CAP.

1 Incadrare in tipologia statului

China situata in regiunea Asia de Est si de Sud-Est,este un stat a carui forma este monomerica. Este o ara de dimensiuni continentale, suprafaa sa, de 9.573.000km 2 fiind egal cu cea a Europei, a treia ca suprafa dupa Rusia si Canada. Republica Popular Chinez este o ar socialist, cu dictatur popular-democratic, condus de clasa muncitoare i bazat pe aliana dintre muncitori i rani . Socialismul reprezint sistemul de baz al rii. O treime din granitele sale sunt marine, China avand litoral la Marea Galben, Marea Chinei de Est si Marea Chinei de Sud. Restul frontierelor sunt terestre. China se invecineaz la nord cu Rusia, Kazahstan si Kirghistan, in vest cu Tadjikistan, Afganistan si Pakistan, in sudvest cu India, Nepal si Bhutan, in Sud cu Myanmar, Laos si Vietnam, iar in est cu Coreea de Nord. China reprezinta un cadru natural foarte divers,se obisnuieste o impartire generalizata China de est si China de vest.Prima are un relief de campie(Campia Manciuriei si Marea Campie Chinez),precum i dealuri,cu o clima umed.Vestul Chinei cuprinde muni si podiuri,Podiul Tibet-cel mai inalt de pe glob (5.000m) cu o clim arid. Republica Popular Chinez cuprinde partea central si estic a Asiei, cu o deschidere la Oceanul Pacific.

CAP.2 Cadrul natural

2.1.Relieful
Relieful Chinei este foarte variat, predominnd muni foarte inali si podiuri ntinse. Exist, de asemenea si podiuri joase, depresiuni cu deerturi si cmpii netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte pari de relief i podisuri inalte (Tibet,cel mai inalt de pe Glob), depresiuni interioare, podiuri cu muni tocii. Specificul su deosebit este existena pe ntinderi mari din nordul rii a unor mari acumulri de loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri Munii ocup aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase mai ocup nc 26 de procente; bazinele, aezate in principal in zonele aride, ocup 19%. Numai 12% din totalul teritoriului reprezint zonele de campie. Principalele uniti de relief ale Chinei sunt: Pod. Tibet, in vestul rii, cel mai inalt de pe glob, cu nalimi de peste 4500m, munii Himalaya, cel mai nalt lan muntos de pe Terra, cu cel mai nalt varf de pe glob,

Pagina 1

Chomolungma de 8848m, deerturile Takli Makan si Jungaria in nord-vest si Gobi in nord, Campia Chinei de Est, joas si fertil, strabatut de fluviile Changjiang si Huang He.China are trei regiuni topografice principale ce se ridic in trepte (povarnisuri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pna la munii inali din vest. Vrful cel mai inalt din lume, Everest (8.848 m) se afla pe grania dintre China si Nepal. Nivelul cel mai scazut, sub 1000 de metri, ocup seciunea estic si cea mai populat a arii. O mare parte a nordului Chinei se afl ntr-o zon seismic i cmpiile joase sunt adesea inundate. Exist, de asemenea si podiuri joase, depresiuni cu deerturi si cmpii netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte pari de relief - podiuri nalte (Tibet), depresiuni interioare, podiuri cu muni tocii. Specificul su deosebit este existena pe ntinderi mari din nordul arii a unor mari acumulri de loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri.

2.2.Clima
Clima este variat, influenat de aezare i relief. n partea vestic, in deerturi i pe podiurile nalte, este continental arida, cu diferene mari de temperatur de la iarn la var. n est, este climat continental umed. n regiunile montane nalte, clima este alpin, cu ierni lungi i aspre. n parile sudice, ntalnim clima musonic, tropical si subtropical. Cea mai mare parte a teritoriului Chinei apartine climatului temperat-continental excesiv. In deserturile Takli Makan, Jungaria si Gobi, clima are caracter deertic, iar in regiunile muntoase din vest clima este etajat. Sudul si sud-estul Chinei aparin climei tropical-musonic. n aceast zon sunt frecvente taifunurile. Estul Chinei are o clim temperat, cu ploi musonice puternice in timpul verii. China are o clim subtropical cu ploi puternice de var. Centrul si S-V, au o clim continental cu veri calde,ierni reci i secetoase.n partea vestic, in deerturi i pe podiurile inalte, este o clim continental -arid, cu diferene mari de temperatur de la iarn la var. n est este climat continental umed. n regiunile montane nalte, clima este alpin, cu ierni lungi i aspre. n parile sudice, ntlnim clima musonic,tropical i subtropical.

