Sunteți pe pagina 1din 13

Internetul

Disciplina: T.I.C. Numele elevului: Dobre Leonard Clasa : a IX-a D Data: 23.03.2012 Colegiul National Mihai Eminescu (C.N.M.E.)

Cuprins
1. Arhitectura Internet-ului 1.1 Istoria Internetului 1.2 Protocol de transmisie TCP / IP 1.3 DHCP ntr-o reea local 1.4 Adresa IP/DNS 1.5 Browser protocol http. 1.6 Host si client 1.7 Proxi 2. Servicii oferite de Internet 2.1 www (World WideWeb) 2.2 E-mail 2.3 Chat 2.4 NewsGroups 2.5 Portal 2.6 Formulare in Internet 2.7 Baza de date online 2.8 Operatii bancare 2 2 4 5 7 9 11 11 12 12 13 14 14 15 16 17 18

1.1 Istoria Internet-ului: Internet-ul a aprut n 1969, cnd, n SUA, Ministerul Aprrii a creat Agenia pentru proiecte de Cercetare Avansat (ARPA), care are ca obiectiv dezvoltarea unei reele de comunicaii care s poat asigura transmiterea mesajelor chiar i n cazul distrugerii sale pariale ntr-un bombardament nuclear. Rezultatul a fost un succes, iar reeaua s-a numit ARPAnet. 1.2 Protocol de transmisie TCP / IP: Protocolul este un format prestabilit de transmitere a datelor ntre dou componente de reea. Prin protocol se definesc urmtoarele: tipul de detectare de erori, metoda de comprimare a datelor (dac este cazul), felul n care expeditorul semnaleaz sfritul transmisiei, felul n care destinatarul semnaleaz primirea unui mesaj, modul de transmitere (sincron, asincron), rata de transfer de date etc. IP specific formatul pachetelor de date i scheme de adresare. Majoritatea reelelor combin IP cu un protocol de nivel mai nalt, TCP (Transmission Control Protocol) care stabilete conexiunea virtual ntre surs i destinaie. IP-ul singur funcioneaz ca sistemul potal. Permite adresarea unui pachet de date i lansarea sa n Internet fr o legtur direct cu destinaia. TCP / IP stabilete conexiunea ntre surs i destinaie, astfel nct pe linia respectiv se poate face schimb de mesaje continuu pe perioade de timp determinat. 1.3 DHCP ntr-o reea local: Interfaa de conectare la o reea este reprezentat fizic (hardware) de placa de reea, iar din punct de vedere software, de entitatea care va primi o adres IP. Aceast adres se asigneaz unei interfee de reea, i nu unui calculator. Un calculator cu dou plci de reea va avea dou interfee, fiecare cu adres IP proprie. n reeaua local adresele IP trebuie s fie unice. Pentru a minimiza posibilitatea existenei de adrese duplicate n reea se poate instala un server DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) care va asigna automat o adres oricrei staii care se va conecta n reea. 1.4 Adresa IP: Forma unei adrese IP: din punct de vedere al utilizatorului adresa IP este o secven format din patru octei separai de caracterul . (punct), fiecare octet putnd lua valori ntre 0 i 255. Pentru echipamentul de reea, adresa respectiv apare ca o succesiune continu de 32 de bii, fiecare grup de opt fiind reprezentarea binar a unui octet din formatul vizibil pentru utilizator. 10010110 11010111 00010001 00001001 150 215 017 009 Adresa IP este alctuit din dou componente: de reea i de host. Adresele pot fi reale sau private. Pentru reelele instituiilor se recomand utilizarea adreselor private. Masca este un filtru care determin crei subreele (subnet) i aparine o adres IP. Sistemul de subreele i permite administratorului de reea s gestioneze mai uor adresele alocate. Masca este format din adresa de reea plus biii de identificare a subreelei.

