Sunteți pe pagina 1din 14

1.

Obiectivele si continutul comunicatiilor de MK Principalele obiective ale intreprinderii in comunicatiile de Mk sunt: -a informa -a convinge -a-i pune spre actiune Functii ale promovarii: a) Furnizarea de informatii catre clienti b) Neurtalizarea informatiei defavorabile raspindita prin zvonuri c) Stimularea cererii ca scop direct si indirect d) Atenuarea fluctuatiei cererii in extrasezon e) Diferentierea produselor si in special a marfurilor f) Fidelizarea consumatorilor g) Lupta cu concurentii h) Influentarea persoanelor cu caracter decizional la nivel guvernamental, cu lobizm. i) Influentarea comportamentului public j) Formarea unei imagini k) Justificarea preturilor l) Crearea cererii pentru noile produse si servicii. Obiectivele si functiile promovarii le putem realiza cu ajutorul reclamei, relatiilor publice stimularii vinzarilor MK direct, tirgurilor si expozitiilor, ect. In realizarea comunicatiilorde MK sunt implicate toate politicile de MK (brandul, ambalajul, ect) Componentele sistemului de comunicare: -emitator -receptor -mesaj -canale de comunicare -rectie inversa -zgomot

Mesaj

Zgomot Emitator receptor

Reactie inversa

Itrebarea 2.Factorii si conditiile de influenta a eficientei comunicatiilor de MK. In lista factorilor chee a eficientei comunicatiilor de Mk putem evidentia: a) Obiectivele comunicarii: Intreprinderea trebuie sa formuleze clar reactia dorita la mesajul transmis si sa caracterizeze profilul segmentului tinta a auditoriului b)Elaborarea esentei mesajului c) Selectarea canalelor de comunicare, se vor alege canalele cu cea mai mare deschidere spre momentul tinta. d) Evaluarea esentei mesajului Intrebarea 3.Tendintele mondiale ale pietei reclamei Intensificarea concurentei globale si crestera posibilitatilor de comunicare au contribuit la schimbarea programelor de MK si comunicare.\ Crearea aliantelor strategice si a corporatiilor transnationale de la micsorarea concurentei astfel agentii economici locali devin necompetitivi la capitolul investitii in comunicare. Sporirea interesului fata de propria sanatate si stare fizsica, sensibilizarea unor unor probleme de ordin social, au condus la dezvoltarea MK si in special a activitatilor comerciale din sfera non-profit. Schimbarea stilului de viata a oamenilor si cresterea liniei generale, sporeste activitatea promotionala. Intrebarea 4.Tendintele pietei reclamei in R.M Intrebarea 5.Continutul , forma si structura mesajului promotional Componentele de baza ale unui mesaj promotional: Titlul (sloganul) Textul Fontul Imaginea, culoarea Forma, dimensiunea Vocea, tembrul, viteza vorbirii Lumina, sunetul, mirosul (alte elemente din anturaj) Textul si imaginile mesajului promotional se vor adresa catre ratiunea si emotiile publicului, comunicindu-i o anumita idee. Textul reda ideea cheie iar imaginea completeaza prin efecte vizuale. Textul din reclama deregula este o explicatie si o concluzie in favoarea obiectului promovat. Textul poate fi sub forma de versuri care trebuie formulate ritmic si original. Titlul trebuie sa atraga atentia publicului, fiind citit de 5 ori mai des decit textul, motiv din care intreprinderea pierde 80% din bani in cazul in care nu mentioneaza produsul in titlu. In functie de atractivitate, titlul poate: Evidentia avantajul produsului Contine o noutate

Incita/trezi curiozitate

Mesajul promotional nu trebuie sa depaseasca limita de 50 de cuvinte deoarece scade receptivitatea. Mesajul trebuie sa fie functional, sa aduca avantaje intreprinderii.

