Sunteți pe pagina 1din 12

Orasul Bacau

Localizare si date generale


Bacu este reedina i cel mai mare ora din judeul Bacu, Romnia. Este traversat de rul Bistria, care asigur, prin centrala hidroelectric local, o parte nsemnat a consumului de energie electric local. Suprafaa municipiului este de 60km, iar populaia este de aproximativ 175.500 de locuitori. Oraul este strbtut de drumurile europene E85 i E57, artere de circulaie europene i naionale ce fac legtura cu Bucureti, cu nordul rii, precum i cu Transilvania. Municipiul Bacu, reedina judeului cu acelai nume, se afl n Nord-Estul rii, n partea central-vestic a Moldovei, la doar 9,6 Km n amonte de confluena Siret-Bistria.

Localizarea Bacului

Geografic, se afl la interferena meridianuluide 26 55' longitudine estic cu paralela de 46 35' latitudine nordica Primele urme de locuire n oraul Bacu dateaz din epoca paleolitic, acestora adugndu-li-se cele din epoca mezolitic i cea neolitic.Cea mai veche referin istoric cunoscut despre ora dateaz din anul 1399, fiind menionat n Documentul lui Iuga Vod. Oraul Bacu a fost ocupat o scurt vreme de otile maghiare conduse de Matei Corvin n anul 1467. Localitatea este cunoscut i datorit importanei sale n relaiile comerciale dintre Moldova, Transilvania i ara Romneasc, fiind un

important punct de vam. n secolului al XV-lea n acest ora s-a stabilit Alexndrel, fiul lui tefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curii Domneti i Bisericii Precista, celebre monumente istorice. La sfritul secolului al XIV-lea, Bacul era bine nchegat ca aezare urban, una dintre cele mai prospere din ntreaga Moldov, avnd atribuii militare i comerciale foarte importante.

Demografie
Pe parcursul celor 6 secole de existen, Bacul a cunoscut att perioade de cretere demografic dar i de regres, consecin a condiiilor economice, socioculturale i istorice care au caracterizat fiecare etap a evoluiei sale. O importan deosebit o are sfritul secolului XX-lea, care a adus noi orientri i tendine demografice. n mai puin de 10 ani numrul locuitorilor oraului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la 138,201 loc., n 1988, la 209,051 loc., n 1997) att datorit unui bilan natural pozitiv, dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrndu-se puterea de atracie a oraului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapid la proprietate privat, programele sociale ntreprinse dar i iniiativele legislative locale au transformat Bacul ntr-un ora atractiv. Conform ultimului comunicat al Institutului Naional de Statistic, oraul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populaie de 177 087 locuitori.
Evoluia demografic

Evoluia populaiei la recensminte:

n trecut Conform recensmntului din 1930 populaia Bacului era de 31.138 de locuitori, dintre care: - 19.421 Romni - 822 Maghiari - 406 Germani - 9.424 Evrei s.a. Sub aspect confesional populaia Bacului era alctuit din: - 19.091 Ortodoci - 1.893 Romano-catolici - 161 Greco-catolici - 144 Luterani - 9.593 Mozaici .a. Astzi

Municipiul Bacu are, potrivit recensmntului din 2002, o populaie de 175500 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea: - 173.041 Romni - 1.605 Rromi - 191 Maghiari - 83 Germani - 80 Ceangi - 53 Italieni Sub aspect confesional populaia Bacului este alctuit din: - 153.849 Ortodoci - 19.094 Romano-catolici restul confesiunilor nu depesc 500 de adepi

Natalitatea/Mortalitatea
In anul 2002, judetul Bacau a inregistrat o rata a natalitatii de 11,9% mai mare cu 13,3% decat natalitatea inregistrata la nivelul tarii. Fata de 1996 acest indicator a scazut cu 1,7%. in ceea ce priveste rata mortalitatii, judetul Bacau se

situeaza cu o rata de 10,1%, mai mica cu 11,4% decat cea inregistrata pe toata tara, si cu 7,3% mai mica fata de anul 1996. Rata mortalitatii infantile (decese sub 1 an la 1000 nascuti-vii) de 28,3%0 este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Romaniei cu 52,2.

Poulatia activa si inactiva


Resursele de munca ale judetului, la sfarsitul anului 2002 erau de 454,5 mii persoane, in crestere cu 2,2% fata de 1996. in perioada 1996-2002 populatia activa civila (de 276,0 mii persoane in 2002), a avut o tendinta contrara, de scadere (-13,7% in 2002 comparativ cu 19 96). Numarul somerilor inregistrati (26,2 mii persoane la sfarsitul anului 2002 cu rata somajului 9,5% care a scazut cu 15,5% ajungand la 175,5 mii persoane) a urmat un trend oscilant, maximum fiind atins la sfarsitul anului 1999, cu un numar de 36,5 mii persoane si o rata a somajului de 13,2%.

