1 Invierea Domnului nvierea lui Iisus Hristos (nvierea Domnului) este un fundament doctrinar i ritual pentru credina cretin

- catolic, ortodox i reformat. Este practic temelia bisericii pe care o cunoatem astzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii i de apostolii lui Hristos. Este srbtorit n prima duminic de dup prima Lun plin de dup echinociul de primvar i difer de la un cult la altul datorit calendarului adoptat de o Biseric sau alta (calendarul gregorian sau calendarul iulian)[5] Patele este o srbtoare religioas anual cu semnificaii diferite, ntlnit n cretinism i iudaism. Cuvntul Pati (acceptat i ca Pate) provine n limba romn din forma bizantino-latin Pastihae a cuvntul de origine evreiasc Pesah (trecere), motenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Pati) sau srbtoarea azimilor srbtoarea lor anual n amintirea trecerii prin Marea Roie i a eliberrii lor din robia Egiptului (Ieire XII, 27), care se prznuia la 14 Nisan i coincidea cu prima lun plin de dup echinociul de primvar. Termenul ebraic de Pati a trecut deci n vocabularul cretin pentru c evenimentele istorice care sunt comemorate n srbtoarea cretin, adic patimile, moartea i nvierea Domnului au coincis cu Patile evreilor din anul 33. ns este de la sine neles c obiectul sau motivul Patilor cretine este cu totul altul dect al Patilor evreilor, ntre vechea srbtoare iudaic i cea cretin nefiind alt legtur dect una de nume i de coincidena cronologic.[1] Semnificaie Patele reprezint una dintre cele mai importante srbtori anuale cretine, care comemoreaz evenimentul fundamental al cretinismului, nvierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu n religiile cretine, n a treia zi dup rstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de nceput a Patelui marcheaz nceputul anului ecleziastic cretin. Exist unele culte cretine care nu srbtoresc Patele. Durata Patele cretin are o durat de 40 de zile, cuprinse ntre srbtoarea nvierii Domnului (prima duminic de Pati) i srbtoarea nlarii Domnului, care se celebreaz la 40 de zile de la nviere, ntr-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare srbtoare. Cronologia srbtorilor pascale Srbtoarea Patilor este precedat de o lung perioad de post, n care se comemoreaz evenimentele premergtoare nvierii Domnului. Ultima sptmn din Postul Mare, numit Sptmna Patimilor, ncepe n Duminica Floriilor, cnd se srbtorete intrarea lui Iisus Hristos n Ierusalim, i se sfrete n Smbta Mare. Este sptmna n care sunt comemorate patimile lui Iisus, rstignirea i moartea Sa din Vinerea Mare. 2 Sfintul Mare Mucenic Gheorghe Sfantul mare mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuti, onorati si iubiti sfinti din religia crestina, fiind sarbatorit atat de Biserica Ortodoxa cat si de cea Romano-Catolica. Dupa calendarul ortodox Sfantul Gheorghe este sarbatorit la data de 23 aprilie. Gheorghe s-a nascut in Capadochia intr-o familie crestina pe timpul domniei imparatului Diocletian si ramanand de mic copil fara de tata, a plecat impreuna cu mama sa la neamul acesteia din Palestina. Adolescent fiind, s-a inrolat in armata romana si, fiind deosebit de viteaz pe campul de lupta, s-a facut repede remarcat , urcand in ierarhia militara pana la pozitia de conducator de oaste in garda imparatului. Insa in anul 303 Diocletian a emis un decret impotriva crestinilor aprinzand prigoana impotriva acestora. Astfel crestinii au fost siliti sa aleaga, cu pretul vietii lor, intre Hristos si zeii cei pagani. Dupa emiterea acestui decret, Gheorghe s-a infatisat inaintea imparatului Diocletian marturisind ca este crestin si ca doreste sa slujeasca in continuare in oastea imparatului, ca ucenic al lui Hristos. Auzind aceasta, imparatul a poruncit ca Gheorghe sa fie intemnitat si supus torturii in scopul lepadarii de credinta sa lespezi de piatra asezate pe piept, loviri cu sulita, incaltamintea cu cuie, lovirea cu vana de bou, trasul pe roata, groapa cu var, bautura otravita. Pentru credinciosi, Mucenicii sunt crestini alesi, luminati de Dumnezeu, pentru a duce lupta impotriva

diavolului. De aceea se zice ca Isus ii ocroteste in toiul prigonirilor si in clipele cand sunt pusi la cazne. O alta dovada a sfinteniei sale a constituit-o o minune infaptuita de Sfantul Gheorghe chiar pe timpul temnitei sale atingand trupul unui prizonier mort din celula sa, acesta a inviat, ceea ce a convins-o pe insasi imparateasa Alexandra sa treaca de indata la crestinism. Imparatul a incercat in cele din urma sa il ispiteasca chiar si cu onoruri si fagaduinte, insa vazand credinta sa neclintita si ca toate incercarile ii sunt fara izbanda, a poruncit sa li se taie capetele si Mucenicului, si imparatesei Alexandra. Atunci Sfantul Gheorghe s-a rugat, apoi si-a plecat capul sub sabie, in ziua de 23 aprilie. O serie de minuni au avut loc chiar si dupa moartea sa, ceea ce a dus la si mai multa pretuire si iubire din partea credinciosilor. 3 Inaltarea Domnului Srbtoarea nlrii Domnului, Ziua Eroilor, srbtoare naional a poporului romn Credincioii ortodoci i catolici srbtoresc, joi, la 40 de zile de la Pate, nlarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Mslinilor de lng Ierusalim, unde Iisus i-a chemat apostolii pentru o ultim binecuvntare. Dei prin nlarea Domnului activitatea Sa pmnteasc lua sfrit, Iisus le-a spus ucenicilor chiar n momentul nlrii: Iat, Eu sunt cu voi pn la sfritul veacurilor. El s-a nlat pentru a trimite n lume Duhul Sfnt, aa cum promisese: Voi ruga pe Tatl s v trimit un alt Mngitor ca s fie cu voi n veac. Acest lucru se va ntmpla zece zile mai trziu, de Rusalii sau Cincizecime, cnd, prin pogorrea Sfntului Duh peste Sfinii Apostoli, acetia s-au transformat din oameni timizi i simpli n misionari ndrznei i nelepi, care au rspndit nvtura cretin n toat lumea. n prezent, pe locul din care s-a nlat Iisus la cer, se afl o capel, fiind spaiu de nchinare att pentru cretini, ct i pentru musulmani, ntruct nlarea lui Hristos la ceruri este recunoscut n Islam, dei nu este menionat n Coran. n lca se pstreaz o piatr care are imprimat o urm de picior despre care se spune c ar aparine Mntuitorului. n unele locuri, de srbtoarea nlrii, numit i Ispas, se taie mieii i se nsemneaz vitele cu vopsea pe blan i cu crestturi pe urechi. Este ziua n care credincioii se salut cu Hristos s-a nlat! i rspund Adevrat s-a nlat. 4 Pogorirea sfintului Duh n a cincizecea zi de la nviere, Duhul Sfnt S-a pogort peste sfinii apostoli, ca ei s poat rosti cuvntul Adevrului" n toat lumea: i cnd a sosit ziua Cincizecimii, erau toi mpreun la un loc. i fr de veste sa fcut n cer un vuiet ca de suflare de vnt ce vine repede i a umplut toat casa unde edeau. i limbi ca de foc li s-au artat, mprite, i au ezut pe fiecare din ei. i s-au umplut toi de Duh Sfnt i au nceput s griasc n alte limbi, precum le ddea lor Duhul a gri." (Fapte, 2, 1 - 4) Abia dup pogorrea Sfntului Duh ucenicii Domnului au devenit cu adevrat apostoli, primind darul limbilor, cunoaterea Adevrului i puterea de a face minuni, cu scopul de a ntri credina n sufletele credincioilor i de a-i ntoarce spre Dumnezeu pe cei fr credin. 5 Sfinta Treime Tatl, Fiul i Sfntul Duh trei nume ale Dumnezeului cretin srbtorit a doua zi de Rusalii. Dup Pogorrea Duhului Sfnt, ziua de natere a Bisericii, cretinii i serbeaz modul de a fi. Sfnta Treime este izvorul acestui mod de existen pentru c este modelul iubirii absolute. Dumnezeu este unul singur n fiin, dar nu este o singur persoan. Sunt trei persoane divine, fr s fie ns trei dumnezei. E greu, chiar imposibil, ca omul s neleag cu instrumentele logicii modul de existen al Dumnezeului Treime. Doar prin credin poat s ias din tiparele gndirii umane i s accepte existena supraraional a divinitii. Cnd omul a apelat doar la puterea lui de a gndi pentru a-l explica pe Dumnezeu a euat n erezie. Omul nelege ceva mai mult, ns, dac experimenteaz modul de a fi al lui Dumnezeu. Iar modul lui de a exista este iubirea. De aceea El este Treime, pentru c iubirea e posibil doar ntre persoane. Dragostea dintre trei persoane este desvrit, cel puin n planul dumnezeirii. ntre noi oamenii, lucrul

