TEMA DE PROIECT.

Sa se proiecteze transmisia mecanica a tractorului U450 formata din ambreiajul

principal si reductorul de turatie RCDI cunoscand urmatoarele :
Ambreiajul are forma constructiva corespunzatoare modelelor reale de
functionare si e destinat gamei de viteze: V
III
=6,9 km/h si V
IV
=9,4 km/h turatie nominala
n
n
= 1500rot/min, P
n
=33 kW.
Greutatea totala a tractorului este G
T
=24000 N
Autovehicolul tracteaza o masina de lucru cu greutatea G
ML2
= 10500 N.
Turatia masinii de lucru 1 este n
ML1
= 760 rot/min, iar turatia n
ML2
=
536rot/min (priza de putere).
Reductorul de turatie R este intr-o singura treapta si este legat printr-un
cuplaj cardanic CC cu o transmisie cu curele trapezoidale.
Pentru actionarea masinii de lucru ML
2
prin priza de putere se foloseste transmisia finala
R cu raportul de transmitere i
R
=2 si randamentul
R
=0,95
Intre reductor si ML1 se va monta un cuplaj standardizat cu flanse CF, iar
CC montat intre R si TL are un unghi maxim de 10
0
.
Regimul de lucru se caracterizeaza :
-consumul energetic al ML
1
este =65% din puterea nominala a motorului
-consumul la ML
3
este =35%
Sarcinile la ML sunt variabile intr-o perioada de timp T=1h conform
nomogramei:
1
1.PROIECTAREA PARTIALA A
AMBREIAJULUI
1.1MEMORIU TEHNIC DE CALCUL AL AMBREIAJULUI
n acest capitol sunt prezentate tipuri reprezentative de ambreiaje de uz general,
exemple de utilizare ale acestora n construcia de maini, tipuri de ambreiaje utilizate n
construcia de autovehicule i n final caracterizarea, rolul funcional i condiiile de
material i tehnologie ale principalelor elemente componente ale ambreiajelor. Unele
particulariti constructiv-funcionale ale ambreiajelor cu discuri sunt sintetizate mai jos,
ele fiind nsoite de numerele figurilor n care evideniate n continuare n lucrare.
Criterii de clasificare:
1) Modul de cuplare i decuplare:
a) cuplare prin construcie i decuplare prin mecanismul de comand
(ambreiaje normal cuplate);
b) cuplare i decuplare prin mecanismul de comand (ambreiaje
facultativ cuplate)
2) Numrul ambreiajelor componente ale ansamblului:
a) un singur ambreiaj (ambreiaje simple);
b) dou ambreiaje simple (ambreiaj dublu).
3) Numrul de discuri:
a) un disc (ambreiaj monodisc);
b) dou discuri (ambreiaj bidisc);
c) mai mult de dou discuri (ambreiaj multidisc).
4) Forma i construcia discurilor de friciune:
a) garnitura de friciune:
cu garnitur;
fr garnitur.
b) canale de ungere:
fr canale;
cu canale.
c) geometria discului
plane;
conice;
ondulate (sinus);
cu sectoare ondulate;
cu arcuri lamelare.
5) Condiiile de funcionare i materialele suprafeelor active:
a) cu ungere:
oel clit/oel clit;
font/font sau oel clit;
textolit/oel;
aliaje metaloceramice/oel clit;
2
materiale din pulberi metalice/oel clit.
b) fr ungere:
font/font;
azbest/font sau oel;
aliaje metaloceramice/oel clit;
materiale din pulberi metalice/oel clit.
6) Forma canelurilor care asambleaz discurile cu semicuplele:
a) dreptunghiular;
b) n evolvent.
TIPURI DE AMBREIAJE DE UZ GENERAL
Exist ambreiaje multidisc duble, formate din dou ambreiaje multidisc simple;
ele au o larg ntrebuinare n contrucia de maini unelte, pentru cuplarea diferitelor
viteze sau pentru inversarea sensului de micare.
Ambreiajele monodisc trebuie s asigure un coeficient de frecare mare pe
suprafeele de frecare pentru a rezulta un gabarit redus n condiiile unui numr restrns al
acestor suprafee.
n acest scop, ambreiajul funcioneaz uscat (trebuie luate msuri pentru ca uleiul
s nu ptrund ntre suprafeele de frecare), iar cuplul de material se alege corespunztor,
de obicei compoziie pe baz de azbest (cu denumirea comercial de ferodou) pe oel.
1.1.1 ANALIZA TIPURILOR SI SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE
DE AMBREIAJE UTILIZATE IN COSTRUCTIA DE MASINI

n construcia de autovehicule, ambreiajele cu friciune cu comand mecanic au
cptat o larg utilizare, deoarece ndeplinesc majoritatea cerinelor caracteristice acestui
domeniu (simplitate, pre de cost redus, siguran n exploatare, manevrabilitate uoar,
momente de giraie reduse ale pieselor prii conduse). Ambreiajele de autovehicule pot
fi att facultativ cuplate (cuplarea i decuplarea se realizeaz numai prin acionarea
mecanismului de comand, ct mai ales normal cuplate (cuplate permanent prin
construcia lor, mecanismul de comand realiznd numai decuplarea).
AMBREIAJE NORMAL CUPLATE
La ambreiajele normal cuplate cele mai rspndite n construcia de maini
fora de apsare necesar a suprafeelor de frecare se realizeaz cu ajutorul arcurilor.
Exist dou variante de montare a arcurilor:
a) dispunerea unui numr de arcuri elicoidale pe unul sau dou cercuri
concentrice cu arborele ambreiajului, axele arcurilor fiind normale pe
suprafaa discului de presiune;
b) utilizarea unui singur arc central (elicoidal sau tip diafragm).
3
La tractoarele pe roi, asiuri autopropulsate i combine autopropulsate, o larg
rspndire au primit-o ambreiajele normal cuplate cu discuri de friciune.
Aceste ambreiaje se prezint ntr-o mare varietate de forme constructive, alegerea
tipului de ambreiaj depinde de funciile pe care trebuie s le ndeplineasc, de tipul i
destinaia tractorului, asiului, combinei i n primul rnd de condiiile de exploatare.
Astfel, se ntlnesc ambreiaje normal cuplate simple i duble cu posibilitatea de
ramificare a fluxului de putere i fr ramificarea fluxului de putere.
Specific tractoarelor cu roi care au vaste ntrebuinri n transporturi, agricultur
i sivicultur sunt ambreiajele simple cu ramificarea fluxului de putere i duble.
Ambreiajele duble permit transmiterea puterii de la motor pe dou fluxuri: la
transmisia tractorului i la transmisia arborelui prizei de putere. Ambreiajul dublu
reprezint reunirea a dou ambreiaje simple ntru-un singur ansamblu, care pot fi
comandate fiecare n mod separat prin sisteme proprii de prghii de la pedale separate i
comandate de acelai sistem de prghii i de aceeai pedal cu comand n serie. Prima
categorie ofer posibilitatea de manevrare a ambreiajelor complet independent a doua
categorie condiioneaz manevrarea ambreiajelor care se efectueaz n serie, prima etap
este destinat decuplrii ambreiajului principal, iar a doua, decuplrii ambreiajului prizei
de putere.
Ambreiajele de autovehicule sunt prevzute cu arbore, care dup cum s-a
menionat anterior este i arborele primar al schimbtorului de viteze. La toate
autovehiculele, arborele are o poriune canelat pe care ghideaz butucul unui disc de
friciune la ambreiajele bidisc, al doilea disc ghideaz prin butucul su, fie direct pe
arborele ambreiajului, fie pe un arbore tubular care reprezint un al doilea arbore, n
special la ambreiajele bidisc ale tractoarelor.
Arborele canelat se monteaz cu un capt ntr-un alezaj din volant sau captul
arborelui motor, cellalt capt fiind rezemat n carterul ambreiajului. De regul,
rezemarea se face pe rulmeni; exist i situaii (ambreiajul Renault) n care rezemarea n
partea motorului se face ntr-o buc (lagr radial de alunecare).
Piesele canelate se execut din oeluri pentru cementare (care au de regul n jur
de 0,2% C, STAS 880-80) i oeluri aliate (STAS 791-80). Dup carburare, clire i o
uoar detensionare a pieselor, suprafeele canelurilor devin dure i rezistente la uzur, iar
miezul rmne tenace, rezistent la solicitri dinamice. Clirea superficial este urmat de
rectificarea canelurilor.
Cel mai utilizat profil al canelurilor este cel evolventic, care introduce o
concentrare mai redus a eforturilor unitare avantaj esenial n cazul solicitrilor
variabile la care este supus arborele.
1.1.2. Alegerea cuplului de frecare necesar procesului de
ambreiere.
In costructia de masini se folosesc cupluri de frecare compuse din materiale diferite,
respectiv volantul si discul de presiune din metal, iar garniturile discului de frecare din
material nemetalic. Materialul de baza pentru fabricarea garniturilor de frictiune este
azbastul. Acesta poate fi sub forma unor fire scurte sau tesaturi care impreuna cu insertii
metalice sau plastice se preseaza cu lianti de tipul rasinilor sintetice ale caror proprietati
influenteaza functionarea ambreiajului.
4
Tip TRACTOR .
Putere [kW] P
n
= 33kW
Turatia [rot/min] n
n
= 1500 rot/min
Greutate [N] G
T
= 24000 N
Viteza [km/h] V
I
= 6,9 km/h V
II
=9,4 km/h
Greutate ML
2
[N] G
ML2
= 10500 N
Turatia masinii n
ML1
= 760 rot/min
Tipul reductorului RCDI- reductor cilindric cu dinti inclinati
Transmisie cu element flexibil TCT- transmisie prin curele trapezoidale
Aleg cuplul de material de frecare = FERODOU PE OTEL
Functionarea in mediu uscat cu caracteristicile:
MPa p
oa
3 , 0 2 , 0
aleg
MPa p
oa
3 . 0
3 , 0 25 , 0 28 , 0 34 , 0 28 , 0
25 , 0 25 , 0
+ + p 05
1.1.3 DETERMINAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE
SUPRAFETELOR DE FRECARE SI STANDARDIZAREA LOR
Fluxul de for la ambreiaje se transmite prin frecarea dintre suprafeele de
contact ca urmare a eforturilor normale (presiunilor) generate de fora de ambreiere.
n acest proces de frecare (static n timpul funcionrii normale i dinamic n
timpul decuplrii - ambreierii) pentru transmiterea sigur a unui moment de torsiune
rezistent (M
trez
), trebuie s fie ndeplinit condiia:
trez f
M M >
sau trez s f
M c M
;
(c
s
fiind coeficient de serviciu, sau de rezerv sau de suprasarcin).
Dar:


e
i
R
R
r f i e f f
i
f f f
R Q i R R i p d p i M i M ) (
3
2
2
3 3 2
unde:
2 2
3 3
3
2
i e
i e
r
R R
R R
R

, raza redus de frecare; R
i
, R
e
raza interioar,
respectiv exterioar a garniturii de friciune; i
f
numrul suprafeelor de frecare i se
recomand a avea valorile i
f
= 2 pentru M
tr
700 Nm, i
f
= 3...4 pentru
) 10 700 (
3

tr
M
Nm i i
f
> 4 pentru M
tr
> 10
3
Nm; coeficientul de frecare static; Q fora de
ambreiere.
Din expresia precedent se poate face dimensionarea, acceptnd valorile presiunii
admisibile statice:
oa
e f
trez s
p
R i
M c
p

) 1 ( 2
3
3 3

n care:
7 , 0 5 , 0 /
e i
R R
;
3
3
) 1 ( 2
3
oa f
trez s
e
p i
M c
R

5
Din STAS 7793-83 se aleg valorile cele mai apropiate de cele rezultate din calcul.
Dac gabaritul exterior al ambreiajului este impus (R
e
), atunci se determin raza
interioar a suprafeei de frecare:
3
3
2
3
oa f
trez s
e i
p i
M c
R R

Dac R
e
i R
i
sunt impuse sau se aleg preliminar, atunci se determin numrul
suprafeelor de frecare:
) ( 2
3
3 3
i e oa
trez s
f
R R p
M c
i

Dup stabilirea geometriei de frecare se poate determina fora de ambreiere
necesar meninerii suprafeelor de contact:
r f
trez s
R i
M c
Q

Motorul cu care este echipat tractorul U-450 are o putere P = 33 kW i o turaie

nominal n = 1500 rot/ min.
Momentul rezistent este:
085 , 210
30
1500
10 33
3
1

n
tr
P
M
Nm,
unde:
viteza unghiular
079 , 157
30
1500
30
1

n
n
rad/s
Pentru a se asigura transmiterea fluxului de for trebuie s se ndeplineasc
condiia:
M
f
Mtr.

La limit, M
f
= C
s
M
tr
c
s
- coeficiet de suprasarcin ;c
s
= 1,3
M
f
= 1,3 210,085 = 273,11 Nm.

Geometria discurilor de friciune se determin din solicitarea de presiune de
contact (strivire) folosind urmtoarea relaie:
( )
3
3
1 2
3
oa f
tr s
e
p i
M c
R

6
unde:

e
i
R
R

: [0,5 0,7]

2
i
i
D
R raza interioar a garniturilor de friciune

2
e
e
D
R raza exterioara a garniturilor de friciune
Alegem = 0,5; p
oa
= 0,3 MPa : = 0,305;
( )
71 , 145
3 , 0 5 , 0 1 2 305 , 0 2
273110 3 , 1 3
3
3

e
R
mm.
D
e
(STAS) = 2R
e
= 300 mm D
i
(STAS) = 165 mm a=3.5mm
Alegerea lui D
e
(STAS) i D
i
(STAS) s-a fcut conform STAS 7793 - 83
PROCESUL DE AMBREIERE
Considernd schema de acionare, arborele motor ambreiaj arborele condus, n
care momentele de inerie I
1
i I
2
ale prii motoare i conduse au fost reduse la arborii
respectivi, se poate scrie ecuaia de bilan energetic care se poate exprima astfel: lucrul
mecanic L
lm
disponibil la arborele motor trebuie sa nving lucrul mecanic L
a
opus de
forele de inerie ale maselor n micare reduse la arborele ambreiajului, lucrul mecanic
pierdut prin frecare n ambreiaj L
p2
i lucrul mecanic rezistent L
r2
de pe arborele condus,
care nglobeaz att rezistenele din transmisia mainii de lucru ct i rezistenele utile
opuse de aceasta n procesul lucrului:
2 2 r p a lm
L L L L + +
Urmrind caracteristica real i cea simplificat obinut prin liniarizarea curbelor
reale ale procesului de ambreiere, se desprind urmtoarele:
n starea debreiat (discurile ambreiajelor ndeprtate) viteza unghiular

1
a arborelui motor este constant i egal cu viteza unghiular
ln
a
motorului, iar arborele condus este n repaos (
2
= 0).
La ambreiere, momentul de frecare M
f
ncepe s creasc treptat n timp,
iar arborele condus ncepe s se roteasc numai atunci cnd momentul de
frecare atinge valoarea momentului rezistent M
trez
. n tot acest interval de
timp (0-t
1
) ntreaga energie cedat de arborele motor se transform n
cldur i uzura discurilor de friciune.
n perioada urmtoare (T-t
1
) corespunztoare timpului t
2
, momentul de
frecare trebuie sa nving pe lng momentul rezistent M
trez
i momentul
dat de forele de inerie ale maselor n micare M
ta
(M
f
= M
trez
+ M
ta
). Acest
moment se menine constant pn cnd
1
=
2
.
7
Dup terminarea ambreierii, la timpul T, cnd cei doi arbori s-au cuplat,
momentul de accelerare devine zero (M
ta
= 0), iar ambreiajul continu s
transmit momentul rezistent M
trez
.
n toat perioada de timp t
2
ntre suprafeele de frecare ale ambreiajului
exist o alunecare dat de viteza relativ a celor dou discuri (
2