Structura populatiei pe sexe a evoluat in ultimii 10 ani in favoarea


celui feminin. Daca la nivelul tarii a crescut ponderea femeilor in total de la 50,8% in 1992 la 51,3% in 2002, judetul Bacau inregistreaza o crestere de la 50,2% la 50,6%, in paralel cu scaderea populatiei masculine de la 49,8% la 49,4%.

Structura populatiei pe varste releva in continuare accentuarea


procesului de imbatranire demografica, manifestat prin scaderea ponderii populatiei tinere (0-14 ani) in total si prin cresterea in acelasi timp a ponderii populatiei batrane (60 ani si peste). Procesul de imbatranire demografica a populatiei este mai accentuat la nivelul tarii comparativ cu judetul Bacau, dar acesta exista si nu poate fi ascuns. Astfel, daca pe tara ponderea populatiei tinere in total este de 17,6% la acest ultim recensamant, la nivel de judet este de 20,3%; ponderea populatiei varstnice este de 19,4% pe tara si de 18,4% in judet. Tendinta de imbatranire a populatiei in judet se poate constata urmarind comparativ proportiile pe grupe de varsta, medii si sexe la cele doua recensaminte. Astfel, pe judet, scade pe total proportia populatiei tinere in total cu aproape 19% fata de 1992 si creste in acelasi timp proportia populatiei

varstnice cu peste 29%, in timp ce populatia adulta in varsta de munca se mentine oarecum constanta (modificarea ponderii cu doar +0,9%).

Structura populatiei dupa starea civila indica la nivelul judetului


o pondere de 40,9% a populatiei necasatorite (fata de 39,7% pe tara), de 48,2% a populatiei casatorite (fata de 47,9% pe tara), de 3,4% a populatiei divortate (fata de 3,7% pe tara) si de 7,5% a populatiei vaduve (fata de 8,7% pe tara). Ponderea barbatilor casatoriti in totalul barbatilor (48,5%) este putin mai mare decat a femeilor casatorite in totalul femeilor (48,0%). Varsta medie a populatiei judetului Bacau in 2002 era de 36,5 ani fata de 37,3 ani pe tara. Varsta medie a populatiei feminine (37,5 ani fata de 38,6 ani pe tara) este mai ridicata decat cea a populatiei masculine (35,5 ani fata de 35,9 ani pe tara).

Economia
Beneficiind de o industrie dinamica, solida si diversificata Bacaul este un centru de afaceri de o inalta calitate, cu infrastructura functionala.Acest lucru este atestat de interesul pe care il manifesta importante firme nationale si internationale din Romania pentru Bacau, firme precum concernul Shell, reteaua Mc Donald`s, Metro, filiale ale celor mai importante banci romanesti si internationale.Dupa cifra de afaceri, sectoarele strategice ale municipiului sunt: cel comercial, insumand cifra de afaceri cea mai ridicata, urmat de industrie, agricultura si industrie alimentara, servicii etc. Industria de prelucrare a lemnului si cea alimentara sunt preponderente in municipiul Bacau, ele constituindu-se in adevarate motoare ale dinamismului in afaceri. Un lucru deloc de neglijat il constituie faptul ca Bacaul e unicul oras din tara care produce hartie de ziar. Reprezentantele unor mari producatori de bunuri industriale sau de larg consum, centre comerciale de anvergura si numeroase institutii financiare si de asigurari intregesc imaginea unui oras viu, in plina dezvoltare.

Ramurile industriale reprezentative sunt:

industria constructoare de masini: masini- unelte, echipamente pentru industria aviatica, aeronave, organe de asamblare, echipament electric, echipament tehnologic pentru industria prelucratoare - industria prelucrarii lemnului: mobila, parchet stratificat - industria alimentara: prelucrarea carnii, laptelui, producatori paste fainoase si bauturi alcoolice - industria de celuloza si hirtie: in municipiul Bacau se --gaseste unicul producator de hirtie de ziar din Romania

- industria usoara: tesaturi si confectii, principalele produse din lina si tip lina, confectii) fiind destinate exportului, incaltaminte din piele

- industria metalurgica si a constructiilor metalice

- industria constructiilor

Principalele zone industriale ale municipiului sunt:


- zona N - industria prelucrarii lemnului, industria alimentara - zona S - industria constructoare de masini, de celuloza si hirtie, chimica

Principalele firme cu capital mixt din municipiul Bacau:


Agricola International S.A - investitie germana World Machinery Works S.A - investitie americana A-E Electronics S.A - investitie israeliana Elmet International S.R.L - investitie olandeza Diana Forest S.A - investitie spaniola Sonoma Sportswear S.R.L - investitie elvetiana

Turism
Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat n plin ascensiune, Bacul este i un ora al tradiiilor i al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorial George Bacovia sau Complexul Muzeal de tiinele Naturii Ion Borcea. Observatorul astronomic al Bacului este unul dintre puinele din Romnia, iar foarte aproape de centrul oraului se afl statuia lui tefan cel Mare. n ora se afl i cea mai mare catedral catolic din Estul Europei, Casa memorial George Bacovia i Casa memorial Nicu Enea.

