Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principiile curriculumului
Targoviste 2012
Cuprins
Introducerepag 3 1. Principiile curriculumului....pag 4 1.1. Principiile proiectarii curicularepag 4 1.2. Principiile de formare si dezvoltare a curriculumului...pag 5 1.2. Principiile elaborarii curriculumului.pag 5
2.Concluzii.pag 7 Bibliografiepag 8
Introducere
Timp indelungat, conceptul de curriculum a reprezentat unul dintre cele mai controversate concepte ale pedagoiei. Definitiile, extrem de diverse si contradictorii, au variat , pe parcursul secolelor XVI si XX, in functie de conceptia pedagogica a autorilor si de metodologia de cercetare a conceptului, adaptata in functie traditiile practicii si literaturilor pedagogice exprimate in principalele limbi de circulatie internationala (engleza, fraceza, germana), in functie de prioritatile si caracteristicile reformelor invatamantului si ale educatiei. In prezent, conceptul este folosit in mai multe acceptiuni. In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de invatare dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale. In sensul cel mai restrans ( sensul traditional), curriculumul semnifica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamanat, programme si manuale. Pentru ca un curriculum sa fie cat mai bine structurat acesta trebuie sa indeplineasca anumite norme. care sa asigure indeplinirea sarcinilor si obiectivelor pe care acesta le urmareste in desfasurarea sa. Aceste norme (principii) sunt intalnite la tot pasul in conceperea unui curriculum. Astfel, atat in proiectare, elaborare, dezvoltare etc. curriculumul presupune respectarea unor principii astfel incat elevii/ studentii sa reuseasca sa atinga , in masura posibilitatilor lor obiectivele si copurile educative.
I.Principiile curriculumului
Principiile didactice sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare implinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le umareste in desfasurarea sa.1 In privinta principiilor curiculare exista o convergenta remarcabila in lumea teoreticienilor si a specialistilor.
1 2
Iona Nicola, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2003, pag. 413 Tyler, R.W., 1950 3 Dictionnaire encyclopdique del'ducation et de la formation, 1994, pag.219
- principiul asigurarii sustinerea curriculumului trebuie sa fie adecvata din partea tuturor resurselor (materiale, financiare, umane); - principiul testarii dezvoltarea curriculumului trebuie sa fie un demers riguros care implica proiectarea, experimentarea si optimizarea si amana validarea ori de cate ori testarea experimentala nu este concludenta.
CONSTANTIN CUCO,.Pedagogie, Editura POLIROM, Bucureti, 2006, pag.235-238 JINGA IOAN, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucuresti, 2008, pag. 264
studierea si prospectarea dinamicii sociale si culturale a societatii si adecvarea la acestea. 2. Principii care se refera la activitatea de invatare: cei care invata adopta stiluri, tehnici, procedee diferite si nregistreaz ritmuri de invatare diferite; activitatea de invatare are la baza eforturi intelectuale si motrice continue si autodisciplina; invatarea se poate realiza prin activitati individuale si de grup; activitatea de invatare isi propune dobandirea si dezvoltarea de abilitati, capacitati, competente,cunostinte, atitudini, comportamente, conduite etc. la baza invatarii sa stea interesele si nevoile educationale ale elevilor, pentru a se contribui eficient la dezvoltarea personalitatii lor si la integrarea lor activa in viata sociala. 3.Principii care se refer la activitatea de predare: s propun situaii de nvare diverse i eficiente, adecvate obiectivelor instructiveducative urmrite s stimuleze i s susin motivaia elevilor pentru nvarea continu, permanent s se descopere i s se dezvolte aptitudinile elevilor, s se rspund intereselor i nevoilor lor educaionale activitatea de predare faciliteaz nu numai transmiterea de cunotine, ci i formarea de competene, atitudini, comportamente, conduite etc. s dea posibilitatea elevilor s realizeze transferuri de cunotine i de competene, n maniere intra i interdisciplinare s se realizeze, ct mai strns, legtura dintre activitatea instructiv-educativ i viaa cotidian.6 Elaborarea curriculum-ului presupune, n concluzie, gndirea i structurarea situaiilor de nvare efectiv n care vor fi angrenai elevii, aciune ce reclam cu necesitate prefigurarea experienelor de nvare pe care le vor parcurge acetia.
Concluzii
6
Suport de curs pentru anul I, specializrile "Pedagogie" i "Pedagogia nvmntului primar i precolar", Conf. dr. Muata BOCO
Toate aceste principii enumerate mai sus sunt de folos educatorilor practicieni din Romania, insa se poate observa cu usurinta ca cele mai multe din ele nu au fost respectate, ci chiar grav incalcate in alcatuirea curriculumului preuniversitar romanesc in vigoare. Autonomia nu este recunoscuta in Romania decat invatamantului superior, care are libertatea de asi elabora curriculumul la nivelul fiecarei facultati. La nivel judetean si local, in invatamantul preuniversitar public nu sunt permise initiative de schimbare curriculara decat in ceea e priveste disciplinele optionale. Toate aceste principii au fost formulate de catre specialisti pentru a imbunatatii modul de predare cat si cel de invatare a elevilor, astfel incat acestia sa reuseasca sa dobandeasca un bagaj de cunostinte, sa fie educat pentru nevoile societatii. Principiile de la toate nivelurile sistemului si ale procesului de invatamant urmaresc un program conceput special pentru elevi/ studenti astfel incat acestia sa se orienteze spre o educatie permanenta, sa reuseasca sa depaseasca metodele de predareinvatare-evaluare, orientandu-se spre o autoeducatie.
Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6.
BOCO Muata , Suport de curs pentru anul I, specializrile "Pedagogie" i "Pedagogia nvmntului primar i precolar" CUCO Constantin, Pedagogie, Editura POLIROM, Bucureti, 2006 JINGA Ioan, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucuresti, 2008 NICOLA Iona, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2003 Tyler, R.W., 1950 Dictionnaire encyclopdique del'ducation et de la formation, 1994