obligatii.contracte MULTIPLE CHOICE 1 Putem defini obligatia civila ca fiind: a.

raportul juridic in baza caruia creditorul are dreptul sa pretinda debitorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat; b. raportul juridic in baza caruia debitorul are dreptul sa pretinda creditorului sa execute prestatia corelativa de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constragerii de stat; c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii Raspuns A 2. Obligatia de a da inseamna: a. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru; b. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune; c. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real. Raspuns C 3. Obligatia de a face reprezinta: a. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un seviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune. RASPUNS B 4. Obligatia de a nu face reprezinta: a. indatorirea de a constitui sau transmite un drept real; b. indatorirea care revine subiectului pasiv, denumit debitor, de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau de a preda un lucru; c. indatorirea debitorului de a se abtine de la o anumita actiune. RASPUNS C 5. Obligatia de diligenta se mai numeste: a. obligatie de rezultat b. obligatie de mijloace c. obligatie determinata RASPUNS B 6. Obligatia determinata se mai numeste: a. de diligenta; b. de mijloace; c. de rezultat. RASPUNS C 7. Obligatia determinata este: a. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; b. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat; c. o obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, creditorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; RASPUNS A

8. Obligatia de diligenta reprezinta: a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat; b. o obligatie strict personala, au aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine, un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate; c. indatorirea creditorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat. RASPUNS A 9. Obligatia civila obisnuita este a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. obligatia care incumba creditorului fata de care s-a nascut; c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor RASPUNS A 10. Obligatia reala este: a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut; b. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor; c. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care nu au ca izvor legea sau conventia partilor. RASPUNS B 11. Obligatia civila perfecta este: a. obligatia a carei executare este asigurata , in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in justitie si obtinerea unui titlu executor ce poate fi pus in executare silita; b. obligatia care nu poate fi excutata silit, dar daca a fost executata de buna voie, debitorul nu mai are posibilitatea sa ceara restituirea prestatiei; c. obligatia care nu poate fi excutata silit RASPUNS A 12. Obligatia civila imperfecta: a. mai este numita si obligatie naturala; b. poate fi executata silit; c. mai este numita si obligatie simpla. RASPUNS A 13. Obligatia simpla este: a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor. RASPUNS A 14. Obligatia complexa este: a. obligatia neafectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; b. obligatia afectata de modalitati si reprezinta raporturi juridice obligationale care au un creditor si un debitor, iar obiectul consta intr-o singura prestatie; c. obligatia afectata de modalitati, care prezinta particularitati in ceea ce priveste subiectele, obiectul si efectele lor RASPUNS C

15. Contractul este definit ca fiind: a. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; b. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se nasc drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; c. acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane, prin care se sting drepturi si obligatii, adica un raport juridic de obligatii; RASPUNS A 16. Contractele consensuale sunt: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. RASPUNS B 17. Contractul solemn este: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. RASPUNS A 18. Contractul real este: a. acele contracte pentru a caror incheiere si valabilitate se cere nu numai acordul de vointa al partilor ci si respectarea unei anumite forme cerute de lege, care, de regula, este forma autentica; b. acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. RASPUNS C 19. Contractul sinalagmatic este: a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. RASPUNS A 20. Contractul unilateral este: a. acel contract in care partile se obliga reciproc una catre alta; b. acel contract care da nastere la obligatii numai in sarcina unei parti; c. acele contracte pentru a caror formare, pe langa acordul de vointa al partilor, este necesara si remiterea materiala a obiectului prestatiei uneia din parti. RASPUNS B 21. Contractul cu titlu oneros este: a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb; b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial;

c. liberalitate. RASPUNS B 22. Contractul cu titlu gratuit este: a. acel contract prin care se procura un folos patrimonial, fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb; b. acel contract prin care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial; c. contractul aleatoriu. RASPUNS A 23. Contractul comutativ este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte; c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul. RASPUNS A 24. Contractul aleatoriu este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere partile cunos existenta obligatiilor, nu si intinderea acestora, existand sansa unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare, incerte; c. este acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul. RASPUNS B 25. Contractul dezinteresat este: a. acel contract, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acel contract prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul; c. acel contract prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat celeilalte parti. RASPUNS B 26. Liberalitatile sunt: a. acele contracte, cu titlu oneros, la a carui incheiere, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor; b. acele contracte prin care una din parti procura celeilalte parti un folos patrimonial, fara sa-si micsoreze patrimoniul; c. acele contracte prin care una din parti isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat celeilalte parti. RASPUNS C 27. Contractele principale sunt: a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti; b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. RASPUNS A 28. Contractele accesorii sunt:

a. acele contracte care au o existenta de sine statatoare si a caror soarta nu depinde de aceea a altor contracte incheiate intre parti; b. acele contracte care insotesc unele contracte principale si depind de soarta acestora; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege RASPUNS B 29. Contractele negociate sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. RASPUNS A 30. Contractele de adeziune sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. RASPUNS B 31. Contractele obligatorii sunt: a. acele contracte in cadrul carora partile discuta, negociaza, toate clauzele; b. contractele redactate total sau partial de catre una din partile contractante si pe care cealalta parte nu poate sa le modifice; c. acele contracte ale caror conditii de incheiere sunt impuse de lege. RASPUNS C 32. Contractele numite sunt: a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie. RASPUNS A 33. Contractele nenumite sunt: a. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie; b. acele contracte care au o denumire stabilita de legea civila; c. acele contracte care nu au o denumire si o reglementare proprie RASPUNS C 34. Contractele cu executare imediata sunt: a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment; b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite. RASPUNS A 35. Contractele cu executare succesiva sunt: a. acele contracte care presupun o executare instantanee, care se produce la un singur moment; b. contractele a caror executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp; c. se mai numesc contracte numite. RASPUNS B 36. Contractele generatoare de drepturi de creanta sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent.

RASPUNS A 37. Contractele constitutive sau translative de drepturi sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. RASPUNS B 38. Contractele declarative de drepturi sunt: a. acele contracte prin care iau nastere raporturile juridice obligationale; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. RASPUNS C 39. Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt: a. acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real; b. acele contracte care produc efecte ex nunc din momentul incheierii lor; c. cele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent. RASPUNS A 40. Comodatul este: a. contract dezinteresat; b. liberalitate; c. contract aleatoriu. RASPUNS A 41. Contractul de donatie este: a. un contract dezinteresat; b. o liberalitate; c. un contract aleatoriu. RASPUNS B 42. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa provina de la o persoana cu discenamant; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic; c. sa fie ferma si neechivoca. RASPUNS A 43. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie exprimata cu intentia de a produce efecte juridice; b. sa fie precisa si completa; c. sa fie ferma si neechivoca. RASPUNS A 44. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie ferma si neechivoca; b. sa fie exteriorizata; c. sa fie precisa si completa. RASPUNS B 45. Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca o oferta sunt: a. sa fie precisa si completa; b. sa fie ferma si neechivoca; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. RASPUNS C