1
)
ceea ce conduce de asemenea la producerea de cldur i uzur a
discurilor.
Este de observat c n sarcin viteza unghiular
1
a arborelui motor nu se
menine constant, ea avnd o uoar scdere fa de valoarea sa nominal.
ln
. Aceast
variaie este mai pronunat la acionarea cu motoarele electrice asincrone trifazate, la
care turaia se consider practic constant.
n vederea dimensionrii sau verificrii ambreiajului trebuiesc determinate:
a) durata procesului de ambreiere (T);
b) lucrul mecanic pierdut prin frecarea din ambreiaj (L
p2
);
c) nclzirea ambreiajului;
d) durabilitatea discurilor de friciune.
VERIFICAREA GARNITURILOR DE FRICIUNE
Se face prin determinarea presiunii de contact efective cu relaia :

adm
f
tr s
ef
p
i
M c
p

) 1 ( Re 2
10 3
3 3
3

Unde: p
adm
= p
oa
( 1-3 10
-2
v
med
)
v
med
- viteza medie de rotire a discurilor
119
5 , 82 150
5 , 82 150
3
2
3
2
2 2
3 3
2 2
3 3

i e
i e
R R
R R
Rr
mm
n med
Rr v
1

;
69 , 18 079 , 157 10 119
3


med
v
m/s.
( ) 131 , 0 69 , 18 10 3 1 3 , 0
2


adm
p MPa;
( )
072 , 0
) 5 , 0 1 ( 150 2 305 , 0 2
210085 3 , 1 3
2
10 3
3 3 3
3

i e f
tr s
ef
R R i
M c
p
MPa;
p
ef
<p
adm
Alegem din STAS:
D
e
= 300 mm;
8
D
i
= 165 mm.
a = 3,5 mm.
1.1.4 CALCULUL TIMPILOR DE AMBREIERE
Timpul de ambreiere T se compune din timpul t
1
care se adopt (
7 , 0 2 , 0
s) i
timpul t
2
care se calculeaz plecnd de la condiia egalitii dintre momentul de acionare,
momentul de frecare i momentul opus de arborele condus cu luarea n considerare a
momentului dat de forele de inerie n ipoteza c M
f
,
1
,
2
sunt constante:
2 2 1 1
I M M I M
trez f tn
+ +
n care: M
tn
este momentul nominal de la arborele motor al ambreiajului i care
trebuie s fie cel puin egal cu momentul rezistent (M
tn
M
trez
);
1
i
2
acceleraiile
unghiulare ale arborelui motor, respectiv condus, iar I
1
i I
2
momentele de inerie reduse
ale pieselor aflate n micare de pe arborele motor, respectiv condus.
Momentul de frecare al ambreiajului poate fi scris ca fiind:
max t tn s f
M M c M
n care: c
s
este un coeficient de rezerv sau suprasarcin (coeficient de serviciu)
i depinde de tipul autovehiculului i ambreiajului, iar M
tmax
momentul de torsiune
maxim pe care-l poate avea motorul de antrenare (valoarea sa exact se poate determina
pe baza diagramei motorului); - se poate aproxima pe baza momentului M
t
la puterea i
turaia nominal a motorului:
tn t
M M ) 2 , 1 ... 1 , 1 (
max

Admind variaia liniar a vitezelor unghiulare rezult:
la arborele motor
t
1 ln 1

;
la arborele condus
t
2 2

.
Pentru timpul t = t
1
+ t
2
,
1
=
2
, de unde rezult c:
2 1
ln
2

+
t
;
nlocuind pe
1
i
2
se obine:
2 1
2 1 ln
2 1
ln
2
) 1 ( I I
I I
c M
I
M M
I
M M
t
s tn
trez f tn f
+

n care:
trez
f
tn
f
s
M
M
M
M
c
, n ipoteza M
tn
= M
trez
coeficientul de rezerv (c
s
) nu
poate lua valori mai mari de 1,2.
Avnd n vedere c tractorul sau combina nu utilizeaz n orice treapt de vitez
puterea maxim dezvoltat de motor i nici la aceeai vitez, deoarece execut lucrri i
operaii diferite, atunci durata de ambreiere corespunztoare timpului t
2
difer n funcie
de puterea necesar efecturii unei lucrri i de timpul ct lucreaz (utilizeaz) aceast
putere.
9
Aadar s considerm c ambreiajul este ncrcat treptat ntr-o perioad de timp.
Deci, n aceast situaie avem:
2 1
2 1
1
ln
2
) 1 ( I I
I I
c M y
x t
n
i s tn i
i
+

cu implicaii directe asupra lucrului mecanic i puterii pierdute prin frecare,

respectiv asupra durabilitii ambreiajelor.
Momentul de inerie I
1
la autovehicule se poate calcula cu suficient exactitate n
funcie de momentul de inerie al volantului:
g
GD
I I
volant
v
4
) (
2 , 1 2 , 1
2
1
;
n care: GD
2
este momentul de giraie al volantului, iar g acceleraia
gravitaional.
2 2 1 1
I M M I M
trez f tn
+ +
( )
( )
329 , 0
079 , 157 81 , 9
91 , 1 61 , 2 24000
05 . 1 05 . 1
2
2 2
2
1
2 2
2

n
i f
g
v v G
I

Nms
2
Unde:
G = 24000 N;
v
f
= 9,4 km/h =
61 , 2
3600
1000 4 , 9

m/s;
v
f
= 6,9 km/h =
91 , 1
3600
1000 9 , 6

m/s.
( ) ( ) ( )
2
3
4
2
3
2
2
3
2
2
2
1
2
2
1
2
1
1
2 2 2 2
r
m
r r
m
r r
m
r R
m
I
V
+ + + + + +
V m
; = 7800 kg/m
3
;
( ) l r R V
2
1
2
1
;
( ) 42 , 15 10 115 175 190 7800
9 2 2
1


m Kg;
( ) 54 , 11 10 58 150 175 7800
9 2 2
2


m Kg;
( ) 37 , 18 10 60 100 150 7800
9 2 2
3


m Kg;
09 , 6 10 70 ) 80 100 ( 7800
9 2 2
4


m Kg.
10
7 , 4 10 30 80 7800
9 2
5


m
Kg.
( ) ( ) ( )
6 2 2 2 2 2 2 2 2 2
10 80
2
7 , 4
) 80 100 (
2
09 , 6
100 150
2
37 , 18
150 175
2
54 , 11
175 190
2
42 , 15

1
]
1

+ + + + + + + +
V
I

I
V
= 1,438

Nms
2
.
725 , 1 438 , 1 2 , 1 2 , 1
1

V
I I
Nms
2
.
f tn
M I M +
1 1

53 , 36
725 , 1
085 , 210 273,110
1

rad/s
2 2
I M M
trez f
+

56 , 191
329 , 0
085 , 210 110 , 273
2

rad/s
t
1
= 0.20.7 s; t
1
= 0.2 s
( )

,
_

2 1
2 1 1
4
1
2
1 I I
I I
c M y
x t
s t n i
n
i
i

( )
29 , 0
329 , 0 725 , 1
329 , 0 725 , 1
1 3 , 1 085 , 210 1
079 , 157
21

+

t
s;
( )
32 , 0
329 , 0 725 , 1
329 , 0 725 , 1
1 3 , 1 085 , 210 9 , 0
079 , 157
22

+

t
s;
( )
36 , 0
329 , 0 725 , 1
329 , 0 725 , 1
1 3 , 1 085 , 210 8 , 0
079 , 157
23

+

t
s;
( )
41 , 0
329 , 0 725 , 1
329 , 0 725 . 1
1 3 , 1 085 , 210 7 , 0
079 , 157
24

+

t
s.
38 , 1 41 , 0 36 , 0 32 , 0 29 , 0
24 23 22 21 2
+ + + + + + t t t t t
s.
T = t
1
+ t
2
= 0.2 + 1.38 = 1.58 s.
1.1.5 CALCULUL LUCRULUI MECANIC SI PUTERII PIERDUTE
PRIN FRECARE
n prima perioad de timp t
1
lucrul mecanic pierdut prin frecare se determin cu
aproximaie n ipoteza c fora Q se aplic instantaneu:
1 ln 1 ln 1
2
1
2
1
t i R Q
C
t M L
f r
s
trez p

;
11
unde: este coeficientul de frecare dintre suprafeele n frecare; Q este fora
de ambreiere; R
r
raza medie a suprafeei de frecare; i
f
numrul perechilor de suprafee
n frecare;
ln
viteza unghiular nominal a arborelui motor.
n perioada a doua de timp t
2
, lucrul mecanic consumat prin frecare L
p2
la o
ambreiere, presupunnd ta trez f
M M M +
= constant pe ntreaga perioad de timp t
2
,
este:
2
) (
2
0
2 1 2
1 t
M dt M L
ta
f
I
f p

+

nlocuind pe t
2
obinem:
- pentru motorul cu ardere intern (
1
= variabil):
2 1
2 1
2
ln
2
) 1 ( 2 I I
I I
C
C
L
s
s
p
+

Lucrul mecanic total consumat prin frecare n toat perioada de ambreiere:
2 1
t t T + va fi: 2 1 p p p
L L L +
991 , 4949 2 , 0 079 , 157 085 , 210
3 , 1 2
1
1

p
L
Nm
995 , 2276 38 , 1 085 , 210
2
1
2

p
L
Nm;
L
p
= L
p1
+ L
p2
= 4949,991 + 2276,995 = 7226,986 Nm
1.1.6 DURATA DE FUNCTIONARE A DISCURILOR DE
FRICTIUNE
Uzarea ambreiajului se apreciaz prin intensitatea liniar de uzare:
*
f f
h
p
L
h
I

n care: h grosimea stratului uzat a garniturii de friciune care, la limit, se

consider a fi cca. 50...60% din grosimea total a garniturii, atunci cnd fixarea garniturii
12
pe discul de friciune se face prin nituiri i 80...95% cnd fixarea este asigurat de gurile
existente n disc; L
f
lungimea total a drumului de frecare h fl f
L z L L + +
;
) 2 / (
2 1 ln
t t R L
r fl
+
- lungimea drumului de frecare la o ambreiere; z numrul de
ambreieri pe or; L
h
durabilitatea de funcionare a ambreiajului (n ore).
Rezult:
p z t t R
h
L
f
r
h

*
2 1 ln
) 2 / (
; [ore]
sau:
1 , 2 5 , 3 6 , 0 h
mm;
f
=
af
= 9 10
6
MPa;
072 , 0 305 , 0
10 9
100 ) 2 / 38 , 1 2 , 0 ( 079 , 157 119
75 , 1
) 2 / (
6
*
2 1 ln

p z t t R
h
L
f
r
h

L
h
= 1039,81 h;
5 , 8474
2
4 , 9 9 , 6
81 , 1039
2

+

+

f i
h med h km
v v
L v L L km.
v
med
fiind viteza medie a autovehiculului (
2 / ) (
f i m
v v v +
).
1.1.7 COMPORTAREA AMBREIAJULUI LA INCALZIRE
La ambreieri rapide, puterea consumat prin frecare la z ambreieri pe or, pentru
L
p
este:
3600
z L
P
p
pf

[W];
Transformnd puterea de frecare n cldur i scriind ecuaia de bilan termic se
obine:
adm med
c c
pf
med
A
P

+
0
n care: ) / ( 8 , 2 7 , 12
2
C m W V
o
aer
+ - coeficientul global de tranfer de cldur;
A
c
aria exterioar a carcasei [m
2
];
med
temperatura medie pe suprafaa de frecare (
o
C)
(regim stabilizat);
0
temperatura mediului nconjurtor (
o
C) ; V
aer
viteza aerului care
rcete carcasa (viteza autovehiculului) (m/s).
Valorile temperaturii medii admisibile
adm med
se consider de cca. 80-90
o
C,
depinznd de natura materialului cuplei de frecare. Este de menionat c temperaturile
maxime care iau natere pe suprafaa de contact ating valori mult mai ridicate.
13
Avnd in vedere c tractorul este folosit in camp, unde ambreiajul este rareori
folosit, adoptm un numr de z = 100 ambreieri pe or.
749 , 200
3600
100 986 , 7226
3600

z L
P
p
pf
W;
94 , 0 2 2
2
1 1
+ R h R A
c
m
2
;
s m h Km v v
II aer
/ 61 , 2 / 4 , 9
( )
67 , 30
94 , 0 61 , 2 8 , 2 7 , 12
749 , 200
20
0

+
+

+
c c
pf
med
A
P

o
C
C adm med
0
120 < se verifica
1.1.8 DIAGRAMA DE VARIATIE A TURATIEI IN PROCESUL DE
AMBREIERE
In ipoteza ca M
f
si sunt constante
+ +
2 2 1 1
I M M I M
trez f tn
53 , 36
725 , 1
085 , 210 11 , 273
1
1

I
M M
tn f

rad/s
56 , 191
329 , 0
085 , 210 11 , 273
2
2

I
M M
trez f

rad/s
T
n

1 1 1

14

36 , 99 58 , 1 53 , 36 079 , 157
1

rad/s
T
2 2


83 , 298 58 . 1 56 , 191
2

rad/s


2.Proiectarea reductorului de turatie
2.1 Memoriu tehnologic al reductorului cilindric cu dinti
inclinati
2.1.1 Schema cinematica, alegerea rapoartelor de transmitere
intermediare, calculul turatiilor, puterilor si momentelor pe fiecare
arbore.
n
n
=1500 rot/min
15
P
n
=33 [ kW]
n
ML1
=760 rot/min
n
ML2
=n
pp
=536 rot/min
raportul de transmitere i
R
=2

R
=0,95
Stabilirea rapoartelor de transmitere ( calculul cinematic )
i
z1,z2=
97 , 1
760
1500
1 2
1

ML
n
n
n
z
z
n
n

i
z1,z2 STAS
=2
i
TEF
=
2
5
6
5
ML n
n
n
n

n
1
=n
n
=1500 rot/min
n
2
=n
ML1
=760 rot/min
n
3
=
750
2
1500 2

R i
n
rot/min
n
4
=n
3
=750 rot/min
n
5
= n
ML2
= n
pp
=536 rot/min
i
TCT
=
39 , 1
536
750 4
5
4
pp n
n
n
n
alegem din STAS6012/82 i
TCT
=1,6
Bilantul de putere, calculul puterilor.
16
( )
( )
kW P P P P
kW P P
kW P P
kW P P P
kW P P
kW P P
kW P P P
kW P P
kW P P
kW P P
kW Pn Pn P
PP ML r J K V
TCT I IV J
IVH I IV
IIIG
cc
IIIG IVH
IIIF IIIG
r IC IIIF
ML r D IIE
a IB D
IB IC
IA IB
r AP IA
86 , 5 99 , 0 98 , 5
98 , 5 94 , 0 37 , 6
37 , 6 99 , 0 5 . 6
5 , 6 99 , 0 05 , 7
05 , 7 35 , 0 1 86 , 10 ) 1 (
86 , 10 ) 99 , 0 ( 09 , 11
77 , 19 ) 99 , 0 ( 18 , 20
18 , 20 98 , 0 65 . 0 69 , 31
09 , 11 65 . 0 1 69 , 31 ) 1 (
69 , 31 99 , 0 34 , 32
34 , 32 ) 99 , 0 ( 33
2
2
2
2 2
8 8
2 2
2
1
2
2 2
2 2

Calculul momentelor transmise pe fiecare arbore.

mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
III
IIIF
tIIIF
II
IIE
tIIE
I
D
tD
I
IC
tIC
I
IB
tIB
I
IA
tIA
x
x
tx