Prin convenie, biii de reea sunt de valoare 1. Masca de subreea 255.255.240.000 11111111.11111111.11110000.00000000 Adresa IP 150.215.017.009 10010110.11010111.00010001.00001001 Adresa subreelei 150.215.016.000 10010110.11010111.00010000.00000000 DNS: DNS este prescurtarea de la Domain Name System sau Domain Name Service, un serviciu Internet care transform numele de domenii n adrese IP. Numele de domenii sunt iruri de litere i cifre care sunt mai uor de memorat dect adresele IP. Ex. domeniul microsoft.com are adresa IP 207.46.249.27 Domeniul de Internet este un grup de calculatoare dintr-o reea care sunt administrate printr-un set de reguli i proceduri comune. n Internet, domeniile sunt definite prin nume, care au asociate adrese IP. 1.5 Protocol HTTP : HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizat pentru accesarea informaiilor n Internet care sunt pstrate pe servere World Wide Web (WWW). Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adic, dac un URL nu conine partea de protocol, aceasta se consider ca fiind http. HTTP presupune c pe calculatorul destinaie ruleaz un program care nelege protocolul. Fiierul trimis la destinaie poate fi un document HTML (abreviaie de la HyperText Markup Language), un fiier grafic, de sunet, animaie sau video, de asemenea un program executabil pe server-ul respectiv sau i un editor de text. Dup clasificarea dup modelul de referin OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicaie. Realizarea i evoluia sa este coordonat de ctre World Wide Web Consortium (W3C). HTTP ofer o tehnic de comunicare prin care paginile web se pot transmite de la un computer aflat la distan spre propriul computer. Dac se apeleaz un link sau o adres de web cum ar fi http://www.example.com, atunci se cere calculatorului host s afieze o pagin web (index.html sau altele). n prima faz numele (adresa) www.example.com este convertit de protocolul DNS ntr-o adres IP. Urmeaz transferul prin protocolul TCP pe portul standard 80 al serverului HTTP, ca rspuns la cererea HTTP-GET. Informaii suplimentare ca de ex. indicaii pentru browser, limba dorit .a. se pot aduga n header-ul (antetul) pachetului HTTP. n urma cererii HTTP-GET urmeaz din partea serverului rspunsul cu datele cerute, ca de ex.: pagini n (X)HTML, cu fiiere ataate ca imagini, fiiere de stil (CSS), scripturi (Javascript), dar pot fi i pagini generate dinamic (SSI, JSP, PHP i ASP.NET). Dac dintr-un anumit motiv informaiile nu pot fi transmise, atunci serverul trimite napoi un mesaj de eroare. Modul exact de desfurare a acestei aciuni (cerere i rspuns) este stabilit n specificaiile HTTP.