46. Conditiile speciale pe care trebuie sa le indeplineasca oferta sunt: a. sa fie exteriorizata; b. sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a angaja din punct de vedere juridic; c. sa nu fie afectata de vicii de consimtamant. RASPUNS B 47. Principiul obligativitatii contractului este reglementat de art.969 alin.1 Cod civil, conform caruia: a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante. RASPUNS B 48. Principiul relativitatii este instituit prin art.973 Cod civil, conform caruia: a. conventiile n-au efect decat intre partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. conventiile nelegal facute au putere de lege intre partile contractante. RASPUNS A 49. Exceptiile de la principiul obligativitatii contractului sunt: a. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala; b. denuntarea unilaterala a contractului, actiunile directe, susupendarea fortei obligatorii a contractului, prorogarea legala; c. denuntarea unilaterala a contractului, incetarea contractelor intuitu personae, stipulatia pentru altul, prorogarea legala; RASPUNS A 50. Exceptiile de la principiul relativitatii sunt a. promisiunea faptei altuia, actiunile directe si stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia, prorogarea legala si stipulatia pentru altul; c. promisiunea faptei altuia, simulatia si stipulatia pentru altul; RASPUNS A 51. Exceptia de la principiul opozabilitatii este: a. promisiunea faptei altuia; b. stipulatia pentru altul; c. simulatia; RASPUNS C 52. Cand se considera ca un contract este comutativ? a. In cazul n care prile si cunosc de la nceput ntinderea si existena drepturilor si obligaiilor; b. In cazul n care una din pri procur un avantaj patrimonial celeilalte pri fr s-si micsoreze patrimoniul; c. In cazul n care una din pri si micspreaz patrimoniul cu folosul patrimonial procurat celeilalte pri. RASPUNS A 53. Cum se formeaz n mod valabil un contract real? a. Prin simpla manifestare de voin a prilor; b. Prin mbrcarea manifestrii de voin ntr-o anumit form, prescris de lege; c. Prin nsoirea manifestrii de voin de remiterea material a bunului. RASPUNS C 54. Cum se clasific contractele n raport de forma de ncheiere? a. Consensuale, solemne, opozabile;

b. Consensuale, translative, reale; c. Consensuale, solemne, reale. RASPUNS C 55. Cum se clasific contractele n raport de scopul urmrit de pri la ncheierea lor? a. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, comutative, liberaliti, consensuale; b. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, dezinteresate, comutative, liberaliti; c. Cu titlu oneros, cu titlu gratuit, aleatorii, reale, consensuale, translative. RASPUNS B 56. Ce presupune un contract consensual? a. O parte procur un avantaj patrimonial celeilate pri, urmrind n schimb o contraprestaie; b. Respectarea la ncheierea contractului a unei forme anume prevazute de lege; c. ncheirea prin simplul acord de voin al prilor. RASPUNS C 57. Cum se clasific contractele n raport de efectele pe care le produc? a. Constitutive, reale, declarative; b. Consensuale, translative, dispozitive; c. constitutive, translative, declarative. RASPUNS C 58. Cnd poate revoca ofertantul n mod liber oferta, fr a suporta o consecin juridic? a. Ct timp oferta nu a ajuns la destinatar; b. Dac oferta este cu termen si a ajuns la destinatar; c. Dac oferta a fost acceptat de ctre destinatar nainte de expirarea termenului. RASPUNS A 59. Care este locul ncheierii contractului prin telefon? a. Locul unde s-a format acordul prilor; b. Locul unde se afl ofertantul; c. Locul unde se afl acceptantul. RASPUNS B 60. Care sunt deosebirile dintre reziliere si rezoluiune? a. Rezilierea nu presupune un contract valabil ncheiat; b. Rezilierea are ntotdeauna un caracter judiciar; c. Rezilierea are drept consecin doar ncetarea efectelor viitoare ale contractului. RASPUNS C 61. . n care din urmtoarele situaii intervine rezoluiunea contractului fr a fi necesar punerea n ntrziere a prii care nu si-a ndeplinit obligaia? a. n cazul pactului comisoriu de grad II; b. n cazul pactului comisoriu de grad III; c. n cazul pactului comisoriu de grad IV. RASPUNS C 62. Care este regimul juridic al pactului comisoriu de gradul II? a. Rezoluiunea opereaz pe baza declaraiei unilaterale de rezoluiune; b. Instana poate acorda un termen de graie; c. Instana nu poate aprecia asupra oportunitii pronunrii rezoluiunii. RASPUNS A 63. Raportat la contranscris, cnd este exclus simulaia? a. Dac contranscrisul este ncheiat concomitent cu contractul aparent; b. Dac contranscrisul este ncheiat anterior cu contractul aparent;

c. Dac contranscrisul este ncheiat ulterior contractului aparent. RASPUNS C 64. Cum este sancionat simulaia conform legislaiei n vigoare? a. Cu nulitatea absolut a contractului secret; b. Cu rezoluiunea sau rezilierea contractului secret; c. Cu inopozabilitatea fa de teri a contractului secret. RASPUNS C 65. Ce situaie constituie o excepie real de la principiul relativitii efectelor contractului? a. Simulaia; b. Promisiunea faptei altuia; c. Stipulaia pentru altul. RASPUNS C 66. Ce presupune actul public, aparent prin care se ascunde adevrata natur a contractului secret? a. Simulaia prin deghizare; b. Simulaia prin ncheirea unui contract fictiv; c. Simulaia prin interpunere de persoane. RASPUNS A 67. n raport de ce acte juridice dobnditorul unui drept subiectiv are calitatea de avnd-cauz? a. Actul juridic ncheiat de autorul su prin care a dobndit acel bun; b. Actul juridic ncheiat de autorul su cu o ter persoan; c. Actul juridic ncheiat de autorul su cu o ter persoan si avnd legtur cu dreptul dobndit. RASPUNS C 68. Care este sanciunea simulaiei, potrivit legislaiei civile n vigoare? a. Nulitatea absolut a situaiei juridice create princontractul aparent; b. Inopozabilitatea fa de teri a situaiei juridice create prin contractul aparent; c. Inopozabilitatea fa de ter a situaiei juridice create prin contranscris. RASPUNS C 69. Ce persoane beneficiaz de inopozabilitatea contranscrisului? a. Terii de bun-credin care s-au ntemeiat pe contractul aparent; b. Terii de rea-credin care au cunoscut existena actului secret; c. Prile care invoc n favoarea lor si n contra terilor contranscrisul. RASPUNS A 70. Cine sunt terii n materia simulaiei? a. Succesorii universali ai prilor; b. Succesorii cu titlu universal ai prilor; c. Succesorii cu titlu particular ai prilor. RASPUNS A ???? 71. Ce calitate au persoanele care dobndesc un bun individual determinat? a. Succesori universali; b. Succesori cu titlu universal; c. Succesori cu titlu particular. RASPUNS C 72. Ce fel de obligaie constituie obligaia asumat de debitor n cazul promisiunii faptei altuia? a. De rezultat; b. De diligen; c. Real. RASPUNS B