acesta este experimentat n familia cu copii. Tatl i mama i mprtesc iubirea reciproc prin al treilea copilul, i aa legtura dintre ei devine mai puternic. Desigur, comparaia nu este dect o imagine palid a relaiilor din interiorul dumnezeirii, dar ne spune ceva despre iubirea care contopete i face ca trei s fie o singur realitate pentru venicie. 6 6 Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel Postul Sfintilor Apostoli (popular-postul Sampetrului), care preceda sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie) este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante Totodata, prin tinerea acestui post se cinstesc darurile Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli la Cincizecime; de aceea, in vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii. Postul Sfintilor Petru si Pavel - durata Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durata fixa, Postul Sfintilor Petru si Pavel are o durata variabila de la an la an, deoarece inceputul lui (fixat aproximativ prin sec. VI) e in functie de data variabila a Invierii lui Hristos. Postul incepe luni, dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 29 iunie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lunga sau mai scurta, dupa cum Invierea din anul respectiv a cazut mai devreme sau mai tarziu. In chip normal (daca Invierea Domnului s-ar sarbatori in rastimpul indicat de regula consfintita la Sinodul I Ecumenic, adica intre 22 martie si 25 aprilie), ea variaza de la 8 zile (durata cea mai scurta, cand Invierea cade la 25 aprilie) pana la 42 de zile (durata cea mai lunga, cand Invierea cade la 22 martie). Dar in actuala situatie a Bisericii noastre (ca a tuturor Bisericilor ortodoxe care si-au indreptat calendarul, mentinand insa Pascalia stilului vechi, a calendarului neindreptat), Invierea fiind sarbatorita de fapt intre 4 aprilie si 8 mai, durata Postului Sfintilor Petru si Pavel se scurteaza, de la 28 de zile (durata cea mai lunga) pana la desfiintare (in anii in care Invierea cade dupa data de 1 mai Postul Sfintilor Petru si Pavel - cum postim Dupa Pravila cea mare si Invatatura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri si vineri se mananca legume fara untdelemn, marti si joi aceleasi cu untdelemn (si vin), iar sambata si duminica si peste; dezlegarea la peste se da si luni, marti si joi, cand cade sarbatoarea vreunui sfant cu doxologie mare, iar cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri, se dezleaga la untdelemn si vin. 7 7 Postul Adormirii Maicii Domnului Postul Adormirii Maicii Domnului este de durata medie, avand 14 zile si este considerat post aspru, deoarece comparativ cu postul Sfintilor Apostoli sau cel al Craciunului, monahii si crestinii mai ravnitori se abtin chiar si de la ulei si vin. De asemenea, doar pe 6 august, de Sarbatoarea Schimbarii la Fata a Mantuitorului, se poate manca peste. Se lasa sec in seara zilei de 31 iulie, iar cand aceasta data cade miercurea sau vinerea, se lasa sec cu o zi mai inainte ; de asemenea, postul se prelungeste si in ziua sarbatorii insesi, daca aceasta cade miercurea sau vinerea, facandu-se dezlegare la untdelemn, peste si vin. Postul Adormirii Maicii Domnului care precede praznicului Adormirii Maicii Domnului, este randuit de Biserica spre aducerea aminte de virtutile alese ale Sfintei Fecioare si de postul cu care ea insasi, dupa traditie, s-a pregatit pentru trecerea la cele vesnice. Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durata (Postul Nasterii Domnului, Postul Pastilor, Postul Sfintilor Apostoli si Postul Adormirii Maicii Domnului). Originea lui trebuie pusa prin sec. V, cand cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat si cand sarbatoarea Adormirii ei a inceput sa primeasca o mai mare importanta. Maica Domnului a trecut de la viata pamanteasca la cea cereasca, unde sta in nemijlocita apropiere de Fiul ei iubit. Data si durata postului au fost uniformizate in toata Ortodoxia abia in sec. XII, care a hotarat ca postul sa inceapa la 1 august si sa dureze 14 sau 15 zile, pana la sarbatoarea Adormirii (15 august). 8 Postul Nasterii Domnului n ortodoxie, Postul Crciunului sau Postul Naterii Domnului are 40 de zile, ncepnd la data de 15 noiembrie i se ncheie pe 24 decembrie. Postul Crciunului a fost rnduit de Biseric pentru pregtirea credincioilor n vederea ntmpinrii marelui Praznic al naterii Domnului. El ne amintete de patriarhii