Erori de HTTP Erorile de HTTP sunt clasificate n 5 clase (categorii). Acestea sunt (pentru fiecare clasa sunt date cteva dintre erorile coninute): 1xx - erori informaionale: aceast clas a status-ului indic un rspuns provizoriu al serverului i conine numai linia de status (de rspuns) sau alte aplicaii opionale. Nu sunt aplicaii necesare pentru acest clasa de rspuns/status. Aceste status-uri pot fi ignorate. 100 - contiunu: Utilizatorul ar trebui s i continue cererea/aciunea. Acest rspuns provizoriu este folosit pentru a informa utilizatorul c partea iniial a cererii a fost receptat i c deocamdat nu a fost refuzat de server. Utilizatorul ar trebui s continue i s ignore acest rspuns. 101 - schimbare protocol: Server-ul nelege i are intenia de a de a ndeplini cererea utilizatorului, rspunnd prin aceast eroare c pri ale server-ului sunt n proces de schimbare/mutare. Server-ul va schimba protocolul imediat dup ce rspunsul pentru linia 101 va fi terminat. Protocolul ar trebui schimbat doar n momentul n care acest lucru este avantajos i se permite. 2xx - rspuns reuit: clasa de rspuns/status ce indic utilizatorului c cererea a fost primit, neleas i acceptat cu succes. 200 - ok: Aceast cerere a fost executat cu succes. Informaia a revenit cu un rspuns pozitiv, indiferent de modul n care s-a fcut cererea. 201 - creat/realizat: Cererea a fost ndeplinit avnd ca rezultat crearea unui nou rezultat. Noul rezultat poate fi referit/raportat de ctre URI-uile napoiate la intrarea rspunsului. 202 - acceptat: Cererea a fost acceptata pentru procesare, dar aceasta din urm nu a fost terminat complet. Scopul acestui mesaj este de a permite unui server s accepte cereri de la ali utilizatori, fr a cere conexiunii clientului s insiste pn ce procesul/cererea e complet. 203 - informaie neautorizat: Informaia returnat/revenit nu e definitiv ca fiind din server-ul principal, ci e adunata/receptionata de la un server local. 204 - fara continut: Server-ul a indeplinit cererea si nu e nevoit sa intoarca raspunsul, dar ar dori sa raspunda printr-o informaie recent, gen meta. 205 - coninut refcut: Cererea a fost ndeplinita i ar trebui ca browser-ul s poat modifica/reseta modul de vizualizare a documentului ce a cauzat aceast cerere ctre server. 206 - coninut parial: Serverul a ndeplinit parial cererea de primire de la surs. 3xx - redirectri: aceast clas de rspuns/status indic faptul c aciunile urmtoare vor trebui fcute de browser pentru a putea fi ndeplinita cererea. Cererea ar putea fi direcionat de browser fr a interaciona cu utilizatorul dac i numai dac metoda folosit n cea de a doua cerere este Primit/recepionat sau Direcionat/condus. 300 - diferite/multiple alegeri: Sursa cererii corespunde unor seturi de descrieri, fiecare cu locaii specifice, iar browser-ul - dat fiind negocierea informaiei, primete rspunsul astfel nct utilizatorul/browser-ul s poat alege

modul dorit astfel nct redirectarea s fie spre acea locaie. n cazul n care cererea a fost de tip Condus/trimis, rspunsul ar trebui s includ o intrare cu lista caracteristicilor i locaiilor de unde utilizatorul sau browser-ul poate alege sursa cea mai apropiat. 301 - modificat/mutat permanent: Cererii i-a fost atribuite o surs nou i permanent URI iar cererile urmtoare ar trebui s foloseasc una din sursele returnate URI. Dac acest mesaj/cod este primit ca rspuns al unei cereri tip Primit/recepionat sau Direcionat/condus, browser-ul nu trebuie s redirectioneze automat cererea, doar dac nu poate fi confirmat de ctre utilizator. 302 - gsit: Sursa cererii este temporar pe un alt URI. n cazul n care redirectarea ar putea fi schimbat ocazional, utilizatorul ar trebui s foloseasc n continuare cererea URI (Request-URI) n cazul unor cereri ulterioare. Dac mesajul/statusul 302 este recepionat ca rspuns al unei cereri alta dect Primit/recepionat sau Direcionat/condus, browser-ul nu trebuie s redirecteze automat cererea dac aceasta nu poate fi confirmat de crte utilizator. 303 - vezi alta surs: Rspunsul cererii poate fi gsit sub un diferit URI i ar trebui s fie recepionat folosind metoda Primit/recepionat de la acea surs. 304 - nemodificat: n cazul n care clientul a efectuat o cerere de tip Primit/recepionat i accesul este permis, dar documentul nu a fost modificat, serverul ar trebui s rspund cu acest mesaj/status. 305 - folosete proxy: Cererea trebuie accesat printr-un proxy dat de ctre cmpul de locaie. Acesta este dat de ctre URI. Beneficiarul va repeta acest unic cerere prin intermediul unui proxy. Rspunsul 305 va fi generat doar de ctre serverul de origine. 306 (nefolosit): Acest mesaj/status a fost folosit ntr-o vesiune anterioar a specificaiilor deci nu mai este folosit, el fiind reinut. 307 - redirectare temporar: Sursa cerut se afl temporar la un diferit URI. Din moment ce redirectarea poate fi modificata ocazional, utilizatoarul ar trebui s continuie s foloseasc URI-ul cerut pentru viitoarele aciuni. 4xx - erori ale utilizatorilor: aceast clas de mesaje/statusuri este folosit n cazurile n care utilizatorul ar putea grei formularea cererii. Excepia fiind rspunsurule pentru cererile tip Direcionat/condus, atunci serverul ar trebui s conin o intrare cu o explicaie a situaiei erorii i dac e o eroare temporar sau pemanent. Aceste rspunsuri sunt aplicabile pentru orice fel de cerere. Browser-ele ar trebui s arate orice intrare cerut de utilizator. 400 - cerere greit: Cererea nu a putut fi neleas/perceput de ctre server din cauza unei sintaxe greite/incomplete. Utilizatorul ar trebui s nu repete cererea fr ca aceasta s suporte modificri. 401 - neautorizat: Cererea necesit autentificarea/nregistrarea utilizatorului. Rspunsul trebuie s includ WWW cmp de autentificare coninnd o somaie aplicabil utilizatorului. Utilizatorul poate repeta cererea. Dac cererea deja includea cmpul de autorizare, atunci raspunsul 401 indic faptul c autorizarea a fost refuzat. Dac rspunsul 401 conine aceeai somaie ca rspuns principal iar browser-ul a executat autentificarea cel puin o dat, atunci utilizatorul ar trebui s i se prezinte intrarea dat n rspuns, din moment ce aceasta include informaii relevante.