73. Cnd se consider executat obligaia asumat de debitor n cazul promisiunii faptei altuia? a. Si n cazul n care, cu toate diligenele depuse, promitentul nu l-a determinat pe ter s-si asume un angajament fa de creditor; b. Atunci cnd tera persoan si-a asumat angajamentul promis de debitor creditorului; c. Atunci cnd tera persoan si-a executat angajamentul promis de debitor creditorului. RASPUNS A ? 74. Ce include categoria avnzilor cauz? a. Creditorii chirografari si ipotecari; b. Reprezentanii convenionali ai prilor; c. Succesorii cu titlu particular. RASPUNS A 75. Care situaie juridic are drept efect suspendarea forei obligatorii a contractului? a. Rezoluiunea; b. Excepia de neexecutare; c. Riscul contractului. RASPUNS B 76. Cum afecteaz suportarea riscului contractului inserarea unui termen suspensiv sau a unei condiii suspensive? a. Transferul dreptului real nu se realizeaz concomitent cu ncheierea conveniei translative de drepturi reale, n cazul cnd prile au convenit s amne transferul dreptului real dup realizarea unei condiii b. Pe durata ct acioneaz un caz fortuit sau de for major, creditorul obligaiei nscute dintr-un contract afectat de un termen poate pretinde de la debitor ndeplinirea obligaiei si daune-interese moratorii c. Dac transferul dreptului de proprietate s-a fcut sub o condiie suspensiv, riscul pieirii fortuite a lucrului cade n sarcina cumprtorului care va fi obligat la plata preului ctre vnztor. RASPUNS A 77. Care sunt efectele pactelor comisorii? a. n cazul pactului comisoriu de grad I, instana poate acorda termen de graie debitorului; b. n cazul pactului comisoriu de gradul al II-lea, instana are posibilitatea s se pronune asupra oportunitii rezoluiunii; c. Pactul comisoriu de gradul IV reprezint o clauz de rezoluiune convenional a contractului ntruct opereaz fr intervenia instanelor judectoresti.. RASPUNS C 78. Care sunt efectele excepiei de neexecutare? a. Excepia de neexecutare a contractului este admisibil numai dac debitorul a fost pus n ntrziere; b. Excepia de neexecutare are ca temei textele legale care i confer aplicaii practice n materia contractelor de vnzare-cumprare, extinse prin raionament inductiv la orice contract sinalagmatic; c. Partea care invoc excepia de neexecutare nu poate s cear rezoluiunea contractului pentru c, n acest fel, s-ar nclca principiul electa una via, non datur recursus ad alteram. RASPUNS B 79. Care reguli sunt specifice rezoluiunii? a. Potrivit Codului civil, rezoluiunea se ntemeiaz pe reciprocitatea si

10

interdependena obligaiilor din contractul sinalagmatic cu executare dintr-odat; b. Rezoluiunea judiciar prezint o aciune care s garanteze reclamantului desfiinarea contractului, atunci cnd se reine o vin n sarcina cocontractantului prt, deoarece instana nu are dreptul de a acorda un termen de graie n vederea executrii obligaiei de ctre prt; c. Diferena ntre rezoluiune contractului si riscul contractului este dat n principal de atitudinea subiectiv a debitorului fa de obligaia neexecutat. RASPUNS A 80. Care sunt condiiile excepiei de neexecutare? a. Partea care invoc excepia de neexecutare trebuie s obin confirmarea judectoreasc privitoare la temeinicia invocrii excepiei; b. Excepia de neexecutare are ca temei reciprocitatea, interdependena si simultaneitatea obligaiilor dintr-un contract sinalagmatic; c. ntruct produc efecte si pentru trecut, cauzele care atrag nulitatea unui contract si cele care justific excepia de neexecutare sunt concomitente. RASPUNS B 81. Care reguli sunt specifice simulaiei? a. n materia simulaiei numai terii de bun-credin pot exercita aciunea n simulaie; b. Prile simulaiei nu sunt ndreptite s opun terilor de bun-credin contractul secret; c. Simulaia este interzis de lege pentru c ncalc principiul autonomiei de voin. RASPUNS B 82. Care sunt condiiile rezilierii? a. Rezilierea contractului, producnd efecte numai pentru viitor, poate fi numai judiciar; b. Rezilierea nu poate fi opus terului subdobnditor cu titlu oneros al unui imobil care si-a intabulat dreptul n cartea funciar c. n ipoteza n care contractul supus rezilierii are ca obiect un imobil, convenia de reziliere nu trebuie urmat de ndeplinirea formalitilor de publicitate imobiliar. RASPUNS A 83. Cum explicai principiul consensualismului n materia contractual? a. Contractul este consensualist pentru c simplul acord de voin este necesar si suficient pentru a produce efectele juridice voite; b. Contractul este consensualist pentru c prile execut obligaiile lor, de regula, de buna-voie; c. Principiul consensualismului este consacrat expres, cu caracter general, de ctre Codul civil. RASPUNS A 84. . n ce condiii opereaz excepia de neexecutarea? a. Excepia de neexecutare se poate aplica contractelor unilaterale; b. Excepia de neexecutare nu atrage punerea n ntrzierea nici uneia dintre prile contractante; c. Excepia de neexecutare a contractului se poate ridica numai n faa instanei judectoresti. RASPUNS B 85. Care sunt efectele rezilierii? a. Rezilierea unui contract sinalagmatic opereaz de drept; b. Rezilierea nu se aplic contractelor de mprumut ce au ca obiect o sum de bani, dac acestea au fost valabil ncheiate; c. Rezilierea unui contract sinalagmatic se aplic indiferent de gravitatea culpei

11

imputabile debitorului si indiferent de caracterul principal ori accesoriu al obligaiei neexecutate. RASPUNS A 86. Care este importana clasificrii izvoarelor obligaiilor conform Codului Civil? a. mprirea izvoarelor obligaiilor n delicte si cvasidelicte prezint importan teoretic si practic n ce priveste capacitatea prilor; b. Contractul si cvasicontractul prezint utilitate n privina aprecierii valabilitii contractului; c. Doctrina consider aceast clasificare ca fiind incomplet, inexact si inutil. RASPUNS A ?????????? 87. Cnd este permis denunarea unilateral a contractului? a. n cazul contractului de vnzare-cumprare cnd se produce mrirea indicelui inflaiei; b. n cazul contractului de mandat sau de depozit; c. n cazul contractului de donaie, cnd s-a prevzut expres n contract posibilitatea denunrii unilaterale. RASPUNS B 88. Cum definii contractul unilateral? a. Actul juridic civil care reprezint voin concordant a dou persoane, din care doar una se oblig; b. Actul juridic civil care reprezint manifestarea de voin a unei singure pri; c. Promisiunea public de recompens. RASPUNS A 89. Cum se interpreteaz contractele conform regulilor stabilite de Codul Civil? a. Prioritar este voina extern, exteriorizat a prilor; b. Clauzele obisnuite trebuie expres stipulate, altfel rmn fr eficien juridic; c. Contractul oblig nu numai la ceea ce este expres ntr-nsul, ci si la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau legea d obligaiei, dup natura sa. RASPUNS A 90. Cnd nu poate fi invocat excepia de neexecutare? a. Atunci cnd partea care are interes s o invoce nu si-a executat propria obligaie ori nu este gata s si-o execute; b. Dac partea care pretinde executarea a exprimat la ncheierea contractului un consimmnt neviciat; c. Dac obligaia celui mpotriva cruia excepia este invocat nu a devenit nc scadent. RASPUNS A 91. Care sunt efectele pactelor comisorii de gradul II? a. Contractul se consider rezolvit de plin drept n caz de neexecutare culpabil din partea uneia din pri a obligaiei sale; b. Contractul se consider desfiinat pe data neexecutrii culpabile a obligaiei de ctre una din pri, dac cealalt parte o pune n ntrziere; c. Creditorul obligaiei neexecutate este ndreptit s considere contractul ca desfiinat. RASPUNS C 92. Care sunt consecinele pentru cumprtor dac bunul ce formeaz obiectul contracului de vnzare cumprare a pierit fortuit nainte de predare? a. Nu poate cere despgubiri de la vnztor; b. Rmne obligat la plata preului; c. Poate pretinde despgubiri doar dac dovedeste culpa vnztorului. RASPUNS A

