Expresionism

In literatura, expresionismul este identificat ca o revolta impotriva realismului sau naturalismului. Se prezinta ca o cautare a unei realitati psihologice sau spirituale. Curentul trece dincolo de inregistrarea unor evenimente exterioare surprinse in secventa lor logica. Franz Kafka sau James Joyce au apelat la tehnica specifica expresionismului, fluxul constiintei, in conceperea romanelor. In teatru, August Strindberg este considerat initiatorul miscarii expresioniste. Termenul a fost folosit pentru prima data in literatura in primele decenii ale secolului XX de catre grup de dramaturgi germani: Kaiser, Toller si Wedekind. Trasatura definitorie a operei lor era distorsionarea realului. In urmatorii ani, in domeniul literaturii s-au inregistrat doar influente expresioniste printre care se pot mentiona operele lui Karel Capek in "R.U.R." (1921) si Eugene O'Neill in "Imparatul Jones" (1921). In literatura, expresionismul este identificat ca o revolta impotriva realismului sau naturalismului. Se prezinta ca o cautare a unei realitati psihologice sau spirituale. Curentul trece dincolo de inregistrarea unor evenimente exterioare surprinse in secventa lor logica. Franz Kafka sau James Joyce au apelat la tehnica specifica expresionismului, fluxul constiintei, in conceperea romanelor. In teatru, August Strindberg este considerat initiatorul miscarii expresioniste. Termenul a fost folosit pentru prima data in literatura in primele decenii ale secolului XX de catre grup de dramaturgi germani: Kaiser, Toller si Wedekind. Trasatura definitorie a operei lor era distorsionarea realului. In urmatorii ani, in domeniul literaturii s-au inregistrat doar influente expresioniste printre care se pot mentiona operele lui Karel Capek in "R.U.R." (1921) si Eugene O'Neill in "Imparatul Jones" (1921).

SURSA 03 Expresionismul n artele plastice Expresionismul i are originea n Germania, fiind reprezentat de ctre Ernst Ludwig Kirchner, Erich Heckel, Karl Schmidt-Rottluff, Max Pechstein - grupul Die Brcke ("Puntea") din Dresda - i Franz Marc, August Macke - din jurul Almanahului Der Blaue Reiter ("Clreul albastru") din Mnchen - acoperind perioada 1905 - 1918. Vor adera mai trziu Emil Nolde, Paul Klee i Wassily Kandinsky. Expresionismul este reacia fireasc a unui grup de pictori germani la academism i convenii estetice rigide, dar i la autoritarismul celui de-al doilea Reich. Revolta artitilor a proclamat libertatea creatoare absolut i primatul expresiei asupra formei. Rezultatul este o art spectaculoas din punct de vedere cromatic i o estetic revoluionar. n pofida programelor i periodicilor sale, expresionismul nu a fost niciodat o coal n adevratul sens al cuvntului. Reprezentat de artiti foarte diferii, expresionismul se impune mai mult ca un stil, dect ca o micare artistic. Acest stil va depi de altfel repede graniele picturii: va cuprinde n sfera sa i sculptura, poezia i muzica, cu compozitori ca Arnold Schnberg i Alban Berg. Revolta expresionist propune o formul nou, dar pstreaz temele tradiionale, rareori abordnd revendicri politice sau sociale. Este o revoluie pur estetic, caracterizat de

culori iptoare, contrastante, de linii frnte i curbe, de un ritm discontinuu. Expresionismul devine, ncepnd din 1933, inta atacurilor naziste. n anul 1937 se organizeaz expoziia "Arta degenerat": expresionitii sunt prezentai aici ca dumani ai regimului i rasei germane. Operele lor sunt confiscate i excluse din muzee. Din fericire, n ciuda distrugerilor i a rzboiului, s-a reuit recuperarea multor tablouri, chiar dac unele au fost deteriorate. Ele au fost redate patrimoniului universal i iubitorilor de art, ca o dovad c violena nu poate nvinge niciodat frumosul. n afara Germaniei, cei mai cunoscui pictori expresioniti sunt norvegianul Edvard Munch, cu celebrul su tablou iptul, elveianul Cuno Amiet, olandezii Lambertus Zijl i Kees van Dongen, finlandezul Akseli Gallen-Kallela precum i cehul Bohumil Kubista. Expresionismul n literatur n literatur, expresionismul este adesea considerat o revolt mpotriva realismului sau naturalismului, o cutare a unei realiti psihologice sau spirituale, iar nu o nregistrare a unor evenimente exterioare surprinse n secvena lor logic. n roman, termenul este leagat de operele lui Franz Kafka sau James Joyce (vezi: tehnica fluxului contiinei, stream of consciousness). n teatru, August Strindberg este considerat un precursor al micrii expresioniste, dei termenul poate fi aplicat unui grup de dramaturgi germani din primele decenii ale secolului al XX-lea, incluznd pe Georg Kaiser, Ernst Toller i Frank Wedekind. Opera lor este caracterizat de o bizar distorsionare a realului. Ali dramaturgi, dei nu erau afiliai curentului, au scris opere cu tent expresionist, de exemplu Karel apek n R.U.R. (1921) i Eugene O'Neill n mpratul Jones (1921). Micarea, dei a durat puin timp, a dat un avnt substanial modernizrii teatrului european. Numeroase opere literare romneti au intrat n atingere cu expresionismul. Astfel, majoritatea poeziilor sau pieselor de teatru ale lui Lucian Blaga pot fi afiliate acestui curent. Un alt exemplu ar putea fi piesa lui Mihai Sulescu, Sptmna luminat. Opera Sptmna luminat de Nicolae Brnzeu pe un libret de Constantin Pavel dup piesa lui Mihai Sulescu; cu premiera n 1943 la Opera Romn din Bucureti. Aceasta din urm poate fi considerat prima oper romneasc de orientare expresionist; ea reliefeaz un tragism rscolitor, realizat cu o miestrie uimitoare. Din nefericire, dup 1990, nicio Oper din ar nu a nscris-o n repertoriul ei.