CONCEPTE 05-03-2012 (sociologia de masa, organism colectiv, presa de masa, comunicare sociala,determinism tehnologic)

1. Societatea de masa i n specializare Comte a vzut un pericol.Trebuie s adugm c aceast chestiune are o semnificaie considerabil pentrucercettorul comunicrii de mas, pentru c aceeai idee a fost folosit de ctreteoreticienii de mai trziu pentru a dezvolta conceptul de societate de mas, unconcept de o importan esenial pentru consideraiile iniiale despre massmedia.Cel mai important element al acestei idei a fost acela c organizarea socialineficient nu a reuit s asigure legturi adecvate ntre indivizi pentru a menineun sistem integrat i stabil de control social.

2. Organism colectiv Conceptul de societate ca organism nu a fost inventat de Comte, dar el l-atransformat ntr-un postulat fundamental. n termeni simpli, societatea poate ficonsiderat un anumit tip de organism, i anume un organism colectiv. PentruComte, aceasta nu a nsemnat c exist doar o analogie aproximativ ntre organi-zarea unui anumit organism biologic, cum ar fi o plant sau un animal, i osocietate omeneasc. Comte a pornit de la premisa c societatea este un organismde sine stttor. El a considerat c ea avea o structur, c prile specializate lucraumpreun, c ntregul nsemna mai mult dect simpla

nsumare a elementelor componente, i c ea suferea schimbri evoluioniste. Aceste caracteristici erauacelea ale organismelor n general; deci societatea putea fi clasificat n modadecvat ca atare, cu recunoaterea faptului c era, n mod clar, diferit de alte feluride organisme. 3. Presa de masa . Expresia mijloace de informare in masa denumeste in egala masura un sector al comunicarii sociale- presa scrisa, audiovizual-, un sub-sector- cotidiene, reviste, radio in FM, televiziune prin cablu- sau un organ anume- un ziar, o revista, un post de radio sau tv-. In acceptiunea actuala, un mijloc de informare in masa este o intreprindere care, prin mijloace tehnice specifice, difuzeaza un produs, informativ sau distractiv, unui ansamblu de indivizi raspanditi in diverse zone. Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa mai multe criterii: in functie de scopul activitatii- institutii orientate catre obtinerea profitului (comerciale) institutii non- profit (cele de serviciu public) ir993f1513zrrc institutiile comerciale nu depind, in general, de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta in ceea ce priveste pozitia politica si alegerea continuturilor ce vor fi difuzate. La randul lor ele pot fi independente sau pot fi integrate in grupuri economice mai mari. institutiile non- profit sunt subventionate din diverse surse- partide, structuri guvernamentale, organisme filantropice, organizatii ale societatii civile, organizatii economice sau administrative.

Indiferent de tipul institutiei media, acesta trebuie sa tina cont de reactiile si capriciile publicului. In functie de pozitia politica- institutii media partizane si neutre. cele care nu adera in mod explicit la un la op anumita doctrina si grupare politica sunt mai echilibrate si echidistante, in timp ce acelea care promoveaza in mod evident anumite valori, partide sau persoane au o atitudine militanta si un ton mai degraba propagandistice. In functie de suportul prin care isi difuzeaza mesajul- presa scrisa si audiovizual. Presa scrisa Exista mai multe criterii de clasificare a intreprinderilor din presa scrisa: periodicitatea- publicatii cotidiene, saptamanale, lunare, trimestriale, anuale. Exista si formule hibrid, gen publicatii bisaptamanale, bilunare, etc. cotidienele pot avea sase editii pe saptamana sau sapte, plus editia de duminica. tirajul- depinde de dimensiunile populatiei unei tari, de suprafata acesteia, de gradul de alfabetizare, de dezvoltarea celorlalte forme de media, format- format de ziar (A2), de saptamanal (tabloid A3), de revista (A4) sau chiar mai mic. Aceste dimensiuni, derivate initial din cerinte tipografice, au devenit acum marci ale anumitor formule-tip de presa- scrisa. aria de difuzare- publicatii cu circulatie locala (cele din marile aglomeratii urbane sunt numite metropolitane), regionala, nationala si internationala. Din perspectiva prestigiului, a traditiei sau a importantei politice, titlurile cele mai reprezentative pentru o tara sunt cele cu circulatia internationale, dar din perspectiva economica, tiraje si venituri, adesea titlurile cu circulatie regionala sunt mai importante . continut- publicatii generaliste sau specializate. natura materialelor difuzate- publicatii de calitate si altele populare. (cele

