Universitatea Valahia Targoviste Facultatea de Drept si Stiinte Social Politice Specializarea: Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Principiile curriculumului

Student: Terfelea Georgiana

Targoviste 2012

Cuprins

Introducerepag 3 1. Principiile curriculumului....pag 4 1.1. Principiile proiectarii curicularepag 4 1.2. Principiile de formare si dezvoltare a curriculumului...pag 5 1.2. Principiile elaborarii curriculumului.pag 5
2.Concluzii.pag 7 Bibliografiepag 8

Introducere

Timp indelungat, conceptul de curriculum a reprezentat unul dintre cele mai controversate concepte ale pedagoiei. Definitiile, extrem de diverse si contradictorii, au variat , pe parcursul secolelor XVI si XX, in functie de conceptia pedagogica a autorilor si de metodologia de cercetare a conceptului, adaptata in functie traditiile practicii si literaturilor pedagogice exprimate in principalele limbi de circulatie internationala (engleza, fraceza, germana), in functie de prioritatile si caracteristicile reformelor invatamantului si ale educatiei. In prezent, conceptul este folosit in mai multe acceptiuni. In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de invatare dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale. In sensul cel mai restrans ( sensul traditional), curriculumul semnifica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamanat, programme si manuale. Pentru ca un curriculum sa fie cat mai bine structurat acesta trebuie sa indeplineasca anumite norme. care sa asigure indeplinirea sarcinilor si obiectivelor pe care acesta le urmareste in desfasurarea sa. Aceste norme (principii) sunt intalnite la tot pasul in conceperea unui curriculum. Astfel, atat in proiectare, elaborare, dezvoltare etc. curriculumul presupune respectarea unor principii astfel incat elevii/ studentii sa reuseasca sa atinga , in masura posibilitatilor lor obiectivele si copurile educative.

I.Principiile curriculumului
Principiile didactice sunt norme sau teze generale care orienteaza si imprima un sens functional procesului de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare implinirii obiectivelor si sarcinilor pe care le umareste in desfasurarea sa.1 In privinta principiilor curiculare exista o convergenta remarcabila in lumea teoreticienilor si a specialistilor.

1.1. Principiile proiectarii curriculare

Proiectarea si dezvoltarea curricular a educatiei marcheaz evolutia strategica a planului de invatamant, a programelor i a manualelor colare / cursurilor universitare, a structurilor flexibile de formare initiala si continu a cadrelor didactice, evolutie strategica determinata social la nivelul finalitatilor educatiei, intr-un proces de permanenta revizuire, regandire si chiar de reformare pedagogica. Pr oiectarea curricular a educaiei presupune respectarea urmtoarelor principii a plicabile la toate nivelurile sistemului i ale procesului de nvmnt (elaborarea planuluide nvmnt, a programelor de educaie/instruire, a proiectului de activitate / lecie, or dedirigenie etc.): a) principiul selectrii i al definirii obiectivelor activitii de educaie / nvare; b) principiul selectrii i al construirii experienelor de educaie / nvare n funcie deobiectivele stabilite anterior; c) principiul organizrii metodologice a experienelor de educaie / nvare pentru obinerea unui efect formativ maxim; d) principiul evalurii rezultatelor prin raportare la obiectivele propuse n vederea perfe cionrii continue a activitii de educaie / nvare2. Ca strategie de evoluie a educaiei, proiectarea curricular apare ca "un program de activiti conceput special ca elevii / studenii s ating, n msura posibilitilor lor, anumite scopuri i obiective educative, definite n mod explicit" 3 . Ea angajeaz dou orientri pedagogice i sociale complementare: centrarea asupra resurselor personalitii elevului/studentului etc., exprimat n termeni de obiective prioritar formative; deschiderea obiectivelor coninuturilor metodelor de"predare-nvareevaluare" in directia educaiei permanente autoeducaiei educabilitii.

1 2

Iona Nicola, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2003, pag. 413 Tyler, R.W., 1950 3 Dictionnaire encyclopdique del'ducation et de la formation, 1994, pag.219

1.2. Principiile de formare si dezvoltare a curriculumului

Pentru formarea si dezvolatarea unui curriculum trebuie sa tinem cont de umatoarele principii4: - principiul orientarii filozofice curriculumul trebuie sa fie fundamentat pe o filozofie a educatiei in consonanta si in convergenta cu filozofia omului din societatea democratica moderna, bazata pe drepturile omului; - principiul individualizarii curriculumul trebuie sa raspunda trebuintelor personale de formare ale celui care invata si sa se acomodeze posibilitatilor sale de invatare; - principiul realismului curriculumul trebuie sa fie centrat pe viata reala si pe valorile ei actuale si viitoare; - principiul echilibrului curriculumul trebuie sa fie astfel structurat incat nici una dintre componente sa nu fie neglijata si nici una sa nu prevaleze asupra celorlalte; -principiul colaborarii curriculumul trebuie sa fie o realizare colectiva;
-principiul evalurii evaluarea este elementul esential al cercetarii, proiectarii,experimentarii si validarii oricarui curriculum;

- principiul asigurarii sustinerea curriculumului trebuie sa fie adecvata din partea tuturor resurselor (materiale, financiare, umane); - principiul testarii dezvoltarea curriculumului trebuie sa fie un demers riguros care implica proiectarea, experimentarea si optimizarea si amana validarea ori de cate ori testarea experimentala nu este concludenta.