2.3.Soluri

Cap.3 Resurse umane

Pagina 2

China denumit ,oficial Republica Populara Chinez, este cel mai populat stat din lume, cu peste 1,3 mld. ceteni. China ocup locul 13 n lume n ceea ce privete indicele de dezvoltare uman,nregistrnd o valoare 0,898 n anul 2011.Conform recensmntului din 2010, numarul total al populaiei a crescut cu 73,90 mil. persoane,cu un procent cu 5,84% fa de recensmntul din 2000.China nregistreaz in 2010 aproximativ 401,5 milioane de gospodarii familiale,cu un numar mediu de 3,10 membri, in comparaie cu anul 2000, numarul mediu de membrii dintr-o gospodarie era de 3,44. Aceast scdere se datoreaz declinului cotinuu al fertilitii,creterea migraiei,precum i traiul independent al cuplurilor de tineri casatoriti si a mentalitatii acestora in ceea ce priveste formarea familiei.

Repartizarea pe sexe
Din punct de vedere al repartizrii populaiei pe sexe, 51,27% sunt persoane de sex masculin, iar 48,73% reprezint persoanele de sex feminin.

Populatia pe grupe majore de varsta

Persoanele cu vrste cuprinse intre 0-14 ani au reprezentat 16,60%, cu o scdere procentual de 6,29% fa de anul 2000, in schimb populaia cu vrsta cupris ntre 15 - 65 de ani a crescut fa de anul 2000 cu un procent de 2,93%, nregistrnd 13,26%, iar grupa populaiei cu vrsta de peste 65 de ani reprezint un procentaj de 8,87%, de asemenea nregistrnd o cretere procentual de 1,91%. Nivelul de trai al populatiei a crescut, iar pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. Toate acestea contribuie la grabirea procesului de mbatrnire a populatiei,dupa cum putem observa si in structura populatiei pe grupe de varsta prezentata anterior.

Populatia dupa mediile de locuire

Populaia din mediul urban era de 665,57 milioane de persoane, un procent de 49,68%, pe cnd populaia mediului rural era de 674,15 milioane de persoane, reprezentnd 50,32% din populaia total. Procentul populatiei urbane a crescut cu 9,86% fata de anul 2000, fapt care dovedeste ca procentul de urbanizare a crescut ca urmare a dezvoltarii economiei tarii.

Pagina 3

Cap.4 Resurse naturale

China are bogate resurse miniere. Resursele miniere idendificate n China ocup 12% din totalul mondial, situndu-se pe locul 3 n lume. ns, n raport cu populaia, cu 58% din media pe cap de locuitor pe plan mondial, China se claseaz pe locul 53 n lume. Pn acum sau descoperit n China n total 171 de zcminte, dintre care la 158 de zcminte s-au identificat rezervele ( 10 de energie, 5 de metale feroase, 41 de metale neferoase, 8 de metale preioase, 91 de minereuri nemetalice i 3 de ap i gaze). China se claseaz pe locul 25 n lume la 45 de produse miniere principale i pe locul l pe plan modnial la resursele de pmnturi rare, gips, vanadiu, titan, tantal, wolfram, betonit, grafit, mirabilit, baritin, magneziu, antimoniu. Resursele miniere din China sunt repartizate dup cum urmeaz: ieiul i gazele naturale n principal n nord-estul, nordul i nord-vestul Chinei, crbunele n principal n nordul i nord-vestul rii, minereurile de fier n principal n nord-estul, nordul i sud-vestul rii, minereurile de cupru n principal n sud-vestul, nord-vestul i estul Chinei, minereurile de plumb i zinc pe tot cuprinsul rii, minereurile de wolfram, zinc, molibden, antimoniu i de pmnturi rare n principal n sudul i nordul Chinei, minereurile de aur i argint pe tot cuprinsul rii, iar minereurile de fosfor n principal n sudul rii. Principalele resurse miniere sunt:
Crbunele: rezervele de crbune ale Chinei ocup locul l pe plan mondial. Rezervele