i drepii Vechiului Testament i de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, nainte de a primi Legea Decalogului ( Cele 10 porunci), scris de Dumnezeu pe table de piatr. Ca vechime, primele meniuni legate de practicarea Postului Crciunului provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin i episcopul Leon cel Mare al Romei. Ultima zi a postului Crciunului (24 decembrie) este numit i ajunul Crciunului i este o zi n care se obinuiete a se ine un post ceva mai aspru dect n celelalte zile. . Alturi de faptele bune, de rugciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobndirea virtuilor. El este desvrit atunci cnd abinerea de la mncrurile de dulce este unit cu efortul spre virtute i progres spiritual. 9 Postul Mare Postul mare, sau Postul Patilor, este perioada de pregtire pentru Sfintele Pati, fiind asemnat adesea cu o cltorie duhovniceasc ctre Sptmna Patimilor i nviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevoin sufleteasc i trupeasc n care se mbin cele dou feluri de postire: postul ascetic i postul total. Este numit "mare" pentru c este cel mai lung i cel mai important dintre toate posturile. Postul Mare: sensul postirii Scopul iniial al postirii de dinaintea Sfintelor Pati era pregtirea catehumenilor care urmau s fie botezai de Pati i s intre n biseric. Cu toate acestea, a devenit curnd o perioad de pregtire spiritual naintea srbtorii nvierii Mntuitorului pentru aceia care erau deja cretini. Este simbolul viu al ntregii vieii a unui om care se va mplini prin propria nviere dup moartea n Hristos. Postul Mare este caracterizat prin renunarea la multe alimente, intensificarea rugciunilor publice i particulare, mbuntire personal i mult generozitate cu cei aflai n nevoi. Este simbolul viu al ntregii vieii a unui om care se va mplini prin propria nviere dup moartea n Hristos. Este o perioad de nnoire duhovniceasc, o perioad a pocinei, a curirii inimii i minii, de rentoarcere ctre poruncile Domnului i ctre aproapele nostru Prinii considerau postul fr rugciune ca fiind postul demonilor, deoarece demonii nu mnnc datorit naturii lor necorporale, dar nici nu se roag. n Postul Mare, n zilele de peste sptmn (de luni pn vineri), Biserica ndeamn la ajunare pn seara. De aceea ritualul de mprtanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marcheaz ncetarea ajunrii. Acest ritual, destul de simplu la nceput, a fost nconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare adugndu-i-se cteva elemente din rnduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei Darurilor mai nainte sfinite, care a devenit unul din momentele de vrf ale Postului Mare prin frumuseea sa deosebit i solemnitatea sa. La aceast slujb de sear, o parte din Trupul i Sngele Mntuitorului de la slujba din ultima duminic sunt mprite credincioilor. Dac "postul ascetic" reprezint abinerea de la anumite mncruri i buturi i reducerea substanial a regimului alimentar n vederea eliberrii de sub stpnirea poftelor trupului, "postul total" sau ajunarea este renunarea total la mncare i butur pe o durat scurt de timp (o zi sau dou) fiind expresia strii de pregtire i ateptare. n acest sens ajunarea face parte ntotdeauna din pregtirea pentru unirea cu Hristos n Sfnta mprtanie. 10 Binecredinciosul Voievod STEFAN CEL MARE SI SFANT Viaa Binecredinciosului Voievod tefan cel Mare i Sfnt Fericii crora s-au iertat frdelegile i crora s-au acoperit pcatele. Fericit brbatul, cruia nu-i va socoti Domnul pcatul, nici nu este n gura lui vicleug. (Ps. 31, 1-2) Unul dintre aceti fericii, a fost mritul Voievod tefan cel Mare al Moldovei (1457-1504), pe care poporul l-a numit i cinstit, bun, mare i sfnt. Bun, pentru faptele sale de milostenie i iertarea celor greii; mare, pentru iscusina cu care a condus ara cu dreptate, ntruct prin el Dumnezeu a pedepsit pe cei lacomi i trdtori; Sfnt, pentru luptele sale de aprare a ntregii cretinti, ct i pentru numrul mare de biserici i mnstiri pe care le-a zidit i nzestrat cu cele necesare spre slava lui Dumnezeu i mntuirea credincioilor.

Marele Voievod tefan al Moldovei a fost fiul binecredincioilor cretini Voievodul Bogdan al II-lea i Doamna Maria-Marina Oltea. nc din copilrie a artat o dragoste deosebit fa de ar i credina strmoeasc. Urcarea sa pe tronul Moldovei a urmat dup vremuri tulburi de lupt pentru domnie. n toate cte le fcea arta dragoste, dreptate i mrinimie, neuitnd nici o clip pe vitejii oteni, pe cei sraci i suferinzi, rspltind i ajutnd pe toi cu nermurit dragoste printeasc. De aceea, istoria mrturisete c evlaviosul tefan Vod a trit nu pentru sine, ci pentru ara i credina ntregului popor. El aducea mulumiri i laud lui Dumnezeu, nu numai atunci cnd biruia, ci i atunci cnd era biruit, fiind pentru noi un mare dascl al pocinei. tefan cel Mare a pus biruinele n luptele purtate nu pe seama iscusinei sale, ci a voii i puterii lui Dumnezeu. Pentru credina i smerenia sa, Dumnezeu i-a dat putere, nelepciune, har, cum spune cuvntul Sfintei Scripturi (Iacov 4, 6). tefan cel Mare a fost nu numai un aprtor al credinei cretine n luptele sale cu turcii i ttarii, ci el a fost i un mrturisitor al ei prin numrul mare de biserici ridicate cu purtarea sa de grij, prin nzestrarea lor cu cele necesare slujbelor i obtei clugrilor, care mpleteau rugciunile de zi i de noapte cu lucrul minilor i cultura minii. tefan cel Mare a zidit biserici i mnstiri nu numai n Moldova, ci i n Muntenia i Transilvania, mrturisind prin aceasta contiina unitii de credin i neam. De asemenea i la muntele Athos, unde pericolul otoman amenina tot att de mult Ortodoxia, a nlat, nnoit i nzestrat mai multe biserici i mnstiri, ntre care la loc de cinste st mnstirea Zografu. Pe toate aceste sfinte lcauri, tefan cel Mare le-a nlat ca mulumire adus lui Dumnezeu pentru biruinele purtate n lupta cu dumanii cretintii, ct i pentru cinstirea i pomenirea celor czui n luptele cu dumanii credinei neamului. Pentru aceasta, poporul l-a cinstit numindu-l cel Sfnt. tefan cel Mare a fost un om al pocinei i al rugciunii: el a simit permanent nevoia s se roage, s se ncredineze, el i familia sa, mpreun cu cei vii i cu cei mori, rugciunilor prinilor sfinii din sfintele biserici ctitorite de el, pe care-i numea rugtorii notri. tefan cel Mare i Sfnt nsoea rugciunea cu postul, nainte de a ncepe lupta cu dumanii credinei i ai neamului i dup biruin, aa cum amintete cronicarul c a fcut-o la Vaslui: Cu toii s-au legat a posti patru zile cu pine i ap. tefan cel Mare unea rugciunea nu numai cu postul, ci i cu fapta bun a milosteniei i a dragostei cretine. ntreaga sa via tefan cel Mare a trit sub povaa permanent a printelui su duhovnicesc, Sfntul Daniil Sihastrul, cruia i-a artat toat ascultarea i cinstea cuvenit. Binecredinciosul Voievod a avut ntotdeauna credina c Mntuitorul Iisus Hristos va mijloci la Judecata de Apoi i va rsplti pe toi acei care i-au jertfit viaa pentru credin i aprarea hotarelor rii. 11 Sfintul Proroc Ilie Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul este sarbatorit pe data de 20 iulie. Sfantul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia in cetatea Tesve, din Galaad (Israel). De la numele acestei cetati, avem si numele prorocului de Tesviteanul. Se bucura de o cinstire deosebita din partea Bisericii, daca tinem seama de faptul ca ziua praznuirii sale este insemnata in calendar cu rosu, insemnare ce nu apare in acest fel la niciun alt proroc. Sfantul Ilie a trait cu peste opt sute de ani inainte de intruparea Mantuitorului, pe vremea regelui Ahab. Si-a desfasurat activitatea in regatul Israel din Samaria. Vechiul Testament istoriseste despre faptele lui minunate in cartile numite Regi (III Regi si IV Regi). De aici aflam ca Sfantul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab si ii vesteste acestuia ca Dumnezeu va pedepsi poporul prin seceta, daca nu va lepada credinta in zeul Baal. Pentru ca regele, impreuna cu poporul lui Israel nesocotesc cele vestite de Ilie, nu va mai ploua timp de trei ani si jumatate. Sfantul Ilie este nevoit sa se ascunda de mania regelui Ahab la paraul Cherit. Aici va fi hranit in chip minunat de corbi, care ii vor aduce dimineata paine si seara carne. Aceasta hrana era adusa de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de paine si de carne. Painea unita cu carnea, preinchipuia Euharistia, trupul Domnului. Mai tarziu ajunge la vaduva din Sarepta Sidonului, unde il va invia pe fiul acesteia si ii va inmulti faina si uleiul. Spre sfarsitul anilor de seceta, pentru cunoasterea adevaratului Dumnezeu, Sfantul Ilie ii propune