1.3. Principiile elaborarii curriculumului

Reforma invatamantului preuniversitar romanesc care se deruleaz in tara noastra, a luat foarte mult in atentie curriculum-ul scolar, in incercarea de a identifica solutii pentru elaborarea lui stiintifica.5 Evaluarea curriculumului reprezint un element principal cercetrii, proiectrii, experienei i validrii. Teoria curriculum-ului se refera la un sistem al principiilor de elaborare a curriculum-ului, cu trei componente: 1. Principii referitoare la curriculum in ansamblul sau: elaborarea lui n conformitate cu idealul educational al scolii romanesti respectarea principiilor de psihologie a invatarii; respectarea particularittilor de varsta si individuale ale formabililor; descoperirea, stimularea si valorificarea disponibilittilor si a potentialului formabililor; stimularea si dezvoltarea gandirii divergente, critice si creative a formabililor, a imaginatiei lor;
4
5

CONSTANTIN CUCO,.Pedagogie, Editura POLIROM, Bucureti, 2006, pag.235-238 JINGA IOAN, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucuresti, 2008, pag. 264

 studierea si prospectarea dinamicii sociale si culturale a societatii si adecvarea la acestea. 2. Principii care se refera la activitatea de invatare: cei care invata adopta stiluri, tehnici, procedee diferite si nregistreaz ritmuri de invatare diferite; activitatea de invatare are la baza eforturi intelectuale si motrice continue si autodisciplina; invatarea se poate realiza prin activitati individuale si de grup; activitatea de invatare isi propune dobandirea si dezvoltarea de abilitati, capacitati, competente,cunostinte, atitudini, comportamente, conduite etc. la baza invatarii sa stea interesele si nevoile educationale ale elevilor, pentru a se contribui eficient la dezvoltarea personalitatii lor si la integrarea lor activa in viata sociala. 3.Principii care se refer la activitatea de predare: s propun situaii de nvare diverse i eficiente, adecvate obiectivelor instructiveducative urmrite s stimuleze i s susin motivaia elevilor pentru nvarea continu, permanent s se descopere i s se dezvolte aptitudinile elevilor, s se rspund intereselor i nevoilor lor educaionale activitatea de predare faciliteaz nu numai transmiterea de cunotine, ci i formarea de competene, atitudini, comportamente, conduite etc. s dea posibilitatea elevilor s realizeze transferuri de cunotine i de competene, n maniere intra i interdisciplinare s se realizeze, ct mai strns, legtura dintre activitatea instructiv-educativ i viaa cotidian.6 Elaborarea curriculum-ului presupune, n concluzie, gndirea i structurarea situaiilor de nvare efectiv n care vor fi angrenai elevii, aciune ce reclam cu necesitate prefigurarea experienelor de nvare pe care le vor parcurge acetia.

Concluzii
6

Suport de curs pentru anul I, specializrile "Pedagogie" i "Pedagogia nvmntului primar i precolar", Conf. dr. Muata BOCO

Toate aceste principii enumerate mai sus sunt de folos educatorilor practicieni din Romania, insa se poate observa cu usurinta ca cele mai multe din ele nu au fost respectate, ci chiar grav incalcate in alcatuirea curriculumului preuniversitar romanesc in vigoare. Autonomia nu este recunoscuta in Romania decat invatamantului superior, care are libertatea de asi elabora curriculumul la nivelul fiecarei facultati. La nivel judetean si local, in invatamantul preuniversitar public nu sunt permise initiative de schimbare curriculara decat in ceea e priveste disciplinele optionale. Toate aceste principii au fost formulate de catre specialisti pentru a imbunatatii modul de predare cat si cel de invatare a elevilor, astfel incat acestia sa reuseasca sa dobandeasca un bagaj de cunostinte, sa fie educat pentru nevoile societatii. Principiile de la toate nivelurile sistemului si ale procesului de invatamant urmaresc un program conceput special pentru elevi/ studenti astfel incat acestia sa se orienteze spre o educatie permanenta, sa reuseasca sa depaseasca metodele de predareinvatare-evaluare, orientandu-se spre o autoeducatie.

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6.

BOCO Muata , Suport de curs pentru anul I, specializrile "Pedagogie" i "Pedagogia nvmntului primar i precolar" CUCO Constantin, Pedagogie, Editura POLIROM, Bucureti, 2006 JINGA Ioan, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucuresti, 2008 NICOLA Iona, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2003 Tyler, R.W., 1950 Dictionnaire encyclopdique del'ducation et de la formation, 1994