Intrebarea 6. Principii de baza in elaborarea mesajelor promotionale. G.Karter propune urmatoarele principii de baza in elaborarea reclamei: Exprimati-va simplu! Exprimati-va interesant! Exprimati-va direct! Exprimati-va convingator- evitati cuvintul NU Fiti condus de bunul simt Fiti sobru si sincer! Fiti original! Repetati momentele mai importante Tindeti sa atrageti si mentineti atentia Evitati reamintirea numelui concurentilor! Este importanta ultima fraza Orientati mesajele spre persoane anume, ci nu in masa! Intrebarea 7. Rolul imaginilor si culorilor in mesajele promotionale Imaginile din reclama provoaca o rezistenta mai mica din partea oamenilor si ca urmare sunt mai convingatoare decit cuvintele. Rolul elementelor vizibile in mesajele promotionale sunt: A prezenta produsul in anumite situatii sau in procesul de consum , concentrind atentia pe ambalaj sau eticheta. A demonstra produsul in consum, prezentarea posibilitatilor si rezultatelor utilizarii lui A atrage atentia asupra unor particularitati a produsului A concentra atentia spre avantajele produsului,cum ar fi senzatii placute, satisfacere eu-lui, aprecierea din partea societatii A mentiona probleme si situatii ce trebuie evitate , situatiice se pot crea dupa consumul produsului si metode de solutionare a lor. A crea imagine marcii A crea imagine producatorului, ect. Funcia de creare a unei dispozitii sau senzatii: de siguranta bunastare, influenta, comoditate, satisfactie, noutae, ect. Imaginea in mesaje de reclama poate fi sub forma de desen (mai ales pentru copii) fotografie (imagini reale) , film televizat, diapozitiv. Utilizarea culorilor in mesajele promotionale sporeste considerabil efectul lor asupra consumatorului. Functiile culorilor in reclama: A atrage atentia

A contribui la intterpretarea produsului A conferi atractivitate mesajului A sublinia un simbol sau numele de marca

Intrebarea 8. Reclama ca factor social cultural. Esenta si obiectivele reclamei Reclama este cea mai cunoscuta componenta a sub-mixului promotional. In esenta, reclama este o prezentare nepersonala (care nu se adreseaza unei persoane concrete, ci unui grup ce formeaza auditoriul tinta) a unor produse si servicii prin intermediul mijloacelor de informare in masa. Reclama are doua functii de baza: 1. Informeaza populatia privind alternativele de cumparare; 2. ofera companiilor un mijloc mai eficient de concurenta pentru atragerea banilor consumatorilor In functie de obiectivul reclamei distingem: 1. Reclama de Informare care comunica consumatorilor privid caracteristicile produsului/serviciului, intreprinderii, inovari si utilitati. 2. reclama de convingere- poarta un caracter egresiv si are drept scop major sa convinga consumatatorii sa cumpere un produs sau serviciu concret, ci nu din oferta concurentilor. 3. reclama comporativa o varietate a reclamei de convingere, care se bazeaza pe comunicarea propriilor produse in raport cu cele ale concurentilor. 4. reclama dereamintire are drept scop primordial de a reaminti consumatorilor potentiali de existenta unui produs/serviciu concret si de caracteristicile lui. 5. reclama de intarire/confirmare o varietate a reclamei de reamintire care are scopul de a confirma consumatorilor reali despre corectitudinea alegerii facute, cu scopul repetarii cumparaturii. Intrebarea 9.Continutul companiei de reclama In analiza continutului companiei de reclama sunt implicati: Initiatorii reclamei- producatori, vinzatori engrosisti si detalisti, distribuitori, organizatii neguvrenamentale, asociatii , organe statale, lideri si partide politice, persoane individuale, ect. Agentie de reclama Mijloacele reclamei/de obicei mass-media Consumatorii Agentiile de publicitate sunt intermediari ce ofera servicii specializate initiatorilor reclamei /sponsorilor pentru ca acestia sa poata influenta mai eficient potentialii cumparatori. Majoritatea agentiilor de publicitate ofera asemenea servicii ca selectarea mijloacelor de informatie, cumpararea unui loc su timp de reclama, elaborarea campaniilor de publicitate si relatii cu publicul, elaborarea reclamei, anunturilor tipariite sau spoturi televizate. Aceste intreprinderi pot oferi si alte servicii de consultanta in marketing. Selectarea agentiei de publicitate se va face cu o deosebita atentie prin mai multe evaluari.