138273
750
86 , 10
10
30
10
30
248407
760
77 , 19
10
30
10
30
128469
1500
18 , 20
10
30
10
30
70601
1500
09 , 11
10
30
10
30
201744
1500
9 , 31
10
30
10
30
205882
1500
34 , 32
10
30
10
30
] [ 10
30
6 6
6 6
6 6
6 6
6 6
6 6
6

17
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
mm N
n
P
M
V
VK
tVK
V
J
tJ
IV
IVI
tIVI
IV
IVH
tIVH
III
IIIG
tIIIG





104400
536
86 , 5
10
30
10
30
106538
536
98 , 5
10
30
10
30
81105
750
37 , 6
10
30
10
30
82760
750
5 , 6
10
30
10
30
89763
750
05 , 7
10
30
10
30
6 6
6 6
6 6
6 6
6 6





2.1.2 Alegere capetelor de arbori standardizate.
Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere , ca urmare a fortelor introduse de
angrenaje si de transmisii prin element intermediar .
Arborii vor fi confectionati din otel carbon de calitate OLC 45 STAS 880-88.
Pinionul se confectioneaza din acelasi material cu arborele , el fiind dintr-o bucata cu
arborele.
In faza de predimensionare , momentele de incovoiere nu pot fi determinate deoarece
nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.
Predimensionarea se va face la torsiune , singurul element cunoscut fiind momentul
de torsiune M
tc
.
Capetele de arbori care fac legatura intre diferite parti ale transmisiei mecanice sau
intre transmisie si motorul de actionare , respectiv masina de lucru , sunt STAS. Alegerea
lor se face in functie de momentul de torsiune de calcul capabil sa-l transmita arborelui.
Odata ales diametrul capatului de arbore se stabiless tolerantele, clasa de precizie a
diametrului acestuia precum si lungimea capatului de arbore care se alege din seria
scurta.
3
16
at
t
M
d

;
at
= 20 MPa;
Calculam diametrele capetelor celor doi arbori pentru reductorul cilindric cu dinti
inclinati
69 , 32
30
205882 16 16
3
3
1

at
tIA
M
d
mm;
80 , 38
30
248407 16 16
3
3
2

at
tIIE
M
d
mm.
18
Cu aceste valori, alegem din STAS 8724/3-74 urmatoarele valori pentru cele doua
capete de arbori:
d
1
=42 mm si lungimea l=82 mm
d
2
=48 mm si lungimea l=82 mm
Pentru OLC 45 STAS 880-80:
-tratament termic : calire cu flacara sau CIF
-duritate : flanc DF HRC :50 56
-

H
= 20 DF+80 [ MPa]
-
lim F
=200

220 [MPa]
-
lim r
(R
m
)= 620

660 [N/mm
2
]
- ] / [ 400 360 ] [
2
2 mm N pa c
2.1.3 Predimensionarea rotilor dintate .Alegerea materialelor
pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau
termochimice
Alegerea concreta a unui material este legata de mai multi factori , din care se
mentioneaza :
-comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de productie;
-comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate;
-comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune;
-rezistenta la uzare.
Dupa scopul si conditiile impuse , rotile dintate utilizate in constructia reductoarelor
de uz general se fabrica din oteluri laminate sau turnate , fonte , precum si aliaje
neferoase : bronzuri , alame , aliaje de aluminiu etc. Din considerente tehnice si
economice , otelurile si in special , cele laminate si forjate au cea mai larga utilizare in
constructia angrenajelor cilindrice si conice .
Alegem ca material pentru confectionarea rotilor dintate OLC 45 supus tratamentului
termic : calire cu flacara sau CIF ( dantura durificata superficial HB 350 )
2.1.3.1. Determinarea elementelor principale ale angrenajului cilindric exterior cu
dinti inclinati.
Material OLC 45 , tratament termic CIF
110000 H K pentru danturi durificate (DF>350HRC)
5 , 1 A K
19

5 , 0
\

l
d
d
b

MPa DF H 1180 80 55 20 80 20 lim + +

DF=55 HRC

u=i
12
=2

A.Distanta dintre axe

3
2
l i m
1 2 m i n
1
) 1 (
u
u M K K
u a
H
d
t p A H +
+

K
H
- factorul global al presiunii hertziene de contact

coeficient de lungime a dintelui

K
A
- factorul de suprasarcina exterioara
M
tp
-momentul de torsiune normal pe arborele pinionului
lim H
-presiunea hertziana limita la oboseala
i
1,2
-raportul de transmitere al angrenajului

mm a 2344 , 107
2
2 1
1180 5 , 0
128469 5 , 1 110000
) 15 , 3 1 ( 3
2
12 min

+

+

mm a mm a
STAS K KSTAS
125 ; 100
1

+
1.05 KSTAS
a
<
12 min
a
STAS K
a
1 + 105<107,2344<125
Din STAS 6055-82 adoptam :
mm a a
STAS K
125
1
12
+
B.Modulul normal al danturii rotilor dintate -m
n
Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se
determina din conditia ca dantura rotilor sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul
dintelui . Relatia de calcul a modulului normal minim este :

2
12
lim
min
) 1 (
) / (
i
l d b
M K K
m
F
tp S F
n
+

, unde :
K
F
- factorul de suprasarcina exterioara
K
F
=1,7-pentru danturi durificate (DF>350HRC)
20

tp M
- momentul de torsiune pe arborele pinionului
l
d b /
-s-a ales 0,5
a
12
-distanta dintre axe , standardizata

lim F
-rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui , se adopta odata cu
materialul din care se fabrica rotile dintate

lim F
=210 MPa
i
12
-raportul de transmitere al angrenajului

2
lim
2
12
min ) 1 ( u
a
M K K
m
F d
tp A F
n +

;


797 , 1 ) 2 1 (
210 125 5 , 0
128469 5 , 1 7 , 1
2
2
min +


n m
mm
m
KSTAS
=1,5mm ; m
K+1STAS
=2mm

1,05 m
KSTAS
<m
nmin
< m
K+1STAS
1,575<1,797<2
Din STAS 822-82 adoptam m=; m
K+1STAS
=2.
C.Stabilirea unghiului de inclinare al dintilor rotilor dintate-
Unghiul de inclinare al dintilor rotilor dintate se recomanda a avea o valoare intreaga
masurata in grade .Pentru ca masinile de danturat sa nu se regleze pentru fiecare roata ce
urmeaza a se dantura se recomanda : =10
0
(8
0
) la roti dintate cu danturi durificate
superficial ( HB 350).
Adoptam =10
0
D. Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul-z
1
si z
2
Se determina mai intai din considerent geometric si cinematic numarul maxim de dinti
ai pinionului :

( )
12
12 *
1
1
cos 2
i m
a
z
n
+

, unde :
a
12
-distanta dintre axe standardizata , adoptata la punctul A;
m
n
-modulul normal al danturii , adoptat la punctul B;
-unghiul de inclinare al danturii, adoptat la punctul C;
i
12
-raportul de transmitere.


( )
41 03 , 41
2 1 2
10 cos 125 2
1
*
1

+

z z
dinti
21

81 82 2 41
2 12 1 2
z i z z
dinti
Modulul normal al danturii recalculat

( ) ( )

+

+

mm
i z
a
m
n
001 , 2
2 1 41
10 cos 125 2
1
cos 2
12 1
12

m
KSTAS
=2mm ; m
K+1STAS
=2,5mm

m
KSTAS
<m
n
< 1,05 m
KSTAS
2<2,001<2,1
Din STAS 822-82 adoptam m=; m
K+1STAS
=2mm.
E.Distanta de referinta dintre axe a
012

( ) ( )
6974 , 124
10 cos 2
81 41
5 , 2
cos 2
2 1
012

z z
m a
n
mm
12 012
a a

( )
n
m a a 3 , 1 ... 1 , 0
012 12
=(0,1...1,3)2=(0,2...2,8) mm


3026 , 0 6974 , 124 125
012 12
a a
mm
se verifica
In urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti inclinati
s-au stabilit:
a
12
=a
w 12
=125 mm
m
n
=2 mm

=10
0
z
1
=41 dinti si z
2
=81 dinti
a
012
=124,6974 mm
Numarul de dinti z
1
si z
2
adoptat pentru pinion si roata trebuie astfel calculat astfel
ales incat abaterea raportuluide transmitere i

sa nu depaseasca abaterea admisibila

ia

. Pentru aceasta se calculeaza mai intai raportul de transmitere efectiv:

975 , 1
41
81
1
2
12

z
z
i
ef
Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este :

ia
ef STAS
i
i
i i

100
12
12 12


% 3
ia -pentru reductoare cu o treapta de turatie.
22
% 25 , 1 100
2
975 , 1 2

i

se
ia i

verifica

2.1.3.2.Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati
A.Elementele cremalierei de referinta

0
0
20 unghiul profilului de referinta
1
*
0a
h
coeficientul inaltimii capului de referinta
25 , 1
*
0 f
h
coeficientul inaltimi piciorului de referinta
35 , 0
*
0
c
jocul de referinta la picior


2 1 2
*
0 0

a a
h m h
mm

5 , 2 25 , 1 2
*
0 0

f f
h m h
mm
23

7 , 0 35 , 0 2
*
0 0
c m c
mm

2831 , 6 2
0
m p
mm
14155 , 3
2
2831 , 6
2
0
0 0

p
D l
B. Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii
-Unghiul profilului danturii in plan frontal-
t

2835 , 20
10 cos
20
cos

,
_

,
_

tg
arctg
tg
arctg
n
t

0
0
20
n

-Unghiul de rostogolire frontal
wt

,
_

,
_

2835 , 20 cos
125
6974 , 124
arccos cos arccos
12
012
t wt
a
a


0
6555 , 20
wt

-Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal

( )
n
t wt
sn
tg
inv inv
z z x x x

2
2 1 02 01

+ +

01647 , 0
180
6555 , 20 6555 , 20
180


tg tg inv
wt wt wt

01557 , 0
180
2835 , 20 2835 , 20
180


tg tg inv
t t t

( ) 4508 , 0
20 2
01557 , 0 01647 , 0
81 41

+
tg
x
sn
-Numarul de dinti ai rotilor echivalente z
n1
si z
n2

92 , 42
10 cos
41
10 cos cos
3 3
1
0
3
1
1

z z
z
n

z
n1
=42

8 , 84
10 cos
81
cos
3
0
3
2
2

z
z
n
z
n2
=85

2 1
1 2
2 1
1
1
z z
z z
z z
z
x x
sn n
+

+
+


7 , 0

286 , 0
85 42
42 85
7 , 0
85 42
42
4508 , 0
1

+

+
+

n
x

1648 , 0 286 , 0 4508 , 0
1 2

n sn n
x x x
24
C. Elementele geometrice ale angrenajului
-Modulul frontal m
t


0308 , 2
10 cos
2
cos

n
t
m
m
mm
-Diametrul de divizare d
1
, d
2
:

2628 , 83 41 0308 , 2
cos
1
1
1

z m
z m
d
t
n

mm

4948 , 164 81 0308 , 2
2 2
z m d
t mm
-Diametrele de baza 2 1
,
b b
d d
:

0995 , 78 2835 , 20 cos 2628 , 83 cos
1 1

t b
d d
mm

2942 , 154 2835 , 20 cos 4948 , 164 cos
2 2

t b
d d
mm
-Diametrele de rostogolire 2 1
,
w w
d d
:

4868 , 83
6555 , 20 cos
2835 , 20 cos
2628 , 83
cos
cos
1 1

wt
t
w
d d

mm

8339 , 164
6555 , 20 cos
2835 . 20 cos
4948 , 164
cos
cos
2 2

wt
t
w
d d

mm
-Diametrele de picior 2 1
,
f f
d d
:

( )
1
*
0
*
0 1 1
2
n a n f
x c h m d d +

( ) 9584 , 78 286 , 0 35 , 0 1 2 2 2628 , 83
1
+
f
d
mm


( )
2
*
0
*
0 2 2
2
n a n f
x c h m d d +

( ) 6024 , 158 1648 , 0 35 , 0 1 2 2 4948 , 164
2
+
f
d
mm
-Diametrele de cap 2 1
,
a a
d d
:
( ) [ ]
2 2
*
0 12 1
2 d x h m a d
n a n a
+

( ) [ ] 9976 , 89 4948 , 164 1648 , 0 1 2 125 2
1
+
a
d
mm d
a1
=90 mm
( ) [ ]
1 1
*
0 12 2
2 d x h m a d
n a n a
+
25

( ) [ ] 6414 , 169 2628 , 83 286 , 0 1 2 125 2
2
+
a
d
mm d
a2
=169,65 mm
-Jocurile la picior

n
a f
n
m
d d
a c
+
1 , 0
2
2 1
12 1
(
2 , 0 2 1 , 0
) mm

7 , 0
2
6416 , 169 9584 , 78
125
1

+

n
c
mm >0,2 mm
se verifica
26


n
a f
n
m
d d
a c
+
1 , 0
2
1 2
12 1

7 , 0
2
9976 , 89 6024 , 158
125
2

+

n
c
mm >0,2 mm
se verifica
-Inaltimea dintilor h
1
,h
2
5196 , 5
2
9584 , 78 9976 , 89
2
1 1
1

f a
d d
h mm
5196 . 5
2
6024 , 158 6416 , 169
2
2 2
2

f a
d d
h mm
-Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal
at1,2

0
1
1
1
7964 , 29 2835 , 20 cos
9976 , 89
2628 , 83
arccos cos arccos
,
_

,
_

t
a
at
d
d


0
2
2
2
5593 , 24 2835 , 20 cos
6416 , 169
4948 , 164
arccos cos arccos
,
_

,
_

t
a
at
d
d

-Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal S
at1
,S
at2

,
_

1
1
1
1 1
2
4
at t
n n
a at
inv inv
z
tg x
d S


0525 , 0
180
7964 , 29 7964 , 29
180
1 1 1


tg tg inv
at at at

0283 , 0
180
5593 , 24 5593 , 24
180
2 2 2


tg tg inv
at at at

2387 , 1 0525 , 0 01557 , 0
41 2
20 286 , 0 4
9976 , 89
0
1

,
_

tg
S
at

mm

,
_

2
2
2
2 2
2
4
at t
n n
a at
inv inv
z
tg x
d S


993 , 1 0283 , 0 01557 , 0
81 2
20 1648 , 0 4
6416 , 169
2

,
_

tg
S
at

mm
Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap , ca urmare a ascutirii accentuate , se
recomanda :

8 , 0 2 4 , 0 4 , 0
2 , 1

t at
m S
mm pentru roti cu danturi durificate
se verifica

-Latimea danturii rotilor b
1
si b
2
27

42 6314 , 41 5 , 0 2628 , 83
1 2

d
d b
mm

( ) 45 1 5 , 1 42 2 .... 1
2 1
+ +
n
m b b
mm
-Diametrele inceputului profilului evolventic 2 1
,
l l
d d

( )
2
1
1
*
0
1 1
cos sin
cos 2
1
1
]
1

+
t t
n a
b l
z
x h
tg d d

( )
878 , 81
2835 , 20 cos 2835 , 20 sin 41
10 cos 286 , 0 1 2
20 1 0995 , 78
2
1

1
]
1

+ tg d
l
mm


( )
2
2
2
*
0
2 2
cos sin
cos 2
1
1
]
1

+
t t
n a
b l
z
x h
tg d d

( )
4634 , 160
2835 , 20 cos 2835 , 20 sin 81
10 cos 1648 , 0 1 2
20 1 2942 , 154
2
2

1
]
1

+ tg d
l
mm
-Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor danturii rotilor


1 2 2 1
,
E A E A
d d d d



[ ]
2
2
2
2
2 12
2
1 1
sin 2
b a wt b A
d d a d d +

[ ] 0751 . 82 2942 , 159 6416 , 169 6555 , 20 sin 125 2 0995 , 78
2
2 2 2
1
+
A
d
mm