402 - necesit plata: Rezervat pentru utilizare ulterioar. 403 - interzis: Serverul a neles cererea, dar refuz s o ndeplineasc. Autorizarea nu ajut n nici un caz, iar cererea nu ar mai trebui repetata. 404 - negsit: Serverul nu a gsit nimic care s corespund cererii URI. Nu se dau indicaii despre condiia temporar sau permanent. 405 - metod nepermis: Metoda specificat n linia de cerere (Request-Line) nu este permis de ctre sursa identificat dup URI-ul cerut. 406 - neacceptat: Sursa identificat de cerere este capabil s genereze doar intrri care au coninut specific neacceptat de ctre condiiile de acceptare trimise prin cerere. Hostul: Host este denumirea dat unui calculator conectat la o reea i care partajeaz acestei reele unele resurse (fiiere, periferice sau aplicaii). 1.6 Host i Client: Host-ul este un computer conectat la internet, ce gazduieste pagini web si le furnizeaza vizitatorilor un server dedicat. Gazduieste un singur site web. Un server ne-dedicat gazduieste mai multe pagini web. Serverele dedicate sunt mai rapide, dar si considerabil mai scumpe. Client-ul este un computer care se conecteaza la un server prin diverse protocoale sau aplicaii pentru a apela la serviciile acestuia. 1.7 Proxy: Permite accesul la internet al userilor conectati in LAN . Userul cere cu ajutorul browser-ului de Internet o anumita pagina proxy-ului , iar acesta trimite cererea in internet . Pagina receptionata este remisa catre utilizatorul care a lansat cererea . Astfel , utilizatorii nu mai sunt expusi atacurilor directe din internet si pot iesi in internet printr-un singur IP public . Proxy-serverul poate folosi metode de autentificare user-password in asa fel incat doar userii autorizati au acces la internet . 2.1 Ce este WWW-ul? Dar de fapt ce este WWW-ul? Strict vorbind WWW-ul este un sistem pentru accesul la hypertext pe Internet. Este facut din documente,imagine,sunete si link-uri catre alte documente sau servere .Un document Web poate contine si linkuri catre alte servicii cum ar fi FTP,Gopher,Archie,Telnet,etc.Un mod mai bun de a privi Internetul este sa-l vezi interactiv,sa aiba o interfata grafica,sa fie usor de folosit. Poti afla informatii despre ultimile cercetari in domeniul inteligentei artificiale sau sa citesti ziarul preferat.Mai mult chiar,pentru a accesa aceste informatii nu trebuie sa stii comenzi sau coduri speciale,doar un simplu click pentru a accesa informatia respectiva. Cum a aparut WWW-ul? A aparut in 1989 ca initiativa a CERN (European Laboratory for Particle Physics).Tim Berners-

Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentru distribuirea informatiilor in domeniul fizicii pe Internet,protocol ce va fi adoptat si de alte organizatii. Principalele browsere existente pe piata sunt : Internet Explorer (gratuit) Firefox (gratuit) Opera (shareware) Fiecare pagina web este identificata printr-o adresa unica, care se mai numeste si URL (Uniform Resource Locator). Aceasta va fi de forma protocol://(www).gazda.nume_de_domeniu,http://www.google.ro. Ea poate fi urmata in anumite cazuri de nume de fisiere. Protocolul este de obicei http (Hypertext Protocol) insa el poate fi si FTP (File Transfer Protocol) ori Telnet sau alte mai putin gasite. Particula www poate fi gasita in cadrul unor pagini, dar ea poate si sa lipseasca. Gazda reprezinta numele calculatorului si poate fi format din mai multe cuvinte cu punct intre ele. Nume de domeniu reprezinta o prescurtare din 2, 3 sau 4 litere. Cu ceva timp in urma existau doar 6 nume de domenii generale (TLD Top Level Domains) com, org. net, gov, edu, mil; mai apoi introducandu-se si altele noi de tipul .pro, .info, nume de domenii pentru fiecare tara (ccTLDs country codes Top Level Domains) ca .ro pentru Romania, .fr pentru Franta, .ca pentru Canada, .uk pentru Marea, si nume de domenii continenale .eu pentru Europa, .us pentru America, .au pentru Australia b)FTP (File Transfer Protocol)care permite transmiterea si primirea de informatii la si de la distanta FTP este acronimul pentru File Transfer Protocol (Protocolul de Transfer al Fisierelor) si este cea mai folosita metoda pentru transferul fisierelor , indiferent de tipul si dimensiunea acestora, de la un computer la altul, prin intermediul Internetului. La ce foloseste FTP ? Odata ce v-ati conectat prin FTP , puteti sa primiti sau sa transmiteti fisiere. Daca va intereseaza anumite fisiere de pe serverul gazda puteti alege optiunea download pentru a le putea transfera intr-un anumit director de pe calculatorul propriu. Daca vreti sa transferati fisiere din calculatorul dvs. pe server trebuie sa faceti upload, selectand bineinteles directorul in care se gasesc fisierele. Fisierele sunt apoi copiate dintr-un director in altul. Procedura este asemanatoare cu copierea unor fisiere dintr-un director in altul, pe un calculator. In acest caz unul din directoare se gaseste pe un calculator in Romania iar altul in SUA sau Japonia, de exemplu. In concluzie , FTP se foloseste atunci cand : -se transfera (upload) pentru prima data fisierele unui sit la o gazda web -se inlocuieste un fisier sau o imagine -se incarca (download) fisiere de pe un alt computer -se permite accesul unei alte persoane pentru a incarca un fisier dintr-un anumit sit Ce software este necesar ? Pentru a va putea conecta la un server FTP aveti nevoie de un program special, numit si client FTP care sa poata lucra cu acest protocol. Un exemplu este programul FTP incorporat in

Windows 95. Exista insa si clienti FTP cu o interfata grafica mai prietenoasa si care inglobeaza noile tehnologii , fapt ceea ce duce la imbunatatirea performantelor si cresterea functionalitatii acestora. De obicei , acesti clienti FTP sunt oferiti ca aplicatii shareware, dar exista si programe gratuite.