Anunturile publicitare sunt produsul finit al unui sir de cercetari, planuri strategice, decizii practice si actiuni concrete care formeaza in ansamblu procesul de reclama Procesul de reclama: 1.cercetari privind reclama: cercetarea consumatorilor cercetare produselor investigarea pietei 2.Planificarea strategica: scopuri buget Alternative de analizare a scopurilor /utilizarea a mijloacelor disponibile 3. decizii tactice Generarea mesajului Evaluarea si alegerea mesajului Executia mesajului Decizii privind mijloacele Audienta, frecventa, impact Mijloace specifice Planificarea in timp

Intrebarea 10.cercetari privind elaborarea reclamei Pentru o corecta interpretare a calitatii produselor si serviciilor capabile de a satisface vevoile clientilor, emitatorul reclamei trebuie sa detina suficiente informatii privind consumatorul si produsul, cit si despre structura pietei. Deaceea sunt necesare cercetari privind reclama, care se realizeaza in 3 directii: -cercetarea consumatorilor- sustine evidentierea celor mai atractive segmente de piata - Studierea pietei si a produselor-ajuta in evidentierea celor mai bune calitati ale produsului. - cercetarea mijloacelor comunicationale Intrebarea 11. Caracterizarea televiziunii, radioului, presei, tirgurilor si expozitiilor ca mijloc de comunicare Televiziune: Avantaje: combina imaginea, sunetul si miscarea, sensibilizeaza toate simturile, beneficiaza de un nivel de atentie sporita, are o sfera de cuprindere larga. Limite: Cheltueli mari, slaba selectivitate a auditoriului , influenta pe termen scurt. Radioul: Avantaje- utilizare in masa, o inalta selectivitate geografica si demografica, cheltueli reduse. Limite- este posibila doar prezentarea audio, provoaca o atentie mai mica decit televiziunea, influenta pe termen scurt.

Presa Avantaje- flexibilitate, acoperire larga, mari posibilitati de selectivitate a publicatiilor specializate, existenta unui auditoriu secundar de cititori; eficienta reclamei este determinata de tipul revistei, ziarului, de tiraj, de auditoriu, locul de amplasare al mesajului, frecventa si timpul in care se publica, ect. Limite- timp de viata scurt, cheltueli relativ mari, operativitate scazuta. Tirguri si expozitii: Avantaje: prezentarea si demonstrarea calitatilor produselorin consum, posibilitatea stabilirii unor relatii de afaceri, influenta pozitiva a elementelor atmosferii de sarbatoare Limite: mari cheltueli de organizare si participare , periodicitate relativ scazuta, o acoperire relativ mica pe segmente de consumatori.

Intrebarea 12.caracteristica tipariturilor,suvenirilor-reclama, postei reclamei exterioare, internetului Tiparituri- cataloage,pliante,prospecte,brosuri, agende si calendare, ghiduri informative. Avantaje-O receptivitae sporita, mari posibilitati de materializare a unor idei cit de diferite si prin mijloace diverse, o lunga durata a utilizarii, lipsa unor limite privind informatiile prezentate, lipsa materialelor concurentilor, o posibilitate mare de cuprindere a unui mare auditoriu de clienti potentiali. Limite- dificultati tehnice,cauzate de modul lor de realizare , costuri si cheltueli relativ mari, operativitate scazuta,dificultatea distribuirii in rindul segmentelor-tinta de clienti. Suvenire-reclama- suvenire cu simbolica firmei, cu inscriptii, genti, pachete, mape, ect. Avantaje- o eficienta sporita in consolidarea relatiilor de afaceri , un grad inalt de intrare in consum, influente promotionale multiple asupra celor din jur in cazul utilizarii. Limite-limiteaza posibilitatea de exprimare a ideilor promotionale, cheltueli relativ mari in cazul unei distribuiri in masa. Posta Avantaje- O selectivitate sporita a auditorilului, flexibilitate si operativitate, adresare personala, cheltueli relativ mici. Limite-dificultatea selectarii listelor adresantilor, o receptivitate redusa.

Reclama exterioara- panouri stradale, afise,tablouri electrice, afise luminoase, ecrane, vitrine, ect. Avantaje: flexibilitate si operativitate, o frecventa sporita a unor efecte, influente repetate asupra auditoriului. Limite: lipsa selectivitatii auditoriului, limitarea unor posibilitati mai creative de realizare in raport cu alte mijloace. Internetul Avantaje- flexibilitate, cheltueli relativ mici. Limite- o receptivitate relativ redusa a publicului, se pot contacta doar clienti consumatori ai internetului.

