Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Telecomunicatii
Laserul este un dispozitiv optic care genereaz un fascicul coerent de lumin. Fasciculele laser au mai multe proprieti care le difereniaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen:
monocromaticitate un spectru n general foarte ngust de lungimi de und; direcionalitate proprietatea de a se propaga pe distane mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic; intensitate unii laseri sunt suficient de puternici pentru a fi folosii la tierea metalelor.
Scurt istoric
Principiile de funcionare ale laserului au fost enunate n 1916 de Albert
Einstein, printr-o evaluare a consecinelor legii radiaiei a lui Max Planck i introducerea conceptelor de emisie spontan i emisie stimulat.
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizeaz un mediu activ laser, ce poate
Charles H. Townes
Nicolay Basov
Aleksandr Mikhailovich
Primii care reusesc sa concretizeze toate teoriile si presupunerile au fost si doi rusi ,cei trei au impartit premiul Nobel atribuit in 1964 pentru cercetarile fundamentale in domeniul electronicii cuantice care au condus la construirea oscilatoarelor si a amplificatorilor bazati pe principiul laser.
Aplicatiile laserului
(domeniul militar,medical,comunicatii)
Tipuri de lasere
Laserul cu rubin : mediul activ - bara de rubin
sistem de excitare - sursa de lumina plus oglinzi Laserul cu gaz : mediul activ - amestecuri de gaze rare (He, Ne, Ar, Kr) sau CO2 sistem de excitare- o sursa de curent electric legata la doi electrozi Laserul cu semiconductori : mediu activ -combinatii de metale(galiu,arsenic, zinc , seleniu) sistemul de excitare - doua straturi de semiconductori (tip p ,tip n)
DID=tub electronic care are doi electrozi (dintre care unul emite electroni). Diodele laser sunt foarte sensibile la curenti si este necesara doar o variatie mica a tensiunii sau a puterii si dioda se va arde Spectrul de culori acoperit de laserii cu semiconductori este in zona rosie .Laseri verzi sau chiar albastri exista si sunt intens cercetati. Problema este ca diodele de verde si albastru au o viata efemera (cele mai performante ating doar cateva sute de ore) si functioneaza la temperaturi scazute (apropiate de 0K). CULOAREA SI STRALUCIREA RAZELOR LASER NU AU NICI O LEGATURA CU PUTEREA RADIATIEI. Concluzii Laserul cu semiconductori este o alternativa ieftina si fiabila la laserii cu gaz datorita marimilor reduse, costurilor mici de fabricatie si utilizare cat si longevitate. Singurele dezavantaje fiind puterile relativ mici si fragilitatea.
radar
LASERI
Metoda Interferometrica
In tehnicile bazate pe interfrometrie distantele de masurat sunt compatibile cu lungimea de unda a luminii emise de sursa de referinta. Aparatul cel mai utilizat este interferometrul Michelson. Metoda interferometrica nu se practica pentru distante foarte mari domeniile ei esentiale fiind: geodezia si seismologia.Se pot masura cu precizie distante de circa 50 m in aer si de 1000 m in spatiu vid.
O 2 L l1 l2 L 2 S L 1 O 1
Detectie
Celula fotoelectrica
Poarta
Calculator de timp
Foto-multiplicator
Baza de timp
Afisarea distantei
Fibra optic
Fibra optic este o fibr de sticl sau plastic care transport lumin de-a lungul su. Lumina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale. Aceasta face fibra s se comporte ca ghid de und. Conectarea fibrelor optice una de alta este mai complex dect cea a cablurilor electrice. n 1952, fizicianul Narinder Singh Kapany a efectuat experimente ce au condus la inventarea fibrei optice.
Telecomunicaii prin fibr optic Fibra optic poate fi utilizat ca mediu de telecomunicaii i reele deoarece este flexibil i poate fi strns n cabluri. Este deosebit de avantajoas pentru comunicaii pe distane mari, deoarece lumina se propag prin fibr cu atenuare mic n comparaie cu cablurile electrice.. Fibra este imun i la interferenele electrice. Cablurile de fibr optic nu conduc electricitate, aceasta fiind o bun soluie pentru protejarea echipamentelor de comunicaii aflate n medii de nalt tensiune . Ele pot fi utilizate i n medii n care sunt prezente gaze inflamabile, fr pericol de explozie. Senzori cu fibr optic Fibra optic se poate utiliza ca senzor de msurare a tensiunii, temperaturii, presiunii i a altor cantiti prin modificarea fibrei astfel nct cantitatea de msurat s moduleze intensitatea,faza, polarizarea, lungimea de und sau durata de trecere a luminii. Senzorii care pot varia intensitatea luminii sunt cei mai simpli, deoarece sunt necesare doar o surs i un detector. Un beneficiu major al senzorilor extrinseci este abilitatea lor de a ajunge n locuri altfel inaccesibile : msurarea temperaturii din interiorul motoarelor cu reacie ale avioanelor .
Intre laseristi exista o gluma: Regula numarul unu in lucrul cu laserii: Nu te uita niciodata direct in raza laser cu unicul ochi ramas intreg !.