Cum se face conectarea ? Pentru a va putea conecta la un server FTP , trebuie sa-i cunoasteti adresa. Aceasta este adresa gazdei FTP pe care ati obtinut-o la inscriere. Exista doua tipuri posibile de conectare : cu un nume de identificare (login) si parola (password) pentru un cont pe un server FTP cu login anonim , folosind pentru login cuvantul anonymous si pentru parola, adresa de email c) Telnet care ofera posibilitatea de accesare a unor calculatoare situate la distanta 2.2 E-mailul: Sau Pota Electronic desemneaz sisteme pentru transmiterea sau primirea de mesaje, de obicei prin Internet. Tot e-mailuri (corespondene, mesaje) se numesc i mesajele individuale trimise prin aceste sisteme. Cuvntul provine din englez de la electronic mail, pot electronic. Uneori pentru e-mail se mai ntrebuineaz i denumirea simpl mail. Primul e-mail a fost trimis n 1971 de ctre programatorul Roy Tomlinson. O adres de e-mail are forma [utilizator]@[domeniu].[TLD], unde [domeniul] este adresa sitului web care acord serviciul de e-mail, iar [TLD] este extensia de localizare geografic a domeniului (din englez de la Top Level Domain). Un exemplu: ionpopescu123@yahoo.com. Semnul tipografic @ se citete pe romnete a rond (engl.: at) i nseamn "la". Standardul pentru e-mail este definit n RFC 5322, care stabilete printre altele c e-mailurile sunt compuse din dou pri: antetul (header), care include informaii precum destinatar, subiect, etc. corpul (body), textul mesajului propriu-zis. Antetul conine cel puin patru cmpuri: expeditor (From) - adresa de e-mail a expeditorului mesajului, destinatar (To) - adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dac sunt mai muli), subiectul (Subject) - un rezumat al mesajului, data (Date) - data i ora local a trimiterii mesajului. Alte cmpuri des folosite sunt: Cc - copie la indigo (de la "Carbon Copy") - o copie identic a mesajului trebuie trimis i la adresa sau adresele de e-mail din acest cmp, Bcc - copie la indigo oarb (de la "Blind Carbon Copy") - la fel ca i Cc, doar c nici un destinatar nu va afla la cine se mai trimit copii ale mesajului, n afar de el nsui. [modificare]Utilizare La momentul actual (octombrie 2009), cei mai cunoscui furnizori de servicii e-mail sunt[3]: Yahoo! (Yahoo! Mail), domeniile @yahoo.ro, @yahoo.com, @ymail.com Microsoft (Hotmail), domeniile @hotmail.com, @msn.com, @live.com Google (Gmail), domeniile @gmail.com, @googlemail.com

2.3 Chat Ce este "chat"? "Chat" [cet] este un serviciu si mai rapid dect mesageria instant. De fapt, nu aceasta l deosebeste de IM, ci faptul ca este un serviciu prin care discuta mai multe persoane deodata, fiecare vaznd instantaneu ce au scris ceilalti. Termenul corect pentru chat este Internet Relay Chat, sau IRC, pe scurt. Exista mai multe servicii de chat, si globale, si nationale, chiar si locale. Se "chatuieste" n doua feluri: prin browser, folosind programul de chat direct de pe pagina sitului de chat; instalnd un program de chat pe propriul calculator, care se va conecta automat la un server de chat De fapt, nu exista diferente mari ntre cele doua metode, deoarece si n browser, se lucreaza tot cu un program, doar ca acesta este adus temporar, gata instalat, de catre browser, mpreuna cu pagina, si rulat "pe loc". n clipa n care dvs. nchideti browserul sau accesati alta pagina, programul se sterge automat de pe calculatorul dvs. Oricare tip ar fi, pentru chat trebuie sa stiti patru lucruri: Numele serverului de chat (de ex. irc.lug.ro); Numarul portului pe care serverul ofera serviciul de chat (de obicei. 6667); Canalul de discutii la care doriti sa va conectati (de ex. muzica); Porecla ("nickname") dvs. (asta v-o alegeti dvs.). 2.5 Un portal este un site personal pe World Wide Web , care ofer capabiliti de obicei personalizate pentru vizitatorii si, oferind o cale pentru alte tipuri de coninut. Acesta este conceput s utilizeze aplicaii distribuite , numere diferite i tipuri de middleware i hardware pentru a oferi servicii de la un numr de surse diferite. n plus, portaluri de afaceri sunt concepute pentru schimbul de informaii i colaborare la locul de munc. O alt Business-Driven cerin de portaluri este faptul c de coninut s fie n msur de a lucra pe mai multe platforme, cum ar fi calculatoarele personale , asisteni personale digitale (PDA), i telefoane mobile / telefoane mobile . Informaii, tiri, i actualizrile sunt exemple de coninut, care vor fi livrate printr-un astfel de portal. Portaluri personale pot fi legate de orice subiect specific, cum ar fi furnizarea de informaii prieten pe o reea social sau furnizarea de link-uri ctre coninutul din afara care ar putea ajuta pe alii dincolo de raza de aciune a serviciilor. Portaluri nu se limiteaz la furnizarea de link-uri pur i simplu. De informaii sau de coninut, care este plasat pe internet poate crea un portal, n sensul de o cale de noi cunotine i capaciti. 2.7 Bazele de date online: Magazine on-line, forumuri de discuti, comunitati online pana la site-uri b2b sau b2c,sunt exemple de aplicatii online care utilizeaza baze de date pentru generarea dinamica a paginilor,creearea de conturi virtual,creare de statistici si multe alte facilitate. 2.8 Operatii bancare:

Operaiunile bancare prin internet au aprut dup anul 1990. Internetul bancar mrete foarte mult gradul de libertate al celor care fac pli sau transfer fonduri, nefiind obligai s se deplaseze la banc. Mai mult, internetul bancar poate fi accesat de la orice calculator care are conexiuni la internet, deci emitentul instruciunii de plat poate s nici nu posede un calculator la domiciliu.

Operaii bancare on-line Ca urmare a gamei diferite de operaiuni prin internet i a riscului pe care acestea l implic, se pot stabili trei tipuri de internet bancar: informaional acesta este primul nivel prin care bncile prezint oferta de produse i servicii stocat pe un server; comunicativ operaiile se refer la pota electronic, informaii despre cont, formulare pentru obinerea de mprumuturi, schimbarea numelui sau a adresei clientului; tranzacional efectuarea de operaii bancare specifice tranzaciilor; Operaiile bancare care se pot efectua prin internetul bancar sunt urmtoarele: - depozite la termen - pli din cont (ordine de plat); - pli prin carduri; - transferuri de fonduri; - schimburi valutare; - vizualizarea conturilor; - acces la informaii financiar-bancare. Operaiuni de pli cu carduri virtuale. Plile pentru procurarea de bunuri prin internet se fac de regul prin folosirea cardului virtual. Acesta este un card special pentru operaiuni pe internet, similar cu cardul de credit, care se alimenteaz dintr-un card de debit sau direct din contul curent.

1 - Cumprtorul obine de la banca lui un card virtual ncrcat cu o anumit sum de bani. 2 - Cumprtorul (posesorul de card virtual) acceseaz site-ul magazinului virtual, care accept plata prin card i apoi alege produsul. 3 - Cumprtorul d comanda i completeaz informaiile privitoare la card. 4 - Comerciantul transmite bncii informaiile privitoare la card i tranzacie. 5 - Banca la care este arondat comerciantul autentific mesajul i transmite informaiile prin sistemul VISA bncii emitente a cardului. 6 - Banca emitent valideaz mesajul i l retransmite prin sistemul VISA bncii beneficiarului (comerciantului). 7 - Comerciantul primete mesajul de autorizare i poate elibera marfa. 8 - Transmiterea fiierului cu tranzaciile. 9 - Transferul fondurilor. Operaiunile directe de cont (fr card) se pot efectua pentru pli de bunuri i servicii ctre comerciani/instituii publice/persoane particulare, constituirea de depozite bancare, transferuri de fonduri ntre conturi i schimburi valutare, bineneles pe baza unui cont deschis la banc i a conveniei de utilizare a contului n regim on-line. Pentru efectuarea acestor operaiuni se acceseaz site-ul bncii, se formeaz codul (token) de acces, se introduce parola i se transmit instruciunile de plat, conform meniului afiat pentru fiecare fel de produs/serviciu.

Bibliografie :
-Wikipedia.ro -Google.ro -Referate.Ro -Referate-Online.ro -Informatica.ro