Intrebarea 13.Metode de formare a bugetului de reclama in intreprindere Evaluarea pretului reclamei. Se iau in calcul atit cheltuelile totale de reclama, cit si distribuite la 1000 de reprezentanti ai auditoriului. Estimarea auditoriului nedorit/nefolositor-este partea auditoriului care receptioneaza reclama, dar care nu face parte din segmentele-tinta. Este de mentionat ca din toate mijloacele de informare, cele mai eficiente sunt cele la care pretul determinat la 1000 pers. Din totalul auditoriului, cu excluderea celui nefolositor, este minim. Acoperirea pietei potentiale-este cota de piata-tinta a mesajului prootional in totalul pietei potentiale. La selectarea mass-mediei trebuie de verificat daca nu exista un mijloc mai ieftin raportat la 1000 pers. Auditoriu, dar cu o acoperire mai mare a pietei tinta. Cu referinta la presa tiparita, trebuie de retinut ca un ziar sau o revista are mai multi cititori decit titrajul /cumparatori, deoarece aceste se transmite de la mai multe persoane. Frecventa cu care apare mesajulde reclama. Este necesar de a calcula de cite ori timpde un segment de timp un reprezentant mediu al auditoriului urmeaza sa receptionezemesaj de reclama.

Intrebarea 14. esenta si functiile relatiilor cu publicul Relatiile cu publicul sunt-eforturile planificate si de durata, orientate spre crearea si mentinerea unor relatii de bunavointa si bunaintelegere intre societate si intreprinderi. Principalele directii de actiune in Relatiile publice sunt: opinia si relatiile psihice, relatiile publice, relatiile guvernamentale , viata societatii, relatiile industriale,si financiare, relatiile internationale, relatiile cu cumparatorii, cercetari si statistica mass-media. Etapele procesului de realizare a relatiilor cu publicul:

Stabilirea obiectivelor Elaborarea si selectarea mesajelor Alegerea mijloacelor de informare Realizarea propriu-zisa. Evaluarea rezultatelor Mesajul re relatii cu publicul are 3 componente de baza: Titlul Continutul de baza (cine, ce, cind, unde...ect) Rechizitele (nume de marca, adresa, telefon.) Structura mesajului de relatii ci publicul uneste 6 elemente: Conceptia mesajului-se elaboreaza de specialisti ca o actiune, campanie, de succes, care se formuleaza in scris si concretizeaza problema, scopurile principale, modul de solutionare a problemei. Ideea mesajului este reprezeentata de modul in care autorul concepe posibilitatile de rezolvare a problemelor Tema mesajului- ii leaga de o anumita sfera a bussinesului, cu o operatiune de comert anume (expl. Lansarea unui produs nou) Design-ul mesajului- are menirea de a crea o reprezentare placuta a mesajului de la text pina la citirea lui. Nivelul maiestriei artistice si literare a mesajului- trebuie sa respecte toate normele gramaticale si expreivitate dictie Intrebarea 15.Notiunea de imagine a intreprinderii. Factorii de influenta a imaginii Imaginea firmei este o reprezentare mintala o consumatorilor reali si potentiali privind caracteristicile reale si cele create ale firmei, elaborate atit de intreprindere cit si de clienti. Intrebarea 16.Activitati privind crearea imaginii intreprinderii Trebuie sa se cunoasca clar destinatarii mesajelor. Originalitate.Diferentiere vadita in raport cu concurentii. Simplitate si claritate.Imaginea trebuie sa fie simpla, fara exces de informatii, pentru a fi usor memorizata si a reduce la maxim denaturarea ei. Plasticitate-Flexibilitate. Astfel, fara s se schimba radical in mintea consumatorilor, imaginea trebuie sa se modifice operativ, ca reactie la schimbarile economice sociale ale modei cit si a receptivitatii clientilor. Imaginea intreprinderii se creaza in mod special prin mijloacele de informare in masa.

