Sunteți pe pagina 1din 2

Simireanu Mădălina – Andreea, gr.

METODA ORGANIZATORULUI GRAFIC

Organizatorul grafic este o metodă de învăţare activă care facilitează esenţializarea unui material
informativ prin schematizarea ideilor. Această metodă ajută elevii să facă corelaţii între ceea ce ştiu şi ceea ce
urmează să înveţe sau ce vor trebui să răspundă. De asemenea, profesorii sunt ajutaţi să stabilească obiectivele
lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda sau evalua. Organizatorul grafic se poate utiliza pentru
prezentarea structurată a informaţiei în mai multe moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-
efect, problematizat etc.
Există mai multe tehnici de organizare grafică: tabelul consecinţelor, tabelul comparativ, tabelul
conceptelor, friza cronologică, diagrama Venn, diagrama cauzelor şi a efectului (fishbone map – scheletul de
peşte), diagrama Spider Web (pânza de paianjen), hexagonul, ciorchinele, tabelul „T”, lanţul evenimentelor,
bula dublă, harta evenimentului, network tree.
Metoda organizatorului grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci
moduri: comparativ, descriptiv, secvenţial, de tipul cauză-efect, problematizat.
 Diagrama Venn. Este o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, noţiuni
istorice, personalităţi. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În zona care se
suprapune se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau în echipă (învaţă prin
colaborare).
 Hexagonul. Este un organizator grafic utilizat în situaţiile de învăţare care implică şase aspecte diferite
ale unei probleme/subiect/teme. Este o strategie flexibilă, putând fi utilizată frontal, individual sau în perechi.
Pe parcursul activităţii se răspunde la şase întrebări: Cum?, Când?, Unde?, Care?, De ce?, Ce?.
 Diagrama cauzelor şi a efectului. Diagrama cauzelor şi a efectului scoate în evidenţă originile
(cauzele principale şi cauzele secundare) unei probleme, unui eveniment. Pe axa principală a diagramei se
trece efectul.
 Diagrama SPIDER MAP (Pânza de paianjen) este un organizator grafic care poate fi utilizat pentru
a investiga şi a enumera diferite aspecte ale unui subiect, ajutând elevul să-şi organizeze şi să-şi sintetizeze
ideile. Diagrama seamănă cu o pânză de paianjen, astfel explicându-se numele dat. Are ca principal
dezavantaj dificultatea realizării grafice.
 Tabelul T este un organizator grafic al relaţiilor binare (da/nu, pentru/contra, avantaje/dezavantaje).
Tabelul T este un organizator grafic uşor de utilizat în lecţii şi care are eficienţă mare. Poate fi realizat
individual sau în perechi. Produsele elevilor pot fi afişate şi se poară discuţii pe marginea lor. Împreună cu
elevii, profesorul analizează lista de argumente şi concluzionează. Poate fi realizat un „tabel al clasei”. Pentru
completarea tabelului elevii pot primi materiale ajutătoare. Această metodă contribuie la dezvoltarea
capacităţii de argumentare pe baza analizei informaţiilor, la formarea unor valori şi atitudini democratice.
Etape:
Pasul 1: Elevii vor fi împartiti în grupe de câte 4-5 elevi. Se anunţa tema (Manifestările procesului
emoţional – sistematizare, verificare de cunoştinţe) şi metoda de lucru (Nerwork tree – metoda copacului).
Pasul 2: Fiecare grupa va primi cate o fisa, continand sarcini de lucru, ce vizeaza sistematizarea
cunostintelor despre manifestările procesului emoţinal, cu cele 3 subteme: modificările comportamentale,
modificările organice şi trăirile affective.
Pasul 3: Echipele vor colabora în rezolvarea cerintei, apoi vor organiza grafic continuturile.
Pasul 4: Fiecare echipa îşi va susţine reprezentarea grafica.
Pasul 5: Profesorul va analiza activitatea echipelor.
M
e
n
a
M
f
i
d
o r
ă
t
s
l
i
r
a
c
i
d
o
M
i
ă
r
T
l
i
e c
i
f
e
l
i
a
e
l
i
r
s
e
r
p
p
m
o
c i
l
u
m
a
t
r
i
t
c
e
f
a
n
a
g
r
o
n
o
i
ţ
m
l
a
t
n
e
v
e
e
c
i
l
a

S-ar putea să vă placă și