http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ne-vorbeste-parintele-cleopa/o-istor ioara-adevarata-81135.

html

DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI MAGIE

Parinte Cleopa, ce este vrajitoria si de cte feluri este? Prin cuvntul vrajitorie ntelegem invocarea puterii demonice n ajutorul oamenilor, n locul lui Dumnezeu, cu scopul mplinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, att la poporul evreu in timpul Legii Vechiului Testament, ct si la cre stinii din Legea Darului, pna in vremea noastra. n Legea Veche a cerut ajutorul di avolului, apelnd la vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrajitori au fost att Valaam, ct si cei trei magi care practicau astrol ogia. Dupa nvatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrajitoria se mparte n mai multe parti si anume: Vrajitoria propriu-zisa prin care se ntelege chemarea diavolilor pentr u a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrajitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palma, numita chiromantie si prin alte obiecte (bobi, carti de joc, cafea etc). Descntarea, spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor n camere obscure sa u la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce suntinviata. Descntatorii pretind ca ch eama sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se razbuna pe cineva. n zilele noastre se practica descntecul n rndul credinciosilor, precum stingerea carb unilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugaciuni, pentru cei bolnavi, c are pretind ca sunt "vrajiti" etc. Ghitia, adica ghicirea sau vrajitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numita astazi deschiderea pravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, c um ar fi resturi de vesmmte clericale, cheia bisericii, cenusa din cadelnita, sc rierea unor nume pe toaca, pe clopote, pe ziduri de biserica, sau introducerea l or in candele etc. Fermecatoria, adica vrajirea unor tineri spre a se casatori u nii cu altii sau a se desparti, prin invocarea ajutorolui diavolesc, numita popu lar "ursita". Ghicirea prin maruntaiele animalelor, numita "iconoscopia" n acest fel de vrajito rie intra si visurile, zodiile, ceasurile bune si rele, ghicirea prin membrele t rupului, numita si prevestire (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mncarimea pa lmelor). Baierele prin care se ntelege purtarea la mna sau la piept a unor semne s atanice, ate, chei, obiecte (amulete) sau bucti de stofa vopsite spre pazirea de boli, de primejdii si de pagube, dupa ce mai nti s-a invocat asupra lor puterea di avolului. Chematorii de demoni (clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare pri n chemarea diavolilor. Intre acestia se numara cei ce fac focuri naintea caselor si sar prin foc, ghicitorii din pntece precum si cei ce ghicesc n maruntaiele anim alelor sau iau mana vitelor, vrajitorie ce se practica n zilele noastre. Astrologia este o vrajitorie practicata din cele mai vechi timpuri pna astazi. Pr in astrologie se ntelege ghicirea celor viitoare prin miscarile stelelor, planete lor, vnturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pr etind ca fiecare om are o stea proprie. lata cteva din cele mai obisnuite feluri de vrajitorii, unele aproape uitate, alt