12

93. Care sunt condiiile actului juridic unilateral izvor de obligaii? a. Forma de exteriorizare a promisiunii publice de recompens poate fi numai cea scris; b. Simulaia n cazul testamentului vizeaz ntotdeauna numai eludarea dispoziiilor legale privind incapacitatea de a primi prin testament; c. Confirmarea actului juridic anulabil pentru leziune opereaz numai pentru contractele comutative. RASPUNS A 94. Cum afecteaz condiia obligaiile civile? a. Obligaia asumat sub condiie suspensiv simpl debitorului este valabil, cu excepia contractului de donaie; b. Obligaia asumat sub condiie pur potestativ rezolutorie din partea debitorului este nul; c. Obligaia asumata sub o condiie rezolutorie cazuala este nula. RASPUNS A 95. Care sunt caracteristicile obligaiilor indivizibile? a. Obiectul unei obligaii este indivizibil, atunci cnd rspunderea pentru nendeplinirea obligaiei este solidar; b. Cnd obiectul unei obligaii este indivizibil, dac sunt mai muli debitori, rspunderea nu este solidar; c. Cnd obiectul unei obligaii este indivizibil, dac debitorul a decedat, mostenitorii si vor rspunde solidar. RASPUNS C 96. Ce reguli sunt specifice termenului de graie? a. Poate fi acordat n materie comercial; b. Nu mpiedic executarea silit pe durata sa; c. Nu mpiedic compensaia. RASPUNS A 97. Ce caractere juridice caracterizeaz termenul de graie? a. Este un termen legal, facultativ; b. Este un termen judiciar; c. Poate fi acirdat de instan n favoarea debitorului sau a creditorului. RASPUNS B 98. Ce efect produce termenul suspensiv asupra unei obligaii? a. Afecteaz existena obligaiei; b. Afecteaz exigibilitatea obligaiei; c. Marcheaz momentul stingerii obligaiei. RASPUNS C 99. Care sunt caracteristicile obligaiilor conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, solvabilitatea unuia dintre ei, profit si celorlai debitori; b. Dac sunt mai muli credittori, fiecare poate urmri pe debitor numai pentru partea sa de crean; c. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportat de ceilai de ctre ceilai debitori. RASPUNS B 100. Prin ce se caracterizeaz obligaiile conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei, este suportat de ceilai de ctre ceilai debitori;

13

b. ntreruperea prescripie fcut de ctre unul din creditori, profit si celorlali creditori; c. Punerea n ntrziere a debitorului efectuat de ctre unul din creditori, nu profit si celorlali creditori. RASPUNS C 101. Ce efecte produce asupra obligaei civile ndeplinirea unei condiii suspensive? a. Dac obiectul s-a deteriorat fr culpa debitorului, creditorul are dreptul s cear desfiinarea obligaiei sau s ia lucrul n starea n care se gseste; b. Dac obiectul s-a deteriorat din culpa debitorului, creditorul este obligat s-l ia n starea n care se gseste putnd cere o scdere de pre; c. Dac obiectul a pierit, n ntregul su, fr greseala debitorului, debitorul este obligat s procure un alt obiect. RASPUNS C 102. Ce nseamn solidaritatea activ? a. Posibilitatea oricrui creditor de a cere executarea obligaiei de la debitorul comun, dar numai pentru partea sa de crean; b. Posibilitatea oricrui creditor de a cere executarea ntregii datorii de la debitorul comun; c. Facultatea creditorilor de a cere executarea ndatoririi de la debitorii lor. RASPUNS B 103. . Ce nseamn solidaritatea pasiv? a. Fiecare debitor este inut s execute o parte din obligaie; b. Oricare dintre debitori poate fi inut de creditor pentru plata ntregii datorii; c. Fiecare creditor poate cere debitorului s si execute obligaia asumat. RASPUNS B 104. Care sunt caracteristicile obligaiilor conjuncte? a. Dac sunt mai muli debitori, insolvabilitatea unuia dintre ei este suportat de ctre ceilali debitori; b. Dac sunt mai muli creditori, fiecare poate urmri pe debitor numai pentru partea sa de crean; c. Punerea n ntrziere a debitorului sau ntreruperea prescripiei efectuat de unul dintre creditori, profit si celorlali creditori. RASPUNS B 105. n ce condiii se poate realiza o novaie valabil? a. Chiar dac obligaia iniial este lovit de nulitate absolut, ns noua obligaie este valabil; b. n cazul n care o obligaie civil natural este transformat de pri ntr-o obligaie civil perfect; c. Numai dac noua obligaie este nul absolut, iar partea ineresant nu a introdus aciunea n anulare. RASPUNS A 106. Ce condiii sunt necesare pentru a fi valabil subrogaia convenional consimit de debitor? a. Acceptarea plii de ctre creditor; b. Efectuarea plii de ctre o alt persoan dect debitorul; c. Actul constatator al subrogaiei s fie ncheiat n form autentic. RASPUNS B 107. Care din urmtoarele sunt moduri de transformare a obligaiilor? a. Novaia si delegaia; b. Subrogaia n drepturile creditorului prin plata creanei si darea n plat; c. Cesiunea de crean si delegaia.

14

RASPUNS A 108. Cum calificai operaiunea juridic prin care un ter se angajeaz fa de creditor s plateasc datoria, fr ca pentru aceasta s cear concursul debitorului iniial? a. O novaie subiectiv prin schimbare de creditor; b. O novaie subiectiv prin schimbare de debitor; c. O subrogaie convenional n drepturile creditorului. RASPUNS B 109. Din ce moment produce efecte cesiunea de crean? a. Produce efecte ntre pri din momentul realizrii acordului de voin; b. Produce efecte fa de teri numai din momentul notificrii fcute prin intermediul executorilor judectoresti; c. Produce efecte din momentul n care cedentul si asum obligaia de a rspunde de solvabilitatea debitorului cedat. Raspuns B ?????????? 110. Cum se poate transmite o crean? a. Numai printr-un contract cu titlu oneros; b. Numai prin contractele aleatorii; c. Prin donaie. RASPUNS C ???????????/ 111. Care este regula n cazul raporturilor juridice cu pluralitate de subiecte active? a. Divizibilitatea drepturilor; b. Indivizibilitatea drepturilor; c. Indivizibilitatea obligaiilor. RASPUNS A 112. Cum se numeste persoana care se oblig alturi de debitor sau n locul acestuia? a. Delegant; b. Delegat; c. Delegatar. RASPUNS B 113. Ce reprezint operaiunea juridic prin care dobnditorul unui imobil ipotecat plteste creana creditorului ipotecar pentru a mpiedica vnzarea bunului? a. Subrogaie legal; b. Subrogaie consimit de creditor; c. Subrogaie consimit de debitor. RASPUNS A 114. Ce reprezint convenia prin care un debitor aduce creditorului su angajamentul altui debitor alturi de el? a. Delegaie perfect; b. Novaie prin schimbare de debitor; c. Delegaie imperfect. B ??????///// 115. Ce reprezint convenia prin care prile unui raport juridic obligaional sting o obligaie existent, nlocuind-o cu una nou? a. Novaie; b. Cesiune de crean; c. Delegaie. RASPUNS A 116. Cum se calific subrogaia n drepturile creditorului prin plata creanei? a. Mod de stingere a obligaiei;