imparatului sa ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel si sa se roage mai intai prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul in care Ilie a inlaturat cultul zeului Baal. El a reusit sa coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoti ai lui Baal nu au reusit sa faca. 12 Cuvioasa Paraschiva de la Iasi In fiecare an, sarbatoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este un prilej de apropiere si de marturisire cretina pentru credinciosi Chiar daca au trecut mai bine de trei secole de la moartea sa, Sf. Parascheva continua sa faca minuni, toti cei care ating moastele crezand in puterea lor de vindecare. Cuvioasa Parascheva a daruit saracilor partea de avere care i se cuvenea de la parinti, retragandu-se in pustietate pentru a se dedica lui Dumnezeu. Vreme de cinci ani a ramas la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo, a plecat spre Tara Sfnta, n dorinta de a-si petrece restul vietii n locurile binecuvntate de viata pamnteasca a Mntuitorului Iisus Hristos. Intr-o noapte insa, a visat ca se va reintoarce in locurile copilariei. Din Constantinopol, Parascheva s-a ndreptat spre Epivata, localitatea n care vazuse lumina zilei, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Cuvioasa s-a stins in locurile natale si a fost ngropata ca o straina, langa un marinar. Dupa putin timp, unul dintre cei care au sapat groapa a visat ca trebuie sa ia trupul Cuvioasei pentru a fi asezat la loc de cinste. Asadar, Trupul Sfintei a fost dezgropat si asezat in Biserica Sfintii Apostoli din Epivata. In 1641, dupa ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a platit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, patriarhul Partenie I a hotart sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei Parascheva. 12 Sarbatoarea Sfintei Parascheva 14 octombrie In general, in ziua de 12 octombrie are loc scoaterea din biserica a raclei Sfintei Parascheva, care este depusa pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Apoi, pe data de 13 octombrie, cand este ziua dedicata sarbatorii, se organizeaza o procesiune pe strazile din jur. Crestini la Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. 13 Schimbarea la fata a Mintuitorului Schimbarea la Fata a Domnului este praznuita pe 6 august. Aceasta sarbatoare aminteste de minunea petrecuta pe muntele Tabor, unde Hristos isi descopera dumnezeirea Sa prin natura umana pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune "Si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina" (Matei 17, 2), in vreme ce evanghelistul Marcu spune ca vesmintele Lui s-au facut albe ca zapada (Marcu 9,3). Exista obiceiul ca in aceasta zi sa se faca pomenire generala a celor trecuti la cele vesnice (Biserica Rusa). In unele zone, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului se aduc la biserica struguri, care se impart credinciosilor. Icoana Schimbarii la Fata a Domnului In centrul reprezentarii este Hristos, invesmantat in alb. Este inconjurat de un fond inchis la culoare, asanumita mandorla, prezenta si in icoana Invierii. La picioarele Sale, sunt cazuti cu fetele la pamant Apostolii Petru, Iacob si Ioan, iar de-o parte si de alta sunt prezenti Moise si Ilie. Interesant este ca in aceasta icoana a Schimbarii la Fata, lumina care iradiaza din Hristos si-L inconjoara nu este luminoasa, ci intunecata. Intunericul din centru face trimitere la fiinta lui Dumnezeu, care ramane necunoscuta omului. Slava pe care Apostolii au vazut-o pe munte nu a fost fiinta lui Dumnezeu, ci o energie care izvoraste din aceasta fiinta. Ortodoxia face o diferenta clara intre har si natura divina. Daca harul, ca energie necreata poate fi impartasit omului, natura divina ramane incomunicabila si incognoscibila. 14 Adormirea Maicii Domnului Traditii si obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului Adormirea Maicii Domnului (15 august): important srbtoare ortodox, este precedat de un post de dou sptmni. Dup ce i-a svrit misiunea apostolic ce i-a fost ncredinat, i anume s duc credina n Muntele Athonului (Athos), Maica Domnului dorea s se mute la Fiul Su. Aceast cerere i-a

fost ndeplinit, fiind astfel svrit i dorina cretinilor ca trupul Maicii Domnului s nu fie supus putreziciunii i s fie luat la cer, ca i Iisus Hristos. Srbtoarea Adormirii Maicii Domnului ncheie un ciclu, redeschis de cea a Naterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o smn, aparent moart, se va nate un nou spic de gru plin cu boabe, pentru a adeveri c din moarte va fi nviere. Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare este unul din Praznicele Imparatesti, sarbatorita, in fiecare an, la 15 august. Sarbatoarea cinsteste moartea si inaltarea Fecioarei Maria cu trupul la cer si marturiseste ca Maica Domnului "a fost luata" de Dumnezeu in imparatia cereasca a lui Christos, in deplinatatea vietii ei sufletesti si trupesti. In popor, Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului se mai numeste si Santamaria sau Uspenia. Sarbatoarea Santeimarii este precedeta de o perioada de post de doua saptamani, timp in care credinciosii se purifica trupeste, spun rugaciuni si se pregatesc spiritual, prin ganduri pasnice si fapte bune, pentru intampinarea acesteia. In dimineata sarbatorii, traditia spune ca femeile crestine trebuie sa mearga la biserica cu mancare aleasa si fructe din noua recolta, de regula, struguri si prune care, dupa ce sunt binecuvantate de preot, se impart participantilor la slujba in amintirea celor care nu mai sunt. De asemenea, dis de dimineata, femeile culeg flori pe care le duc la biserica si le pun la icoane.

15 Sfintii Martiri Brancoveni

Sfintii Martiri Brancoveni: Constantin Voievod cu fiii sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul Ianache, sunt praznuiti pe 16 august. Domnia lui Constantin Brancoveanu a inceput sub semnul aparitiei Bibliei in limba romana, numita "de la Bucuresti", in anul 1688. Si-a asumat rolul de protector al tiparului si scolilor din Muntenia, dar si din Transilvania. A ctitorit mai multe biserici si manastiri, intre care: bisericile de la Potlogi si Mogosoaia, Manastirile Hurezi si Brancoveni, Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din Bucuresti, unde odihnesc sfintele sale moaste. Pentru ca a refuzat sa se lepede de la credinta crestina, pe 15 august 1714, chiar in ziua cand implinea 60 de ani, domnitorul roman a fost decapitat. Aceeasi pedeapsa au suferit-o si cei patru fii ai sai, impreuna cu sfetnicul Ianache. Numai in camasi, istoviti de suferinte si dureri, legati cu lanturi, cu capetele descoperite si desculti, marturisitorii intru Hristos au fost adusi in fata sultanului Ahmed. La cererea sultanului de a renunta la crestinism, Brancoveanu a raspuns fara retineri: "De legea crestina nu ma las, caci in ea m-am nascut si am trait, si in ea vreau sa mor!", iar catre fiii lui a rostit: "Fiilor, fiti barbati! Am pierdut tot ce aveam pe asta lume. Nu ne-au mai ramas decat sufletele. Sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le ducem curate inaintea fetei Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sangele nostru!". In urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit sa fie taiate capetele copiilor domnitorului. Trupurile pescuite din Bosfor, redescoperite dupa doua secole! Trupurile lor au fost aruncate in Bosfor. Au fost scoase de cativa crestini si ingropate in mare taina intr-o manastire din Halki, chiar langa Tarigrad. Pe 15 august 1992, Constantin Brancoveanu cu fiii sai si cu sfetnicul Ianache au fost declarati sfinti de catre Biserica Ortodoxa Romana. Sunt sarbatoriti pe 16 august pentru a nu coincide cu sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului.

