Ergonomie Vatamari corporale ale organismului uman

16.05.2007

Tipuri de vatamari Miscarile repetate ale unor parti sau membre ale organismului uman efectuate intr-un mod necorespunzator pot determina vatamari a unei parti sau intregului organism uman. In literatura de specialitate aceste vatamari mai sunt numite si traume sau tulburari. In limbajul popular ele sunt denumite, avand influente in functie de zona geografica. Cele mai des intalnite vatamari au loc la nivelul membrelor superioare inferioare. Vatamarile mainilor sunt determinate de miscarile repetate ale acestora care datorita jocurilor sportive sau altor activitati pot sa conduca la anumite vatamari ale bratelor. Pentru a se evita astfel de situatii, specialistii in ergonomie ajung chiar sa reproiecteze anumite scule sau locuri de munca sau sa raspandeasca anumite procese tehnologice care pot avea ca efecte imbunatatirea mediului de lucru si reducerea numarului de vatamari. Ridicarile manuale si transportul cauze ale vatamarilor de spate Pozitia necorespunzatoare de lucru ale operatorului uman poate conduce la aparitia durerilor de spate care au o anumita pondere a aparitiei determinata de ridicarile manuale sau transportul unor greutati in zona locurilor de munca. Cele 24 de vertebre ale coloanei vertebrale suporta in mod diferit in cazul ridicarii unor greutati forta care determina asupra pozitiei de lucru. Tehnici corecte de ridicare Specialistii in domeniul cauta sa implementeze in domeniu diferente de activitate ale unor procese de productie, anumite tehnici corecte d ridicare care sa constituie pentru operatorul uman un mod de lucru care sa asigure reducerea posibilitatilor de vatamare. Tehnicile de ridicare prevad anumite pozitii ale spatelui si genunchilor. Astfel unghiul genunchiului trebuie sa fie cat mai aproape de 90o in raport cu greutatea care trebuie ridicata si asezata pe masa de lucru. Exista reglementari si directive privind greutatea maxima care poate fi ridicata de un muncitor la locul de munca care trebuie respectata si prin care se urmareste protejarea muncitorilor. Totodata celor care sufera datorita naturii locului de munca li se asigura pe langa tratamentele necesare anumite forme de scolarizare, pentru recomversie profesionala si dupa caz, schimbarea locului de munca. Alegerea corecta a pozitiei de lucru recomandari In literatura de specialitate sunt mentionate o serie de recomandari legate de pozitia operatorului uman in raport cu masa de lucru pentru pozitia asezat sau in picioare. Recomandarile tin seama si de zona geografica avuta in vedere (Europa, ..)si de media inaltimii operatorului uman de sex masculin sau feminin din aceste zone. Recomandarile au in vedere o inaltime variabila a mesei de lucru plecand de la o inaltime cuprinsa intre 92 si 94 cm care se inmulteste cu un coeficient al zonei geografice. Se recomanda realizarea unei colerari intre aspectele de ergonomie si cele de natura tehnico economica in care trebuiesc avute in vedere gabaritul piesei si greutatea acesteia. In domeniul standardelor exista un indicator numit(GLR) adica greutatea limita recomandata in care pentru relatiile de calcul sunt prevazute o serie de tremeni de care trebuie tinuta seama atat in activitatea de proiectare cat si in recomandarile intocmite asigurand astfel operatorul uman anumite limite si prevederi care trebuiesc respectate.