[ ]
2
2
1
2
1 12
2
2 2
sin 2
b a wt b A
d d a d d +

[ ] 2989 , 162 0995 , 78 9976 , 89 6555 , 20 sin 125 2 2942 , 154
2
2 2 2
2
+
A
d

mm

Pentru a avea o angrenare corecta a celor doua roti dintate este necesar sa fie
indeplinite conditiile :
1 1 l A
d d
(82,0751>81,878)
2 2 l A
d d
(162,2989>160,4634) se verifica
-Gradul de acoperire total -

+
28

gradul de acoperire al profilului in plan frontal

cos
cos sin
cos 2
cos
cos 2
cos
12
2
2
2
2
2
1
2
1

n
wt
n
b a
n
b a
m
a
m
d d
m
d d

3 , 1
2835 . 20 cos 2
10 cos 6555 , 20 sin 125
2835 , 20 cos 2 2
10 cos 2942 , 154 6416 , 169
2835 , 20 cos 2 2
10 cos 0995 , 778 9976 , 89
2 2 2 2

gradul de acoperire simultan datorat inclinarii dintilor

sin
2

n
m
b
;

787 , 0 10 sin
2
42

08 , 2 787 , 0 3 , 1 +

-Numarul minim de dinti ai pinionului z

min

( ) ( )
9 , 11
2835 , 20 sin
10 cos 286 , 0 1 2
sin
cos 2
2 2
1
*
0
1 min

t
n a
x h
z

1 min 1
z z


> 12 41
1 min 1
z z
conditia este indeplinita
D.Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate
-Lungimea ( cota ) peste N dinti - 1
,
N Nn
W W
Masurarea cotei W
Nn
este conditionata de satisfacerea relatiei :


mm W b
Nn
5 sin
2 , 1 2 , 1
+

( ) [ ]
n n t n n Nn
m inv z tg x N W cos 2 5 , 0
1 1 1 1
+ +

1
N
-numarul de dinti peste care se masoara lungimea W
Nn
29

( ) ( )
5 , 0 2
cos cos
cos cos 2 1
1 1
2
2
1
2
1 1
1
+
1
1
]
1

+

t n n
t
t n
inv z tg x
z x z
N

( ) ( )
5 , 0 01557 , 0 41 20 286 , 0 2
10 cos 2835 , 20 cos
2835 , 20 cos 41 10 cos 286 . 0 2 41 1
2
2 2
1
+
1
1
]
1

+
tg N

6 4735 , 5
1 1
N N dinti
( ) ( )
5 , 0 2
cos cos
cos cos 2 1
2 2
2
2
2
2
2 2
2
+
1
1
]
1

+

t n n
t
t n
inv z tg x
z x z
N

( ) ( )
5 , 0 01557 , 0 81 20 1648 , 0 2
10 cos 2835 , 20 cos
2835 , 20 cos 81 10 cos 1648 , 0 2 81 1
2
2 2
2
+
1
1
]
1

+
tg N

2 2
7396 , 9 N N
10dinti
( ) [ ] 9393 . 30 20 cos 2 01557 , 0 41 20 286 , 0 2 5 , 0 6
1
+ + tg W
Nn

=31 mm
( ) [ ] 1021 , 78 20 cos 2 01557 , 0 81 20 1648 , 0 2 5 , 0 10
2
+ + tg W
Nn

=79 mm
30
-Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal-S
n1,2

,
_

+
n n n n
tg x m S

1 1
2
2

557 , 3 20 286 , 0 2
2
2
1

,
_

+ tg S
n

mm

,
_

+
n n n n
tg x m S

2 2
2
2

283 , 3 20 1648 , 0 2
2
2
2

,
_

+ tg S
n

mm
-Coarda de divizare a dintelui in plan normal
12 n
S

4
2
1
3
1
1 1
cos
6

d
S
S S
n
n n

4567 , 3 10 cos
2628 , 83 6
557 , 3
557 , 3
4
2
3
1

n
S
mm

4
2
2
3
2
2 2
cos
6

d
S
S S
n
n n

2827 , 3 10 cos
4948 , 164 6
283 , 3
283 , 3
4
2
3
2

n
S
mm
-Inaltimea la coarda de divizare 2 , 1 an
h
31

2
1
2
1 1 1
1
cos
4 2

d
S d d
h
n a
an

405 , 3 10 cos
2628 , 83 4
557 , 3
2
2628 , 83 9976 , 89
2
2
1

an
h
mm

2
2
2
2 2 2
2
cos
4 2

d
S d d
h
n a
an

5892 , 2 10 cos
4948 , 164 4
283 , 3
2
4948 , 164 6416 , 169
2
2
2

an
h
mm
-Coarda constanta a dintelui in plan normal - 2 , 1 cn
S
1409 , 3 20 cos 557 , 3 cos
2 2
1 1

n n cn
S S mm
8989 , 2 20 cos 283 , 3 cos
2 2
2 2

n n cn
S S mm
-Inaltimea la coarda constanta - 2 , 1 cn
h

,
_

+
n n n n a n cn
x h m h

2
1
*
0 1
cos cos sin
4

976 , 1 20 cos 286 , 0 20 cos 20 sin
4
1 2
2
1

,
_

+

cn
h
mm

,
_

+
n n n n a n cn
x h m h

2
2
*
0 2
cos cos sin
4

7861 , 1 20 cos 1648 , 0 20 cos 20 sin
4
1 2
2
2

,
_

+

cn
h
mm
Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati
Fortele nominale din angrenaj se detrmina din momentul de torsiune existent pe
arborele pinionului .Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici ( 0,5...2,5) % se
neglijeaza influenta lor .In consecinta fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor
doua roti sunt egale si de sens contrar . Se considera ca fortele actioneaza pe cercurile de
divizare ale rotilor .
32
-Fortele tangentiale - 2 , 1 t
F

3085
2628 , 83
128469 2
2
1
2 1

d
M
F F
tp
t t
N
-Fortele radiale - 2 , 1 r
F

1130 2835 , 20 3085
cos
1
1 1 2 1
tg tg F tg F F F
t t n t r r

N
-Fortele axiale - 2 , 1 a
F

539 10 3085
1 2 1
tg tg F F F
t a a

N
-Forta normala pe flancul dintelui F
n1,2
3329 539 1130 3085
2 2 2 2
1
2
1
2
1
+ + + +
a r t n
F F F F N

2.1.4.Alegerea rulmentilor , stabilirea preliminara a formei
constructive a arborelui
In functie de directia fortelor introduse de angrenaje , elementele flexibile si
articulate , fata de axa de rotatie a arborelui , alegem rulmenti radiali cu bile cu cale de
rulare adanca .
33
A. Montarea rulmentilor pe arbori trebuie sa permita atat preluarea sarcinilor radiale si
axiale , cat si reglarea lor fata de carcasa .
Ca marime rulmentii se aleg in functie de diametrul fusului pe care se monteaza ,
diametrul se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore .

( ) mm d d
ca fus
5 ... 8 +

Pentru arborele 1:

( ) mm d d
ca fus
5 ... 8 +
=55 mm
Pentru arborele 2:

( ) mm d d
ca fus
5 ... 8 +
=60 mm
Montarea rulmentilor radiali si radial axiali cu bile
Pentru arborele 1 alegem rulment radial axial cu role conice 32211cu urmatoarele
caracteristici:

d=55mm C=120 KN E=27 mm r =2,5 mm
D=100mm C
0
=110 KN a=25 mm r
1
=0,8 mm
B=35mm T=35 mm d
1
=77,6 mm
Pentru arborele s alegem rulment radial cu bile 6012 STAS 6846-80
d=60 mm C=22,80 KN 2 r mm
D=95 mm
30 , 18
0
C
KN
88
min 1
D
mm
B=18 mm
67
min 1
d
mm
1
max 1
r
mm
34
B. Stabilitatea distantei dintre reazeme :

mm B x L l
B
12 ..... 6 2
1
+ + +

l=105 mm

Alegerea si verificarea asamblarii arbore butuc
Asamblarea rotilor dintate pe arborii transmisiei mecanice se realizeaza de regula
prin intermediul penelor paralele .
Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire
(p
S
) si de forfecare ( f

) si compararea acestora cu eforturile admisibile .

Penele alese din STAS 1004-81 sunt urmatoarele:
Pentru d
1
= 42 mm Pana paralela tip B; b = 12 mm; l = 55 mm;
h = 8 mm;
Pentru d
2
= 48 mm Pana paralela tip A; b = 12 mm; l = 70 mm;
h = 8 mm;
Pentru d
3
= 64 mm Pana paralela tip A; b = 18 mm; l = 62 mm;
h = 11 mm;
Pentru d
4
=42 mm Pana paralela tip B; b = 12 mm; l = 55 mm;
h =8 mm;
Odat alese penele paralele n funcie de diametrul arborelui d
0
i de limea
butucului L
B
, respectiv lungimea captului de arbore L
C
, se face verificarea acestora.
Verificarea penelor paralele const n determinarea tensiunilor efective de strivire p
m
i de
forfecare
f
i compararea acestora cu eforturile admisibile p
am
,
af
.
[ ] MPa p
d l h
K M
p
am
c
A t
m
120 ... 100
4
0

;
120
am
p
MPa;
35
[ ] MPa
d l b
K M
af
A t
f
80 ... 60
2
0

;
60
af

MPa,
n care:
M
t
momentul de torsiune nominal tansmis de arborele respectiv;
K
A
factorul de utilizare; K
A
= 1.5;
h,b dimensiunile seciunii penei paralele (STAS 1004-82);
l
c
lungimea de contact a penei cu butucul, depinde de forma penei.
| l
c
= l b pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)
| l
c
= l pentru pene paralele forma B (cu capete drepte)
| l
c
= l b/2 pentru pene paralele forma C (cu un singur capt rotunjit).
Pentru pana 1:
84 , 66
42 55 8
5 , 1 205882 4 4
0

d l h
K M
p
c
A tIA
m Mpa <
120
am
p
MPa
28 , 22
42 55 12
5 , 1 205882 2 2
0

d l b
K M
A tIA
f

Mpa <
60
af

MPa;
Pentru pana 2:
91 , 66
48 ) 12 70 ( 8
5 , 1 248407 4 4
0

d l h
K M
p
c
A tD
m <
120
am
p
MPa
3 , 22
48 ) 12 70 ( 12
5 , 1 . 248407 2 2
0

d l b
K M
A tD
f

Mpa <
60
af

MPa;
Pentru pana 3:
88 , 24
64 ) 18 62 ( 11
5 , 1 128469 4 4
0

d l h
K M
p
c
A tIIE
m <
120
am
p
MPa
6 , 7
64 ) 18 62 ( 18
5 , 1 . 128469 2 2
0

d l b
K M
A tIIE
f

Mpa <
60
af

Mpa
Pentru pana 4:
28 , 15
42 55 8
5 , 1 70601 4 4
0

d l h
K M
p
c
A tIC
m <
120
am
p
MPa
64 , 7
42 55 12
5 , 1 . 70601 2 2
0

d l b
K M
A tIIE
f

Mpa <
60
af

Mpa
2.1.5. Verificarea rotilor dintate
A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia :
36
2 , 1 2 , 1
2 , 1
2 , 1
2 , 1 FP B F
n
FB V A t
F
Y Y Y
m b
K K K F

x S F
FP
F
FP
Y Y Y
S

2 , 1 2 , 1
2 , 1 lim
2 , 1

A
K
-factorul de utilizare
5 , 1
A
K
V
K
-factorul dinamic
22
1
td
V
K

+
53 , 6
10 60
1500 2628 , 83
10 60
3 3
1

pinion
td
n d
m/s
11 , 1
22
53 , 6
1 +
V
K
- F
K
-factorul repartitiei frontale a sarcinii

19 , 1 53 , 6 03 , 0 1 03 , 0 1 + +
td H
K

38 , 1 1 19 , 1 2 1 2
H F
K K
-
( )
H F
K f K
factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii
( )
e
H F
K K

,
( )
( ) ( )
( )
8707 , 0
5196 , 5
42
5196 , 5
42
1
5196 , 5 / 42
/ /
/
2
2
2
2

,
_

+
,
_

h b h b H
h b
e

15 , 1 5 , 0 3 , 0 1 3 , 0 1 + +
d HB
K
( ) 13 , 1 15 , 1
8746 , 0

FB
K
-

2 , 1 F
Y
factorul de forma al dintelui
pentru z
1
=41 z
2
=81 x
n1
=0,286x
n2
=0,1648

25 , 2
1

F
Y

15 , 2
2

F
Y
- Y factorul gradului de acoperire;
7 , 0 Y

7 , 0 826 , 0
3 , 1
75 , 0
25 , 0 / 75 , 0 25 , 0 + +

Y



Y
factorul inclinarii danturii

min
0
120 / 1

Y Y

75 , 0 25 , 0 1
min


Y
37

75 , 0 803 , 0 787 , 0 25 , 0 1
min

Y

815 , 0 934 , 0
120
10 787 , 0
1
min

Y Y
-

2 , 1 lim F

rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui:

MPa
F
220 ... 200
2 , 1 lim

-
FP
S -factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui S
FP
=1,25
-Y
N1,2
-factorul numarului de cicluri de functionare : Y
N1,2
=1
-Y
S1,2
-factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui

1 5 , 0 2 25 , 0 25 , 0
2 , 1 0

S n
Y m S
-Y
x
-factor de dimensionare : Y
x
=1
-

2 , 1 FP

tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui

2 1 1
1 lim
1
168 1 1 1
25 , 1
210
FP x S N
FP
F
FP
MPa Y Y Y
S

1 1
1
1
1 F P F
n
F F V A t
F
Y Y Y
m b
K K K K F

MPa MPa
FP F
168 36 , 149 934 , 0 826 , 0 25 , 2
2 45
13 , 1 38 , 1 11 , 1 5 , 1 3085
1 1


se verifica

2 2
2
2
2 FP F
n
F F V A t
F
Y Y Y
m b
K K K K F

MPa MPa
FP F
168 91 , 152 934 , 0 826 , 0 15 , 2
2 42
13 , 1 38 , 1 11 , 1 5 , 1 3085
1 2

se verifica
B.Verificarea la presiunea hertziana , in cazul solicitarii la oboseala a flancurilor
dintilor ( verificarea la pitting )
38

2 , 1
1 2
1
1
HP
H H V A t
H E H
u
u
d b
K K K K F
Z Z Z Z



+

2 , 1 2 , 1
2 , 1 lim
2 , 1 N V L W R
HP
H
HP
Z Z Z Z Z
S

-Z
E
-factorul modulului de elasticitate al materialului Z
E
=189,8
-Z
H
-factorul zonei de contact :

43 , 2
665 , 20 2835 , 20 cos
10 cos 2
cos
cos 2

tg tg
Z
wt t
H

-

factorul gradului de acoperire

7369 , 0

<1
( )

1
3
4
Z

( ) 34 , 0
3 , 1
787 , 0
787 , 0 1
3
3 , 1 4

Z
-Z

-factorul inclinarii dintilor :

99 , 0 10 cos cos

Z
-
1 tH
F
-forta reala tangentiala la cercul de divizare

6 , 5576 15 , 1 19 , 1 11 , 1 15 , 1 3085
1 1

H H V A t tH
K K K K F F
N
-u-raportul numarului de dinti u=2
- 2 , 1 lim H

-rezistenta la pitting:

1180 80 55 20 80 20
2 , 1 lim
+ + DF
H

MPa
-
HP
S -factor de siguranta la pitting: 15 , 1
HP
S
- 2 , 1 R
Z
-factorul rugozitatii flancurilor dintilor : 2 , 1 R
Z
=1,1
-
W
Z
-factorul raportului duritatii flancurilor :
W
Z
=1
-
V
Z
-factorul influentei vitezei periferice a rotilor