16 Cuviioasa Teodora de la Sitla Cuvioasa Teodora de la Sihla Printre sfintii romani mai de seama, care se bucura de aleasa cinstire a poporului nostru, este fara indoiala si Cuvioasa Teodora de la Schitul Sihla. Sunt aproape trei secole de cand numele ei a intrat in traditia din partea locului. Despre Sfanta Teodora de la Sihla s-au scris pana acum putine lucruri, fapt pentru care a ramas insuficient cunoscuta. Putin mai detaliat vorbeste despre ea Calistrat Hogas in opera sa in Muntii Neamtului, scrisa in anul 1883. Dupa ce descrie cadrul natural asa de minunat, in care se afla Schitul Sihla, el aminteste de "pestera Sfinitei

Teodora", pe care o vede ca pe "o scobitura aproape rotunda in mijlocul careia zace o stanca lata si putin inalta". "Piatra din mijloc ii slujea drept vatra, pe care aprindea din cand in cand cate putin foc.. pentru a-si dezmorti trupul biciuit de vanturile iernii". Apoi observa, ca o dovada graitoare, ca "peretii poarta, in adevar, urmele negre ale unui fum inadusit". In cele din urma vorbeste si de "fantana Sfintei Teodora", pe care o vede ca pe "o mica scobitura patrata si putin adanca", in care se aduna apa "din ploi sau din roua noptilor cu care "isi alina setea". Ceea ce ni se pare important este afirmatia scriitorului - potrivit cu traditia vremii - ca Sfanta Teodora "dupa cum se zice, a trait 60 de ani" la pestera de langa Schitul Sihla. Cuvioasa Teodora a vazut lumina zilei pe la mijlocul secolului al XVII-lea in satul Vinatori. Tatal sau Stoian Joldea Armasui era un fel de paznic la Cetatea Neamtului. Iar mama sa se ingrijea de buna crestere a celor doua fiice ale sale, Teodora si Maghita, carora le-a dat o educatie crestineasca pilduitoare. Dar se intampla un fapt dureros in casa parintilor: moare, din pricini necunoscute copila cea mai tanara. Astfel "prin moartea tragica a surorii sale Maghita", Teodora s-a umplut de mare intristare si dorea tot mai mult sa se retraga la o manastire. Cu fiecare an ce trecea, sufletul ei curat sporea in dragoste, in rugaciune, in smerenie si toata fapta buna. Ajungand la varsta legiuita si nevrand sa treaca peste sfatul parintilor, Teodora s-a casatorit cu un tanar tot asa de iubitor de Dumnezeu ca si ea. Dar nu au trait multi ani impreuna. Sufletul ei nu-si putea gasi adevarata odihna. Teodora dorea tot mai mult viata calugareasca. Deci, neavand ei copii, s-au sfatuit sa se retraga amandoi la manastire. Astfel, Teodora, fiind mai ravnitoare, a plecat inaintea sotului ei la Manastirea de calugarite, Nifon din partile Buzaului. Acolo a deprins bine randuiala vietii monahicesti, cantarea la strana, rugaciunea, ascultarea, smerenia, postul care au impodobit de la inceput pe aceasta buna nevoitoare. Nu dupa multi ani insa au navalit ostile turcesti in partile acelea si au ars Manastirea Nifon. Atunci fiecare din calugarite s-au tainuit care pe unde au putut. Iar fericita Teodora, impreuna cu maica ei duhovniceasca schimonahia Paisia si alte cateva suflete, s-au retras in muntii Buzaului. Acolo si-au facut cateva chilii si s-au ostenit nu putin, rabdand gerul, lipsa si nevoia, pana s-a linistit resmerita. De toate acestea nu stia nimic sotul fericitei Teodora. Dar auzind de aceasta si neputand sa afle in ce parte anume este tainuita, se retrage si el la Manastirea Poiana Marului, tot in muntii Buzaului. Acolo se calugareste si dupa multi ani de ascultare se invredniceste de Taina Preotiei. Ieroschimonahul Pa vel, duhovnicul Sihastriei, a dus pe fericita Teodora in partile Sihlei, unde se afla un bordei parasit. Acolo a ramas singura, numai cu Hristos, si a petrecut multi ani in cea mai aspra nevointa pustniceasca. Era la sfarsitul secolului al XVII-lea. Schitul Sihla inca nu luase fiinta. Insa padurile din imprejurimi adaposteau numerosi pustnici. O anumita vreme, Cuvioasa Teodora era stiuta numai de egumenul si duhovnicul Schitului Sihastria. Apoi murind ei, fericita a ramas cu totul uitata la Sihla. Nimeni nu mai stia de numele si pestera ei. Nimeni nu cunostea aspra ei nevointa, rabdarea, frigul, foamea, primejdiile si multimea ispitelor, care o impresurau de peste tot. Dar mireasa lui Hristos pe toate le rabda cu puterea Duhului Sfant. Dupa un timp, cuvioasa se muta din chilie in pestera de alaturi, unde ramane pana la moarte, ostenindu-se in post si rugaciune, pentru ea si pentru toata lumea. Putina hrana si-o procura, fie din fructele ce i le oferea padurea, fie mai ales dintr-un fel de iedera, ce creste pana azi pe stancile Sihlei, numita "iarba dulce" sau "macrisul Sfintei Teodora". Asa ostenindu-se fericita Teodora zeci de ani, in rugaciune ziua si noaptea, in post si golatate pentru dragostea lui Hristos, s-a apropiat de obstescul ei sfarsit. Dar nu era stiuta de nimeni. De aceea se ruga lui Dumnezeu, cu mainile inaltate la cer, sa-i trimita vreo fiinta omeneasca inainte de moarte cu Prea Curatele Taine ale lui Hristos. 17 Nasterea Maicii Domnului Naterea Maicii Domnului, prznuit pe 8 septembrie, este prima srbtoare din cursul anului bisericesc, care a nceput la 1 septembrie. Tatl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urma al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendent din familia preoeasc a lui Aaron, mplinindu-se prin aceasta proorocia c Mesia va avea o dubl descenden: mprteasc i preoeasc. Pentru c nu aveau copii, Ioachim i Ana au nceput s fie ironizai i batjocorii de oameni. Lipsa copiilor