Intrebarea 17.Caracteristica press-realisului, articolului si brifingului pentru presa ca tehnci de relatii cu publicul Press-relizul-este un mesaj cu caracter de stiri, pregatit pentru transmitere prin mass-media. Reguli de pregatire: Caracterul factologic, scris in stil jurnalistic, cu prezentare de noutati si fapte concrete Regula primului abzat-care trebuie format astfel, incit sa fie folosit in publicare-cel mai plin de continut. Rezumati momentele chee Regula celor sase intrebari, cine,cui,ce,ce a facut,cind,unde si de ce.

Regula piramidei inverse-cele mai importante informatii se scriu din start. Calitatea este mai importanta decit cantitatea La sfirsitul textului se scrie data si coordonatele persoanei ce poate fi contactata suplimentar.

Articolul-presupune o lucrare mai complexa in care prezinta subiecte ce trateaza tematici din anumite ramuri si sfere, informatii despre anumite persoane, facindu-se o analiza succinta a cailor de solutionare a problemei discutate Structura articolilui: Titlul Introducere, in care se scrie actualitatea temei si se descrie compania, firma , persoana Continutul de baza , in care succesiv si logic se descriu principalele informatii Materialul ilustrativ-care se prezinta in continutul de baza sub forma de fotografii, desene, grafice, tabele, algoritme, formule, cifre, ce contribuie la o mai buna intelegere a continutului. Concluzia, rezuma principalele teze Brifingul se organizeaza pentru a comunica despre situatia reala din intreprindere, nu de noutate. Factorii pregatirii brifingului: Existenta unor probleme importante, ce trebuie explicate dar care nu sunt noutati tari Formarea unor bune relatii intre presa si conducerea firmei, pentru o mai buna cunoastere a problemelor intreprinderii. Pregatirea unor ample materiale, necesare spre a fi prezentate catre jurnalisti Crearea unor situatii neformale, in care se desfasoara, cum ar fi dejunuri sau cina. Intrebarea 18. Caracteristica conferintei de presa si interviului ca tehnici de relatii cu publicul Conferinta de presa se organizeaza in cazul unor informatii de presa mai ample pe care compania doreste sa le ofere. Factorii de pregatire a conferintei de presa: Existenta unei informatii valoroase, un succes tehnologic, semnarea unui contract, sponsorizare, lansarea unui produs nou, ect O pregatire realaa reperzentantilor intreprinderii de a discuta cu mass-media la acest subiect. Pregatirea unor materiale ilustrative, comode spre a fi preluate de jurnlisti. Elaborarea scenariului conferintei de presa, se recomanda o repetare a conferintei de presa, fiecare mesaj se va prezenta in 10-20, maxim 30 minute, cu materiale ilustrative, fotografii, desene , monstre, ect. Prezentarea mijloacelor comunicationale-telefon, fax, compiuter, internet, care ar facilita transmiterea informatiei de jurnalisti la sediile lor, redactorilor. Interviul pentru presa- se recomanda ca initiativa in discutie sa fie preluata de cel ce da interviu/reprezentantul firmei, deoarece cel mai mare interes in reprezentarea unei informatii de valoare o are acesta. Factorii de pregatire a unui interviu: O cunoastere prealabila a listei temelor si intrebarilor, pe care jurnalistii o pot transmite prin fax sau e-mail Repetarea raspunsurilor cu ajutorul unor colegi competenti, si presupunerea unor posibile intrebari si raspunsuri. Ideea cheie a interviului , care fiind clar formulata, va asigura o transmitere corecta a mesajului spre auditoriu.

Regula celor trei teze de baza care se recomanda a fi scrise pe hirtie, pentru o buna redare a ideii principale. Sinceritate si competenta in discutarea problemei, O conduita fireasca va confirma sinceritatea Se fac numai aprecieri pozitive atit fata de propria intreprindere, cit si fata de concurenti, pentru a nu fi citat de diversi jurnalisti si a evita interperetarile gresite ale publicului.Nu exista intrebari proaste-exista raspunsuri incorecte. Regula celor trei secunde-presupune un raspuns prompt.