( )
td
ZV
ZV V
C
C Z

32
8 , 0
1 2
+

+
39
925 , 0
350
850 1180
08 , 0 85 , 0
350
850
08 , 0 85 , 0
lim

+
H
ZV
C



( )
987 , 0
53 , 6
32
8 , 0
925 , 0 1 2
925 , 0
+

+
V
Z
- 2 , 1 N
Z
-factorul numarului de ciclcuri de functionare :
1
2 , 1

N
Z
-
L
Z factorul influentei ungerii asupra solicitarii la presiune hertziana de contact:

L
Z =1

2 1 1
lim
1
02 , 1114 1 987 , 0 1 1 1 , 1
15 , 1
1180
HP N V L W R
HP
H
HP
MPa Z Z Z Z Z
S

MPa MPa
HP H
93 , 1082 1 , 240
2
1 2
2628 , 83 42
6 , 5576
99 , 0 34 , 0 43 , 2 8 , 189
se verifica

2.1.6. Calculul reactiunilor din lagare
40
Pentru arborele 1
Verificarea la solicitare compusa consta in determinarea efortului echivalent maxim
tinand seama de variatia in timp a momentului de torsiune si de incovoiere.Se recomanda
sa se verifice sectiunea arborelui in care momentul incovoietor este maxim :
3
max
max ai
i
ie
ie
W
M

, in care :

max ie

-efortul unitar de incovoiere echivalent

W
i
-modulul de rezistenta la incovoire al sectiunii arborelui cu momentul de incovoiere
echivalent maxim
3 ai

-rezistenta admisibila la incovoiere pentru ciclulu alternant simetric

max ie
M
-momentul de incovoiere echivalent maxim
l=105 mm
1 t
F
= 2 t
F
=3085 N
41
1130
2 1

r r
F F
N
539
2 1

a a
F F
N
a=52,5 mm
0
iVA
M
: 0
2
1
1 1
+
w
a r B
d
F a F l V
67 , 377
105
5 , 52 1130
2
4648 , 83 539
2
1
1 1

l
a F
d F
V
r
w a
B
N
: 0

iVB
M
( ) 0
2
1
1 1

w
a r A
d
F a l F l V
( ) ( )
22 , 779
105
2
4648 , 83
539 5 , 52 105 1130
2
1
1 1

l
d
F a l F
V
w
a r
A
N
0

HA i
M

0
1
a F l H
t B
5 , 1542
105
5 , 52 3085
1

l
a F
H
t
B
N

0
iHB
M
:
( ) 0
1
+ a l F l H
t A
( )
5 , 1542
105
5 , 52 3085
1

l
a l F
H
t
A
N

14 , 1728 5 , 1542 22 , 779
2 2 2 2
+ +
A A A
H V R
N
06 , 1588 5 , 1542 67 , 377
2 2 2 2
+ +
B B B
H V R
N
Pentru arborele 2

0
iVC
M
0
2
2
2 2
+
w
a r D
d
F a F l V
76 , 141
105
5 , 52 1130
2
8983 , 164 539
2
2
2 2

l
a F
d F
V
r
w a
D
N

0
iVD
M
( ) 0
2
2
2 2
+
w
a r C
d
F a l F l V
( ) ( )
23 , 988
105
2
8983 , 164
539 5 , 52 105 1130
2
2
2 2

l
d
F a l F
V
w
a r
C
N
42

0
iHC
M
5 , 1542
105
5 , 52 3085
0
2
2

l
a F
H a F l H
t
D t D
N

0
iHD
M
( )
( )
5 , 1542
105
5 , 52 3085
0
2
1

+
l
a l F
H a l F l H
t
C t C
N
91 , 1831 5 , 1542 23 , 988
2 2 2 2
+ +
C C C
H V R N
1549 5 , 1542 76 , 141
2 2 2 2
+ +
D D D
H V R
N
2.1.7. Verificarea la solicitarea compusa si oboseala
Verificarea la solicitarea compusa consta in determinarea tensiunii echivalente
maxime in sectiunile periculoase ale arborilor. Tinand seama de variatia momentelor de
torsiune si de incovoiere, in diverse sectiuni ale arborilor, precum si variatia acestora in
timp, se calculeaza momentul echivalent in sectiunile considerate periculoase. Se
recomanda sa se verifice sectiunea arborelui in care momentul de incovoiere echivalent
este maxim sau acolo unde sectiunea este slabita de salturile de diametru sau de alti
concentratori (canale de pana).
aiIII
x ix
x iex
ech
W
M

( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2 2
105 5 , 1542 105 67 , 377 + + + l H l V M M M
B B iH iV itot
M
itot
=166746,5 Nmm
86 , 128432
2
2628 , 83 3085
2
1 1
max

d F
M
t
t
Nmm
( )
2
max
2
max max t itot ie
M M M +

-coeficient ce ia in considerare influenta modului de variatie diferit al eforturilor de

incovoiere si de torsiune asupra comportarii arborelui . =0,75
63 , 200438 86 , 128432 75 , 0 5 , 166746
2 2
max
+
ie
M Nmm
96 , 56669
32
90
32
3 3
1

d
W
i
mm
3
43
53 , 3
96 , 56669
63 , 200438
max

ie

N/mm
2
<
60
3

ai

N/mm
2
se verifica
( ) ( ) l H l V M M M
D D iH iV itot
+ +
2 2 2
( ) ( ) 162645 105 5 , 1542 105 76 , 141
2 2
+
itot
M Nmm
( )
2
max
2
max max t itot ie
M M M +
98720
2
64 3085
2
2 2
max

d F
M
t
t
Nmm
183746 98720 75 , 0 162645
2 2
max
+
ie
M Nmm
3
max
max ai
i
ie
ie
W
M

9 , 25735
32
64
32
3 3
2

d
W
i
mm
3
13 , 7
9 , 25735
183746
max

ie

N/mm
2
<
2
3
/ 50 mm N
ai
se verifica
Calculul coeficientului de siguranta global
Determinarea coeficientului de siguranta la solicitari variabile se face pentru sectiunea
arborelui ce prezinta concentratori de tensiuni : coeficientul de siguranta global este :
Pentru arborele 1
( ) 5 , 1 ...... 3 , 1
2 2

+

a
c
c c
c c
c


, in care :
-

c
coeficient de siguranta la solicitarea de incovoiere
-

c
coeficient de siguranta la solicitarea de torsiune
Expresiile acestor coeficienti de siguranta sunt :
cr
med v k
c

1
1
;
cr
med v k
c

1
1
44

k k
,
coeficient ce tine seama de tipul , geometria concentratorului de eforturi
unitare si de natura solicitarii

-coeficient dimensional

-coeficient de calitata a suprafetei

v v
,
-amplitudinea ciclului de solicitare la incovoiere, respectiv torsiune

2
min max

v

2
min max

v
min min max max
, , ,
-efortul maxim , respectiv minim ce apare in aceeasi sectiune ca
urmare a variatiei in timp a momentului de incovoiere si torsiune
med med
,
-media ciclului de solicitare
2
,
2
min max min max

med med
1 1
,

-rezistenta la oboseala intr-un ciclu alternant simetric si se recomanda:
2
1
/ 275 640 43 , 0 43 , 0 mm N
r

( )
2
1 1
/ 75 , 156 275 57 , 0 58 , 0 ... 55 , 0 mm N

cr cr
,
eforturi critice ale materialului si sunt eforturi de curgere pentru materiale
tenace si de rupere pentru materiale fragile
( )
2
1
/ 185 , 97 75 , 156 62 , 0 65 , 0 ... 6 , 0 mm N
cr



2
max
/ 94 , 2
96 , 56669
5 , 166746
mm N
W
M
i
itot

2
min
/ 94 , 2 mm N
W
M
i
itot

2
/ 94 , 2 mm N
v

0
med

1 , 2

k ,
88 , 0

;
85 , 0
3 , 33
275
94 , 2
85 , 0 88 , 0
1 , 2
1

c
p
t
W
M

max

3
3 3
1
113339
16
90
16
mm
d
W
p

M
t
=128432,86 Nmm
13 , 1
113339
86 , 128432
max

45
13 , 1
113339
86 , 128432
min

p
t
W
M

0
med

,
13 , 1
v

6 , 1

k ,
85 , 0 , 78 , 0

82 , 58
75 , 156
13 , 1
85 , 0 78 , 0
6 , 1
1

c

( ) se c c
a

+

5 , 2 .... 5 , 1 97 , 28
82 , 58 3 , 33
82 , 58 3 , 33
2 2
verifica
Pentru arborele 2
2
max
/ 47 , 6
9 , 25735
162645
mm N
W
M
i
itot

2
min
/ 47 , 6 mm N
2
/ 47 , 6 mm N
V

2
1
/ 275 42 , 0 mm N
r

0
med

10 , 2

K
88 , 0

85 , 0
15 , 15
275
47 , 6
85 , 0 88 , 0
10 , 2
1

c
p
t
W
M

max

85 , 51471
16
64
16
3 3
2

d
W
p
mm
3
M
t
=98720 Nm
91 , 1
max

N/mm
2
91 , 1
min
N/mm
2
0
med

2
/ 91 , 1 mm N
V

( )
2
1 1
/ 75 , 156 58 , 0 ... 55 , 0 mm N


( )
2
1
/ 185 , 97 65 , 0 ... 6 , 0 mm N
cr



6 , 1

K
78 , 0

85 , 0
01 , 34
75 , 156
91 , 1
85 , 0 78 , 0
6 , 1
1

c
46
83 , 13
01 , 34 15 , 15
01 , 34 15 , 15
2 2

+

c
5 , 2 ... 5 , 1 18 , 13
a
c c
se verifica
2.1.8 VERIFICAREA RULMENILOR
Cauza principal a scoaterii din uz a rulmenilor se datoreaz apariiei pittingului
(oboselii superficiale) pe cile de rulare ale inelelor, respectiv ale corpurilor de
rostogolire.
Calculul de verificare al rulmenilor const n stabilirea duratei de funcionare L
h
care trebuie s fie mai mare dect o durat admisibil L
ha
, care pentru reductoare de
turaie de uz general este recomandat la valori 12.00015.000 ore, iar pentru maini
agricole de 8.00012.000 ore.
Cunoscnd reaciunile radiale i axiale din lagre, precum i sistemul de montaj al
rulmenilor si caracteristicile acestora (uzual, cei doi rulmeni de pe arbore sunt identici),
se calculeaz sarcina dinamic echivalent, preluat de fiecare rulment de pe arbore.
a
YF XR P +
unde X,Y coeficienii forei radiale, respectiv axiale X, Y sunt dependeni de
tipul si mrimea rulmentului, precum i de mrimea forelor radiale i axiale preluate de
rulment.
Valorile coeficienilor X i Y se aleg din anexa din ndrumarul pentru proiectarea
transmisiilor mecanice, pentru rulmenii radiali si radiali-axiali cu bile iar din anexa , din
acelasi indrumar, pentru rulmenii radiali-axiali cu role conice. n vederea alegerii corecte
a acestor coeficieni, precizm soluii de montaj al rulmenilor radiali i respectiv radiali-
axiali. Soluiile trebuie s permit compensarea dilatrii axiale ale arborilor, fr a
introduce solicitri suplimentare in rulmeni.
Montajul rulmenilor radiali cu bile
Rulmenii radiali cu bile se pot monta n dou variante.
La montajul cu rulment conductor si rulment liber se fixeaz axial pe arbore ct
i n carcas rulmentul cu sarcina radiala cea mai mic (rulmentul conductor). Acesta va
prelua i sarcina axial. Cel de al doilea rulment se fixeaz axial fie pe arbore, fie mai rar
in carcas, putndu-se descrca prin el dilatrile termice axiale ale arborelui. Acest
rulment (rulmentul liber) va prelua numai fora radial. Soluia se utilizeaz in special la
arbori lungi. Este mai complicat din punct de vedere tehnologic i constructiv,
necesitnd prelucrri i elemente de asamblare suplimentare.
Montajul cu rulmeni flotani se realizeaz prin fixarea axial a fiecrui rulment,
intru-un singur sens pe arbore (spre interior) i in sens opus in carcas, prin intermediul
capacelor. Fora axial este preluat n acest caz de rulmentul ctre care este ndreptat.
Soluia de montaj este simpl, se utilizeaz la arbori scuri, cum sunt, de exemplu, arborii
47
reductoarelor de turaie. Aceast soluie de montaj prezint dezavantajul unei ncrcri
neuniforme a celor doi rulmeni, spre deosebire de prima variant.
Indiferent de varianta de montaj, cunoscnd rulmentul care preia fora axial, se
determin raportul , unde i reprezint numrul de rnduri de bile iar C
0
capacitatea
static de ncrcarea rulmentului. Valorile i si C
0
se aleg din catalogul firmelor
productoare de rulmeni n funcie de acest raport, se alege mrimea e din anexa 5.6,
fa de care se compar raportul F
a
/ R .
Dac F
a
/ R e, rezult X= 1, Y=0
Dac F
a
/ R e, se determin X i Y prin interpolare linear

A. Montajul rulmenilor radiali axiali cu bile sau cu role conice.

Rulmenii radiali axiali se monteaz pe arbore, ntotdeauna perechi i poate fi
realizat in O , pentru arbori cu roi n consol i n X pentru arbori care au roile
situate ntre lagre. Fora axial total de pe arbore este K
a
. Mrimea i direcia forelor
axiale, preluate de fiecare rulment F
a
, depind de montajul acestora i de forele axiale
proprii F
a S
, cauzate de faptul c direcia de preluare a sarcinii este diferit fa de direcia
radial a reaciunilor. n fig a) este pus n eviden descompunerea reaciunilor radiale i
forele axiale proprii, suplimentare, pentru doi rulmeni radiali axiali cu role conice
montai in O , iar n fig. b), pentru rulmeni montai n X. n mod similar se
determin fora axiala preluat de rulmenii din reazemele A i B i pentru rulmenii
radiali axiali cu bile. ntr-o prim etap se alege din catalog Y 0, totale din fiecare
rulment. Valorile finale ale lui X i Y rezult, determinnd rapoartele: F
a A
/R
A
i F
a B
/R
B,
care se compar cu e.
Pentru rulmentul cel mai incrcat de pe arbore (cu sarcina echivalent cea mai
mare) se determin, n funcie de capacitatea dinamic a lui, durabilitatea (numrul de
milioane de rotaii efectuate pn la apariia primelor semne de oboseal).
( )
P
P C L / [milioane rotaii]
Unde: p = 3 pentru rulmenii cu bile
p = 10/3 pentru rulmenii cu role
n funcie de durabilitatea efectiv i de turaia arborelui se stabilete durata
efectiv de funcionare:
ha h
L
n
L
L
60
10
6
[ore]
Montajul rulmenilor radiali axiali n X
48
Pentru forele axiale care apar pe arborele pinion se determin sensul forei axiale
rezultante R
a
, dat de F
a p A
, F
a p B
i fora axial din angrenaj F
a
Dac R
a
are sensul A B rezult: F
a B
= F
a p A
+ F
a
, iar F
a A
= F
a p A
Dac R
a
are sensul B A rezult: F
a A
= F
a p B
- F
a
, iar F
a B
= F
a p B
Pentru rulmentii C si D de pe arborele conducator, avem: F
a
= F
am2
= 539 N.
31 , 0
14 , 1728
539
R
F
A
am2