ele practicate si n zllele noastre, pe care le combatem si de care trebuie sa fug im, fiind iscodiri diavolesti care amagesc si nsala pe multi crestini spre a lor pierzare. Poate, ntr-adevar, s ajute diavolul pe oameni prin vraji, mai mult dect ne ajuta pu terea si harul lui Dumnezeu? Sa se stie ca diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoper i pagube sau pe raufcatori. Ei nu pot niciodat sa faca minuni adevarate, ci numai cu naluciri mincinoase nsala pe cei necredinciosi si slabi n credinta. Acest adeva r ni-l arata dumnezeiescul parinte loan Gura de Aur, zicnd: ,,Nu vezi cum diavoli i n-au putut sa vindece nici chiar pe vrajitorii si fermecatorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de Moise n Egipt, si pe tine oare au sa te vi ndece? (lesire 9, 11). Si daca dracii nu se milostivesc de sufletul tau, cum se vor ntrista pentru durerea trupului tau? Daca dracii se silesc sa te izgoneasca pe tine din mparatia lui Dumnezeu, cum te vor izbavi pe tine de boli? Acestea sunt rsuri si basme. Deci nu te amagi, crest ine, ca niciodata lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cndva doc tor. Ca mai lesne poate face focul sa nghete si zapada sa ncalzeasca, dect diavolul sa te vindece pe tine cu adevarat" (Impartire de gru,pag.324). Deci, noi cnd ne mbolnavim sau avem necazuri, sau suntem nedreptatiti, sau avem pa gube, sau feciori de casatorit, sau alte greutati n familie, sa nu mai alergam la ajutorul diavolului si al slugilor lui, care sunt vrajitorii si ghicitorii, ci la biserica sa alergam si la preoti, la rugaciune si la post si ndata ne va ajuta Bunul nostru Tata, Care ne-a zidit caci are mila de noi. Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei? Cei ce fac vraji si alearga la vrajitori, fac un mare pacat mpotriva Duliului Sfnt , caci lasa pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor. Se leapada de slujitorii lui Hristos, adica de sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adica, lasa a pa cea vie, preotul si harul mntuirii din Biserica si, pentru interesele lor pati mase si omenesti cer ajutorul vrajmasilor lui Hristos, adica al vrajitorilor si vrajitoarelor. Se leapada de adevar si primesc n loc minciuna, caci toate cuvinte le vrajitorilor sunt minciuna si amagire diavoleasca. Un pacat asa de mare mpotri va Duhului Sfnt nu se iarta celor vinovati nici n veacul de acum, nici n cel ce va sa vina, dupa cum spune Hristos, de nu se vor pocai toata viata. Pentru un astfe l de pacat vin asupra celor vinovati, care alearga la vraji, tot felul de rautat i si primejdii. Mai nti, mustrarea constiintei ca au lasat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrajmasului lui Dumnezeu. Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta mpartasanie, de la 7 pna la 15, s i chiar 20 de ani. Apoi, cei ce cred si alearga la vraji, alunga din inima lor d arul lui Dumnezeu si aduc n casa si n inima lor duhul diavolului. Apoi, cei ce fac vraji si cred n ajutorul lor, se leapada de Hristos si se unesc cu diavolul. Apo i, cei ce fac vraji si alearga la acestea nu se cade a se mai numi crestini ci a postati. Apoi, cei vinovati de acest greu pacat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu bo li grele si fara leac, cu suferinta n familia lor, cu pagube si nentelegere, cu sa racie si moarte cumplita. Si daca nu se spovedesc la preot si nu-si plng pacatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mntui. Vrajitorii si cei ce cred si alearga la ajutorul diavolului, daca nu se parases c de aceasta si nu se pocaiesc, "se leapad cu totul din Biserica", adica se despa rt de Hristos si se dau de bunavoie n minile vrajmasului, iar daca mor n acest paca t, nici nu se ngroapa cu preot; ci, asemenea celor pagni si lepadati de credinta, spre vesnica lor osnda n muncile iadului. lata urmarile grozave ale vrajitoriei. Ce canon rnduiesc Sfintii Printi vrajitorilor si celor ce alearga la vraji?

Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfntul Vasile cel Mare. lata ce spune el n c anonul 72: "Cel ce se da vrajitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor". (Sfantul Vasile 72; Sfntul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 3 6). El pune pe vrajitori n rndul ucigasilor de oameni si a celor lepadati de Dumne zeu, adica i opreste de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. n canonul 65, acelasi S fnt Vasile cel Mare, zice: "femeia ce va fermeca pe straini si pe ai sai (se opre ste de cele sfnte) ani 9 si metanii 500 pe zi. lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta mpartasanie pe c ei ce merg la ghicitori, la carti de joc si altele asemenea, spre a afla cele vi itoare, timp de sase ani de zile. lar "daca vor starui n acestea si nu se vor fer i de aceste mestesuguri pierzatoare si pagnesti, hotarm sa se lepede cu totul de l a Biserica, precum si Sfntele Canoane nvata..." "Sfantul loan Postitorul scurteaza canonul vrajitorilor si al celor ce alearga la vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, daca se marturisesc de pacat, daca l parasesc definitiv, daca tin po st zilnic pna la orele 3 dupa masa si fac cte 250 de metanii pe zi. Dar si Sfanta Scriptura arata ct de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la vrajitori, ca auzi ce zice: Pe fermecatori nu-i lasati sa traiasca (lesire 22, 18). Si iarasi zice: Si barbatul sau femeia, oricare dintre ei se vor face descnt atori sau vrajitori, cu moarte sa se omoare; pe amndo cu pietre sa-i ucideti ca vi novati sunt (Levitic 29, 27) Si iarasi: Sufletul care se va duce la descntatori s au la vrajitori ca sa curveasca in urma lor, Eu voi ntoarce fata Mea mpoiriva sufl etului aceluia s-l voi pierde din poporul lui(Levitic 20, 6). Vedem ca pe mparatul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amara si grea n Babilon , ca "trecea pe fiii lui prin foc si facea descntece si felurite vraji si a facut graitori din pntece si vrajitori si a nmultit a face rau naintea Domnului, ca sa-l nlature pe el de la mparatie" (II Paralipomena 33, 6) Pe mparatul Saul l-a pedepsi t Dumnezeu cu pierderea mparatiei si cu moarte de ocara, pentru ca a lasat pe Dum nezeu si a chemat femeie graitoare din pntece, urmnd ghiciturile ei (I Regi 28, 7) lar pe mparatul Ohozia s-a mniat Dumnezeu foarte tare, ca a trimis sa ntrebe pe vr ajitoarea din Ecron. Spuneti-ne mai pe larg despre pacatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numes te "deschiderea pravilei", care se obisnuieste astazi la credinciosi. Vrajirea cu lucruri si cu carti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheama "ghitia". Acesti vrajitori amesteca vrajile lor cu rugaciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte sfinte, adresate catre Maica Domnului si catre sfmti, ca sa p oata nsela mai usor pe cei slabi n credinta. Acest fel de vraji l obisnuiesc mai al es femeile cele rele, batrnele si tigancile, pentru a amagi pe cei slabi la minte . lata ce zice despre acestea Sfntul loan Gura de Aur: "Tu zici ca batrna aceea este crestina si omul acela este ghicitor crestin si cnd descnta sau deschid cartea, n u zic, nici nu scriu alt nume, dect numele lui Hristos, al Nascatoarei de Dumneze u si al sfintilor; deci ce rau fac ei? La aceasta ti raspund ca pentru aceasta se cuvine mai cu seama sa urasti pe femeia cea rea si pe acel rau fermecator si gh icitor (din carti) 5 fimdca folosesc spre ocara si necinste numele lui Dumnezeu. Crestini fiind, lucreaza ca pagnii. Pentru ca si diavolii, cu toate ca numesc num ele lui Dumnezeu, nsa tot diavoli sunt. Unii, voind a se ndrepta, zic ca este cres tina femeia care a descntat si nimic alta nu zice, fara numai numele lui Dumnezeu . Eu pentru aceea mai vrtos o urasc si ma ntorc de la ea, ca ntrebuinteaza numele l ui Dunmezeu spre ocara. Numindu-se pe dnsa crestina, se arata pe sine ca lucreaza cele ale pagnilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320).

Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor carti sfinte, se opresc de m partasanie pna la 7 ani, pentru ca Psaltirea este o carte sfnta cu multe proorocii n ea, insuflata de Duhul Sfnt si este pentru rugaciune, iar nu pentru ghicit si cs tigat bani spre osnda. Acelasi pacat fac si unii preoti care "descid cartea cum s e spune n popor, si cad sub grea osnda, att ei, ct si cei care cer sa le deschida Sfn ta Evanghelie. Pentru ce au cazut crestinii n vrajitorie? Pentu ca a slabit n ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru ca nu se roaga ndeaju ns crestinii de astazi, ca sa-si mplineasca cererile lor prin rugaciune, iar nu p rin ghicire; pentru ca nu citesc Slnta Scriptura sa vada ce osnda ajung pe cei vra jitori si pentru ca nu merg regulat la biserica, nu se spovedesc n cele patru pos turi si nu cer la nevoie sfatul si rugaciunile preotului. Mai alearga unii crest ini la ghicit pentru ca au uitat fagaduintele pe care le-au dat lui Hristos la S fantul Botez, cnd au spus: Ma lepad de satana, si de toate lucrurile lui, si de t oata slujirea lui... De asemenea, mai alearga crestinii la ajutorul diavolului cn d nu li se mplineste cererea lor la Biseric sau pentru ca uita de moarte si de ziu a judecatii lui Hristos. De aceea, Sfntii Parinti ne ndeamna sa alergam numai la Dumnezeu, numai la Biseric a si la preoti, iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gura de Au r ne sfatuieste, zicnd: "Va rog, fiti curati de aceasta nselaciune... si cnd voiest i a calca pragul casei tale, s zici mai nti acest cuvnt: Ma lepad de tine, satana, s i de cinstirea ta, si de slujirea ta si ma mpreun cu tine, Hristoase! Fara cugeta rea aceasta niciodata sa nu iesi din casa. Aceasta sa-ti fie toiag, aceasta arma , aceasta cetate de aparare, si mpreuna cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta. Ca asa, de te vei narma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul de te va ntlni, nu va putea sa te vatame pe tine" (Hristoitia, p. 316-317). Cum pot crestinii s se izbaveasca de vrajitorii si de tot felul de farmece izvodi te de diavolul? Cel ce crede cu tarie n Dumnezeu, cel ce se roaga nencetat lui Dumnezeu si alearga regulat la Sfanta Biserica, nu va cere niciodata ajutorul diavolului si al vraj itorilor, care sunt vrajmasii lui Dumnezcu. Deci, cei ce au credinta tare n Dumnezeu, sa-I ceara nencetat ajutorul. lar cei sl abi in credinta, care au cerut vreodata ajutorul vrajitorilor, daca vor sa se mnt uiasca, mai nti sa se spovedeasca de acest pacat si sa ceara canon. Apoi, sa nu ma i apeleze la ajutorul satanei n orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu sa alerg e. Apoi sa se roage ct mai mult cu rugaciuni si lacrimi din inima (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asa cu rabdare si cu credinta se vor izbav i de vraji si vor primi darul Duhului Sfnt. Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea ntre ele si de cte feluri sunt ? Va raspund cu cuvintele Sfntului loan Scararul, care zice: "Visul este miscarea m intii n vremea nemiscarii trupului. lar nalucirea (vedenia falsa) este amagirea o chilor, cnd doarme cugetarea. Nalucirea este iesirea mintii cnd trupul vegheaza. N alucirea este o vedere a ceva fara ipostas (nereal) " ( Filocla vol. IX, Cuvntul 3, p. 75) lata dar ce sunt visele si vedeniile. Ele sunt de doua feluri: vise si v edenii bune si rele. lar deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin care se descopera voia Lui cea mare, numai la ce i ce sunt cu totul desavrsiti si sfinti si care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, caruia i s-a aratat Arhanghelul Gavriil n vis, poruncindu-i sa fug a cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria n Egipt. Visele bune vin de la ngeri si ne amintesc de moarte si de osnda, iar dupa ce ne desteptam, ne ndeamna la rugaciune si la pocainta. Dimpotriva, visele si nalucirile rele sunt de la diavoli, prefa

