sau forme doar n direc?iile verticale ?i orizontale, ?i foloseau doar cele trei culori primare: ro?u, albastru ?i galben, n afara de alb ?i negru. Filosofia neoplatonica a matematicianului M. H. J. Schoenmaekers, care a inventat termenul neoplasticism, a influen?at semnificativ mi?carea de Stijl. Piet Mondrian, artistul cel mai bine cunoscut a mi?carii, a publicat Manifestul NeoPlasticist n 1920. Pictorul Theo van Doesburg a publicat un jurnal numit De Stijl ntre 1917 ?i 1928, propagnd teoriile mi?carii. Al?i arti?ti de Stijl includ pictorul George Vantongerloo ?i arhitec?ii J.J.P. Oud ?i Gerrit Rietveld. Lucrarile mi?carii de Stijl au influen?at stilul Bauhaus ?i Stilul Interna?ional n arhitectura, n afara de diverse stiluri de moda ?i design interior. Germania- Bauhaus -Aceasta ?coala ?i mi?care artistica, generata de catre arhitectul ?i pedagogul german Walter Gropius n ora?ul Weimar n 1919, a func?ionat la maxima sa anvergura ntre anii 1919 - 1933 n trei ora?e germane: Weimar, Dessau ?i Berlin, devenind n timp, n ciuda interzicerii lor de catre nazi?ti n 1933, unul dintre cele mai importante ?i inspirante curente ale arhitecturii moderne ?i, mai ales, al stilului cunoscut sub numele de stil interna?ional. Chiar mai mult, odata cu emigrarea fondatorului mi?carii artistice Bauhaus, Walter Gropius, n Statele Unite ale Americii, aceasta mi?carea artistica cunoa?te o rena?tere cunoscuta sub numele generic de "Stilul The New Bauhaus", numit ?i "Stilul New Bauhaus". La rndul sau, The New Bauhaus devine un factor educativ, inspirant ?i

stimulativ pentru multe alte genera?ii de arhitec?i ?i arti?ti plastici, care au propagat sau nca propaga esen?a stilului originalului Bauhaus pna n prezent. Franta- Le corbusier -casele lui cu 3 etaje, parter liber, acoperis terasa, spatiu verde, spatii mari cu vitraje mari, industrializare, obiecte

5. partea buna a kitschului - este creata pentru masa, nu necesita un backgrounde mare pentru intelegere R2. 1. numiti cateva principii de abordare a creativitatii si a numele creatorului care la definit Creativitatea e considerata o importanta sursa de progres. Psihilogii au definit creativitatea ca fiind o aptitudine generala, capacitate umana, comportament creator, talent creativ, coordonata esentiala a personalitatii. Haefele defineste creat. superioara drept priceperea de a realiza inovatii de o valoare sociala deosebit de mare. Blake King: creativitatea la un arh sau un inginer denota talentul de a sintetiza si introduce noi si imbunatatite configuratii in serviciul omului. Elementele esentiale sunt perceptia, imaginatia si talentul de a o proiecta si exprima. N. Berdiaev: omul se justifica pe sine in fata creatorului nu numai prin ispasire, ci si prin creatie. C. Rogers: adapatera creative naturala ar fi singura posibilitate prin care omul sa poata tine pasul cu schimbarea caleidoscopica a lumii sale. J.P. Guilford: creativitatea ar viza abilitati comune majoritatii oamenilor, reunind sui-generis insusiri de personalitate a fiecarui individ iar personalitatea creatoare se manifesta si in aptitudini, atitudini, calitati temperamentale. Mihaela Roco: creativitatea nu inseamna doar receptatrea si consumul de nou, ci in primul rand crearea noului. 2. exp. legatura dintre obiect arta si obiect realizat pe calculator S-a incercat sa se demonstreze ca masina poate produce obiecte de arta, din pacate nu se tinea cont ca prin parcurgerea la infinit a unui aceluiasi drum creator, obiectele create nu mai pot avea statutul de obiect de arta unic. 3. care este explicatia fiziologica a daltonismului Daltonismul, denumit ?tiin?ific cecitate cromatica, este o stare patologica, o tulburare a vederii cromatice, constnd n incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales ro?ul de verde), deoarece fie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea ro?ie nu func?ioneaza deloc ?i astfel persoanele vad n negru sau gri.Daltonismul este o boala congenitala cauzata de o defec?iune a retinei sau a unei por?iuni din nervul optic. 4. care este relatia dintre functiune si forma?

Categoriile majore ale esteticii sunt, inca de la Vitruviu, rezultate din intersectia unei triade deterministe: functia, structura si forma. Componentele cu cea mai insemnata pondere estetica sunt recunoscute ca fiind forma si culoarea. Estetica industriala traditionala considera ca opera de arta are un continut si o forma din adecvarea si armonizarea carora ar rezulta valoarea. In secolul 20 se considera ca in stransa colaborare cu culoarea, stilul si ornamentul, forma poate fi considerata mesagerul epocii, al fauritorilor ei (transpunerea teoriei stilistice conform careia elementele formale ale fiecarei perioade ar avea o convergenta spre o expresie comuna, unitate formal stilistica). Se considera ca baza economica determina suprastructura cultural artistica, adica forma pune in evidenta multe elemente ale nivelului de cultura si civilizatie ale epocii, ale bazelor tehnico-materiale. Azi se crede ca mare parte a elitelor secolului 20 au acceptat ideile de stanga. In ultimul timp, conceptele traditionale sunt atacate in numele multiculturalismului tocmai la fundamentele lor: determinismul si abordarea stilistica. Proiectarea produsului este vazuta ca 3 determinante in echilibru: 1. Functia exprima destinatia produsului; influienteaza fiecare faza, precum si ansamblul procesului creator 2. Structura evidentiaza modul in care este dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale 3. Forma este conturul aparent al materiei, ceea ce se arata sensibilitatii noastre, maniera sa de a fi. Analiza facute in perioada in care designul se constituise sustin ca produse de uz curent din diferite perioade (topor, sapa, lingura) evidentiaza 2 aspecte importante vizand forma: - forma finala a unui produs este rezultatul unei conlucrari dintre materialele folosite si tehnica de realizare - produsele cele mai reusite transced latura utilitara si functia stricta, aspiratia pentru frumos fiind o necesitate vitala, o insotitoare permanenta, si de aici: forma, culoarea, ornamentarea. Raportul functie-forma ia nastere numai atunci cand se determina conceptul de functiune. La inceput prin functiune se intelegea rolul tehnic elementar al unui obiect, functiunea sa practica: cutitul este facut pentru a taia. In realitate o forma nu raspunde niciodata unei singure functiuni, implica o alegere, in consecinta nu rezulta din aceste functiuni ci le continua, creand ea insasi acest sistem de functiuni. Forma rezulta din actiunile mai multor factori, dintre care au fost identificati urmatorii: materiile prime, evolutia tehnologiilor de fabricatie si a uneltelor, factorii psihologici, factorii economici, sociologici, nivelul de trai, diversificarea, balanta dintre cerere si oferta, indemanarea. 5. cine a fost v. horta Victor Horta (n. 6 ianuarie 1861, Gent d. 9 septembrie 1947. Etterbeek) a fost un arhitect ?i designer belgian. Este descris de John Julius Norwich ca fiind fara ndoiala arhitectul european cheie al [mi?carii artistice] Art Nouveau. Horta este unul dintre cele mai importante nume n arhitectura Art Nouveau.