era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu. i totui, Ioachim i Ana nu s-au rzvrtit mpotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunat la viaa lor virtuoas, rugndu-se n continuare cu lacrimi i ndjduind n buntatea lui Dumnezeu. Tradiia spune c n al cincizecilea an al cstoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat n public jertfa lor, numindu-i blestemai. ntristai, cei doi prini s-au ndreptat spre casa lor din Seforis i au hotrt s se retrag fiecare pentru post i rugciune. ngerul Gavriil s-a artat fiecruia, spunndu-le c rugciunea lor nu a fost trecut cu vederea i c Dumnezeu le va trimite binecuvntarea Sa. Tot el le-a vestit c acest prunc se va umple de Duh Sfnt din pntecele mamei sale i c va fi un vas ales lui Dumnezeu. 18 Ioachim i Ana Sfinii Ioachim i Ana, bunicii luiHristos, cu fiica lor Pururea FecioaraMaria. Sfinii i drepii Ioachim i Ana sunt prinii Maicii Domnului, bunicii lui Iisus Hristos. Prznuirea lor are loc n 9 septembrie, a doua zi dup Naterea Maicii Domnului, iar adormirea Sfintei Ana se prznuiete n 25 iulie. Vieile Sfntul Ioachim era din tribul lui Iuda i descendent al Regelui David. Ana era fiica preotului Matan, din tribul lui Levi, asemenea Marelui Preot Aaron. Ioachim i Ana au fost cstorii timp de cincizeci de ani fr s aib copii. Ei au trit n linite i credin, folosind doar o treime din venitul lor pentru ei nii i dnd o treime sracilor i o treime Templului, ei fiind foarte nstrii. Odat, pe cnd erau deja btrni i erau n Ierusalim s jertfeasc Domnului, Marele Preot Isahar l-a mustrat pe Ioachim, Tu nu eti vrednic s aduci jertf cu aceste mini sterpe. Cei care aveau copii l-au nghiontit pe Ioachim, dndu-l la o parte ca pe unul nedemn de a jertfi Domnului, cci a nu avea copii era privit atunci ca o pedeaps divin. Acest lucru a adus mult amrciune n sufletele celor doi soi, care ajunseser deja la o vrst naintat, iar ei au plecat acas cu inima ndurerat. Atunci, cei doi au nceput s se roage Domnului s fac cu ei minunea pe care El a fcut-o cu Avraam i cu Sara i s le dea un prunc care s aduc bucurie btrneii lor. Zmislirea Maicii Domnului este prznuit de Biseric n 9 decembrie, iar Naterea Maicii Domnului este srbtorit pe 8 septembrie. La vrsta de trei ani, Ioachim i Ana au dus-o pe Sfnta Fecioar la templu i au nchinat-o slujirii lui Dumnezeu, ncredinnd-o preotului Zaharia. Atunci, dup ce prinii ei au adus sacrificii Domnului (dup obiceiul vremii), au lsat-o mpreun cu celelalte fecioare n apartamentele Templului s creasc acolo. Biserica prznuiete Intrarea n Biseric a Maicii Domnului n 21 noiembrie. 19 nlarea Sfintei Cruci nlarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi srbtori cretine, nchinat Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. ncalendarul ortodox nlarea Sfintei Cruci se prznuiete pe 14 septembrie; este una din cele dou zile de post strict (ajun) de peste an, alturi deTierea Capului Sfntului Ioan Boteztorul (29 august). Semnificaie Prin aceast srbtoare cretinii comemoreaz dou evenimente deosebite din istoria lemnului sfintei crucii: aflarea crucii pe care a fost rstignit Mntuitorul Iisus Hristos, de ctre Sfnta Elena mprteasa, mama mpratului sfnt Constantin cel Mare, i nlarea ei solemn, n vzul tuturor, de ctre episcopul Macarie de Ierusalim, n ziua de 14 septembrie 326; readucerea lemnului sfintei cruci de la peri, n anul 629, pe timpul mpratului bizantin Heraclie, care a depus-o n Biserica Sfntului Mormnt (Ierusalim), dup care patriarhul Zaharia de Ierusalim a nlat-o n vzul tuturor, la 14 septembrie 630. Istorie nceputul cultului public i oficial al Crucii lui Iisus s-a petrecut n anul 335, cu ocazia sfinirii bisericii zidite de mpratul Constantin cel Mare, la propunerea mprtesei Elena, peGolgota, locul Calvarului i al

ngroprii Mntuitorului Iisus (vestita biseric a Sfntului Mormnt, sau Martirion/Martyrium, iar mai trziu "Ad Crucem"). Dar srbtoarea liturgic a nlrii Sfintei Cruci s-a stabilit o zi mai trziu, pe 14 septembrie, i aa s-a transmis i n Occident, cu ncepere din secolele VII-VIII, cnd la evenimentul din 335 s-a adugat comemorarea redobndirii relicvei sfintei cruci de ctre mpratul bizantin Heraclie n anul 629. Prile din Sfnta Cruce care au rmas la Ierusalim s-au pierdut n anul 1187, cnd a fost luat de Episcopul de Betleem i dus n btlia de la Hattin. Au rmas doar bucile trimise de Sfnta Elena la Constantinopol i la Roma. Pri din lemnul sfintei Cruci se gsesc astzi i la Muntele Athos. 20 Sfinii Apostoli Petru i Pavel Biserica Cretin serbeaz n fiecare an, la 29 iunie /12 iulie pe unii dintre cei mai mari, mai cunoscui i mai venerai dintre Sfini i anume pe Sf. Apostoli Petru i Pavel. Srbtoarea dateaz nc din secolul al II-lea al erei cretine i evlavia credincioilor s-a materializat n ridicarea de biserici pe locul martirajului lor. Din Sf. Evanghelii, cunoatem c Sf. Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona i frate mai mare al lui Andrei cel dinti chemat de Domnul la lucrarea Apostoliei. Sf. Petru a devenit un adept zelos i este primul care l-a numit pe Iisus Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu. Dup Pogorrea Sf. Duh la Rusalii, Sf. Petru este cel dinti care vestete poporului evreu pe Iisus Hristos cel rstignit i nviat, ndemnndu-i pe toi la pocin i ntoarcere la credin. Sf. Petru a fost unul dintre cei trei apostoli pe care Mntuitorul Hristos i-a fcut martori ai slavei Sale dumnezeieti pe muntele Taborului. De la Sf. Apostol Petru ne-au rmas scrise n Canonul Noului Testament dou epistole soborniceti, mult folositoare vieii cretine. Sf. Apostol Pavel a propovduit pe Hristos tuturor strbtnd n trei cltorii misionare toat Asia, Spania, Britania i Italia, nfiinnd comuniti cretine hirotonind episcopi, preoi i diaconi. De la Sf. Apostol Pavel ne-au rmas 14 epistole scrise cu diferite ocazii i n timpuri diferite, din care eman grija neobosit a apostolului pentru propovduirea i pstrarea nealterat a nvturii cretine. Este o srbtoare a calendarului popular, care marcheaz miezul verii agrare i perioada seceriului care a preluat numele i data de celebrare ale sfinilor Apostoli Petru i Pavel din calendarul cretin. Importana srbtorii este subliniat de postul care o precede postul lui Snpetru