Intrebarea 19. Esenta si particularitatile MK direct Marketingul direct-este un sistem interactiv de marketing, in care se utilizeaza unul sau citeva mijloace de comunicare pentru a obtine o reactie anume si/sau pentru incheierea unei afaaceri in orice regiune. Caracteristica distinctiva a acestei forme de vinzare consta: Selectia preventiva de catre consumator a marfurilor din catalog, in care sunt indicate preturile initiale si reducerile aplicate (ex: Avon) Consumatorii prin telefon , fax, internet, inregistreaza comanda la sediul firmei si plateste preventiv sau la momentul achizitionarii marfii. (ex: teleshoping) *Neajunsul acestei metode de vinzare este timpul relativ indelungat de realizare a cumparaturii. Mijloace de comunicare utilizare in Mk. Direct: Vinzari prin posta, internet, presa Vinzari prin catalog (cu Sali de prezentare) Vinzari prin agenti (MK. De retea) Vinzari prin televiziune, radio. Particularitatile MK direct: Vinzarile prin telefon se fac pentru un larg spectru de consum Destul de raspindita este vinzarea prin masini automate Teleshopingul devine astazi tot mai aplicat pentu prod. De la rg consum Vinzarile prin catalog care se fac prin scrisori de informare, cit i prin reclama televizata si radio se numesc direct mail si se aplica in special pentru produse noi, imbracaminte, alimente.

Intrebarea 20.Conditii si principii de realizare a vinzarilor directe. Vinzarile directe-sunt o prezentare orala a produselor in discutia cu unul sau mai multi clienti potentiali cu scopul de a vinde un produs/serviciu. Vinzarile directe sunt cea mai eficienta cale de comunicare la anumite etape ale procesului deciziei de cumparare, cit consumatorul trebuie sa concretizeze produsul si sa decida sa cumpere. Sarcinile de baza ale personalului comercial sunt: vinzarea propriuzis si estimarea clientilor potentiali, studierea nevoilor acestora,dictutarea conditiilor de vinzare si efectuare a cumparaturii Oferire de servicii clientilor, inclusiv ajutor in utilizarea produselor. Culegerea si selectarea informatiei pentru firma privind schimbarea nevoilor cumparatorilor. Personalul din vinzari poate fi organizat pe: -Regiuni -Produse - Tipuri de clienti -combinat Intrebarea21. Continutul si obiectivele stimularii vinzarilor Deosebim obiective strategice: A creste numarul consumatorilor A creste cantitatea de marfa cumparat de acelasi consumator A creste interesul din partea consumatorilor A creste volumul circulatiei marfurilor A realiza planurile privind vinzarile Fidelizarea clientelei Obiective specifice: A creste vinzarile produselor mai convenabile A creste viteza de circulatie a unui produs anume A lichida stocurile A asigura regularitatea in vinzarea produselor sezoniere A lupata cu concurentii A activiza vinzarile la unele produse ce nu se bucura de cerere Obiective de unica data: A profita de unele ocazii anume carciunul, Anul nou, Patele/ A utiliza o ocazie unica creata-aniversarea firmei, alte evenimente interne A sustine compania de reclama

Intrebarea 22. Stimularea vinzarilor in functie de ciclul de viata al produsului Activitatea de stimulare a vinzarilor trebuie sa fie in concordanta cu etapa din ciclul de viata al produsului: Lansare-de vor lua in calcul trei factori de baza: Personalul de vinzari nu poate imediat sa fie atras de vinzarea unui produs nou (se cauta stimulente, convingeri) Reprezentantii din comert merg mai greu la riscul ce tin de vinzarea unui produs nou.