Standarde pentru comunitatea europeana Normele europene in domeniul ergonomiei si a muncii prevad anumite cerinte legate de munca manuala a operatorului uman astfel : in raport cu valoarea incarcaturii ridicare de operatorul uman in cadrul muncii manuale sunt avute in vedere 5 criterii : 1. Caracteristicile incarcaturii dupa care munca manuala poate fi incadrata in una din urmatoarele grupe: a. prea grea sau prea mare b. dificila de apucat sau de ridicat c. instabila a pozitiei de echilibrare d. pozitionata se recomanda purtarea centurii de catre operatorul uman. 2. Dupa efortul fizic pe care trebuie sa il depuna operatorul uman putem avea urmatoarele situatii : a. prea dificil de realizat b. necesita o rotire sau tensionare a trunchiului in timpul realizarii efortului fizic. c. necesita o miscare brusca in timpul efectuarii muncii manuale d. corpul operatorului uman se afla intr-o pozitie instabila in timpul efectuarii efortului fizic 3. Dupa caracteristicile mediului muncii pot exista urmatoarele situatii care pot genera riscul producerii de accidente: a. lipsa spatiului necesar pentru relatiile miscarilor de ridicare necesare b. podeaua nu corespunde (alunecoasa, instabila) si nu asigura siguranta necesara pentru o pozitie de lucru normala. c. Neconcordanta intre elementele de ambianta si normele prevazute pentru astfel de activitati (iluminat necorespunzator, temperatura scazuta, praf, etc.) 4. Cerintele activitatilor manuale sunt influentate sau au in vedere : a. un efort fizic prea intens sau prea des respectat in raport cu o anumita unitate de timp b. insuficienta odihnei dupa repetarea unui anumit numar de ridicari c. efectuarea unor activitati care presupun ridicari, coborari sau perceperea unor distante prea mari cu o anumita greutate (peste limita admisa) d. un ritm de munca sau nivel care nu va permite operatorului uman finalizarea actiunii (peste limitele fizice). 5. Factori de risc individuali in raport cu operatorul uman a. fizicul nepotrivit al operatorului uman (prea gras, prea slab) in raport cu munca prestata b. echipament de lucru nepotrivit pentru activitatea de lucru Exista si alte reglementari sau standarde care difera de la tara la tara si care trebuiesc compatibilizate cu normele uniunii europene. de retinut ca lampile de iluminat trebuiesc sa indeplineasca o serie de conditii calitative caracteristice sau trebuiesc sa fie in concordanta cu asiguratorul unui camp virtual optim: a. unuiformitatea iluminarii pe suprafata de lucru b. asigurarea unei directii a iluminarii c. contrastele de lumina cat mai rezonabile d. o compozitie spectrala a luminii Nivelul de iluminat in STAS 6646 - 66 sunt mentionate valorile nivelului de iluminat care trebuiesc sa se regaseasca in documentatia constructiva a instalatiei lor de iluminat (ia valori minime). In literatura de specialitate sunt mentionate o serie de metode care pot fi utilizate pentru determinarea nivelului de iluminare. Culorile functionale: culoarea se incadreaza in factorii de ambianta fizica si cromatica a mediului inconjurator si exercita asupra operatorului uman eforturi fiziologice puternice. Culoarea e definita prin trei caracteristici: nuanta speciala, luminozitatea culorii, puritatea acesteia.