< e = 0.4 X = 1; Y = 0;
33 , 0
06 , 1588
539
R
F
B
am2

< e = 0.4 X = 1; Y = 0
0 5 . 0
C
rC
apA
Y
F
F
N;
0 5 . 0
D
rD
apB
Y
F
F
N;
539 +
a apA aA
F F F
N;
539
a aB
F F
N;
Dac rulmentul ales nu se verific, atunci se schimb acesta cu un rulment de
acelai diametru al inelului interior, ns de serie superioar de dimensiuni.
Rulmenii alei n final trebuie s fac parte din clasa nti de utilizare, care se
fabric n mod curent.
Pentru alegerea rulmenilor, calculam relatia
a
YF XR P +

pentru cel mai
incarcat rulment de pe fiecare arbore, condus i conducator:
Pentru rulmentii al arborelui conductor:
14 , 1728 14 , 1728 1 +
A aC A C
R X F Y R X P
N;
Durabilitatea
3
3
10
10 911 , 1375
24 , 1728
120000

,
_

,
_

P
P
C
L milioane cicluri
Durata de functionare
15287900
1500 60
10 13759110
60
10
6 6

n
L
L
h
h.
49
Pentru rulmentii arborelui cundus
2 2 a A
F Y R X P +
029 , 0
18300
539
2

o
a
C
F i
e=0,38
91 , 1831
C
R
N
42 , 0
91 , 1831
539
2

C
a
R
F
>
56 , 0 X e
Y=1,15
71 , 1645 539 15 , 1 91 , 1831 56 , 0 + P
N
Durabilitatea
16 , 2659
71 , 1645
22800
3

,
_

,
_

p
p
C
L milioane de rotatii
p=3
Durata de functionare
22 , 29546
1500 60
10 16 , 2659
6

h
L ore

ha
L
se verifica
ore L
ha
15000 ... 12000
Dup efectuarea calcului de verificare al rulmenilor, proiectantul trebuie s
decid asupra alegerii ajustajelor realizate ntre rulment i carcas, respectiv ntre rulment
i arbore. Ajustajul rulment carcas este de tipul alezaj unitar. Acest lucru se datoreaz
faptului c rulmentul c rulmentul este un subansamblu independent i, deci, cmpurile
de toleran pentru diametrele d i D sunt impuse de fabricant. Astfel, execuia
rulmenilor, conform STAS 4207-89, stabilete 5 clase de precizie pentru rulmeni,
simbolizate cu P0 precizie normal, P6, P5, P4, P2 cea mai precis clas.
O alt problem, creia proiectantul trebuie s-i gseasc rezolvare, este aceea
legat de modul de ungere, rcire i etanare a lagrelor cu rulmeni. Trebuie aleas o
soluie de ungere care s reduc pierderile prin frecare, s permit evacuarea cldurii
generate prin frecare, s protejeze rulmentul mpotriva ptrunderii de particole abrazive
din exterior, precum i a umezelii.
Ca materiale de ungere, n cazul rulmenilor folosii n construcia reductoarelor
de turaie, se recomand cu precdere uleiurile minerale de transmisie, folosite de altfel i
pentru ungerea angrenajelor. ntr-o astfel de situaie, nu se admite ca elementul de
rostogolire, aflat n poziia cea mai de jos, s fie cufundat n ulei mai mult de jumtate.
Dac rulmentul este situat deasupra bii de ulei, ungerea acestuia se realizeaz prin
canale colectoare sau cu ajutorul unor buzunare, practicate n carcasa superioar. n
50
aceste buzunare se colecteaz uleiul scurs pe peretele interior al carcasei, care, apoi, este
dirijat ctre rulment, realiznd att rcirea rulmentului, ct i ungerea acestuia.
2.1.9. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere
Angrenajul cilindric cu dinti inclinati se echivaleaza cu un angrenaj cilindric cu
dinti drepti ( roata echivalenta ).
Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse in primul rand de tipul
angrenajului si de regimul sau cinematic si de incarcare .
Pentru viteze periferice mai mari ( 4...15 )m/s se recomanda uleiuri minerale .
Vascozitatea cinematica ( 50

) la temperatura de C
0
50 necesara angrnajelor cilindrice
si conice se determina in functie de parametrul filmului de ulei :
- u
x
-parametrul filmului de ulei

tw
H
u
v
DF
x

5
2
10

55 , 6
10 60
1500 4648 , 83
10 60
3 3
1
1

pin w
tw
n d
v m/s

cSt x
u
38 04 , 9
55 , 6 10
2 , 328 55
50
5
2

s-a ales uleiul cu vascozitatea

Se alege uleiul TIN 42 EP
42
t

cSt pentru mediu aditivat cu I.V.=60 si punct de

curgere la C
0
25 .
Sistemul de ungere trebuie sa asigure existenta in timpul functionarii intre flancuri a unei
pelicule continue de lubrifiant . Ungerea prin imersiune este posibila pentru turatii
inferioare turatiei n
lim
:
( )
2
2
2
1
4
lim
10 4
z z u
tm
R R z
n n
+

z-numarul de dinti ai rotii dintate imersate in ulei

u

-unghiul de ungere ( rad )

2 , 1 z
R
-rugozitatile celor doua flancurilor in contact
tm

-vascozitatea uleiului ales la t

m C
0
60 55
51
Dependenta vascozitatii uleiului de transmisii de temperatura este de forma :

( ) [ ] ( ) t B A
t
+ + 273 lg 6 , 0 lg lg
- t

vascozitatea cinematica la temperatura t (

0
C ) in [cst]
A,B- constante ce depind de ulei
A=8,71
B=3,38

0
60 t
lg
( ) [ ] ( ) 60 273 lg 38 , 3 71 , 8 6 , 0 lg + +
tm

lg
( ) [ ] 51 , 32 184 , 0 6 , 0 lg +
tm tm
cSt


( )
589 , 0
2 81 08 , 0
51 , 32
260 , 0
) 2 (
260 , 0

z a
u
tm

rad


74 , 33 589 , 0
180 180
0

u u
0

96 , 0 8 , 0 2 , 1 2 , 1
10 1

a z
R R

92 , 1 6 , 1 2 , 1
2

z
R


( )
9464
92 , 1 96 , 0 589 , 0 81
51 , 32
10 4
4
lim

+
n
rot/min
se verfica n<n
lim

52
Adancimea de imersare m
h
trebuie sa fie mai mare sau la limita egala cu
inaltimea dintelui .

,
_

2
cos 1
2
2 u a
m
d
h



65 , 5
2
74 , 33
cos 1
2
6416 , 169

,
_

m
h
mm
Ca msur de siguran, imersm roata in ulei la o adancime de trei module:
h
m
= 3 m = 3 2 = 6 mm.
2.1.10 CALCULUL REDUCTORULUI LA INCALZIRE
CALCULUL RANDAMENTULUI TOTAL AL REDUCTORULUI
Randamentul unui reductor de turaie se exprim ca raport dintre puterea - P
e
de pe arborele de
ieire i puterea P
i
de pe arborele de intrare al reductorului. Ca urmare a pierderilor datorate frecrilor
care au loc n angrenaj, n rulmeni i la antrenarea lubrifiantului din baie puterea pierdut n reductor
este:
e i u l a p
P P P P P P + +
Pierderilor de putere de mai sus le corespund randamentele
a
,
l
, i
u
, iar randamentul total al
reductorului cu o treapt de reducere devine:
u l a R

2
RANDAMENTUL ANGRENAJULUI -
a
ANGRENAJE CILINDRICE SAU CONICE
ntre flancurile dinilor conjugai ai roilor ce formeaz angrenajul exist o micare relativ de
alunecare care n prezena forelor normale pe dinte dau natere la fore de frecare, ce consum o parte
din puterea transmis prin angrenaj.
Randamentul unei perechi de roi dinate are valorile
a
= 0,96 ... 0,99 la angrenaje cilindrice i

a
= 0,95 ... 0,98 la angrenajele conice. Valorile minime corespund angrenajelor deschise cu roi dinate,
executate n treptele de precizie 10,11. Randamentul angrenajului cilindric exterior sau conic se
determin mai exact cu relaia:
53

K
z z
a
a

,
_

2 1
1 1
cos
1
unde:
coeficientul de frecare dintre flancuri;
0,04...0,06 pentru flancurile danturii prelucrate foarte ngrijit i roi dinate roi etalon;
0,06...0,10 pentru flancurile danturii prelucrate obinuit (flancuri frezate sau rectificate);

a
gradul de acoperire al angrenajului;
unghiul de nclinare al danturii roilor dinate cilindrice cu dini nclinai (la roile cilindrice
sau conice cu dini drepi = 0 ; adic cos =1);
z
1
, z
2
numrul de dini ai roilor aflate n angrenare;
K

factorul care ine seama de gradul de prelucrare al danturii, precum i de rodajul roilor
dinate;
K

= 1,6 la roi cilindrice nerodate sau roi conice;
K

= 1...1,6 la roi cilindrice de mare vitez (v
tw
> 15 m/s)
K

= 0,6...1 la roi cilindrice rodate
99 , 0 6 , 1
81
1
41
1
10 cos
3 , 1 1 , 0
1
1 1
cos
1
2 1

,
_

,
_

K
z z
a
a
RANDAMENTUL LAGRELOR
t
Randamentul
t
al unei perechi de lagre cu rulmeni este: 0,995 pentru rulmeni cu bile;
0,99 pentru rulmeni cu role; n condiiile unei ungeri corespunztoare, a unui montaj corect i a unor
turaii de funcionare normale (n < 5000 rot/min).
n cazul lagrelor cu alunecare randamentul este mai mic, fiind comparabil cu cel al angrenajelor
cilindrice
t
= 0,960,98.
RANDAMENTUL DATORAT PIERDERILOR PRIN BARBOTARE -
u
Randamentul care ia n considerare pierderile datorate antrenrii prin barbotarea lubrifiantului
din baia reductorului se determin cu relaiile urmtoare (prima relaie este pentru angrenaje cilindrice
sau conice i a doua relaie pentru angrenaje melcate cilindrice cu melcul cufundat n ulei).
6
2 1
2
10
200
8
1

+


i
tw tw
u
P
z z
b

54
6
1
10
2 , 27
1

i
t tw
u
P
L

unde:

tw
viteza tangenial pe cercul de divizare sau de rostogolire al roii cufundate n ulei,
respectiv pe cilindrul de referin n cazul melcului exprimat n [m/s];
b
2
limea danturii roii cufundate n ulei;
L
1
lungimea melcului. n cazul n care roata melcat este cufundat n ulei, se nlocuiete n
relaia a doua lungimea melcului L
1
cu limea roii melcate b
2
;

t
vscozitatea lubrifiantului la temperatura de funcionare a reductorului n [cSt];
P
i
puterea pe arborele roii z
1
;
z
1
, z
2
suma dinilor roilor cilindrice sau conice aflate n angrenare.
99 . 0
10 . 18 , 20
81 41
200
42 55 , 6 . 42 55 , 6 8
1
10
200
8
1
6 6
2 1
2

+


i
t tw tw
u
P
z z
b

RANDAMENTUL DATORAT VENTILATORULUI DE RCIRE AL

REDUCTORULUI -
v
n cazul cnd reductorul este rcit prin circulaia forat a aerului, trebuie inut seama i de
pierderile de putere, rezultate ca urmare a antrenrii forate a aerului cu ajutorul ventilatorului montat pe
arborele de intrare al reductorului:
1
2 3
10 305 , 0
1
P
v
v
v


unde:
v
v
viteza periferic a ventilatorului n [m/s]
85 , 7
10 60
1500 100
10 60
3 3

i v
v
n D
v m/s.
D
v
diametrul ventilatorului n[mm];
n
i
turaia arborelui de intrare (arborelui ventilatorului) n [rot/min].
41 . 0
32340
85 , 7 10 305 , 0
1
10 305 , 0
1
2 3
1
2 3

P
v
v
v

96 , 0 99 , 0 99 , 0 99 , 0
2 2

u l a R

1300 10860 20180 32340 + +

e i u l a p
P P P P P P
W
55
CALCULUL TEMPERATURII MEDII DE FUNCIONARE A REDUCTORULUI
Temperatura de funcionare a reductorului se stabilete din condiia de echilibru termic. Astfel,
cldura produs n timpul funcionrii n reductor s fie egal cu cea evacuat n mediul nconjurtor
prin conductibilitate, radiaie, convecie etc.
n cazul rcirii naturale n ipoteza funcionrii de lung durat i admind c toate pierderile de
putere se transform n cldur i c rcirea carcasei reductorului se face n principal prin radiaie,
temperatura medie de funcionare este:
0
) 1 (
t
S K
P
t
p
+
+

unde:
t temperatura medie de funcionare a reductorului (temperatura uleiului), n [
o
C];
e
R
R
i
P P

1
K

coeficientul de transfer de cldur prin carcasa reductorului;

coeficientul care ine seama de evacuarea cldurii prin placa de fundaie
= 0,05...0,25;
S suprafaa liber (fr placa de baz) de rcire a carcasei n [m
2
]. n aceast suprafaa se
poate include 50% din suprafaa nervurilor carcasei;
t
0
temperatura mediului ambiant, t
0
= 20
o
C .
Pentru o bun funcionare a reductorului se impune ca temperatura de regim s nu depeasc
valoarea admisibil t
a
= 7085
o
C. Ridicarea temperaturii de regim peste limita admis provoac
scderea nsemnat a vscozitii lubrifiantului i o redistribuire a jocurilor din lagre i din angrenaje,
ceea ce poate duce la deteriorarea prematur a componentelor reductorului.
687 , 0 085 , 0 2 375 , 0 085 , 0 2 2 2
2 2
+ + R l R S m
2
;

06 , 74 20
687 , 0 25 , 1 028 , 0
3 , 1
) 1 (
0
+

+
+
t
S K
P
t
p

o
C.
CALCULUL SIGURANEI UNGERII PRINCIPALELOR CUPLE
DE FRECARE EXISTENTE N REDUCTOR
SIGURANA UNGERII ROILOR DINATE
56
ntre flancurile roilor dinate lubrifiate cu ulei se formeaz o pelicul de lubrifiant
care trebuie comparat cu suma nlimilor rugozitilor.
Se accept ca indicator al siguranei ungerii parametrul adimensional , ca fiind
raportul dintre grosimea minim, h
oc
, a peliculei de lubrifiant realizate n condiii
elastohidrodinamice din polul angrenrii i abaterea medie ptratic a nlimii
rugozitilor considerate ca avnd o distribuie normal (Gauss) pe flancurile conjugate.
2
2
2
1
2
2
2
1
11 , 1
a a
oc oc oc
R R
h h h
+

R
a1
,R
a2
- fiind rugozitile flancurilor danturii indicate n desenele de execuie ale
roilor dinate.
Se disting urmtoarele regimuri de frecare uzare:
dac 1 flancurile au contact direct i apare uzarea prin adeziune;
dac = 1...1,5 apar cojiri, fenomene de uzur, lustruire i microciupituri
(micropitting);
dac = 1,5...3 poate aprea spallingul (ciupituri cu dimensiuni mai mari)
dar i uzare prin adeziune;
dac > 4 suprafeele sunt complet separate i apare numai oboseal
superficial fr apariia uzurii de tip adeziv.
Grosimea filmului E.H.D. h
oc
se poate calcula astfel:
22 , 0
74 , 0
0
' '
'
' 625 , 1

,
_

,
_

E R
k
R h
H
p
oc


n care:
R - raza de curbur a flancurilor n polul angrenrii:
w
w w
a
d d
R sin
4
'
12
2 1

d
w1,2
- diametrele de rostogolire ale pinionului, respectiv roii. Pentru
angrenajul conic se va lua diametrul de divizare al pinionului cilindric nlocuitor
d
v1
i respectiv al roii cilindrice nlocuitoare d
v2
. Pentru angrenajul melcat
diametrele d
w1
, d
w2
se pot aproxima cu diametrele de divizare (rostogolire) ale
melcului, respectiv al roii melcate;

w
- unghiul de presiune pe cercul de rostogolire:
- pentru angrenajul cilindric cu dini drepi
w
=
w
;
57
- pentru angrenajul cilindric cu dini nclinai
w
=
w1
(unghiul de
rostogolire frontal);
- pentru angrenajul conic
w
=
0
= 20
o
- pentru angrenajul melcat
w
=
0 x
(unghiul de presiune axial);
a
12
- distana dintre axe; pentru angrenajul conic a
12
= a
v12
(distana dintre
axe a angrenajului cilindric nlocuitor pe conul frontal exterior);

o
- vscozitatea dinamic a lubrifiantului ales la temperatura medie de
funcionare a reductorului. Cunoscnd lubrifiantul i deci vscozitatea
cinematic la 50
o
C (
50
)
- viteza redus a flancurilor evolventice n polul angrenrii,
=
tw
sin
w
=
27 , 2 2835 , 20 sin 55 , 6
m/s

tw
- fiind viteza tangenial pe cercurile de rostogolire ale roilor;
k
p
- parametru de dependen dintre vscozitate i presiune; pentru uleiurile
minerale destinate transmisiilor mecanice, n gama de temperaturi 60...90
o
C, k
r
2.10
-8
m
2
/N;

H
- presiunea hertzian din polul angrenrii determinat la verificarea la
pitting a danturii roilor dinate;
H
= 51.04 MPa;
E - modulul de elasticitate echivalent:
2
2
2
1
2
1
1 1 2
E E E

+

unde:

1,2
- coeficienii contraciei transversale Poisson (pentru oel = 0,3);
E
1,2
- modulele de elasticitate ale materialelor celor 2 roi dinate.