de calitate abordeaza subiecte cu impact social major- evenimente politice lae vietii nationale sau internationale, situatii economice si sociale- si mentin un ton neutru echilibrat. cele populare ataca in deosebi subiectele de tip senzational- intamplari legate de viata personala a vedetelor sau a oamenilor politici- si promoveaza un stil afectiv bazat de naratiuni, cu unghi de abordare de tip senzational, pe exagerari, pe aluzii, pe afirmatii nedemonstrate etc.) saptamanalele si lunarele, in zdrobitoarea lor majoritate, sunt specializate. In prezent revistele sunt mult mai bine vandute decat ziarele, desi calitatea superioara a hartiei, numarul de pagini si alte cauze, le fac mult mai scumpe decat ziarele. Analizand paleta revistelor franceze Roland Cayrol a structurat urmatoarele categorii: o reviste de informare politica si generala- The Observer, News of the World, Gente, LEspresso, Stern, Der Spiegel, Paris-Match, Figaro Magazine, Newsweek, Time. reviste economice- The Economist, LExpansion, Capital, sau publicatii strict delimitate pe finante, turism, afaceri imobiliare, etc. reviste feminine-- de informare si divertisment- Elle, Prima, Femme Actuelle, Oggi; pt casa si familie- Das Haus, Better Homes and Gardners, Family Circle, sentimentala- Noua Deux, Bonheur, Brigitte, Famiglia Cristiana, publicatii de moda- Marie-Claire, Modes et travaux, Burda. reviste pentru copii si adolescenti- reviste ilustrate sau de benzi desenate si revistele cu tematica muzicala, sportiva, cinematografica, adresata in deosebi adolescentilor.

 presa confesionala- abordeaza, din perspectiva religioasa, subiecte legate de viata spirituala sau de alte aspecte ale existentei cotidiene. presa de divertisment- presa sportiva, presa de vulgarizare stiintifica: National Geographic, Science et vie; presa de hobby: filaterie, pescuit, crescut animale; presa de arta, de informare in legatura cu noutatile cinematografice, de radio sau de televiziune: TV Guide, TV-Movie, Whats on TV, Tele 7 Jours, TeleStar, etc. momentul aparitiei- publicatii de dimineata, de pranz si de seara. In conditiile aparitiei audiovizualului, care pune la dispozitia audientei informatii la orice ora din zi si din noapte, editiile de pranz si de seara au devenit inutile. 4. Comunicare sociala este definita de profesorul francezEmmanuel Darieux ca fiind comunicarea n ansamblu a modalitilor de mediere:de la suporturile mesajului (hrtia, banda magnetic, pelicula etc.) la coninutul informaional transmis, personalul de specialitate (actorii comunicrii), I efectele produse de comunicarea public. Comunicarea, aa cum am vzut, este transmiterea unei informaii de la emitor la receptor. Comunicarea sociala presupune relaiile de comunicare individindivid , precum i comunicare individ-autoritate, individ-societate .In aceste relaii de comunicare, un rol important l are media care este o interfa calificata ntre cetean, societate i autoriti.

5. Determinism tehnologic Ceea ce McLuhan subliniaza n lucrrile sale eseniale este legtura inerent dintre dezvoltareatehnologiilor media i modul de percepie i auto-percepie al ntregii umaniti. Prin sintagmamediul e mesajul, el

postuleaz influena major pe care extensiile corpului uman le au asupra raporturilor omului cu societatea. Dac revoluia tiparului a individualizat existena uman, a detribalizat societatea, determinnd pe parcursul a cteva secole marile schimbri de paradigmede gndire, media electronice, prin instantaneitate retribalizeaz societatea la nivel global (globalvillage). Chiar dac scria cu aproape 3 decenii nainte de emergena societii World Wide Web-ului,aprecierile lui pot fi considerate vizionare, folosind termeni ca surfing pentru a se referi lamicarea rapida, multidirecional printr-un corp eterogen de documente sau cunotine. Cu o baz solid n studiile culturale, McLuhan alege s abordeze studiul media n contextultehnologiilor media, ncercnd o metateorie complete i elegant a relaiei fiinei umane cumedia, a felului n care media transform societile n mod subtil i de-a lungul a zeci chiar sutede ani.