Obiective turistice
Muzee - Complexul Muzeal de tiinele Naturii "Ion Borcea" - Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Catedrale i biserici

- Catedrala catolic - De asemenea, n Bacu exist Biserica i ruinele Curii Domneti unde a locuit Alexandru-Vod, fiul lui tefan cel Mare. Biserica Precista", a fost sfinit la 1 ianuarie 1491, fiind tipic pentru seria ctitoriilor domneti din acel veac. Biserica a fost renovat de ctre Vasile Lupu n 1641, fiind apoi nchinat ctitoriei sale, Sfinii Trei Ierarhi, de la Iai. - Biserica Sfntul Ilie (ortodox de stil vechi) - Biserica Sfntul Ioan

Teatre - Teatrul Bacovia - Teatrul de var

Alte cldiri, monumente i locuri -

Casa de Cultur Vasile Alecsandri i piaeta sa Ateneul Mihail Jora Casa memorial Nicu Enea Casa memorial George Bacovia Statuia lui tefan cel Mare Statuia lui George Bacovia. Festivalul Obiceiurilor de Iarn adun artiti populari din regiune n preajma Crciunului Observatorul astronomic "Victor Anestin"

Parcuri - Insula de agrement este o insul artificial, creat n mijlocul unui lac format de rul Bistria, amenajat pentru agrement, cu locuri de plaj i pentru practicarea sporturilor n aer liber. Se pot face plimbri cu barca n jurul insulei. - Parcul Trandafirilor - Parcul Cancicov

Biblioteci - Biblioteca Judeean Mall-uri - Arena Mall - n complexul comercial Arena Mall, caz unic pentru mall-urile din Romnia, funcioneaz o capel ortodox, amenajat la parterul acestuia - Promenada Mall - Central Plaza Mall

Hoteluri Hotel President **** Hotel Decebal *** Hotel Moldova *** Hotel Dumbrava *** Hotel Bistria *** Motel Levisticum ***

Licee Colegiul Naional Ferdinand I" Bacu Colegiul Naional Gheorghe Vrnceanu" Bacu Colegiul Naional Vasile Alecsandri" Bacu Colegiul Naional Pedagogic tefan cel Mare" Bacu Colegiul Henri Coand" Bacu Colegiul Mihai Eminescu" Bacu Colegiul Economic Ion Ghica" Bacu Colegiul Tehnic de Comunicaii Nicolae Vasilescu Karpen" Bacu Colegiul Tehnic Anghel Saligny" Bacu Colegiul Tehnic Dimitrie Mangeron" Bacu Liceul de Art George Apostu Bacu Liceul Teologic Romano-Catolic Sfntul Iosif" Bacu Liceul cu Program Sportiv Bacu Grupul colar Grigore Tabacaru" Bacu Grupul colar Grigore Moisil" Bacu Grupul colar de Ecologie i Protecia Mediului Grigore Antipa" Bacu Grupul colar Industrial Letea" Bacu Grupul colar Petru Rare Bacu Colegiul Naional Catolic "Sf. Iosif" Bacu

Universiti - Universitatea din Bacu - Universitatea George Bacovia

Transport
Feroviar Gara Bacu Municipiul Bacu este punctul de intersecie ntre: - magistrala: Bucureti - Ploieti - Buzu - Rmnicu Srat - Focani - Adjud Bacu - Roman - Pacani - Suceava - Vadu Siretului i - linia secundar: Bacu - Buhui - Piatra Neam - Bicaz Prin municipiul Bacu trec trenurile internaionale: - BULGARIA EXPRES: Sofia - Ruse - Giurgiu - Bucureti - Ploieti - Buzu - Focani - Bacu - Pacani - Suceava - Dorneti - Vicani - Vadu Siretului Moscova - PRIETENIA: Bucureti - Ploieti - Buzu - Focani - Bacu - Roman - Iai Nicolina - Cristeti Jijia - Ungheni - Chiinu Auto Bacul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt: E 85 E 574 DN 15 DN 2F

Aerian Aeroportul Internaional George Enescu din Bacu deservete, pe lng locuitorii judeului Bacu, i pe cei ai judeelor nvecinate: Neam, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galai. Bacul este legat prin curse directe de: - Bucureti - Tarom - Timioara - Carpatair - Roma, Milano, Torino, Bologna, Londra, Valencia - Blue Air iar cu tranzit la Bucureti sau Timioara se poate cltori la: - Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florena, Roma, Torino, Veneia, Verona, Dsseldorf, Frankfurt, Mnchen, Stuttgart, Atena, Salonic - Carpatair - Alep, Amann, Atena, Barcelona, Beirut, Bologna, Bruxelles, Budapesta, Cairo, Damasc, Frankfurt, Geneva, Istambul, Larnaca, Londra, Madrid, Milano, Moscova, Mnchen, Roma, Sofia, Salonic, Tel Aviv, Torino, Viena, Zrich - Tarom