94 , 7 2835 , 20 sin
125 4
8339 , 164 4648 , 83
sin
4
'
12
2 1

w
w w
a
d d
R
mm
776 , 0 20 sin 27 , 2 sin '
w tw
v v
E = 226500.56 MPa.
298 . 0
56 . 226500
04 . 51
94 , 7
10 2 27 , 2 5 , 31
94 , 7 625 , 1
22 , 0
74 , 0
8

,
_

,
_

oc
h
126 . 0
5 , 1 5 , 1 11 , 1
298 . 0
11 , 1
2 2 2
2
2
1
2
2
2
1

+

a a
oc oc oc
R R
h h h

58
6
2 2
2
2
2
1
2
1
10 83 . 8
206000
3 . 0 1
206000
3 . 0 1 1 1
'
2

E E E

SIGURANA UNGERII RULMENILOR
Pentru contactul dintre corpurile de rostogolire i inelele rulmentului (fiecare corp
de rostogolire are cte dou contacte cu inelul interior i cu inelul exterior), sigurana
ungerii se apreciaz prin parametrul adimensional
Pentru rulmeni, relaia are forma:
( )
09 , 0
0
73 , 0
0

C n k d K
p m

unde:

0
, k
p
- au aceleai semnificaii ca n relaia grosimii filmului E.H.D.;
k
p
= 2 10
-8
m
2
/N
d
m
- diametrul mediu al rulmentului n [mm], d
m
= (D + d)/2, unde D este
diametrul exterior al rulmentului i d diametrul interior.
n - turaia inelului rotitor al rulmentului [rot/min];
C
0
- capacitatea static de ncrcare a rulmentului n [N]
K - constant ce depinde de tipul rulmentului;
| K = 2,2 10
3
pentru rulmeni radiali cu bile, oscilani cu bile i
radiali axiali cu role conice;
| K = 2,31 10
3
pentru rulmeni radiali cu role cilindrice.
Dac n reductor sunt mai muli rulmeni, atunci se va preciza care rulment
funcioneaz n regimul de ungere cel mai defavorabil.
Pentru rulmentii 32211 avem:
( ) ( ) 93 , 691 110 1500 10 2 5 , 31 5 , 77 10 2 , 2
09 . 0
73 , 0
8 3 09 , 0
0
73 , 0
0


C n k d K
p m

Pentru rulmentii 6012 avem:
( ) ( ) 14 , 813 3 , 18 1500 10 2 5 , 31 5 , 77 10 2 , 2
09 . 0
73 , 0
8 3 09 , 0
0
73 , 0
0


C n k d K
p m

DEFINITIVAREA SISTEMULUI DE UNGERE I DE RCIRE A
REDUCTORULUI
Sistemul de ungere i de rcire al reductorului este impus de cele mai multe ori
de condiia ca temperatura uleiului s nu depeasc temperatura admis t
a
= 70...85
o
C.
Acest lucru se reflect n calcule prin adoptarea unui coeficient de transfer de cldur ct
mai mare, dar valorile acestuia sunt impuse de condiiile de rcire ale reductorului.
Sistemele de rcire i ungere cel mai frecvent aplicate la reductoarele de turaie:
a) ungerea prin barbotare i rcire natural (cel mai simplu sistem);
b) ungerea prin barbotare i rcire cu ventilator (utilizat, n special, la reductoarele
melcate i la reductoarele cu roi cementat clite);
c) ungerea prin barbotare i rcire cu serpentin cu ap(utilizat la reductoarele de
mare portan);
d) ungerea cu ulei sub presiune sau pulverizat cu recircularea i rcirea uleiului
(utilizat la angrenaje de portan i viteze mari)
59
CALCULUL PUTERII TERMICE A REDUCTORULUI
Puterea termic a reductorului (limita termic) reprezint puterea maxim ce
poate fi transmis prin intermediul reductorului n condiiile unei temperaturi admisibile
impuse uleiului t
a
= 70...90
o
C i se calculeaz astfel:
( ) ( )
( )
R
a
T
t t S K
P

1
1
0
unde:
P
T
- puterea termic a reductorului pe arborele de intrare n [kW]
n condiiile de optimizare a proiectrii unui reductor de turaie, att din punct de
vedere termic, ct i din punct de vedere al capacitii portante a angrenajului, trebuie
ndeplinit expresia:
P P
T

Pentru reductoare de turaie cu mai multe trepte de reducere, randamentul total al
reductorului se calculeaz innd seama de numrul de angrenaje, de numrul de perechi
de rulmeni, precum i de numrul de roi care sunt cufundate n baia de ulei a
reductorului.
( ) ( )
( )
( )
( )
12 , 33
94 . 0 1
20 90 687 , 0 25 , 1 028 , 0
1
1
0

R
a
T
t t S K
P

KW.
3.PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CUREA LAT
DIMENSIONAREA TRANSMISIEI PRIN CUREA LAT
Elementul principal a transmisiei este cureaua, fapt pentru care trebuie acordata
atentie geometriei ce implica gabaritul transmisiei generale.
In calculul de proiectare se considera a fi cunoscute puterea de transmis P[kW],
turatia rotii conducatoare n
1
[rot/min] si a rotii conduse n
2
, sau una dintre turatii si raportul
de transmitere i
tc
.
Se determina dimensiunile principale ale curelei: grosimea h, latimea b si
lungimea L
c
.
Materialele de curea trebuie sa respecte o serie de conditii, cum sunt:
rezistentamare la oboseala si uzura; coeficient de frecare mare; modul de elasticitate la
intindere E
1
mare, modul de elasticitae la incovoiere E
1
scazut, insensibilitatea la conditii
atmosferice si la unele produse chimice.
60
Din conditiile de evitare a ruperii premature a unei curele de referinta, la
transmiterea sarcinii nominale, se determina diametrul rotii mici de curea. Aceasta relatie
rezulta din conditia ca tensiune de incovoiere din curea sa nu depaseasca anumite limite.
3
1
1
) 1400 ... 1150 (
n
P
D
unde:
P puterea pe arborele conducator [kW];
N
1
turatia rotii mici (de regula, conducatoare) in [rot/min].

Valoarea obtinuta prin calcul se utilizeaza pentru a alege o valoare conform
STAS 6011-83.
8 . 261
900
346 . 9
1200 ) 1400 ... 1150 (
3
3
1
1

n n
P
D
mm.
Conform STAS 6011-83 se alege D
1
= 280 mm.
Viteza de deplasare a curelei trebuie sa indeplineasca conditia:
1000 60
1 1
1

n D
v

v
max
= 40 m/s
unde viteza maxima a curelei: v
max
- se alege in functie de materialul curelei.
19 . 13
1000 60
900 280
1000 60
1 1
1

n D
v m/s v
max
= 40 m/s
Daca nu este respectata conditia, se determina D
1
pentru atingerea vitezei
admisibile v
max
si apoi se standardizeaza.
Diametrul rotii conduse :
( )
TC
i D D
1 2
1
D
1
diametrul rotii motoare, cu valoarea standardizata
i
tc
raportul de transmitere
coeficientul de alunecare elastica si se recomanda:
=0.01 - pentru curea cauciucata din bumbac
=0.015 -pentru curea din piele
=0.020 - pentru curea din materiale tesute si cusute
( ) ( ) 92 . 462 67 . 1 280 01 . 0 1 1
1 2

TC
i D D
mm.
In functie de valoarea calculata, D
2
- diametrul rotii 2, se standardizeaza conform
STAS 6011-83. Astfel, alegem D
2
= 500 mm.
61
Determinarea grosimii curelei, h:

,
_

1
1
D
h
D h
Alegem raportul
40
1
max

,
_

D
h
. Astfel, avem:
7
40
1
280
1
1

,
_

D
h
D h
mm.
DISTANA DINTRE AXE A
12
Alegerea distantei dintre A
12
, atunci cand nu este impusa se acorda astfel:
( ) ( ) 1560 500 280 2
2 1
2 + + D D
optim
A
mm,
pentru curele din piele sau textile tesute. Alegem A
optim
= A
12
= 1600 mm.
Lungimea curelei, L
c
, se stabileste in functie de geometria transmisiei. Astfel,
pentru transmisia deschisa cu 2 roti:
( ) ( )
12
4
2
1 2
2
2 1
12
2
2
2
2
1
2
1
2
cos
12
2
A
D D D D
A
D D
A
c
L

+
+
+ + +

Unde:
unghiul dintre ramurile curelei

( ) ( )
88 . 7
1600 2
280 500
arcsin 2
2
arcsin 2
12
1 2

A
D D

o

1,

2
unghiurile de infasurare ale curelei pe roata conducatoare, rspectiv condusa
[radiani],

1
= = 180
o
7.88
o
= 172.12
o
;

2
= + = 180
o
+ 7.88
o
= 187.88
o
.
3
180
12 . 172
0
0
1


rad
D
1,2
- diametrele rotii cu valorile standardizate
A
12
-distanta dintre axele celor doua roti de curea
62
Se recomanda ca lungimea curelei sa fie mai mare decat o lungime minima
impusa de viteza ei.

,
_

>
5
...
3
1 1
min
v v
L L
c c
,
cu L
c
in [m] si v
1
in [m/s].
( ) ( )
78 . 4432
1600 4
280 500
2
500 280
1600 2
2

+
+
+

c
L mm = 4.43 m;
43 . 4 39 . 4
3
19 . 13
3 5
...
3
1 1 1
min
<
,
_

>
v v v
L L
c c
m.
Pentru imbinarea capetelor curelei, lungimea minima a partii subtiate se
recomanda a fi l
s min
= 130 mm pentru 63 < b < 90 mm, unde:
b latimea curelei.
Calculul frecventei indoirilor f
30
max
1

f
L
x v
f
c
Hz,
unde:
x numarul de roti pe care se infasoara cureaua;
f
max
frecventa maxima admisa dependenta de materialul curelei.
95 . 5
43 . 4
2 19 . 13
1

c
L
x v
f
Hz < 30Hz.
Calculul latimii curelei b se determina din conditia de rezistenta la rupere, ca
urmare a transmiterii fortei utile F
u
:
h
K F
b
ua
d u

,
unde:
11 . 708
19 . 13
34 . 9 1000 1000
1

v
P
F
u N. Aproximam aceasta forta cu F
u
= 710 N.
63
forta utila F
u
in [N], puterea P in [kW] si v
1
in m/s;
K
d
coeficient dinamic, dependent de masina de lucru ce este actionata prin
intermediul curelei. Coeficientul dinamic are valoarea K
d
= 1,4 ;
h grosimea curelei aleasa anterior [mm];

ua
tensiunea utila admisibila din curea [MPa] se calculeaza cu relatia:
tot i
r
ua
K
D
h
E v
c e
e

,
_

1
2
1
3
10
1

,
in care:
coeficient de frecare dintre curea si roata si este dependent, in principal, de
materialul curelei; = 0.5;
unghiul de infasurare pe roata conducatoare [rad] =
1
= 172.12
o
;
masa specifica (densitatea) a materialului curelei [kg/dm
3
] se adopta o data cu
materialul curelei; = 1.2 kg/m
3
;
v
1
viteza curelei [m/s];
E
i
modulul de elasticitate la incovoierea al materilaului curelei [Mpa] ; E
i
=
50Mpa ;

r
rezistenta la rupere a materialului curelei [Mpa] ;
r
= 50Mpa ;
c coeficientul de siguranta la rupere (c = 510); c = 5 ;
K
tot
coefiecient total de geometrie si de exploatare a transmisiei prin curea ;
f t p tot
K K K K K
;
K

coeficient al unghiului de infasurare ;

K

= 1 0.003 (180
o

1
o
) = 1 0.003 (180
o
172.12
o
) = 0.97 ;

1
o
fiind unghiul de infasurare al curelei pe roata conducatoare
K
p
coefiecint de pozitie al transmisiei; K
p
= 0.8 pentru transmisii verticale;
K
t
coeficient de tensionare a curelei,
K
t
=0.8 pentru transmisii cu tensionarea curelei pe baza elasticitatii acesteia;
K
f
coeficientul de frecventa dependent de regimul de functionare si de raportul
f/fmax; K
f
= 0.980
6 . 0 98 . 0 8 . 0 8 . 0 97 . 0
f t p tot
K K K K K
;
tot i
r
ua
K
D
h
E v
c e
e

,
_

1
2
1
3
10
1

;
98 . 3 6 . 0
280
7
50 19 . 13 2 . 1 10
5
50 1
2 3
3 5 . 0
3 5 . 0

,
_

e
e
ua

Mpa;
67 . 35
7 98 . 3
4 . 1 710

h
K F
b
ua
d u

mm.
Astfel, alegem latimea curelei, b = 45 mm.
64
Calculul fortei de intindere initiala, F
0
, se determina cu ajutorul relatiei
urmatoare:
( )
2
2 1
0
F F
F
+
;
cos 2
2 1
2
2
2
1
+ + F F F F F
a
unde:
Forta din ramura conducatoare, F
1
si forta din ramura condusa, F
2
, se determina in
functie de forta utila de transmis si de unghiul de infasurare pe roata de curea
conducatoare =
1
= 172.12
o
= 3 radiani.
92 . 913
1
3 5 . 0
3 5 . 0
710
1
1

e
e
e
e
u
F F


N 914N;
92 . 203
1
1
710
1
1
3 5 . 0
1

e e
F F
u

N 204 N;
( ) ( )
559
2
204 914
2
2 1
0

+

F F
F N;
42 . 1116 88 . 7 cos 204 914 2 204 914 cos 2
0 2 2
2 1
2
2
2
1
+ + + + F F F F F
a
N
DETERMINAREA DURABILITII CURELEI
Cureaua, fiind supusa continuu la tensiuni variabile intre o valoare maxima si
alta minima, au limitata durata de functionare.
ha r
q
b b
h
L K K
f
N
L

,
_

max
3600
unde:
N
b
numarul de cicluri de baza; N
b
= 10
7
cicluri;

b
tensiunea limita pentru un numar de cicluri de baza;
b
= 6 Mpa;
q exponent; q = 5;

max
tensiunea maxima din curea:

,
_

+ +

,
_

+ +

280
7
50 19 . 13 2 . 1 10
7 45
914
10
2 3
1
2
1
3 1
1 max max
D
h
E v
h b
F
i

max
= 4.36 MPa;
K

coeficient ce tine seama de faptul ca tensiunea maxima difera de la roata

mica la cea mare;
65
q
K

,
_

1 max
2 max
1
2

;

max2
tensiunea din ramura condusa a curelei:

,
_

+ +

,
_

+ +

500
7
50 19 . 13 2 . 1 10
7 40
204
10
2 3
2
2
1
3 2
2 max
D
h
E v
h b
F
i

max2
= 1.55 MPa;
K
r
coeficent al regimului de lucru ; K
r
1,8.
98 . 1
36 . 4
55 . 1
1
2
1
2
5
1 max
2 max

,
_

,
_

q
K

86 . 8211 8 . 1 98 . 1
36 . 4
6
95 . 5 3600
10
3600
5
7
max

,
_

,
_

r
q
b b
h
K K
f
N
L

8212 h
Se recomanda ca durabilitatea de functinare admisa Lha a cureelelor late sa fie
de L
ha
=7000.10000ore.
Asadar, cu latimea curelei, b = 45 mm, durata de viata este cuprinsa intre 7000
< L
h
< 10000, deci cureaua aleasa verifica relatia durabilitatii. Latimea b = 40 mm nu
respecta aceasta durata de viata, deci, nu reprezinta o alegere viabila raportata la
destinatia sa.
PROIECTAREA ROILOR DE CUREA
Rotile de curea sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, bine echilibrate,
montate centric pe arbore, sa asigure o aderenta buna cu cureaua si sa nu o uzeze.
Materialele rotilor de curea, cel mai frecvent utilizate sunt:fonta turnata (Fc
200 STAS 568-82), pentru viteze mai mici de 30m/s, otelul laminat sau aluminiul sub
forma de tabla sudata STAS 43787, STAS 901-80.
Partile principale ale unei roti de curea :obada, discul si butucul.
Parametrii constructivi ai rotilor de curea executate din fonta au valorile
recomandate dupa cum urmeaza:
- diametrul butucului d
b
= (1.82) d;
- lungimea butucului L
b
= (1.52) d;
- grosimea obezii S
1
= 0.005D + 3 mm(D este diametrul obezii rotii)
- nervura de turnare e = S
1
+ 0.02B (B este latimea obezii rotii)
B = 1.1b + (10.15) pentru transmisii obisnuite
B = (1.52) b pentru transmisii semiincrucisate sau incrucisate
66
Latimea rotii de curea, precum si abaterile acesteia, sunt standardizatepentru
transmisii obisnuite in STAS 6011-83 si se alege in functie de latimea curelei
Spitele se fac drepte cu sectiune eliptica, avand axa mare a elipsei dispusa in
planul obezii.
Numarul de spite:
D i
b

,
_

8
1
...
5
1
In locul de imbinare a spitei cu obada, sectiunea are h
1
= 0.8h
s
si a
1
= 0.8 a
s
.
Daca lungimea spitelor este de sub 100mm, in locul lor se prevede un disc. Pentru
evitarea alunecarii laterale a curelei de pe obada, roata de curea se face bombata cu b
m
.
Pentru transmisiile obinuite bm se recomanda:
b
m
= (57.5)10
-3
B pentru roata condusa
b
m
= (57.5)10
-3
B / i
TC


pentru roata conducatoare
In cazul transmisiilor cu axe verticale:
b
m
= (7.51) B pentru roata condusa
b
m
= (7.5.1) B / i
TC
pentru roata conducatoare
In cazul transmisiilor prin curele cu axe incrucisate, sau atunci cand cureaua
trebuie deplasata axial, se utilizeaza roti de curea fara bombaj.
Roata de curea este supusa unor solicitari complexe. De exemplu, obada este
solicitata la tractiune, datorita fortelor centrifuge proprii si la incovoiere, ca rezultat al
actiunii bratelor si al apasarii curelei pe obada rotii.
Bratele (spitele) sunt solicitate la tractiune, datorita fortelor centrifuge si la
incovoiere datorita fortelor utile Fu.
Tensiunea de incovoiere din zona de incastrare a spitei cu butucul este data de
relatia:
60
32 3
2

ai
s s b
u
i
h a i
R F

MPa.
In vederea maririi fortei de frecare dintre curea si obada rotii, cureaua trebuie
intinsa(pretensionata).
Intinderea curelei se poate realiza prin deplasarea motorului de actionare pe
glisiere sau prin bascularea motorului electric de actionare. De asemenea, intinderea
curelei poate fi realizata prin intermediul unei role de intindere care se plaseaza
intodeauna pe ramura condusa a curelei. Diametrul rolei de intindere Dr este de obicei
egal cu diametrul rotii conducatoare D. Daca se alege o rola de intindere cu D , D
atunci diametrul minim este Dmin=0.8 D
1
.

52 . 99172
t
M
Nmm;
= 20 MPa; 33 . 29
20
52 . 99172 16
20
16
3 3

tV
M
d mm. Alegem d = 32 mm, conform
STAS 8724/3-74.
Diametrul butucului:
67
64 32 2 2 d d
b mm;
48 32 5 . 1 5 . 1 d L
b mm;
4 . 4 3 280 005 . 0 3 005 . 0
1
+ + D S
mm;
( ) 5 . 59 10 45 1 . 1 15 ... 10 1 . 1 + + b B
mm Adoptam B = 63 mm;
66 . 5 63 02 . 0 4 . 4 02 . 0
1
+ + B S e
mm;
34 . 3 280
5
1
5
1
1 1
D i
b
i
b
= 4 spite;
47 . 4 500
5
1
5
1
2 2
D i
b
i
b
= 5 spite;
a
s
= 20 mm; h
s
= 35 mm;
99 . 30
32
35 20
3
4
2
280
710
32 3
2
2 2
1
1
1

s s b
u
i
h a i
D
F
MPa <
60
ai

MPa;
27 . 44
32
35 20
3
5
2
500
710
32 3
2
2 2
2
2
2

s s b
u
i
h a i
D
F
MPa <
60
ai

MPa.
4.ALEGEREA SI VERIFICAREA CUPLAJELOR CF SI CC
4.1CUPLAJUL CU FLANSE (STAS 769-73)
Cuplajele cu flanse sunt cuplaje permanente, fixe, care nu pot compensa abateri
de pozitie ale capetelor de arbori si se executa in doua variante constructive:
Tipul CFO pentru cuplarea directa a capetelor de arbori orizontali
Tipul CFV pentru cuplarea directa a arborilor verticali
Momentul de torsiune se transmite prin intermediul suruburilor de pasuire, cu ajutorul
carora se realizeaza asamblarea semicuplelor cuplajului.
Marimea cuplajului se allege in functie de momentul de torsiune de calcul M
tc
, luand
in consideratie regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare, prin intermediul
unui coeficient de serviciu c
s
, corelat cu diametrul capatului de arbore. Momentul de
torsiune de calcul trebuie sa fie mai mic sau egal decat momentul de torsiune nominal
indicat in STAS. Din aceasta conditie rezulta marimea cuplajului.
68
tn t s tc
M M c M
,
in care:
M
tc
- momentul de torsiune de calcul;
M
t
- momentul de torsiune nominal transmis prin arborele respectiv, in cazul
nostru, arborele 2;
c
s
- coeficientul de serviciucare, pentru o functionare uniforma, socuri moderate si
frecvente, suprasarcini relativ mari de scurta durata si pentru motorul DIESEL cu
4 cilindri al tractorului U450 este cuprins intre 2,15...2,35. Alegem c
s
=2,2.
4 , 546495 248407 2 . 2
t s tc
M c M
Nmm
In functie de acest moment, un cuplaj care poate prelua si transmite o asemenea
forta este cuplajul de marimea 9, cu diametrul nominal al capatului de arbore cuplat
de 50 mm, lungimea de 82 mm, turatia maxima de 2000 rot/min, D=150 mm,
L
1
=168 mm, L
2
=190 mm, D
1
=120mm ,d
1
=90 mm, , numarul de suruburi n
s
=3,
dimensiunile unui surub M10X50, d
2
=11 mm, d
3
=68 mm, l
1
=18 mm, l
2
=2 mm,
l
3
=12 mm, momentul de giratie =0,105 kgm
3
, masa=11 kg.
SE ALEGE CFO 8/9-42/50 STAS 769-73
Se recomanda, desi standardul nu prevede, verificarea elementelor de legtura ale
cuplajului in timpul functionarii: verificarea suruburilor de pasuire la forfecare si la
strivire.
Momentul de torsiune se transmite de la o semicupla la alta prin intermediul
suruburilor, care sunt montate fara joc. Forta tangentiala pe un surub, F
1
, se determina
in functie de momentul de torsiune de calcul, de diametrul de montaj al suruburilor si
69
de numarul de suruburi care asambleaza semicuplele. Tija surubului este in acest caz
solicitata la forfecare si strivire.
Tensiunea de forfecare a suruburilor este data de relatia:
80 ... 50
4
2
2
1 1

af
s
f
d
F
A
F

MPa
Alegem tensiunea de forfecare a suruburilor,
af
= 50 MPa pentru conditii normale
de functionare si utilizare.
In care:
F
1
forta tangential ape un surub;
3036
3 120
5 , 546495 2 2
1
1

s
tc
n D
M
F
N
M
tc
momentul de torsiune de calcul transmis prin intermediul cuplajului;
D
1
diametrul de montaj al suruburilor;
n
s
numarul de suruburi;
d
2
diametrul tijei surubului de pasuire este egal cu diametrul alezajului
din semicupla.
94 , 31
11
3036 4 4
2 2
2
1 1

d
F
A
F
s
f
MPa
af
= 50 MPa
Verificarea suruburilor (tijei suruburilor) la strivire se realizeaza pe suprafata cea
mai mica cu lungimea de contact minima.
120 ... 80
min 2
1
min
1

ma
c
m
p
l d
F
A
F
p
MPa
Alegem presiunea de strivire admisibila a suruburilor, p
ma
= 80 MPa.
66 , 36
9 11
3036
min 2
1
min
1

c
m
l d
F
A
F
p
MPa p
ma
= 80 MPa
unde:
l
c min
lungimea minima de contact a tijei surubului cu o semicupla; se
poate considera
1 min
3
2
...
2
1
l l
c

,
_

;
9 18
2
1
2
1
1 min
l l
c
mm
l
1
latimea semicuplei in zona de montaj a suruburilor.
Cum relatiile de verificare sunt respectate, se considera ca toate elementele
geometrice ale cuplajului corespund conditiilor reale de functionare si, deci,
marimea de cuplaj aleasa este corecta.
4.2 CUPLAJUL CARDANIC
70
Cuplajul cardanic permite transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de
torsiune intre doi arbori, a caror pozitie relativa se poate modifica chiar in timpul
functionarii.
La transmiterea cardanica cu o articulatie la care arborii se intersecteaza sub
unghiul , turatia arborelui condus, n
2
este variabila, desi turatia arborelui conducator n
1
este constanta.
=
max
=10
o
;
771
10 cos
760
cos
2
max 2

n
n
rot/min;
748 10 cos 760 cos
1 min 2
n n rot/min,
iar gradul de neregularitate al miscarii arborelui condos are expresia:
03 . 0 10 sin 10 sin
1
min 2 max 2

tg tg
n
n n

Pentru a obtine o turatie constanta la arborele condus, in conditiile in care turatia
arborelui conducator este constanta, trebuiesc folosite doua articulatii cardanice (cuplaje
cardanice), iar arborele condus trebuie sa ramana paralel cu arborele conducator. La o
astfel de solutie, cu doua articulatii cardanice si arborii paraleli, turatia arborelui condus
este egala cu aceea a arborelui conducator.
71
Alegerea dimensiunilor principale ale cuplajului cardanic se poate face in functie
de momentul de torsiune de calcul M
tc
, care trebuie sa fie mai mic sau egal decat
momentul de torsiune nominal M
tc
, indicat in catalog.
179526 89763 2
t s tc
M c M
Nm 240 Nm
Se alege cuplajul cardanic marimea 3, cu urmatoarele caracteristici: H=90mm;
d=17mm; h
1
=17mm; h
2
=4mm; lagarul cu ace RNA 4904, C=19.30 kN; C
o
=15.30 kN;
D=30mm; d
r
=2mm; l=13.8mm; b
1
=12mm; b
2
=4mm; B=20.5mm.
Pentru conditiile corecte de functionare este necesara verificarea elementelor
componente ale cuplajului cardanic si anume: capetele de arbori, lagarele, crucile si
furcile cardanice.
Fortele maxime care iau nastere in articulatia cardanica, ca urmare a unui moment
de torsiune constant M
t1
, transmis de arborele conducator, se pot calcula in functie de
momentul de torsiune M
t2 max
si au expresiile:
M
t1
=M
IIIG
=89763Nmm;
99 , 1177
8 . 13 90
89763
1
1

l H
M
F
t
t
N;
1160 10 cos
8 . 13 90
89763
cos
max
1 max 2
max 2

l H
M
l H
M
F
t t
t
N;
72
71 , 207 10 99 , 1177
max 1 max 1
tg tg F F
t a

N;
55 , 204 10 sin 99 , 1177 sin
max 1 max 2

t a
F F
N;
91147
10 cos
89763
cos
max
1
max 2

t
t
M
M
Nmm,
unde:
M
t2max
momentul de torsiune maxim pe arborele condus;
H cota de gabarit a crucii cardanice;
l lungimea acelor de la rulmentii cu ace;
unghiul maxim dintre axa arborelui motor si axa arborelui intermediar.
Arborii transmisiei cardanice se calculeaza in general la torsiune, fiind solicitati
de momentele M
t1
, respectiv M
t2 max
. Arborele intermediar al transmisiei cardanice este
solicitat la rasucire si la incovoiere, datorita cuplului de forte F
a2
. Momentul de
incovoiere maxim are expresia:
15587 10 sin 89763 sin ) (
max 1 max 2 max

t a t
M l H F M
Nmm
Rulmentii cu ace, utilizati la realizarea articulatiei cardanice, se calculeaza la
durabilitate, stabilindu-se numarul de ore de functionare. Se considera ca sub actiunea
fortei tangentiale maxime F
t2 max
se atinge capacitatea dinamica de incarcare C.
Durabilitatea rulmentului, exprimata in milioane de cicluri, are expresia:
3 / 10
max 2

,
_

t
F
C
L milioane cicluri
in care:
L durabilitatea exprimata in milioane de cicluri de functionare;
C capacitatea dinamica de incarcare a rulmentului cu ace.
11757
1160
19300
3 / 10

,
_

L milioane cicluri
Durata de functionare L
h
a articulatiei cardanice, exprimata in ore de functionare,
este:
3000 ... 2500
60
10
2
6

hadm
f
h
L
n
L
L
h
unde:
n
2f
turatia relativa a fusurilor in lagare;
73
134 10 760
1 2
tg tg n n
f

rot/min
unde:
n
1
turatia arborelui conducator [rot/min].
1462313
134 60
10 11757
6

h
L h L
h adm
Tensiunea de incovoiere maxima din zona de incastrare a fusului crucii cardanice
este:
100 ... 80
2
1 32
3
max 2
max
max

,
_

ai
t
i
t
i
d
l
h F
W
M

Mpa;
80
ai

Mpa;
29 , 24
17
2
8 , 13
17 1160 32
3
max

,
_

i
Mpa
80
ai

Mpa
Tensiunea admisibila la incovoiere este recomandata pentru fusuri din otel calit.
Dimensiunile furcii se aleg constructiv, in functie de dimensiunile crucii si
lagarelor. Dupa stabilirea dimensiunilor furcii cardanice se pot face verificarile
acesteia la incovoiere si rasucire.
74