cuti n ngeri de lumina sau n sfinti, care ne amagesc n somn ca suntem buni si vredni ci de rai; iar dupa ce ne desteptam "ne scufundam n mndrie si n bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvntul 3, p. 76). Este pacat sa creada crestinii n vise si vedenii? Spune Sfntul loan Scararul ca "cel ce crede n vise, este asemenea celui ce alearga dupa umbra sa si ncearca s-o prinda" Tot el spune, ca "diavolii slavei desarte s unt n visuri prooroci. Ei nchipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le ves tesc mai dinainte. lar daca se mplinesc vedeniile, ne minunam si ne mndrim cu gndul , ca si cum am avea darul naintevederii (proorociei). Cei ce asculta pe diavolul, acestia s-au facut adeseori prooroci mincinosi. Si mai departe zice: "Diavolii nu stiu nimic de cele viitoare, dintr-o cunostinta de mai nainte, caci si doctori i pot sa ne spuna moartea de mai nainte". Apoi ncheie, zicnd" Cnd ncepem sa credem n v isele diavolilor, ei si bat joc de noi, chiar cnd suntem treji. Cel ce crede visurilor si nalucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel c e nu crede nici unora este flosof' ( Filocalia, vol. IX, Cuvntul 3, p. 76). Deci, este pacat sa credem n visuri si n vedenii, ca prin acestea ne amagesc foart e usor diavolii si ne arunca n pacatul cel cumplit al mndriei si al slavei desarte , cnd omul se ncrede n sine mai mult dect n cuvntul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug is pititor, diavolul a amagit pe multi crestini si calugari, aruncndu-i apoi n prapas tia pierzarii. lar daca cineva are totusi ndoiala de visul sau vedenia sa, sa se spovedeasca la duhovnic si sa-i ceara sfatul lui, ca prin duhovnic graieste Dumn ezeu. Din cte pricini se nseala oamenii de vedenii si de visuri desarte? Din sapte pricini se nsala crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu, si anume: din mndrie, din slava desarta, care este prima fiica a mndriei ; din cauza mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza rvnei nesocotite a unor crestini, care se roaga si postesc mult ca sa aiba vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: "Cu mare boala boleste cel ce are rvna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvntul 58). A cincea pricina a amagirii prin vedenii si visuri este nea scultarea de duhovnici si ndaratnicia unor credinciosi, mai ales a celor mndri, di n care cauza usor sunt vnati de diavolul; a sasea pricina vine din cauza vietii d e sine ascunse a unora si din nemarturisirea curata a gndurilor la duhovnic. lar ultima pricina prin care se nsala crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parin ti. Despre acestea spune si nteleptul Sirah, zicnd: "Visurile cele rele sunt desertaci une, ca vrajile si descntecele, si pe multi visurile i-au nselat si au cazut toti cei ce au nadajduit ntr-nsele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne in visuri s i n vedenii, fara multa cercetare si sfat, sa se canoniseasca, la fel cu cei ce m erg la vraji si descntece, adica pna la 7 ani sa se opreasca de la Sfnta mpartasanie .

Fragment din "Ne vorbeste Parintele Cleopa" vol.4