identificate sunt de 1.000 de miliarde de tone i se gsesc n principal n nordul i nordvestul rii i n special n provinciile Shanxi, Shaanxi i Mongolia Interioar.La productia de carbune,in anul 2010,fata de 2000,China isi dubleaza productia de carbune,reprezentand 67% din totalul mondial.
ieiul i gazele naturale: rezervele de iei i gaze naturale se gsesc n principal n

nord-vestul Chinei, precum i n nord-estul, nordul i platforma maritim din dreptul coastei sud-estice a rii. Pn la finele anului 1998 s-au descoperit n China 509 bazine de petrol i 163 de bazine de gaze naturale. Rezervele de iei identificate sunt de 19,85 miliarde de tone, China clasndu-se din acest punct de vedere pe locul 9 pe plan mondial, iar cele de gaze naturale de 1.950 miliarde m3 acestea, 73,8% i, respectiv,

Pagina 4

78,4% se gsesc pe uscat. S-au format 6 bazine productoare de iei i gaze natruale. Acestea sunt Songliao, Golful Bohai, Talimu, Zengger-Trufan, Sichuan i Shanganning.La consumul de petrol,in 2010,China se gaseste in topul consumului,cu peste 7 mil. Barili pe zi. Minereuri metalice: Minereuri feroase. Au fost identificate rezervele de fier, mangan, vanadiu i titan, dintre care rezervele de minereuri de fier sunt de aproape 50 de miliarde de tone i repartizate n principal n provinciile Liaoning, Hebei, Shanxi i Sichuan.
Minereuri neferoase.

n China se gsesc toate tipurile de minereuri neferoase din lume, dintre care rezervele de pmnturi rare reprezint circa 80% din totalul rezervelor mondiale, cele de antimniu 40%, iar cele de wolfram sunt de 4 ori mai mari dect totalul rezervelor din toate celelalte ri din lume. China dispune de o concentrare de aur de 83%.

Cap.5 Activitatile economice

5.1.Agricultura
China dispune de o suprafata de 1,27 milioane km2 teren arabil, reprezentand 7% din suprafaa arabil din ntreaga lume. Solul foarte fertil este datorat depunerilor groase de aluviuni transportate de reteaua hidrografica si cele doua mari fluvii : Galben si Albastru. Acest stat ocup primul loc din lume in producia de cereale, bumbac, rapi, tutun, carne, fructe de mare i legume. Producia agricol se bazeaz pe culturi cerealiere si pe culturi tehnice. n campia Dongbei, se cultiv grul, porumbul, sorgul, inul i sfecla de zahar.n cmpia Huabei se produc in principal grul, porumbul, meiul, sorgul, bumbacul i alunele. n campia de pe cursul mijlociu i inferior al Fluviului Yangtzi sunt cultivate orezul, portocalele i mandarinele, semina de rapia i altele. In depresiunea Sichuan exista mari plantaii de orez, rapia, trestii de zahar, ceai, grepfrut si alte plantatii . La sfarsitul trimestrului I din anul 2011, productia totala de carne de porc, vita, oaie si pasare a fost de 21,48 milioane de tone, crescnd cu 1,8% fa de anul precedent, din care 14,51 milioane de tone a reprezentat producia de carne de porc. Tot n aceeasi perioad de referin se estimeaz cultivarea a 110,28 milioane de hectare, o crestere de 0,4% fa de anul precedent.

Pagina 5

5.2.Industria
Este a treia producatoare de energie electrica,predominand in termocentrale pe baza de carbuni.Industria metalurgiei feroase prelucreaza minereurile de fier si mangan care se gasesc in apropierea bazinelor carbonifere.Prima baza siderurgica o formeaza China de N.China este prima producatoare de minereu de fier si a devenit prima producatoare de otel.Are insa si alte ramuri industriale foarte bine dezvoltate:exploararea si prelucrarea minereurilor neferoase,constructiile de masini,industria chimica,textila si alimentara. Nord-estul, cu complexul sau siderurgic imens din Anshan, este cea mai veche si mai industrializata regiune a Chinei. Baza sa diversificata de resurse intretine industriile de rafinare a petrolului, de minerit al carbunului, siderurgica, chimica si a lemnului. De la Beijing la Tianjin se gaseste un cordon industrial care produce carbune si produse ale acestuia, indeosebi fier si otel, piese de masini, produse chimice si textile. Multe industrii similare s-au dezvoltat aproape de Shanghai.