15

b. Mod de transformare a obligaiei; c. Mod de transmitere a obligaiei. RASPUNS C 117. Cum se clasific obligatiile n functie de izvorul lor: a. obligatii nscute din lege; b. obligatii nscute din conventia prtilor; c. obligatii nscute din acte juridice si din fapte juridice. Raspuns C 118. Cum se clasifica obligatiile in raport de obiectul lor: a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor. Raspuns A 119. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor: a. obligatie civila perfecta; b. obligatie morala; c. obligatie simpla. Raspuns A 120. Cum se clasifica obligatiile dupa opozabilitatea lor: a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligenta (de mijloace) Rspuns: B 121. Care este definitia contractului: a. manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii un raport juridic. Rspuns: C 122. Cum se clasifica contractele dupa modul de formare: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; Rspuns: A 123. Cum se clasifica contractele dupa continutul lor: a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comutative si contracte aleatorii. Rspuns: B 124. Cum se clasifica contractele dupa scopul urmarit de parti: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit. Rspuns: C 125. Cum se subclasifica contractele cu titlu oneros: a. liberalitati si acte dezinteresate; b. contracte comutative si contracte aleatorii; c. contracte consensuale si contracte reale. Rspuns: B

16

126. Cum se subclasifica contractele cu titlu gratuit: a. contracte unilaterale si contracte bilaterale; b. liberalitati si acte dezinteresate; c. contracte comutative si contracte aleatorii. Rspuns: B 127. Cum se clasifica contractele dupa efectele produse: a. contracte constitutive de drepturi; b. contracte translative de drepturi; c. contracte declarative de drepturi. Rspuns: C 128. Cum se clasifica contractele dupa durata (modul) lor de executare: a. contracte cu executare imediata si contracte cu executare succesiva; b. contracte negociate, contracte de adeziune si contracte obligatorii; c. contracte constitutive sau translative de drepturi. Rspuns: A 129. Cum se clasifica contractele dupa nominalizarea lor in legislatie: a. contracte de adeziune si contracte obligatorii; b. contracte numite si contracte nenumite; c. contracte consensuale si contracte solemne. Rspuns: B 130. Cum se clasifica contractele dupa corelatia dintre ele: a. contracte numite si contracte nenumite; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte principale si contracte accesorii. Rspuns: C 131. Cum se clasifica contractele dupa modul in care se exprima vointa partilor: a. contracte consensuale si contracte solemne; b. contracte negociate si contracte obligatorii; c. contracte reale si contracte de adeziune. Rspuns: B 132. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea contractelor: a. capacitatea de a contracta; b. bunul sa se afle in circuitul civil; c. in toate cazurile, forma autentica. Rspuns: A 133. Ce este capacitatea de a contracta: a. conditie pentru validitatea unei conventii; b. capacitatea de folosinta; c. capacitatea de exercitiu. Rspuns: A 134. Care sunt incapacitatile generale in materia capacitatii de a contracta: a. situatia minorilor; b. interzisii judecatoresti; c. minorii care nu au implinit varsta de 16 ani. Rspuns: B 135. Care sunt incapacitatile partiale sau speciale in materia capacitatii de a contracta: a. vanzarea intre soti;

17

b. persoanele solvabile nu pot cumpara bunurile care se vand prin licitatie publica; c. tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date si primite. Rspuns: A 136. Care sunt conditiile consimtamantului: a. sa fie exprimat; b. sa fie interiorizat; c. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. Rspuns: C 137. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea): a. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii; b. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de aincheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie facuta numai in forma scrisa; c. este o propunere facuta unei anumite persoane sau publicului de a incheia un contract in anumite conditii care trebuie sa fie numai expresa. Rspuns: A 138. Care este forta obligatorie a ofertei: a. forta obligatorie a ofertei se analizeaza atat inainte cat si dupa incheierea contractului; b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementata in Codul civil; c. oferta devine caduca in situatia in care ofertantul devine incapabil sau moare mai inainte de acceptarea ofertei. Rspuns: C 139. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei: a. sa fie pura si simpla; b. poate sa intervina si dupa ce oferta a fost revocata; c. in toate cazurile poate sa provina de la orice persoana interesata sa incheie contractul. Rspuns: A 140. Care este momentul incheierii contractului: a. cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii); b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptarii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptarii de catre ofertant (sistemul primirii acceptarii). Rspuns: C 141. Care este importanta determinarii momentului incheierii contractului: a. determina locul incheierii contractului; b. cand apare un conflict de legi in spatiu, in raport de acest moment se stabileste legea aplicabila; c. in cazul contractelor translative de proprietate avand ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suporta de cumparator. Rspuns: A 142. Care este locul incheierii contractului: a. se determina in acelasi mod, indiferent daca incheierea contractului s-a realizat intre prezenti, prin telefon sau prin corespondenta; b. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului este acela unde se afla acceptantul; c. daca incheierea contractului se realizeaza prin telefon, locul incheierii contractului

18

este acela unde se afla ofertantul. Rspuns: C 143. Care este importanta determinarii locului incheierii contractului: a. determina momentul incheierii contractului; b. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in spatiu, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila; c. in cadrul relatiilor de drept international privat, cand apare un conflict de legi in timp, locul incheierii contractului stabileste legea aplicabila. Rspuns: B 144. Care sunt principiile care guverneaza efectele contractului: a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: A 145. Ce inseamna interpretarea contractului: a. a determina intelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestarii de vointa a partilor, in stransa corelatie cu vointa lor interna; b. a stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului. Rspuns: A 146. Ce inseamna principiul obligativitatii contractului: a. contractul produce efecte numai fata de partile contractante; b. conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; c. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii. Rspuns: B 147. Care sunt exceptiile de la principiul obligativitatii contractului in raporturile dintre parti: a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilaterala a contractului. Rspuns: C 148. Ce este principiul relativitatii efectelor contractului: a. regula de drept conform careia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante; b. reprezinta modul de a defini obligativitatea contractului in raport cu tertii; c. regula de drept conform careia contractul produce efecte numai fata de partile contractante. Rspuns: C 149. Care sunt exceptii de la principiul relativitatii efectelor contractului: a. denuntarea unilaterala a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: C 150. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul): a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract; b. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului. Rspuns: A