Ambianta locului de munca Mediul ambiant prezinta o importanta deosebita, deoarece el poate reflecta modulin care se prezinta un loc de munca pentru o anumita activitate. Studiile si cercetarile facute in domeniul ergonomiei urmaresc adaptarea optima intre om si munca sa, vazand tocmai starea de sanatate a operqatorului uman. Imbunatatirea conditiilor de munca si reducerea starii de oboseala a operatorului uman pot avea efecte directe (pozitive asupra productivitatii muncii si nivelul calitativ si cantitativ al acesteia). La realizarea ambiantei isi aduc aportul o serie de factori de ambianta fizica a caror efecte se reflecta asupra productivitatii si calitatii muncii operatorului uman. Factorii ambientali si tonifianti ai locului de munca In categoria factorilor ambiantei trebuiesc mentionati: 1. Cadrul arhitectural adica amplasarea cladirilor intr-o deplina armonie cu aspectele arhitecturale specifice in care se pot regasi spatii plantate, anumite dotari (vestiare, cantina) culoarea suprafetelor pecum si dispunerea locurilor de munca. 2. Conditiile de amenajare a locului de munca : acestea trebuie sa puna in evidenta acele aspecte ale laturii ergonomice cat si cele de comunicare vizuala (ambianta vizuala, coloritul, curatenia geamurilor, lumina, etc.) 3. Ambianta sonora care poate contribui la crearea unei atmosfere propice de munca : fond muzical in functie de specificul locului de munca. Mediul optim din punct de vedere fonic (izolarea zonei de lucru dupa caz). OBS: exista o interconditionare intre factorii mentionati si a elementelot specifice esteticii industriale. Din categoria factorilor tonifianti fac parte : iluminatul, culorile, temperatura, designul, ambianta cromatica. Lumina are ponderea cea mai mare, deoarece influenteaza direct receptionarea informatiei vizuale (circa 80%). La baza productivitatii si motivatiei angajatilor se afla iluminatul care isi pune amprenta asupra modului in care angajatii isi realizeaza sarcinile. Nivelul de iluminare si intensitatea luminoase au influente asupra oboselii vizuale a operatorului uman. Exista o corelare intre necesarul de lumina si varsta angajatilor. Cu cat varsta angajatilor este mai mare cu atat scade acuritatea necesara fiind necesar un nivel mai mare de iluminare. Nivelul de iluminare la locul de munca depinde de tipul de lumina, naturala sau artificiala, modul de asigurare si de distributie al acesteia. Literatura de specialitate mentioneaza ca exista o legatura intre eficienta activitatilor si nivelul de iluminare, avandu-se in vedere o anumita scara de comparare in care se regasesc intensitatea iluminatului, contrastul de stralucire, efectul de stralucire. Iluminarea corecta alocurilor de munca trebuie astfel facuta incat sursa de iluminat sa fie plasata in linia de .......... a executantilor fara sa atace ochii acestora. In categoria surselor de iluminat sunt mentionate doua categorii mari de lampi electrice: a) Lampi incandescente b) Lampi cu descarcari electrice de retinut ca lampile de iluminat trebuiesc sa indeplineasca o serie de conditii calitative caracteristice sau trebuiesc sa fie in concordanta cu asiguratorul unui camp virtual optim: - unuiformitatea iluminarii pe suprafata de lucru - asigurarea unei directii a iluminarii - contrastele de lumina cat mai rezonabile - o compozitie spectrala a luminii Aplicarea culorilor in industrie

Ambianta cromatica a locului de munca poate fi imbunatatita prin aplicarea unui colorit adecvat care asigura operatorului uman: imbunatatirea confortului vizual diminuarea efortului de lucru reducerea numarului de accidente identificarea mai usoara a obiectelor muncii. OBS: o anumita imbunatatire a culorilor poate modifica si influenta starea de confort si psihicul operatorului uman. Culorile se impart in doua categorii: A. CONVENTIONALE prin care se asigura identificarea unor materiale sau produse, marcarea unor recipiente B. FUNCTIONALE care pun in evidenta efectele pe care le produc asupra operatorului uman sau asupra produselor Influenta culorilor asupra operatorului uman In domeniul ergonomiei sunt cunoscute sase culori spectrale: rosu, portocaliu, mov, violet, galben, albastru. Ale caror efecte psihologice si neuropsihologie sunt deosebit de importante, avand o mare influenta asupra operatorului uman (asupra comportamentelor si rezultatelor muncii) astfel : culorile deschise dau senzatia unei discrepante mai mari intre obiecte si o temperatura mai scazuta - culorile inchise dau un efect invers se recomanda ca la aplicarea culorii in cazul proiectarii unor locuride munca sau fluxuri.de fabricatie sa se aiba in vedere aceste constatari precum si urmatoarele observatii: a. culorile vii sunt obositoare b. culorile inchise au un efect descurajant, depresiv, negativ, pe cand culorile deschise au un efect stimulator, pozitiv si promoveaza buna dispozitie a executantilor. OBS: alegerea corecta si rationala a cromaticii locului de munca poate favoriza instaurarea oboselii si scaderea randamentului de munca.