21 Sfantul Mare Mucenic Gheorghe

n ziua a douzeci i treia, pomenirea sfntului i mritului marelui mucenic Gheorghe, purttorul de biruin. mucenic Gheorghe, a trit n vremea mpratului Diocleian, trgndu-se din Capadochia, de neam strlucit i luminat, din ceata ostailor ce se chemau tribuni; iar cnd a fost s ptimeasc era la cinstea dregtoriei de comis. Avnd mpratul gnd s porneasc rzboi asupra cretinilor, a dat porunc s se nvredniceasc de cinstiri mprteti i de daruri cei ce se vor lepda i vor prsi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, s aib pedeaps moartea. Atunci sfntul acesta fiind de fa, a declarat c este cretin, mustrnd deertciunea i neputina idolilor, lund n rs pe cei ce credeau n ei. Neplecndu-se nici cu amgiri, nici cu fgduinele tiranului, care fcea multe ca acestea, nici de ngroziri, ci se vedea nebgtor de seam de toate, pentru aceea nti l-au lovit n pntece cu o suli. i cnd i s-a nfipt sulia n trup, a curs snge mult; iar vrful suliei s-a ntors napoi i a rmas sfntul nevtmat. Apoi legndu-l de o roat intuit cu fiare ascuite, care a fost pornit din sus spre o vale, i rupndu-se trupul n mai multe buci, cu ajutorul dumnezeiescului nger a rmas el sntos. Au crezut i alii muli n Hristos, vznd c sfntul a ieit sntos dintr-o varni n care fusese aruncat. Din care minune adeverind i el credina n Hristos, a luat cununa muceniciei, fcndu-l pgnii multe buci cu sbiile. Deci venind muli la Hristos, pentru ceea ce vedeau, i nc pentru c sfntul mucenic Gheorghe intrnd n capitea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca s spun dac este el Dumnezeu, i de i se cuvine s i se nchine lui oamenii. Iar demonul cel ce era ntr-nsul plngnd a rspuns c unul este Dumnezeu adevrat: Hristos i dintr-aceasta

s-au tulburat idolii toi i au czut i s-au sfrmat. Sfntului Gheorghe i s-a tiat capul, iar sfnta Alexandra fcnd rugciune n temni, i-a dat sufletul lui Dumnezeu. 22 Sfntul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie) n calendarul cretin, la mijlocul toamnei, ne strlucete n amintirea tuturor chipul unui mare martir: Sfntul Mare Mucenic Dimitrie unul dintre cei mai cunoscui i cinstii martiri ai Bisericii. Sfntul Dimitrie s-a nscut i a trit n cetatea Tesalonic (Grecia) pe la sfritul secolului al III-lea nceputul celui de-al IV-lea, n timpul mprailor Diocleian i Maximian Galeriu (284-305) cunoscui n istorie mai ales pentru sngerosele persecuii pe care le-au declanat mpotriva cretinilor, n care vedeau un mare pericol pentru stabilitatea imperiului. S-a nscut ntr-o familie aleas, a unui mare dregtor din Tesalonic i a primit o educaie aleas. Credina cretin a primit-o n familia sa, crescnd n respectul fa de cele sfinte i fa de semeni, n iubirea nvturilor cretine i a virtuilor pe care Mntuitorul ne ndeamn s le urmm cu credin. A ajuns un tnr nelept, un model pentru muli tineri din vremea sa, pentru calitile sufleteti cu care i mpodobise viaa. Pe plan social el a urcat n poziii nalte, tocmai datorit calitilor sale deosebite, pentru care se fcuse admirat i preuit de ctre cei din Tesalonic. Se tie despre Sfntul Dimitrie c a ajuns s fie o important cpetenie militar n Tesalonic, remarcat pentru seriozitatea i vitejia sa. Faptul c era cretin avea s fie adus la cunotina mpratului Maximian de uniibinevoitori, lucru ce a strnit mnia acestuia. n timpul persecuiilor, proba de credin fa de mprat era s i fie aduse jertfe la templu, ca unul ce se socotea zeu n via. Cei care refuzau s jertfeasc pentru mprat, erau socotii nite trdtori, nesupui mpratului, oameni periculoi pentru ordinea din Imperiul Roman. 23 Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil n fiecare an, pe 8/21 noiembrie cretinii ortodoci i srbtoresc pe Arhanghelii Mihail i Gavriil, srbtoarea purtnd n popor denumirea de Sfinii Arhangheli, Sfinii Voievozi. Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi prorocirile cele nalte ngerilor i, prin ei, oamenilor. n trecut n smbta de dinaintea Sf. Arhangeli se fceau praznice n amintirea celor rposai. La biseric fiecare cretin aprindea o lumnare ca s aib lumin de veci pe cealalt lume. Se aprindeau lumnri att pentru cei vii, ct i pentru cei mori fr lumnare, pentru cei necai. Arhanghelul Mihail semnific puterea lui Dumnezeu i este voievodul otilor cereti i cel dinti din ceata Sfinilor Arhangheli. El poart sabie de foc i are misiunea de a pzi legea lui Dumnezeu i de a birui puterea vrjmailor.. n Sf. Scriptur se amintete de mai multe aciuni ale Arhanghelului Mihail, dintre care vom aminti c el a pzit pe Daniil cu viaa n groapa cu lei, el a adus foc i pedeaps peste cetile desfrnate Sodoma i Gomora, el l-a scos viu pe Lot din Sodoma. i la sfritul veacului tot el, mpreun cu toat ceata arhanghelilor, va suna din trmbi, va scula pe cei mori i va aduna toate limbile la judecat, Cea mai rspndit credin popular cu privire la Arhanghelul Mihail este aceea n care el mpreun cu Arhanghelul Gavriil, ca cei mai mari ntre ngeri ce exist pzesc oamenii pe parcursul ntregii lor viei, iar la sfritul vieii, n ceasul morii tot ei le iau sufletele. Dup ce-l plimb prin toate locurile pe unde fusese n via, Arhanghelul Mihail duce sufletul rposatului naintea Scaunului lui Dumnezeu i n funcie de decizia luat aici, l duce mai apoi n rai sau n iad. Arhanghelul Gavriil semnific brbat-Dumnezeu i este arhanghelul bunelor vestiri, acelora de bucurie, are i misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieti. El nu mai poart sabie de foc, ci crin de nentinat bucurie. El a fost ales i trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret s-i vesteasc taina mare a ntruprii Domnului, rostind cel dinti numele Prea Dulcelui Iisus. El a vestit i a pus nume Sf. Ioan Boteztorul. El a vestit pstorilor c n Betleem s-a nscut Mesia. Sf. Gavriil ocrotete pe fecioare, acoper pe mame, pzete pe prunci, duce rugciunile cele fierbini la Dumnezeu i aduce napoi mplinirea cererilor.