19

151. Cum este definita stipulatia pentru altul: a. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract; b. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului; c. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat. Rspuns: B 152. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul: a. in materia rentei viagere; b. in materia actiunilor directe; c. in materia contractului de inchiriere fara termen. Rspuns: A 153. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul: a. consimtamantul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate sa fie determinata si ulterior incheierii contractului; c. vointa de a stipula (animus stipulandi). Rspuns: C 154. Care sunt efectele stipulatiei pentru altul: a. atat dreptul tertului beneficiar cat si exercitiul dreptului se nasc direct in puterea contractului dintre stipulant si promitent; b. in favoarea tertului se naste un drept, direct si nemijlocit, independent de manifestarea de vointa a tertului; c. stipulantul poate sa ceara executarea obligatiei, in favoarea sa, printr-o actiune personala. Rspuns: B 155. Ce este actiunea directa prin invocarea contractului de catre tert: a. posibilitatea recunoscuta de lege unor persoane straine de un contract de a actiona impotriva uneia din partile contractante, invocand contractul la a carui incheiere nu au participat; b. este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul creditorului din contract; c. este un contract prin care o parte dispune ca cealalta parte sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei terte persoane care nu participa la incheierea contractului. Rspuns: A 156. Cum este definita simulatia: a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativitatii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativitatii contractului; c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilitatii contractului. Rspuns: C 157. Care sunt conditiile simulatiei: a. contractul public sa se incheie intotdeauna in forma autentica; b. actul secret sa se incheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret sa se incheie anterior sau posterior actului public. Rspuns: B 158. Care sunt formele simulatiei: a. promisiunea faptei altuia;

20

b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: B 159. Care sunt scopurile urmarite prin simulatie: a. scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalitatilor excesive; b. scopul concret este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti; c. scopul general si abstract este acela al ascunderii de catre parti a cuprinsului ori a existentei acordului de vointa fata de terti. Rspuns: C 160. Care sunt efectele simulatiei: a. actul secret are modifica un act public are putere atat intre partile contractante si succesorii lor universali, cat si fata de terti; b. inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret. Rspuns: B 161. Ce este actiunea in declararea simulatiei: a. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului secret; b. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public; c. actiunea civila prin care se urmareste constatarea caracterului simulat al contractului public si existenta contractului secret care modifica, total sau partial, contractul public. Rspuns: C 162. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: a. riscul contractului; b. inopozabiltatea; c. nulitatea. Rspuns: A 163. Care este notiunea exceptiei de neexecutare: a. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite; b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva; c. un mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia din partile contractului sinalagmatic, in cazul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sa-si execute propria obligatie. Rspuns: C 164. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare: a. in materia contractului de schimb; b. in materia contractului de locatiune; c. in materia contractului de mandat. Rspuns: A 165. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului: a. reciprocitatea obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; b. interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic. Rspuns: C

21

166. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare: a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract; b. debitorul sa fi fost pus in intarziere; c. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. Rspuns: A 167. Ce este rezolutiunea contractului: a. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva; b. o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediata; c. o consecinta a neexecutarii contractului ca urmare a unei imposibilitati fortuite. Rspuns: B 168. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului: a. cauzele nulitatii sunt posterioare momentului incheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara incheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitenta incheierii contractului. Rspuns: B 169. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului: a. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nascute din contractul sinalagmatic, imprejurarea ca fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridica a celeilalte; b. efectul specific al unui contract sinalagmatic; c. nerespectarea unei conditii de validitate la momentul incheierii contractului. Rspuns: A 170. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare: a. niciuna dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere. Rspuns: B 171. Ce sunt pactele comisorii: a. sunt clauze contractuale exprese prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele; b. se confunda cu conditia rezolutorie expresa; c. intentia partilor de a stipula un pact comisoriu poate sa rezulte implicit. Rspuns: A 172. Care sunt efectele rezolutiunii contractului: a. fata de parti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit; b. fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de catre dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit; c. fata de parti, rezolutiunea are ca efect desfiintarea contractului pentru viitor. Rspuns: B 173. Ce este rezilierea contractului: a. este sanctiunea care se aplica in cazul neexecutarii culpabile a unui contract cu executare succesiva; b. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, numai pentru trecut; c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare, atat pentru trecut cat si pentru viitor.

22

Rspuns: A 174. Ce este riscul contractului: a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativitatii contractului. Rspuns: A 175. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori: a. in materie de mandat; b. in materia contractului de antrepriza; c. in materia contractului de schimb. Rspuns: B 176. Cine suporta riscul in contractele sinalagmatice translative de proprietate: a. vanzator, in cazul unui bun cert, daca inainte de pieirea lucrului, vanzatorul fusese pus in intarziere intrucat nu-si executase la termenul prevazut obligatia de predare; b. vanzator, numai daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie; c. vanzator, daca vanzarea s-a facut sub conditie rezolutorie sau suspensiva. Rspuns: A 177. Ce este raspunderea civila contractuala: a. un efect al oricarui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat; c. un efect specific al contractelor sinalagmatice. Rspuns: B 178. Care sunt conditiile raspunderii civile contractuale: a. fapta ilicita care consta in neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de creditor; b. existenta unui prejudiciu in patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudiciul creditorului. Rspuns: C 179. Cum se clasifica despagubirile sau daunele interese: a. despagubiri cominatorii; b. despagubiri compensatorii; c. despagubiri conventionale. Rspuns: B 180. Care sunt modalitatile de evaluare a despagubirilor sau daunelor-interese: a. evaluarea legala; b. evaluarea stabilita prin intermediul executorului judecatoresc; c. evaluarea stabilita de un notar public. Rspuns: A 181. Care sunt conventiile de modificare a raspunderii contractuale: a. de stabilire a raspunderii; b. exoneratoare de raspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a raspunderii contractuale. Rspuns. B 182. Cum se clasific obligatiile n functie de izvorul lor a. obligatii nscute din lege;

23

b. obligatii nscute din conventia prtilor c. obligatii nscute din acte juridice si din fapte juridice Rspuns: C 183. Cum se clasific obligatiile n raport de obiectul lor a. obligatii de a da, obligatii de a face si obligatii de a nu face ceva; b. obligatii perfecte si obligatii imperfecte; c. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor. Rspuns: A 184. 1. Cum se clasific obligatiile dup sanctiunea lor: a. obligatie civil perfect; b. obligatie moral; c. obligatie simpl. Rspuns: A 185. Cum se clasific obligatiile dup opozabilitatea lor a. obligatii determinate (de rezultat) b. obligatii opozabile si tertilor; c. obligatii de diligent (de mijloace) Rspuns: B 186. Care este definitia contractului a. manifestarea de voint fcut cu intentia de a produce efecte juridice; b. acordul unei persoane pentru a naste, modifica sau stinge un raport juridc; c. acordul ntre dou sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge ntre dnsii un raport juridic. Rspuns: C 187. Cum se clasific contractele dup modul de formare: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit Rspuns: A 188. Cum se clasific contractele dup continutul lor: a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit; b. contracte unilaterale si contracte bilaterale; c. contracte comuntative si contracte aleatorii. Rspuns: B 189. Cum se clasific contractele dup scopul urmrit de prti: a. contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale; b. contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii; c. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit. Rspuns: C 190. Care sunt incapacittile generale n materia capacittii de a contracta: a. situatia minorilor; b. interzisii judectoresti; c. minorii care nu au mplinit vrsta de 16 ani. Rspuns: B 191. Care sunt incapacittile partiale sau speciale n materia capacittii de a contracta: a. vnzarea ntre soti; b. persoanele solvabile nu pot cumpra bunurile care se vnd prin licitatie public c. tutorii nu pot cumpra bunuri ct timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost

24

date si primite. Rspuns: A 192. Care sunt conditiile consimtmntului: a. s fie exprimat; b. s fie interiorizat; c. s fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. Rspuns: C 193. Ce este oferta de a contracta (policitatiunea): a. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un contract n anumite conditii; b. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un contract n anumite conditii, care trebuie s fie fcut numai n form scris; c. este o propunere fcut unei anumite persoane sau publicului de a ncheia un contract n anumite conditii care trebuie s fie numai expres. Rspuns: A 194. Care este forta obligatorie a ofertei: a. forta obligatorie a ofertei se analizeaz att nainte ct si dup ncheierea contractului; b. forta obligatorie a ofertei de a contracta este reglementat n Codul civil; c. oferta devine caduc n situatia n care ofertantul devine incapabil sau moare mai nainte de acceptarea ofertei. Rspuns: C 195. Care sunt conditiile cerute pentru acceptarea ofertei: a. s fie pur si simpl; b. poate s intervin si dup ce oferta a fost revocat; c. n toate cazurile poate s provin de la orice persoan interesat s ncheie contractul. Rspuns: A 196. Care este momentul ncheierii contractului: a. el stabilit conform sistemului emisiunii (al declaratiunii) b. cel stabilit conform sistemului expedierii acceptrii; c. cel stabilit conform sistemului receptiei acceptrii de ctre ofertant (sistemul primirii acceptrii). Rspuns: C 197. 1. Care este importanta determinrii momentului ncheierii contractului: a. determin locul ncheierii contractului; b. cnd apare un conflict de legi n spaiu, n raport de acest moment se stabilete legea aplicabil; c. n cazul contractelor translative de proprietate avnd ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc n momentul ncheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suport de cumprtor. Rspuns: A 198. Care este locul ncheierii contractului: a. se determin n acelasi mod, indiferent dac ncheierea contractului s-a realizat ntre prezenti, prin telefon sau prin corespondent; b. dac ncheierea contractului se realizeaz prin telefon, locul ncheierii contractului este acela unde se afl acceptantul; c. dac ncheierea contractului se realizeaz prin telefon, locul ncheierii contractului este acela unde se afl oferantul. Rspuns: C

25

199. Care sunt principiile care guverneaz efectele contractului: a. pacta sunt servanda; b. simulatia; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: A 200. Ce nseamn interpretarea contractului: a. a determina ntelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestrii de voint a prtilor, n strns corelatie cu vointa lor intern; b. stabili regulile generale de interpretare a contractului; c. a stabili regulile speciale de interpretare a contractului. Rspuns: A 201. Ce nseamn principiul obligativittii contractului: a. contractul produce efecte numai fat de prtile contractante; b. onventiile legal fcute au putere de lege ntre prtile contractante; c. reprezint modul de a defini obligativitatea contractului n raport cu tertii. Rspuns: B 202.Care sunt exceptiile de la principiul obligativittii contractului n raporturile dintre prti: a. stipulatia pentru altul; b. promisiunea faptei altuia; c. denuntarea unilateral a contractului. Rspuns: C 203. Care sunt exceptiile de la principiul relativittii efectelor contractului: a. denuntarea unilateral a contractului; b. promisiunea faptei altuia; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: C 204. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul): a. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract; b. o exceptie de la principiul obligativittii contractului; c. un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu fac ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului. Rspuns: A 205. Cum este definit stipulatia pentru altul: a. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract; b. este un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu fac ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului; c. posibilitatea recunoscut de lege unor persoane strine de un contract de a actiona mpotriva uneia din prtile contractante, invocnd contractul la a crui ncheiere nu au participat. Rspuns: B 206. Care sunt aplicatiile stipulatiei pentru altul: a. n materia rentei viagere; b. n materia actiunilor directe; c. n materia contractului de nchiriere fr termen. Rspuns: A 207. Care sunt conditiile de valabilitate ale stipulatiei pentru altul:

26

a. consimtmntul tertului beneficiar; b. persoana tertului beneficiar poate s fie determinat si ulterior ncheierii contractului; c. vointa de a stipula (animus stipulandi). Rspuns: C 208. Ce este actiunea direct prin invocarea contractului de ctre tert: a. posibilitatea recunoscut de lege unor persoane strine de un contract de a actiona mpotriva uneia din prtile contractante, invocnd contractul la a crui ncheiere nu au participat; b. este un contract prin care debitorul se oblig fat de creditor s determine o tert persoan s-si asume un angajament juridic n folosul creditorului din contract; c. este un contract prin care o parte dispune ca cealalt parte s dea, s fac sau s nu fac ceva n folosul unei terte persoane care nu particip la ncheierea contractului. Rspuns: A 209. Cum este definit simulatia: a. ca fiind o exceptie de la principiul obligativittii contractului; b. ca fiind o exceptie de la principiul relativittii contractului; c. ca fiind o exceptie de la principiul opozabilittii contractului Rspuns: C 210. Care sunt conditiile simulatiei: a. contractul public s se ncheie ntotdeauna n form autentic; b. actul secret s se ncheie anterior sau concomitent cu actul public; c. actul secret s se ncheie anterior sau posterior actului public. Rspuns: B 211. Care sunt formele simulatiei: a. promisiunea faptei altuia; b. contractul deghizat; c. stipulatia pentru altul. Rspuns: B 212. Care sunt scopurile urmrite prin simulatie: a. scopul general si abstract este evitarea raportului donatiilor si reductiunii liberalittilor excesive; b. scopul concret este acela al asunderii de ctre prti a cuprinsului ori a existentei acordului de voint fat de terti; c. scopul general si abstract este acela al asunderii de ctre prti a cuprinsului ori a existentei acordului de voint fat de terti. Rspuns: C 213. Care sunt efectele simulatiei: a. actul secret care modific un act public are putere att ntre prtile contractante si succesorii lor universali, ct si fat de terti; b. inopozabilitatea fat de terti a situatiei juridice create prin actul secret; c. nulitatea actului secret. Rspuns: B 214. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice: a. riscul contractului; b. inpozabiltatea; c. nulitatea. Rspuns: A

27

215. Care sunt cazurile practice ale exceptiei de neexecutare: a. n materia contractului de schimb; b. n materia contractului de locatiune; c. n materia contractului de mandat. Rspuns: C 216. Care este temeiul juridic al exceptiei de neexecutare a contractului: a. reciprocitatea obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic; b. interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic; c. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic. Rspuns: C 217. Care sunt conditiile exceptiei de neexecutare: a. obligattiile reciproce ale prtilor s-si aib temeiul n acelasi contract; b. debitorul s fi fost pus n ntrziere; c. prtile s fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce. Rspuns: A 218. Ce este rezolutiunea contractului: a. o sanctiune a neexecutrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiv; b. o sanctiune a neexecutrii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediat; c. o consecint a neexecutrii contractului ca urmare a unei imposibilitti fortuite. Rspuns: B 219. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de nulitatea contractului: a. cauzele nulittii sunt posterioare momentului ncheierii contractului; b. cauza rezolutiunii este ntotdeauna posterioar ncheierii contractului; c. cauza rezolutiunii este concomitent ncheierii contractului.. Rspuns: B 220. Care este temeiul juridic al rezolutiunii contractului: a. reciprocitatea si interdependenta obligatiilor nscute din contractul sinalagmatic, mprejurarea c fiecare dintre obligatiile reciproce este cauza juridic a celeilalte; b. efectul specific al unui contract sinalagmatic; c. nerespctarea unei conditii de validitate la momentul ncheierii contractului. Rspuns: A 221. Care sunt conditiile cerute pentru admiterea rezolutiunii judiciare: a. niciuna dintre prti s nu-si fi executat obligatiile sale; b. neexecutarea s fi fost imputabil prtii care nu si-a ndeplinit obligatia; c. debitorul obligatiei neexecutate s nu fi fost pus n ntrziere. Rspuns: B 222. Ce sunt pactele comisorii: a. sunt clauze contractuale exprese prin care prtile prevd rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia din ele; b. se confund cu conditia rezolutorie expres; c. intentia prtilor de a stipula un pact comisoriu poate s rezulte implicit. Rspuns: A 223. Ce este rezilierea contractului: a. este sanctiunea care se aplic n cazul neexecutrii culpabile a unui contract cu executare succesiv; b. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauz de neexecutare, numai pentru trecut;