5.3. Turismul
Simbolurile orasului sunt: Piata Tianamnem, cea mai mare piata centrala din lume, Templul Raiului, Zidul care Sopteste, unde un cuvant rostit cu buzele lipite de perete, pare ca aluneca pe zid si poate fi auzit de persoanele situate in partea opusa. Shanghaiul este cel mai mare si mai dezvoltat oras al Chinei si pare a fi alcatuit din trei orase distincte: unul pur chinezesc, unul cu influente franceze iar altu cu influente britanice. Aici pot fi vizitate: Templul lui Budha, Orasul vechi, Gradina Yuyuan si cartierul financiar Pudong, unde se afla turnul de televiziune Oriental Pearl, care e al treilea cel mai inalt turn din lume si Turnul Jinmao, al treilea zgarie-nori ca marime din lume. Hong Kong e o zona administrativa si una dintre cele mai moderne si vizitate metropole din Asia. Acesta e format din Insula Honk Kong, Kowloon si Noile Teritorii. Tibetul e un loc foarte cautat datorita renumelui sau sacru, accesibil de multe ori doar initiatilor. Cel mai mare simbol al Chinei il reprezinta Zidul Chinezesc, unul dintre cele mai grandioase constructii ale civilizatiei umane. Constructia acestuia a inceput in timpul dinastiei Ming, lungimea la care ajunge in zilele noastre fiind de 6700 de km. Marele Zid Chinezesc a fost inscris pe lista Patrimoniului Cultural Mondial inca din anul 1986.La doar 3 ore distanta de capitala provinciei Sichuan, se afla rezervatia naturala Wolong, cea mai mare rezervatie de ursi panda din China. Vizitatorii pot observa ursii panda in mediul lor natural, se pot juca cu ei si pot ajuta supraveghetorii sa ii hraneasca.

Pagina 6

Pagina 7

Cap.6 Analiza SWOT

Puncte tari:
Populatia Chinei reprezinta peste o cincime din populatia ntregului glob, ceea ce confera o dimensiune impresionanta att a efortului national de dezvoltare economica si sociala, ct si a impactului acestei dezvoltari asupra economiei lumii; Populatia Chinei este puternic concentrata n regiunile costale, estice,regiuni deosebit de productive. China este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul 2009 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n valoare de 1.470 miliarde dolari. Este prima productoare mondial de crbuni. Economia Chinei este a doua economie naional la nivel mondial (urmndu-i Statelor Unite ale Americii). Totodat, aceasta este economia major cu cea mai rapid cretere, cu o medie a procentului de cretere de 10% pe parcursul ultimilor 30 de ani. Folosind marile resurse de crbuni superiori, este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz de crbuni.

Puncte slabe:
Dei rezervele de petrol sunt modeste , China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru a susine dezvoltarea economic a rii. Conform ultimului studiu efectuat(2010),ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil,contribuind la grabirea procesului de mbatrnire a populatiei.

Oportunitati:
China dispune de o suprafata de 1,27 milioane km2 teren arabil, reprezentand 7% din

suprafaa arabil din ntreaga lume fapt ce ii asigura primul loc din lume in producia de cereale, bumbac, rapi, tutun, carne, fructe de mare i legume. S-au descoperit n China n total 171 de zcminte, dintre care la 158 de zcminte s-au identificat rezervele ( 10 de energie, 5 de metale feroase, 41 de metale neferoase, 8 de metale preioase, 91 de minereuri nemetalice i 3 de ap i gaze),fapt ce ii asigura dezvoltarea si totodata mentinerea unei industrii la un nivel inalt. Cu ajutorul investiiilor externe, din care aproximativ 80% sunt investiiile chinezilor cu trai permanent peste hotare,economiea Chinei este in plin proces de inflorire.

Amenintari:
Neoficial, China favorizeaz emigraia. Dezvoltarea economic are i efecte secundare, n zonele rurale,unde nivelul omajului depete de 2 ori indicii oficiali de 4,6 %.

Pagina 8

Bibliografie
1. Albota,M.,Terra.Continente.Tari,Editura Garamond,Bucuresti,2000 2. Erikos,A.,Statele lumii de la A la Z,Editura Steaua Nordului,Bucuresti,2000 3. Peptenatu,D.,Draghici,C.,Cepoiu,A.L.,Geografie Economica Mondiala,Editura Universitara,Bucuresti,2005 4. www.prb.org

Pagina 9