24 Sfantul Paisie de la Neamt

Sfantul Paisie de la Neamt este cinstit de Biserica pe 15 noiembrie. Sfantul Paisie de la Neamt este unul din marii nevoitori si innoitori ai monahismului romanesc din veacul al XVIII-lea. Este pomenit de Biserica Ortodoxa Romana in fiecare an, la data de 15 noiembrie. S-a nascut in orasul Poltava, din Ucraina, la 21 decembrie 1722, primind la botez numele Petru. Din scrierile ucenicilor sai, aflam ca tatal sau a fost preot si ca mama sa a intrat in cinul monahal. Luand hotararea de a se calugari, ajunge la manastirile Liubetk si Medvedovschi. Nemultumit de viata de aici, decide sa plece in Tarile Romane. Ajuns in Tara Romanesca vietuieste in schiturile Dalhauti, Traisteni, Poiana Marului si Carnu. Ii cunoaste pe schimonahii Vasile de la Poiana Marului, Onufrie de la Carnu si alti parinti cu viata aleasa. Despre Dalhauti, unde Paisie se opreste prima data, istoricul rus Cetfericov, care a scris viata lui Paisie, spune: "Egumen al schitului era un ucenic al staretului Vasile. Dupa o vreme ajunge la Sfantul Munte Athos, unde este tuns in monahism si unde se nevoieste timp de 17 ani. Paraseste Sfantul Munte in anul 1763 si ajunge la schitul Varzaresti, din partile Buzaului. De aici se indreapta spre Moldova. Este numit staret laManastirea Dragomirna, ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca. Vietuieste aici din anul 1763 pana in 1775, cand, datorita ocupatiei austriece, se retrage cu intreaga obste la Manastirea Secu. Dorul sa vina in Moldova il primeste de la mitropolitul moldovean Antonie, refugiat in Rusia in timpul razboiului ruso-turc (1735-1739). De la el afla multe despre Moldova si bisericile sale. In anul 1779, i s-a incredintat egumenia manastirii Neamt. Astfel, lasa la Secu pe duhovnicul Ilarion si se muta la Neamt. Numarul vietuitorilor nemteni s-a ridicat la 700, intre care erau moldoveni, munteni, transilvaneni, rusi, ucrainieni, bielorusi, greci, bulgari, sarbi si chiar fosti necrestini trecuti la Ortodoxie. S-au continuat si aici traducerile din scrierile Sfintilor Parinti si ale marilor asceti in limbile romana si slavona. S-a format chiar o adevarata "scoala" de traducatori. O traducere a Filocaliei, in slavo-rusa, intocmita de Paisie, a aparut la Petersburg, in 1793. In felul acesta, prin stradaniile staretului Paisie, manastirea Neamt a devenit cel mai insemnat centru de cultura teologico-ascetica din tarile romane. A trecut la cele vesnice la 15 noiembrie 1794 si a fost ingropat in biserica mare a manastirii Neamt. Sfantul Paisie de la Neamt, innoitor al vietii duhovnicesti si traducator al scrierilor Sfintilor Parinti Cea mai importanta lucrare scrisa ramasa de la Sfantul Paisie este "Asezamantul", in 8 puncte, alcatuit la Dragomirna. In aceasta lucrare stabileste normele vietii monahale, care erau alcatuite dupa invatatura Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti. In manastirile unde au fost aplicate (Dragomirna, Secu, Neamtu), s-au alcatuit obsti asemanatoare celor din Sfantul Munte. Ceea ce a adus Sfantul Paisie in monahismul romanesc nu e preocuparea de rugaciunea lui Iisus - caci aceasta s-a mentinut mereu intre miile de sihastri din muntii tarilor romane -, ci introducerea acestei rugaciuni in viata de obste. Asa s-a ajuns la o inviorare a spiritualitatii isihaste. Un alt lucru adus de Paisie a fost stimulentul dat celor din jurul lui pentru traducerea scrierilor filocalice din limba greaca. Putem afirma ca multe din aceste traduceri erau mai curand o revizuire a unor traduceri mai vechi in lumina textelor grecesti, revizuire facuta adesea, cand era vorba de vechile traduceri slavone, nu numai dupa texte grecesti, ci si dupa traduceri romanesti. Astfel, contributia lui a fost mai mult una de ordin cultural, de multiplicare, de revizuire si de difuzare a scrierilor duhovnicesti si nu atat una de innoire sau de adancire a vietii duhovnicesti.

25 Sfantul Apostol Andrei

In fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face pomenirea Sfantului Apostol Andrei. Este numit si "Cel intai chemat", intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat. Sfantul Apostol Andrei a fost fiul lui Iona si fratele lui Simon Petru. Evanghelia dupa Ioan mentioneaza ca inainte de a deveni ucenic al lui Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezatorul (In. I, 35-40). Sfantul Apostol Andrei - crestinatorul neamului romanesc Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre

teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra. Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind ia Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat". Moastele din Patras Potrivit unui act martiric a carui autenticitate este insa contestata, Sf. Andrei a murit ca martir in Ahaia, la Patras. El a fost rastignit din ordinul guvernatorului Aegeas sau Aegeates, fiind legat de un stalp (nu crucificat). Desi traditia vorbeste de o cruce in forma de X, aceasta varianta este relativ tarzie (sec. al XIVlea). Petru Hrisologul aminteste ca a fost rastignit pe un copac. Nu se cunoaste nici data martiriului sau, care se pare ca a avut loc fie in timpul lui Nero (64-67), fie in timpul lui Domitian (81-96). Moastele Sfantului Andrei au fost aduse la Constantinopol si asezate in Biserica Sfintilor Apostoli in anul 357. In timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moastele in Italia, in catedrala din Amalfi. In 1462, in timpul papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei a fost dus la Roma, si de aici a revenit in Patras. 26 Naterea Domnului Crciunul sau Naterea Domnului este srbtoarea cretin a naterii dup trup a Domnului Iisus Hristos, celebrat la 25 decembrie (dupcalendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dup calendarul iulian) n fiecare an. Ea face parte din cele 12 srbtori domneti (sau praznice mprteti) a Bisericilor Ortodoxe, a treia mare srbtoare dup cea de Pati i de Rusalii. Conform Sfintei Scripturi Iisus, Fiul i Cuvntul lui Dumnezeu, Unul din Sfnta Treime, S-a nscut n cetatea Betleemului ntr-o iesle simpl, n peter srac. Hristos S-a nscut noaptea i n peter, ca s arate c El a venit s aduc lumin, s risipeasc ntunericul. Dei tradiia vorbete despre trei magi care au venit i s-au nchinat Pruncului Sfnt chiar n ziua Naterii Sale Sfnta Scriptur vorbete despre mai muli nelepi care au venit i I s-au nchinat (Matei 2), fr s precizeze numrul lor i nici momentul precis la care au venit. Oricum ar fi, magii sau nelepii au adus Pruncului daruri: aur, smirn i tmie (Matei 2, 11). Imnografia srbtorii nelege aceste daruri ca pe nite semne i simboluri: aur, pentru c Hristos este mprat; tmie, ca unui Dumnezeu; i smirn, ca Aceluia ce avea s ptimeasc, s moar i s fie ngropat cu smirna i aromele aduse de femeile mironosie. Sfnta Scriptur vorbete despre ziua n care a fcut Dumnezeu lumina, cnd a zis: "S se fac lumin" - i a fost lumin! (Facerea 1, 3). Ziua nti a sptmnii, Duminica, Ziua Domnului sau Ziua soarelui! Duminica S-a nscut Hristos; Duminica S-a botezat, Duminica a nviat din mori (Matei 28, 1). Duminica a trimis Hristos pe Duhul Sfnt peste Sfinii Si ucenici si Apostoli. Duminica Sfinii Apostoli fceau Sfnta Liturghie. Tot Duminica s-a dat i Apocalipsa, pentru c Sfntul Evanghelist Ioan zice: Am fost n duh n zi de Duminic (1, 10). Iat dar, cte sunt legate de ziua Duminicii! De aceea a sfinit Dumnezeu ziua Duminicii i cu Naterea Sa, pentru c n ziua aceasta a fcut Dumnezeu lumina.