28

c. este sanctiunea care are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauz de neexecutare, att pentru trecut ct si pentru viitor. Rspuns: A 224. Ce este riscul contractului: a. un efect specific al contractelor sinalagmatice; b. un efect al tuturor contractelor; c. o exceptie de la principiul obligativittii contractului. Rspuns: A 225. Care sunt aplicatiile regulii res perit debitori: a. n materie de mandat; b. n materia contractului de antrepriz; c. n materia contractului de schimb. Rspuns: B 226. Cine suport riscul n contractele sinalagmatice translative de proprietate: a. vnztorul, n cazul unui bun cert, dac nainte de pieirea lucrului, vnztorul fusese pus n ntrziere ntruct nu-si executase la termenul prevzut obligatia de predare; b. vnztorul, numai dac vnzarea s-a fcut sub conditie rezolutorie; c. vnztorul, dac vnzarea s-a fcut sub conditie rezolutorie sau suspensiv. Rspuns: A 227. Ce este rspunderea civil contractual: a. un efect al oricrui contract; b. obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului su prin neexecutarea, executarea necorespunztoare ori cu ntrziere a obligatiilor nscute dintr-un contract valabil ncheiat; c. un efect specific al contractelor sinalagmatice. Rspuns: B 228. Care sunt conditiile rspunderii civile contractuale: a. fapta ilicit care const n neexecutarea obligatiilor contractuale asumate de creditor; b. existenta unui prejudiciu n patrimoniul debitorului; c. existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit a debitorului si prejudiciul creditorului. Rspuns: C 229. Cum se clasific despgubirile sau daunele interese: a. despgubiri cominatorii; b. despgubiri compensatorii; c. despgubiri conventionale. Rspuns: B 230. Care sunt modalittile de evaluare a despgubirilor sau daunelor-interese: a. evaluarea legal; b. evaluarea stabilit prin intermediul executorului judectoresc; c. evaluarea stabilit de un notar public. Rspuns: A 231. Care sunt conventiile de modificare a rspunderii contractuale: a. de stabilire a rspunderii; b. exoneratoare de rspundere; c. nu sunt permise de lege conventii de modificare a rspunderii contractuale. Rspuns. B

29

232. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare: a. ntotdeauna, contract consensual; b. n principiu, contract consensual; c. contract aleatoriu. Rspuns: B 233. Ce este promisiunea de vnzare: a. este un antecontract din care se naste un drept de creant; b. este numai unilateral; c. ca si oferta de a contracta este un act juridic unilateral. Rspuns: A 234. Ce caractere juridice prezint contractul de mandat: a. contract intuitu personae b. contract real; c. solemn, cu exceptiile prevzute de lege. Rspuns: A 235. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat: a. de esenta contractului, contract cu titlu gratuit; b. contract unilateral; c. de natura contractului, contract cu titlu gratuit. Rspuns: C 236. Care este sanctiunea care intervine pentru neexecutarea obligatiilor de ctre una din prtile contractului de locatiune: a. rezolutiunea; b. rezilierea; c. nulitatea. Rspuns: B 237. Cnd trebuie s fie ndeplinit conditia existentei obiectului contractului: a. la momentul ncheierii contractului; b. ulterior ncheierii contractului; c. att nainte ct si dup ncheierea contractului. Rspuns: A 238. Care este sanctiunea care se aplic n sistemul dreptului civil romn care intervine pentru nevalabilitatea cauzei contractului: a. nulitatea relativ; b. inopozabilitatea; c. nulitatea absolut. Rspuns: C 239. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolut a contractului, cnd se datoreaz: a. lipsei formei autentice, n cazul contractelor solemne; b. lipsei remiterii bunului n contractele reale; c. elementului aleatoriu riscul n contractele aleatorii. Rspuns: B 240. n ce cazuri se consider c tcerea poate s nsemne acceptare a ofertei: a. numai n cazurile expres prevzute de lege; b. n cazul ofertei fr termen; c. dac prtile au convenit, anterior, ca simpla tcere dup primirea ofertei s aib valoare de acceptare. Rspuns: C

30

241. Care sunt consecintele pe care le produce momentul ncheierii contractului: a. n raport de acest moment, n toate contractele translative de proprietate se transmite dreptul de proprietate; b. n raport de acest moment se apreciaz posibilitatea de revocare, precum si caducitatea ofertei; c. n raport de acest moment cumprtorul suport riscul pierii bunului, n toate cazurile. Rspuns: B 242. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor: a. prioritatea vointei reale a prtilor; b. clauzele ndoielnice nu se interpreteaz deoarece nu produc niciun efect; c. clauzele ndoielnice se interpreteaz n sensul care reiese din natura contractului. Rspuns: C 243. Ce este denuntarea unilateral a contractului: a. exceptie de la principiul obligativittii contractului; b. cauz de nulitate a contractului; c. exceptie de la principiul opozabilittii fat de terti a contractului. Rspuns: A 244. Ce este prorogarea legal: a. un caz de modificare a fortei obligatorii a contractului, independent de vointa prtilor; b. o exceptie de la principiul opozabilittii fat de terti a contractului; c. o exceptie de la principiul relativittii efectelor contractului. Rspuns: A 245. Care sunt cazurile de actiuni directe reglementate de Codul civil: a. n materia contractului de asigurare; b. n materia contractului de mandat; c. n materia rentei viagere. Rspuns: B 246. Care sunt cazurile de aplicatii ale stipulatiei pentru altul: a. n materia donatiei cu sarcin n favoarea unui tert b. n materia contractului de antrepriz; c. n materia contractului de mandat. Rspuns: A 247. Cnd trebuie ncheiat actul secret pentru a ne afla n prezenta simulatiei: a. anterior sau concomitent cu actul public; b. posterior actului public; c. att anterior ct si posterior actului public. Rspuns: A 248. Care sunt conditiile cerute pentru exercitarea actiunii n rezolutiune: a. s existe o neexecutare a obligatiilor din contract, imputabil sau neimputabil debitorului; b. neexecutarea s se datoreze unei cauze fortuite, independente de vointa debitorului; c. debitorul obligatiei neexecutate s fi fost pus n ntrziere. Rspuns: C 249. Care este sanctiunea aplicabil n cazul n care n momentul vnzrii lucrul vndut era pierit n tot:

31

a. nulitatea relativ; b. plata de daune interese; c. nulitatea absolut. Rspuns: C 250. Care sunt optiunile cumprtorului, dac bunul a pierit n parte: a. s cear executarea asupra prtii rmase din lucru cu o reducere proportional din pret; b. s cear s se constate nulitatea absolut a contractului; c. s cear plata unor daune interese. Rspuns: A

32