Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Degradarea continua a mediului precum si schimbarile climatice au determinat ca reprezentantii tarilor membre ale Natiunilor Unite sa elaboreze un document de importanta majora Protocolul de la Kyoto Conventia asupra Schimbarilor Climatice care prevede reducerea semnificativa a emisiilor poluante
Protocolul de la Kyoto al Conventiei-Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile climatice, ratificat de Romania prin Legea nr.3/2001. Prin Protocolul de la Kyoto Romania, s-a angajat sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera, in perioada 2008-2012, cu 8% fata de nivelul acestor emisii din 1989. Asumarea obiectivului de reducere a emsiilor de gaze cu efect de sera de cel putin 20% in UE, pana in anul 2020, fata de anul 1990 Asumarea obiectivului de utilizare a unui procent minim de biocarburanti sau alti carburanti regenerabili de 10 % pana in anul 2020, calculat pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si motorina utilizata in transport
Una din parghiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de realizare a angajamentelor prevazute in Protocolul de la Kyoto este de promovarea producerii si utilizarea biocarburantilor in transporturi care sa inlocuiasca benzina si motorina
Directiva 2003/30/CE privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport a fost transpusa in Hotararea Guvernului nr.1844/2005
Strategia UE pentru biocarburani evideniaz 7 direcii de politic sub care urmeaz s fie regrupate msurile pe care Comisia European intenioneaz s le ntreprind pentru promovarea produciei i utilizrii biocarburanilor: 1. stimularea cererii pentru biocarburani 2. valorificarea beneficiilor de mediu generate 3. dezvoltarea produciei i distribuiei de biocarburani 4. extinderea gamei de materii pentru obinerea biocarburanilor 5. dezvoltarea oportunitilor de comer 6. sprijinirea rilor n curs de dezvoltare 7. sprijinirea cercetrii i dezvoltrii n acest domeniu
Ministerul Economiei a elaborat Nota privind promovarea utilizrii biomasei, prezentat i aprobat n edina Guvernului din data de 13.07.2006. Prin aprobarea acestei Note, s-a stabilit sarcina elaborrii Strategiei Naionale pentru biocarburani, precum i a Planului Naional de aciune privind biomasa In cadrul Planului sectorial de cercetare dezvoltare din industrie au fost identificate elementele de fundamentare ale Strategiei Naionale pentru biocarburani si a Planului Naional de aciune privind biomasa
Pentru productia de bioetanol: - sfecla de zahar: In anul 1984 suprafata maxima cultivata a fost de 279000 ha. In anii urmatori aceste suprafete au scazut progresiv ajungand in 2007 la 25.000 ha. In anul 1989 erau in functiune 33 de fabrici de zahar cu capacitate de prelucrare de 83000 t/24 ore. In prezent doar 5 fabrici mai prelucreaza sfecla de zahar. Cota impusa de UE pentru zahar este de 109164 t care inseamna 30000 ha. Restul de 210000 ha pot fi cultivate cu sfecla de zahar pentru bioetanol. Sfecla de zahar cultivata pentru bioetanol poate fi atractica economic pentru fermieri. - cereale (grau, porumb, orz) Graul este cea mai raspandita cultura din tara, cu urmatoarele zone foarte favorabile: Campia de vest, Campia Dunarii, Campia Transilvaniei, N-E Moldovei, Vestul Campiei Baraganului. In 2007 s-a cultivat pe o suprafata de 1946000 ha, productia medie 1544 kg/ha (2004 - 3870 kg/ha.) In 2007 porumbul a fost cultivat pe o suprafata de 2119000 ha, productia medie 1740 kg/ha (2004 4630 kg/ha.)
Resurse oferite din silvicultura: In Romania sunt cca 6,37 milioane ha de vegetatie forestiera. In 2005 s-a recoltat un volum de masa lemnoasa de 1567000 m cubi rezultand 414000 m cubi pierderi tehnologice si 869000 m cubi coaja rezultand un potential esential de biomasa pentru producerea biocarburantilor de generatia II-a. Speciile recomandate pentru cultivare in acest sistem sunt plopul si toate tipurile de salcie acestea dand o productie de masa uscata de 10-15 t/ha/an. Resurse oferite din reziduuri agricole: Productia secundara agricola este un important subprodus agricol utilizabil pentru producerea de energie:(paie, tulpini si coceni, tulpini si frunze, coarde) Resurse oferite din reziduuri industriale solide: Cea mai mare parte din aceste reziduuri provin din industria prelucratoare a lemnului. Aceste reziduuri sunt uscate si concetrate in depozite locale ceea ce reduce costurile logistice si de pre-tratare. Potentialul privind reziduurile industriale solide se estimeaza la 670 ktoep/an
Resurse oferite din dejectii zootehnie: Dejectiile din zootehnie pot fi o importanta sursa de energetica pentru producerea biogazului si pot fi umede generate de bovine , porcinesi ovine si uscate generate de pasari. Disponibil de dejectii Substanta umeda - potential energetic(ktoep/an) 2006 -290, 2010 -310, 2020 340 Substanta uscata - potential energetic(ktoep/an) 2006 -135, 2010 -140, 2020 154 Resurse oferite din deseuri municipale: Din estimari fiecare locuitor produce, in medie, o cantitate de deseuri de cca. 480 kg/an. Astfel la nivelul Romaniei deseurile municipale sunt de 5,7 mil tone. Cea mai mare parte pot fi folosite pentru producerea de energie electrica si caldura, incinerarea fiind una din caile ce pot fi urmate. O alta cale ar fi convertirea deseurilor in combustibili solizi, lichizi sau gazosi care pot fi mai usor de transportat si utilizati la producerea energiei electrice sau caldurii.
Avand in vedere cantitatile de carburanii conventionali utilizate anual si obligatiile ce decurg din HG nr.1844/2005, rezulta un necesar de biodiesel si bioetanol de cca. 300.000 t pentru anul 2010 Potentialul Romaniei de a furniza materie prima necesara pentru biodiesel, respectiv ulei vegetal (floarea soarelui, soia, rapita) este de cca.500 -550 mii t/an, ceea ce permite realizarea unui nivel similar de productie de biodiesel. In acest sens, sunt asigurate premizele atingerii tintei de 5,75%
Pentru Romnia punerea n practic a msurilor i aciunilor care asigur ndeplinirea obiectivelor privind promovarea utilizrii n sectorul transport, a biocarburanilor i a altor carburani regenerabili va avea efecte benefice: reducerea importurilor de carburani crearea de noi locuri de munc noi oportuniti de venituri n zonele rurale oportuniti pentru o dezvoltare rural durabil reducerea impactului generat de utilizarea carburanilor asupra sntii populaiei i a mediului.
CONCLUZII
Romania dispune de conditii pedoclimatice foarte bune pentru culturile agricole si pentru o gama larga de culturi energetice. Producerea de biocarburanti poate fi o oportunitate de export si o alternativa la dezvoltarea agricola si la folosirea terenurilor necultivate. Producerea biocarburantilor in instalatii individuale poate asigura autonomia energetica a unei ferme de peste 150 ha, cazul fiind mai favorabil la folosirea rapitei ca materie prima. Existenta unui cadru institutional si legislativ adaptat la principiile pietei interne din Uniunea Europeana. Existenta unor masuri de sustinere a productiei si utilizarii de biocarburanti la nivel national. Existenta expertizei tehnice si a resurselor umane pregatite pentru producerea biocarburantilor
Ministerul Economiei e-mail: cristiana_ion@minind.ro e-mail: georgeta_livanu@minind.ro tel: 0040212025280; fax: 0040212025284