Studiul privind deficitul bugetar al Romniei in perioada 1991-2007 Capitolul IVIMPACTUL DEFICITULUI BUGETAR ASUPRAPERFORMANELOR ECONOMICE n literatura de specialitate,

impactul deficitului bugetar asupra economiei a fost analizat prin prisma a trei abordari teoretice, astfel: Conform teoriei neoclasice, deficitele bugetare afecteaza in mod negativ economiile naionale si rata de acumulare a capitalului in sectorul privat din urmatoarele considerente: pe de o parte, deficitele bugetare conduc la cresterea consumului pe termen lung, iar, in cazul in care economia opereaza n conditii de ocupare total a forei de munc, cresterea consumului va determina reducerea economiilor, iar, pe de alt parte, finantarea acestor deficite pe baza emisiunii titlurilor de stat va genera sporirea ratei dobanzii, ce va avea ca efect reducerea ratei de acumulare a capitalului n sectorul privat. Conform teorie ikeynesiene,majoritatea populatiei consuma cea mai mare parte a venitului disponibil, iar o reducere temporar a gradului de impozitare va avea efecte pozitive imediate si semnificative asupra cererii agregate. n cazul n care economia nu opereaza in conditii de ocupare totala a fortei de munc, aceasta masura va conduce la cresterea nivelului venitului national. Conform teoriei ricardiene,finantarea deficitelor bugetare prin contractarea datoriei publice vor conduce la o atitudine indiferenta a indivizilor vis-a-vis de alternativa aleasa de decidetii publici, deoarece, consumul este o funcie ce depinde de volumul resurselor la nivelul tuturor generatiilor, motiv pentru care,in cazul in care finantarea deficitului ar presupune o crestere a ratei fiscalitatii, aceasta nu ar afecta resursele tuturor generatiilor. n principal, de-a lungul timpului, opiniile economistilor referitoare la efectele deficitelor bugetare asupra performanelor economice ale statelor s-au circumscris celor doua abordri extreme. Pe de o parte, s-a considerat ca deficitele rezultate din reducerea ratelor marginale ale impozitarii au efect stimulativ asupra productivitaii muncii. Pe de alta parte, deficitele bugetare au fost considerate o cauza stagnarii economiei si a instabilitatii acesteia.De fapt, aceste abordri sunt, mai de graba influetate de alegerea modalitatii de finanaare a deficitului bugetar, asa cum remarca si Grossman n studiul publicat n anul 1982. n literatura de specialitate, au fost identificate trei canale prin care deficitele publice pot afecta buna stare a indivizilor, astfel25: 1) reducerea ratei de impozitare are efecte reale asupra bunstriideoarece o parte a poverii generata de refinantarea datoriei publice va fi suportata de generatiile viitoare, generatiile curente contribuind la cheltuielile generatiilor viitoare prin cresterea conmului curent, reducerea formarii capitalului si, prin urmare, prin cresterea ratei dobanzi si reducerea salariilor reale. 2) deficitele publice influneaza in mod semnificativ consumul curent datorita capcanei lichiditatii. 3) ratele scazute ale impozitarii la momentul actual presupun rate de impozitare ridicata n viitor, fapt care sugereaza lipsa unei uniformitatii a impozitrii (tax smoothing ).

Din punct de vedere empiric, studiile elaborate pana in prezent care auabordat problematica impactului deficitului bugetar asupra performantelor macroeconomice pot fi grupate, astfel: studii n cadrul carora care s-a procedat la analiza directa a impactului deficitelor bugetare asupra variabilelor macroeconomice. De exemplu, Leiderman si Razin (1986) au relevat existenta unei legaturi indirecte ntre mrimea deficitului bugetar i consumul privat, iar Gali, Lopez-Salido si Valles(2005) au evideniat cresterea consumului odata cu creterea cheltuielilor guvernamentale. studii care au investigat incidenta deficitelor publice prin prisma finantrii acestora pe baza contractarii datoriei publice,asupra ratei dobanzii si implicit asupra investiiilor private si a accesului corporatiilor la sursele de finantare. De exemplu,Friedman (1984) a evidentiat faptul ca finantarea deficitelor bugetare prin contractarea datoriei publice influenteaza in mod semnificativ rentabilitatea actiunilor emise de cstre corporatii. Astfel,o finantare cu precsdere pe seama tilurilor de stat emise pe termen scurt conduce la reducerea rentabilitatii titlurilor de stat pe termen lung si, totodata, la o reducere mai accentuata a rentabilitatii actiunilor, iar finanarea prin emiterea de titluri financiare termen lung determina o crestere a rentabilitatii acestor instrumente dar, de asemenea, reducerea rentabilitatii actiunilor pe piata de capital.Tot n acest context, poate fi amintit si studiul realizat de Darrat(1990) care releva ca deficitele exercita o influenta de tip Granger asupra rentabilitatii pietei de capital din Canada, ceea ce ar insemna ca investitorii pot nregistra rentabilitati anormale pornind de la ateptarile legate de evolutia deficitelor fiscale la nivel macroeconomic. Engeni Hubbard (2004) si respectiv Ardagna Caselli si Lane (2004) evidentiaza pe baza testelor empirice faptul ca deficitele bugetare si datoria publica exercita o influena semnficiativa asupra ratelor dobanzii, in diverse perioade si pe diverse esantioane de date utilizate. Dai si Philippon (2005 releva faptul ca defictul bugetar influenteaza in mod semnificativ rata dobanzii pe termen lung. Pe de alta parte, au fost realizate si studii care releva faptul ca deficitele bugetare nu influenteaza marimea ratelor dobanzii i, mai mult decat atat, se declara in favoarea echivalenti ricardiene (Evans, 1985)