Consumatorii manifesta rezistenta fata de produsele noi (preturile promotionale, monstre, degustari,plata in rate) Crestere- stimularea are o importanta strategica.Mai ales se face reclama, se mareste numarul de centre comerciale, se fac stimulari. Maturitate- se aplica foarte des sv si mai putin reclama-sarbatori, elaborarea unor noi ambalaje,ect. Saturatie si declin-sv este limitata pentru a putea scoate produsul din circulatia marfurilor. Intrebarea 23. tehnici de stimulare a vinzarilor in intreprindere Spre deosebire de reclama stimularea vinzarilor ofera posibilitatea de a influenta rapid asupra volumului cererii.Astfel, comportamentul consumatorului se schimba rapid, iar produsul se transforma imediat in viziunea lui intr-un avantaj , care il transforma in client real. Stimulraea vinzrilor prin metode tari- reducerea simptitoare a preturilor, crestera cantitatii de marfa ce pate fi cumparata la acelasi pret- sunt eficiente dar relativ scumpe pentru ofertatnti. Stimularea vinzarilor prin metode mai putin impunatoare- jocuri concursuri, tombole, ect. Aceste mijloace imping consumatorii spre o cumparare imediata si stabilesc o interactiune activa intre client si vinzator S.V in functie de obiect: Sectia de distributie-premii, concursuri, jocuri, stimulare Intermediari- talonae pentru vinzare cu reducere, reduceri, vinzari cu pret redus,monstre de produs, concursuri, jocuri Consumatori-talonae pentru cumparare cu reducere, vinzari la preturi reduse, monstre de produs, o cantitate suplimentara de produs, degustari, testari ale produsului, premii, concursuri, loterii. Intrebarea 24. Obiectivele si functiile tirgurilor si expozitiilor Tirgurile si expozitiile reprezinta locul de atractie, mediul, ambianta capabile sa focalizeze atentia si sa armonizeze intr-un timp scurt, de citeva zile interesele si obiectivele principalilor promotori Prin intermediul tirgurilor si expozitiilor, de rind cu ansamblul activitatilor de marketing ale intreprinderii, se urmareste realizarea unor obiective bine definite: Crearea si dezvoltarea cererii unor segmente de piata, pentru anumite produse/ servicii ce contin elemente de inovare, crearea si atragerea de noi cumparatori, consumatori , beneficiari, utilizati. Largirea si diversificarea numarului acestora, crestera capacitatii lor de absorbtie de noi produse si servicii; Comunicare directa, convingatoare intre producator si vizitator Cercetarea pietei pentru anumite produse si servicii Facilitarea de contarcte de afaceri si incheierea de contracte de vinzare-cumparare; Acumularea de profituri si avantaje de catre toti cei implicati in activitatea de tirguri si expozitii Functiile tirgurilor s expozitiilor: 1. Functia de comunicare, respectiv de stabilire de contracte intre furnizori (producatori, comercianti) si cumparatori. 2. Functia de creare a imaginii asupra unei piete anume, asupra unui segment de piata , precum si asupra unei anumite companii sau a unui grup de companii si asupra produselor si serviciilor expuse.

3. Functia de informare, de culegere si obtinere de informatii cit mai cuprinzatoare asupra unei anumite piete, asupra modificarilor, mutatiilor si noutatilor lansate de companiile concurente 4. loc de intilnire a operatorilor , producatorilor comerciantilor dintr-un anumit domeniu economic, comercial, industrial , . 5. Functia de indicator a potentialului dezvolatrii economice a unei tari, industrii sau ramuri a acesteia. Intrebarea 25. caracteristica tirgurilor si expozitiilor ca mijloace promotionale Tirgurile si expozitiile e caracterizeaza printr-o anumita perodicitate (organizate la 6 luni, la un an, la 2 ani, ect) O localizare prcis definite, care se refera la un anumit complex expositional, intr-un anumit oras, anume tara, continent Loc de pregatire si creare a conditiilor pentru vinzare. Facilitare vinzarii, vizionarii contactului direct cu anumite produse si servicii expuse in standuri

Intrebarea 26. Planificarea si pariciparea la tirguri si expozitii: Intrucit organizarea uniu tirg/ expozitie presupune implicarea mai multor persoane ai pietei deciziile privind participarea unei intreprinderi poarta un caracter complex. In practica se intilnesc doua variante importante de participare: 1. participare colectiva, in cadril careia o companie specializata autorizata organizeaza participarea mai multor expozanti intr-un stand sau pavilion 2. Participarea individuala, a unui singur expozant intr-un stand Planificarea participarii individuale: Culegerea de informatii despre tara gazda a tirgului si estimarea factorilor favorizanti Formularea propriilor obiective de partcicipare Selectarea modalitatii de partcipare si inregistarea partciparii (taxe de inscriere si inchiriere) Estimarea prealabila a bugetului de cheltueli

Intrebarea 27.Estimarea efectelor economice ale activitatii promotionale Inrebarea 28. Evaluarea efectelor psihologice ale activitatii de comunicare si promovare